Sunteți pe pagina 1din 8

Bibliografie

1. Wegener OH - Whole Body Computed Tomography, 2nd Ed, Blackwell Scientific Publications, Boston, 1993
2. Prokop M, Galanski M - Spiral and Multislice Computed Tomography ofthe Body Thieme, Stuttgart, 2002
8. Bazele fizice de formare a imaginilor CT generaţia a patra : tub rotator, detectori ficşi
distribuiţi 3 60 grade în jurul pacientului. Scoasă din uz da­
CT; fizica CT-spiral, C T-multidetector torită preţului mare al detectorilor
şi CT sursa - duală; componentele unui Electron-beam CT: micro-anode dispuse 360 grade în
jurul pacientului alternativ cu receptori, cu elecroni produşi
echipament CT; artefacte în CT - surse,
într-un accelerator de particule şi acceleraţi, ce bombardează
recunoastere ' microanodele. Acestea la rândul lor emit radiaţie X spre
Adrian Şanta partea opusă, unde este recepţionată de senzori. Ultrarapid,
primul cu aplicaţie cardiacă. Scos din uz prin evoluţia mul­
tidetector-CT şi preţul foarte mare (în special acceleratorul
Definiţii: şi detectorii).
- CT - Computer-To mografie. Metoda de obţinere a CT multitub: Două tuburi la 90 grade cu emisie de
secţiunilor axiale prin utilizarea unei surse de radiaţii şi a energie diferită. Concept util pentru atenuarea artefactelor,
unor detectori situaţi în opoziţie cu sursa, cu rotaţie în jurul vizualizarea structurilor moi, vasculare, reducerea întăririi
pacientului. de metal, bariu etc
CT convenţional: Mişcare rotatorie a ansamblului Reconstrucţia imaginii:
tub-detectori, în timp ce masa pacientului rămâne imobilă în Detectorii transformă radiaţia X receptată în semnal
timpul scanării, după care masa este avansată cu increment electric. Acesta este corectat, cu eliminarea inomogenităţilor
mai mic sau mai mare decât grosimea secţiunii obţinute. şi a efectului de întărire (beam hardening), fiind codat în valori
- CT convenţional multislice (step-and-shoot): prin­ de atenuare (raw data).
cipiu identic cu CT convenţional, dar cu banda de detectori - Datele brute (raw data) sunt prelucrate · de sistemul
(până la 320), cu obţinere de mai multe secţiuni la o singură electronic în imagini cu tonuri de gri variabile în funcţie
rotaţie de tub. de gradul de atenuare, între alb (atenuare maximă) şi negru
CT spiral/helical: În timpul rotaţiei ansamblului tub­ (atenuare minimă), cu multiple tonuri de gri intermediare.
detectori masa cu pacientul se deplasează constant. Se obţine VOXEL (Volume Element) - PIXEL (pieture Element),
o scanare spirală şi secţiuni produse în urma reconstrucţiei Voxel izotropie.
datelor brute obţinute. Număr variabil de detectori ( 1 - 1 28), Grosimea secţiunii este variabilă şi stabilită de utili­
cu obţinere de număr variabil de secţiuni. zator. În sistemele spiral multislice este calculată (recon­
Principii de funcţionare CT: struită). Reducerea extremă a grosimii feliei achiziţionate
- sursa de radiaţii X se roteşte în jurul pacientului, accentuează zgomotul de fond în detrimentul semnalului
radiaţiile X traversează axial o secţiune a pacientului în util, limitând grosimea de achiziţie (Signal to Noise Ratio
timpul mişcării sursei. Opus sursei de radiaţii, un sistem de - SNR). Chiar şi la secţiuni foarte fine, grosimea secţiunii
detectori recepţionează fasciculul atenuat prin parcurgerea nu este neglijabilă, de fapt scanându-se un VOLUM (un
structurilor pacientului, transformând matematic (transfor­ disc a cărui înălţime reprezintă grosimea secţiunii). Cea
mare Radon inversă) atenuarea într-o imagine cu tonuri de mai mică unitate de volum care construieşte imaginea
