Universitatea de Știinte Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al

României” din Timișoara

Calculul unei instalații de transport

pneumatic al fluidelor bifazice gaz-solid

Coordonator, Student,

Conf.dr.ing. Rinovetz Alexandru Trebuian Sergiu Ionut

grupa 422 A

Cuprins

1
1.Generalități ................pg 3
2. Tema proiectului ..................pg 7
3. Stabilirea parametrilor de transport................pg 9
4. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-
solid...............pg 12
4.1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2 ................pg 12
4.2. Pierderea de presiune la transportul amestecului in zona cotului ,
zona 2- 3...................pg 15
4.3. Pierderea de presiune la transportul amestecului in zona cotului ,
zona 3- 4......................pg 17

2
 1. Generalități

I.Transport pneumatic

a). Sisteme de transport bazate pe aspiratie (continua/discontinua) :

Sunt solutia cea mai simpla si mai economica pentru aprovizionarea cu materie
prima a rezervoarelor, silozurilor, extrudoarelor, morilor, masinilor de injectat
sau a altor utilaje care lucreaza cu materii prime sub forma de praf, pudra,
granule PVC, cereale, substante alimentare, etc.

b).Rezervoare cu alimentare automata:

Pentru materiale cu nivel de curgere ridicat ca de ex. Praf de PE, granule PVC,
regranulat, orez, cafea , nuci, etc. De asemenea pot deservi extrudere, masini de
injectie, sortatoare etc.

c). Sisteme de transport bazate pe presiune (continua/discontinua)

Realizeaza transportul materialelor fara pauze si este preferat pentru livrarea

unor debite mari sau la distante lungi (presiune continua)respectiv pentru
materialele care din cauza proprietatilor nu pot fi livrate continuu la debite mari
sau pe distante lungi(presiune discontinua).

d). Diverse componente pentru sistemele de transport pneumatic:

Valve rotative pentru materiale speciale

Valve de injectie pentru sistemele pneumatice

e). Separatoare de materiale

Diverse marimi, tip 200 - 800 cu sisteme de filtre integrate

Diverse materiale: aluminiu atestat alimentar sau otel inox alimentar

f). Ventile de presiune

Pentru presiuni de pana la 6 bari cu atestare (TÜV)

Materiale: otel vopsit sau otel inox de cea mai buna calitate

3
marimi: 500 - 5000 litrii

g). Tevi de transport sub presiune / conexiuni intre tevi

h). Furtune de linie

g). Coturi, corpuri T, corpuri Y

i). Ramificatii

j). Bransamente

II. Sistemul de transport pneumatic pentru domeniul industrial

Dezvoltarea continua a domeniului industrial (industria lemnului,

farmaceutica, de morarit si panificatie, industria chimica etc.) si necesitatea
protejarii mediului inconjurator au impus crearea unei game speciale de
elemente etanse destinate transportului pneumatic al aerului incarcat cu diferite
particule reziduale - rumegus, span, prafuri si pulberi, portelan etc.
Prin transportul pneumatic se poate realiza deplasarea materialelor
pulverulente si granulare, prin antrenarea lor intr-un curent de aer.
In aplicatiile industriale sistemul s-a dovedit economic prezentand o serie
de avantaje:
- este simplu de adoptat la diverse procese tehnologice;
protejeaza materialul transportat de impurificari fara a afecta mediul exterior;
- este usor de exploatat si prezinta posibilitati de automatizare;
- permite transportul unor materiale cu pericol de autoaprindere si explozie, caz
in care se utilizeaza sisteme inchise cu gaze inerte.
Conceptia unui sistem de transport pneumatic, aparatura necesara si
indicatorii economici difera in mod substantial in functie de regimul de presiune
al instalatiei.
Astfel, conform acestui criteriu sistemele se clasifica in:
- Sisteme de suprapresiune, ce pot fi de joasa, medie sau inalta presiune.
- Sistemele de transport in suprapresiune pot deservi mai multe puncte de
utilizare ce pot fi colectoare cu ciclon, buncare de depozitare sau consum, filtre
etc.
- Sisteme in depresiune. Se utilizeaza pentru transportul materialelor din
mai multe locuri, la aceeasi destinatie; se recomanda, de asemenea, in cazul
substantelor toxice, urat mirositoare etc. pentru ca nu sunt scapari din interiorul
conductelor.