gri, variabile în funcţie de atenuare ( densitometrie ). Rotaţia reprezintă VOXEL-ul. Imaginea reconstruită este un plan,
în jurul pacientului asigură localizarea în plan a structurilor fără grosime. Cea mai mică unitate de imagine (punctul
din secţiune, vizualizate din unghiuri diferite. de gri) reprezintă PIXEL-ul. Pixelul este expresia în plan
Evoluţie în timp: a voxelului, formându-se din „contopirea" tonurilor de gri
- CT de prima şi a doua generaţie: Produs comercial existente în volumul voxelului, cu obţinerea unui singur
prima dată în 1 973, conţinând o sursă şi un detector ce transla­ ton ce reprezintă suma valorilor de atenuare din voxel. În
tau liniar zona de interes fără rotaţie, urmată de o rotaţie cu câ­ interiorul unui voxel există structuri cu atenuare variabilă
teva grade de cerc, proces repetat cu perechi translaţie-rotaţie (volumul acestuia putând cuprinde structuri cu densitate
până la obţinerea de expuneri pe întreaga circumferinţă a diferită), dar pixelul are un singur ton de gri, reprezentând
ţintei. Pacientul este apoi deplasat cu masa şi procesul se reia. suma densităţilor din voxel. Numărul de pixeli în imaginea
- CT generaţia a treia - anii 80. Prezintă o sursă unică CT variază de la 256X256 la 1 024X 1 024.
(tub) şi un evantai de senzori („banană" de receptori), cu - Dacă dimensiunile voxelului sunt aceleaşi în toate
rotaţie simultană în jurul pacientului, fără translaţie şi cu de­ direcţiile carteziene (x,y,z), cu alte cuvinte dacă voxelul
plasarea mesei între rotaţii. Folosită cel mai frecvent şi azi. este un cub, acesta reprezintă voxel izotropie (cu aceleaşi
dimensiuni în toate direcţiile spaţiului). Voxelul izotropie Particularităţi:
permite reconstrucţii în alte planuri decât cel de achiziţie cu CT spiral (Volumetric)
rezoluţie IDENTICĂ cu cea din planul de scanare. Achiziţia spirală (volumetrică - scanează un volum, nu
Artefacte (generalităţi): o secţiune) implică o sursă de emisie (focarul tubului de
Artefacte de mişcare radiaţie) şi multiple puncte de recepţie, desfăşurate „în evan­
Pentru a putea reconstrui poziţia exactă a structurilor tai" atât în plan transversal (banana de detectori), cât şi de-a
situate în planul secţiunii, este esenţial ca poziţia acestora lungul axei cranio-caudale a pacientului, astfel încât achiziţia
să nu se schimbe (să nu se mişte) în timpul scanării. Depla­ spirală se face sub diferite unghiuri faţă de planul transversal
sarea structurilor în timpul scanării duce la „vizualizarea" propriu-zis. Aceste unghiuri pun probleme de recepţie şi
lor de către detectori în diverse poziţii, cu introducerea poziţionare spaţială a structurilor scanate, corectate de către
lor în imaginile în toate poziţiile în care au fost detectate, algoritmii de reconstrucţie ai calculatorului, ce compensează
generând imagini „şterse", neclare. Pacientul trebuie să unghiurile diferite de incidenţă-recepţie.
menţină apnee inspiratorie sau expiratorie la scanarea tora­ Caracteristici ale achiziţiei spirale:
cică şi abdominală. Pacienţii necooperanţi necesită sedare Viteza de rotaţie versus viteza de deplasare a mesei.
(coma superficială, copii sub 6 ani). Peristaltica intestinală - Viteza de rotaţie a tubului se defineşte ca intervalul de
şi contracţiile cardiace generează artefacte de mişcare la timp necesar pentru ca ansamblul tub - detectori să efectueze
aparatele cu achiziţie lentă. Aparatele modeme cu achiziţii o rotaţie completă în jurul pacientului. Aceasta variază la di­
de 0 ,3-0,6 sec/rotaţie nu prezintă probleme de artefacte de versele tipuri de aparate şi chiar la diverse tipuri de examinări.
peristaltică sau cord. Cu cât viteza de rotaţie este mai mare, cu atât se pot „îngheţa"
Artefacte de întărire (beam hardening) structurile mobile (peristaltica, structuri pulmonare, cord),
Structurile foarte dense (metal, pasta de Ba) atenuează reducându-se artefactele de mişcare. Vitezele foarte mari, de
subtotal fasciculul de radiaţie, generând con lipsit de semnal 0,33 sec permit evaluare cardiacă şi coronariană.
posterior de structura densă, degradând imaginile. Se evită - Viteza de deplasare a mesei este definită ca viteza (în
scanarea pacienţilor cu proteze metalice voluminoase sau post cm/sec) cu care masa cu pacientul se deplasează de-a lungul
Ba pasaj/irigoscopie. Aparatele Dual-source reduc accentuat axei Z (cranio-caudale sau invers) în timpul scanării. Aceas­
artefactele. ta poate fi variabilă, permiţând valori diferite ale „pasului"
Artefacte de volum parţial achiziţiei.
- Dacă voxelul conţine structuri cu densitate foarte diferi­ - În sistemele spirale monoslice, raportul între timpul
tă între ele (ex. aer şi sânge), pixelul va avea ca rezultat densi­ de rotaţie şi cel de deplasare a mesei, respectiv grosimea
tatea medie a structurilor din voxel, adică nici cea a structurii secţiunii se defineşte ca Pitch. Când distanţa parcursă de
hiperdense, nici cea a structurii hipodense. Valoarea în HU masă în lungul axei Z pe durata unei rotaţii complete este
măsurată nu va avea valoarea reală a niciuneia din cele două egală cu grosimea secţiunii, valoarea Pitch-ului este 1 .
structuri. Cu cât volumul voxelului este mai mare (secţiune Aceasta se traduce prin achiziţia unui volum cu spirele de
groasă sau matrice de reconstrucţie mică), cu atât efectul de achiziţie perfect contigue. Un pitch subnumerar (negativ)
volum parţial este mai accentuat. Evitarea lui necesită secţiuni implică o viteză a mesei inferioară grosimii feliei , ducând
fine, însă cu cât secţiunea este mai fină, cu atât raportul SIN la „încălecarea" parţială a spirelor de achiziţie. Deşi creşte
(semnal util/zgomot de fond) va fi mai accentuat, rezultând gradul de expunere şi iradiere, achiziţia cu Pitch subnumerar
imagini grosiere, „zgomotoase", fără fineţe. permite reconstrucţii mai precise şi elimină riscul nescanării
Artefacte de scanare unor structuri prezente în volumul evaluat. Deplasarea mesei
Scanarea cu deplasare a mesei mai mare decât grosi­ în timpul unei rotaţii complete pe o distanţă mai mare decât
mea feliei în unitatea de timp necesară unei rotaţii complete grosimea feliei achiziţionate duce la un Pitch supranumerar
duce la spaţii între spirala scanată (spira întinsă), spaţii ce nu (mai mare decât 1 ). Aceasta se traduce prin spire de achiziţie
sunt scanate, imaginea fiind o interpolare a zonelor scanate, ce nu prezintă contiguitate, spaţiile dintre ele fiind interpolate
uneori mascând leziuni. Acelaşi efect este posibil şi în CT de către calculator. Metoda reduce calitatea diagnostică a
convenţional dacă amplitudinea respiratorie a pacientului imaginilor, dar creşte viteza de scanare şi reduce iradierea.
între două imagini este diferită, ducând la posibilitatea si­ Indiferent de valoarea Pitch-ului, volumul achiziţionat în
tuării leziunilor mici în afara secţiunilor scanate. Scanarea mod spiral este descompus şi reconstruit în secţiuni axiale
continuă cu Pitch =:. 1 elimină aceste artefacte (vezi definiţia de către softul calculatorului, utilizând modele matematice
Pitch-ului mai jos). variate.
17

- În sistemele multisiice, termenul de Pitch poate fi de­ Ferestre de examinare


finit în două moduri, în funcţie de referinţă faţă de o singură Afişarea tuturor tonurilor de gri cuprinse între -1 OOO şi
secţiune (single-collimation - SC) sau faţă de întregul volum + 3000 HU nu este fezabilă diagnostic, examinatorul având
scanat (total-collimation - N x SC, unde N este numărul de nevoie de mai puţine tonuri de gri pentru a accentua contras­
rânduri detectori folosit, 2, 4, 8, 1 6, 64, 1 2 8 etc) tul între structurile cu valori foarte puţin diferite între ele.