4
III. Instalatii de transport continuu cu actionare pneumatica

Transportui se realizeaza in plan vertical sub actiunea gravitatiei. Este un

dispozitiv care nu necesita supraveghere si intretinere deosebite; se uzeaza
datorita eroziunii in timpul transportului.
Transportorul pneumatic are la baza principiul antrenarii particulelor de
material solid de catre un curent de aer sau alt gaz care se deplaseaza cu o
anumita viteza printr-o conducta. Cu acest tip de instalatii se transporta
materiale solide de granulatie foarte mica: soda calcinata, ciment, cenusa, zgura,
praf de calcar, carbune macinat sau sub forma fibroasa, aschii de lemn,
rumegus, celuloza etc.
Deplasarea materialului se face in plan orizontal, inclinat sau vertical, pe
distanta de 350...400 m si inaltimea maxima de 45 m.
Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:
- instalatii prin aspiratie;
- instalatii prin refulare;
- instalatii mixte.
O instalatie de transport pneumatic este formata din:
- conducte prin care se face transportui;
- dispozitivul de alimentare al conductei cu material;
- sursa de aer comprimat sau de aspiratie;
- dispozitivul pentru separarea materialului de aerul folosit la transport.

Conductele prin care se face transportui sunt de obicei din otel, avand
diametrul de 50...250 mm, la montarea lor reducandu-se coturile la maximum
pentru a inlatura pierderea de presiune si eroziunile.
Alimentarea cu material se face cu dispozitive elicoidale, dispozitive cu
camere, dozatoare celulare in transportui pneumatic, prin refulare si sorb de
aspiratie pentru transportui prin aspiratie care se afunda in material.
Sursa de aer comprimat este data de compresoare cu una sau doua trepte,
turbo-suflante si ventilatoare sau pompe de vid.
Separarea materialului antrenat de aer se face in aparate numite silozuri,
cicloane si filtre cu saci.
Transportoare pneumatice prin aspiratie (fig.10). Transportui materialului se
realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca
acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui
final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei
curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este
aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2
pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se
face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea

5
granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a
instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii
materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Transportoare pneumatice prin refulare (fig.11). Transportui materialului se

obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial
al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul este
alimentat din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de
descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu
saci 6. Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300
m.

6
TEMA PROIECTULUI

Sa se calculeze o instalatie de transport pneumatic (cu sorb) pentru grau , de la

siloz la punctul de receptie dintr-o moara in cazul traseului orizontal si vertical indicat
in figura de mai jos :

Schema de calcul a instalației de transport pneumatic

7
Date initiale :
-debitul in greutate al materialului solid transportat:
QGS=68.000[N/h]
-lungimea tronsoanelor L1-2=15 m ;L3-4=44m
-diametrul conductei D=98 mm = 0,98 m
-diametrul bobului de grau, d=4,6mm=0,0046m
-masa particulei de grau m=3,80610-5kg
-viteza optima a gazului (aerului )la transportul pneumatic vg=20-30m/s
-acceleratia gravitationala g=9,81m/s2
-greutatea specifica a gazului la presiunea atmosferica, g=12,9N/m3.

Tabelul 1 . Constante legate de material

CONSTANTA Material : GRÂU
Ko-constanta de infundare 3,110-5
Ko-constanta de transport 1,810-5
CR-coeficientul de rezistenta 0,42
*z-constanta vitezei de regim 0,0024
s-greutatea specifica a solidului 12753 N/m3
d-diametrul particulei 4,6mm
m-masa particulei 3,80610-5kg
f-coeficientul de frecare in curbe 0,30

8
 Partea a– II – a

I. Stabilirea parametrilor de transport.

1. Calculul concentraţiei de transport:
v g2
C= K 0  Fr2  K 0  ( )2
gD

232 529 2
C= 3.1  10 5  ( ) 2  3.1  10 5  ( )  3.1  10 5  291379  9.03
9.81  0.1 0.98

 C = 9.03.

2. Calculul debitului de gaz, Qg :

   D2 
Qg =    v g
 4 

 3.14  0.01 
Qg =    23  0.18
 4 

 Qg = 0.18 m3/s.

3. Calculul in greutate al gazului QGg :

QGg =  g  Q g  3600

QGg = 12.9  0.18  3600 = 8359.2

 QGg = 8359.2 N/h.

4. Calculul debitului in greutate al gazului QGs :

QGs = QGg  C
QGs = 8359.2  9.03 = 75483.57
 QGs = 75483.57

9
 5. Calculul vitezei de regim a particulei solide in sorb, Vs :
4 g d s g
Vp =  
3 Cr g

4 9.81  0.0046 12753  12.9 4 0.045 12740.1

Vp =   =   =
3 0.42 12.9 3 0.42 12.9

= 1.33  0.1  987.59 = 131.34 = 11.46.