Pentru diferenţiere, Pitch-ul volumetric se notează cu P'. Conceptul de fereastră şi de centru al ferestrei are ca scop
Astfel, P = TF/(N x SC) iar P' = TF/SC, unde TF = table feed „filtrarea" contrastului şi accentuarea acestuia, prin gruparea
(distanţa parcursă de masă per o rotaţie completă), N = nu­ densităţilor similare în grupuri ce sunt afişate ca având aceeaşi
mărul de rânduri de detectori folosiţi iar SC=grosimea unei densitate. Densitatea afişată este cuprinsă în gama grupului,
singure secţiuni de achiziţie. poate fi stabilită de examinator şi reprezintă nivelul ferestrei.
Imaginile de pe monitor sunt rezultatul reconstrucţiei de Astfel, fereastra reprezintă un grup de densităţi apropiate,
secţiuni din volumul scanat, de către softul calculatorului, grupate într-un singur ton de gri.
grosimea feliei de reconstrucţie putând fi diferită faţă de Astfel, cu cât grupul este mai mare (cuprinde mai multe
grosimea achiziţiei propriu-zise, însă nu sub dimensiunea tonuri de gri), cu atât scala densităţilor este redusă de la 4000
detectorilor folosiţi (ex: cu detector de 1 mm se pot face tonuri de gri (între - 1 000 HU şi +3000 HU) la mai puţine,
reconstrucţii cu secţiuni de 1 mm şi mai mari, dar nu sub 1 mm). contrastul dintre ele fiind mai accentuat. În extremis, gruparea
tonurilor de gri în două ferestre ar duce la o imagine în două
tonuri - alb şi negru.
9. Scara unităţilor Hounsfield, princi­ Centrul ferestrei reprezintă o densitate dintre cele ce
fonnează grupul ferestrei, cea care va da „culoarea" de gri
piul de centru al ferestrei şi de lărgime tuturor structurilor cuprinse în fereastră. De exemplu dacă
a ferestrei; setările optime de centru şi avem patru tonuri de gri (împărţirea gamei în patru feres­
lărgime de fereastră pentru diverse orga­ tre), în prima fereastră, cea care cuprinde tonurile dintre
-1 000 şi + 1 000, vom putea alege centru la oricare valoare
ne şi ţesuturi; nivele de atenuare în UH intermediară, de exemplu O, astfel încât toate structurile cu
pentru diverse organe normale şi procese valori între -1 OOO şi + 1 OOO vor fi reprezentate pe ecran ca
având valoarea O. Gruparea în număr de ferestre şi centre
patologice de fereastră permite evaluarea structurilor scanate în aşa­
Adrian Şanta numitele ferestre specifice (de os, de parenchim pulmonar,
de ţesut moale etc) permiţând evaluarea corespunzătoare a
Unităţi Hounsfield unor structuri ce au valori foarte diferite de atenuare. Cu cât
Fiecare voxel şi inerent fiecare pixel căpătă o valoare nu­ numărul ferestrelor creşte, cu atât pot fi evidenţiate mai multe
merică în funcţie de gradul de atenuare generat de structurile structuri fine (ex fereastra de os are 64 tonuri de gri, fereastra
prezente în voxel. Valoarea numerică a atenuării este calculată pulmonară 1 024).
ca număr CT = 1 OOOx(u-uapa)luapa . Unitatea de valoare CT Gruparea în ferestre şi optimizarea centrului de fereastră
se numeşte UNITATE HOUNSFIELD (HU). Valorile HU permite obţinerea contrastului dorit pentru evaluarea patolo­
variază între - 1 OOO (aer pur) , O (apa pură) şi valori pozitive giei. Măsurarea valorii efective în unităţi Hounsfield a unei
crescânde, fără limită superioară. Valorile sunt constante structuri oarecare NU DEPINDE de valoarea ferestrei sau
(aceleaşi) pentru aceeaşi structură indiferent de manipulările a centrului acesteia, nemodificându-se cu modificările de
de imagine prin soft (ferestre de examinare) şi reprezintă fereastră (valoarea măsurată în HU a unei structuri depinde
gradul de atenuare specific din voxelul respectiv, având ca exclusiv de gradul său de atenuare a radiaţiei roentgen). Ast­
şi corespondent un pixel cu un ton de gri specific. fel, indiferent de valorile de fereastră şi de centru al ferestrei,
Valoarea în HU a unei structuri permite încadrarea ei în o structură pur lichidiană va avea aceeaşi valoare de O HU .