 Vp = 11.46.
 v g  vs   *z v s2 
     0
 v   2 gD
 p   

 23  v s   0.0026 v s2 
       0
 11 .46   2 9.81  0.1 

vp 11 .46
=   0.49 .
vg 23

23  v s 0.0026  v s2
  0.49  0
11 .46 1.96
45.08  1.96  v s 0.02  v s2 11
  0
22.46 22.46 22.46
34.08  1.96  v s  0.02  v s2  0

  b 2  4ac
  3.84  4  ( 0.02)  34.08

  3.84  2.72

 = 6.56.
  6.56  2.56

b 
Vs =
2a
1.96  2.56 4.52
Vs =   113
2  0.02 0.04

 Vs = 113.
6. Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima porţiune
dreapta, ta :

10
 *z 2  g
v   2
D vs

0.0026 2  9.81
v    0.026  0.001  0.027
0.1 13167.56

 v = 0.027.
v  m  g 0.027  3.806  10 5  9.81 10 5
    
 d2 3.14  (0.0046) 2 10  4  2  3.14  21.9  0.42
g   CR 12.9   0.42
4 4 4

10 5 10 1
=   0.006  0.083
14.44  10  4 14.44

 ’ = 0.083.
v   g  CR   d 2
= vg 
m g

4

0.027  12.9  0.42 3.14  0.046 0.14

= 23  5
  23   0.0036 =
3.806  10  9.81 4 37.33  10 5

5
= 23   26.62
3.73

  = 26.62.
1   1  0.083
 = 1    1  0.083
 0.84

  = 0.84.
vs
1
1 v s
ta =   ln
 v
1   s
v s
1 1  0.95 1 0.05 1
ta =   ln   ln   ln 0.23 =
26.62 1  0.84  0.95 26.62 0.21 26.62
1 1.46
=   ( 1.46)   0.5
26.62 26.62

 ta = 0.5 s.
7. Determinarea lungimii porţiunii de accelerare a particulei solide L a
[m]:

11
   1 1    e  ta 
 v 
La = ta s   1   ln 
     ta 1 
vs
 0.95  v s  0.95  114.75  109.01
v s

 0.84  1     0.16 
 La = 0.5  109.01  1  26.62  0.84  0.5   54.50  1  11.18  = 54.50  0.98 =
   

53.41.
 La = 53.41 m.

II. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz –

solid.
1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2.
a) Pierderea de presiune in sorb si pe prima porţiune orizontala.
1 2 Q  v  v 
p a   si   v g   g  GS s si 2
2 g  D
3600  g 
4
1 68000  114 .75 7688250
p a  2   529  12.9   695.62 
2  9.81 3.14  0.01 0.0314 =
3600  9.81  35316 
4 4
7688250 7688250
= 695.62   695.62   695.62  27732.38  28428
35316  0.0078 277.23

 p a = 28428 N/m2.

b) Pierderea de presiune in sorb:

P1 + p = Pat
P1 + 28428 = 1.013  10 5
P1 = 1.013  10 5 - 28428
 P1 = 98573.72.

12
 c) Pierderea aparenta de presiune pentru aerul curat pe prima porţiune
dreapta, L1-2 :
2
L1 2 v g
p *
1 2   gaer   
D 2 g

9.6 232 529

p1* 2  1  0.023    0.023  96   0.023  96  26.96  59.52
0.1 2  9.81 19.62

 p1* 2  59.52 N/m2.

d) Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin tronsonul 1–

2:
p1 2  p1  p12  2  p1  p1* 2

p1 2  98573.72  (98573.72) 2  2  98573.72  59.52 

 98573.72  9716778275  11734215 .63  98573.72  98514.18  59.54

 p1 2 = 59.54 N/m2.

e) Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz – particule

solide:
 p1  12  p1 2  1  K1  C  [N/ m2].

S
K1 = 1.3 
S
v s1 8.60
    0.37
v g1 23

v g21 23 2 529
Fr1 =    539.24
gD 9.81  0.1 0.981

v s1 * 2 114.75 2  0.37

s   z    0.0024  
v g1 v s1 23 114 .75
 Fr1  539.24
v g1 23
0.74
 4.98  0.0024   0.011  0.00027  0.011
2690.33

S 0.011
K1 = 1.3   1.3   1.3  0.47 = 0.61
 0.023
  p1  1 2  59.54  1  0.61  9.03  59.54  6.50  387.01 .

13
   p1  1 2  387.01 N/ m2.

f) Pierderea de presiune in punctul 2 (la capătul tronsonului 1-2):

P2 = P1 – (P1)1-2
P2 = 98573.72 – 387.01 = 98186.71
 P2 = 98186.71 N/ m2.
g) Determinarea greutăţii specifice si a vitezei gazului in punctul 2 (g2, v
):
g2

p
g2 =  g1  p
2

98186.71
g2 = 12.9  98573.72  12.9  0.99  12.77

 g2 = 12.77 N/ m3.

p
v g2 = v g1  p
2

v g2 = 23  0.99 = 22.77.

h) Calculul vitezei de regim a particulei solide in punctul 2.

 v g 2  vs 2 
    vs2    0
* 2

 vp  gD 2
 

vp 8.60
    0.37
vg 2 22.77

 22.77 2  v s22  2  22.77  v s 2  0.0024 v s22

     0.37  0
 11 .46 2  9.81  0.1 2

 518.47  v s22  45.54  v s 2  0.0024 v s22

     0.37  0
 131.33  0.981 2

 v s22  45.54  v s 2  518.47  v2

   0.002  s 2  0.37  0
 131.33  2

v s22  45.54  v s 2  518.47  0.13v s22  48.59  0

0.87  v s22  45.54  v s 2  469.88  0

14
   b 2  4ac

  45.54 2  4  0.87  469.88

  2073.89  1635.18  438.71

  = 438.71.
  438.71  20.94

b 
x1,2 =
2a

45.54  438.71 45.54  20.94 66.48

x1 =    38.20
2  0.87 1.74 1.74

45.54  438.71 45.54  20.94 24.6

x2 =    14.13
2  0.87 1.74 1.74

v s2  v g2  16.04  22.77  v s2 =16.04 m/s.

2. Pierderea de presiune a transportului amestecului in zona cotului,

zona 2-3.
a) Pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot:
v g2 2   g 2
p 2  3   
2 g

22.77 2  12.77 6620.89

p 2 3  0.50   0.50   0.50  337.45  168.72
19.62 19.62

 p 2 3  168.72 N/ m2.

b) Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic in zona

cotului:
 p1  23  p 23  1  K1C  C 
 p1  23  168.72  1  0.61  9.03  168.72  6.50  1096
  p1  23  1096.68 .

c) Viteza particulei solide la ieşirea din cot:

v s 3  v s 2  e  f 

15
 v s 3  16.04  e 0.301.57  16.04  e 0.47  16.04  0.62  9.94

 v s3 = 9.94 m/s.
3.14
   1.57
2

d) Pierderea de presiune la reaccelerarea particulei solide:

QGs  (v s 2  v s 3 )
 p 2  23 
D 2
3600  g 
4
75483.57  (16.04  9.94) 75483.57  6.1 460449.77
 p 2  23     1862.58
3.14  0.01 35316  0.007 247.21
3600  9.81 
4

  p 2  23  1862.58 N/ m2.

e) Presiunea in punctul 3.
P3 = P2 -  p 2  2 3
P3 = 98186.71 – 1862.58 = 97324.13 N/ m2.

f) Calculul greutăţii specifice ai a vitezei gazului in punctul 3.

p
g3 =  g 2  p
3

97324.13
g3 = 12.77  98186.71  12.77  0.99  12.64

 g2 = 12.64 N/ m3.

p
v g3 = v g 2  p
3

98186.71
v g2 = 22.77  = 22.77  1.008  22.95 m/s.
97324.13

3. Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe

tronsonul 3-4.
a) Pierderea de presiune aparenta pentru aerul curat.

16
 v g2 3  L3 4 22.95 2  41 21594.80
p *
3 4   g3     12.64  0.023   0.29  
2 g  D 2  9.8  0.1 1.96
 0.29  11017.75  3195.14
 p3* 4  3195.14

b) Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin tronsonul 3-4.

p3 4  p3  p32  2  p3  p3* 4

p 3 4  97324.13  (97324.13) 2  2  97324.13  3195.14 

 97324.13  9471986280  62192844.5  97324.13  9409793436 
 97324.13  97004.08  320.05

 p 3 4 = 320.05 N/m2.

c) Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic gaz – solid.

 p1  34  p34  1  K1  C 
 p1  34  320.05  (1  0.61  9.03)  320.05  (1  5.50)  320.05  6.50  2080.32

  p1  3 4 = 2080.32 N/m2.

III. Pierderea totala de presiune:

Ptot  Pa  (P1 )1 2  (P1 ) 23  (P2 ) 23  (P1 ) 3 4 

 28428  387.01  1096.68  1862.58  2080.32  33854.59

 Ptot  33854.59 N/m2.

IV. Puterea utilajului (Ventilator sau suflanta):

17
 Ptot
g  Qg 
P= 


33854.59
9.81  0.18 
P= 10330.49  9.81  0.18  3.27  5.77  8.24
0.7 0.7 0.7

P = 8,24 kw

BIBLIOGRAFIE:

1. BULAT A.-Instanilatii de transport pneumatic-Ed.Tehnica,Bucuresti,1962

2. BANU C.-Manualul inginerului de industrie alimentara-Ed. Tehnica,Bucuresti,1998

3. www.referate.ro

18