diferite categorii de ţesuturi (densităţi negative pentru aer, Structurile componente ale corpului uman, normale sau
negative apropiate de O pentru grăsime), 0-30 pentru fluide, patologice, au valori HU definite, ce permit încadrarea lor
pozitive crescând cu densitatea pentru ţesuturi, os, metal, 70 în categorii mai largi. Astfel, structurile aerice au valori HU
pentru sânge proaspăt etc. De asemenea, permite cuantificarea negative, între - 1 OOO şi -300, în funcţie de cât este proporţia
gradului de modificare a densităţii după administrarea de de aer şi ţesut fin, ca în cazul plămânului. Structurile lipidice
contrast (gradul de iodofilie). au de asemenea valori negative, dar mai apropiate de zero,
de -1 50 până la -2-3 HU, de asemenea în funcţie de raportul înaintea aortei - contrastul parcurge circuitul venă cubitală,
grăsime/alte structuri în pixelul măsurat. Apa pură prezintă VCS, AD, VD, AP, circulaţie pulmonară, vene pulmonare,
valori de O HU iar structurile fluide valori pozitive între O AS, VS, Ao, vene periferice, VCI). Examinarea trebuie astfel
şi 30-35 HU. Excepţie face sângele proaspăt extravazat, ce planificată încât scanarea să se facă atunci când contrastul a
prezintă valori de 70 HU şi se diminuează cu cca 1 0 HUI ajuns în locul dorit şi în cantitatea dorită. Pentru facilitarea
săptămână posthemoragie. Structurile tisulare prezintă va­ acestei cerinţe, aparatele folosesc diverse metode de urmărire
lori pozitive cuprinse între 35 HU (corticala renală) şi 50-70 a contrastului intravascular şi de declanşare a examinării, nu­
HU (parenchim hepatic, splenic, pancreatic), iar structurile mite Bolus Tracking sau Bolus Triggering. Concret, se aşează
cu valori peste 1 00 HU implică prezenţa de calciu sau alte o arie de evaluare (ROI - Region Of Interest) în lumenul
structuri intens atenuante (bariu, substanţă de contrast, me­ vasului, se injectează substanţa de contrast, iar aparatul este
tal). Prin măsurarea valorii efective a densităţii unei structuri instruit la ce valoare în unităţi Housfield detectată în lumen
se poate stabili apartenenţa sa tisulară (lipom versus chist, să pornească scanarea. Prin acest protocol se pot face evaluări
de exemplu), caracteristică UNICĂ pentru CT, nici o altă precoce, în care contrastul se află doar în sistemul arterial
metodă imagistică neputând cuantifica valoarea de densitate (înaintea reîntoarcerii prin capilare spre sistemul venos),
a ţesuturilor. Tot prin măsurarea valorilor HU pre- şi postad­ alcătuind ARTERIOGRAFII CT. Este necesară combinarea
ministrare de contrast i.v. se poate certifica prezenţa şi gradul achiziţiei cu viteză mare de deplasare a mesei, pentru acope­
de vascularizaţie a unei structuri. rirea întregii zone de interes înaintea reîntoarcerii venoase.
Prin folosirea injectomatelor cu două seringi se poate obţine
atât bolus compact de contrast, dar şi separarea de exemplu
a încărcării cavităţilor cardiace, cu inima stângă cu contrast
1 0. Principiile imagisticii CT de perfu­ şi cea dreaptă cu ser fiziologic.
zie; principiile şi protocoalele de angio­ Combinată cu alte achiziţii în timpi diferiţi, metoda poate
CT, inclusiv modalitatea de utilizare a „fracţiona" modul în care contrastul parcurge structura ţintă în
timpi precoce, tardivi sau de echilibru. O asemenea achiziţie
substantelor de contrast si a tehnicilor
' ' este necesară pentru caracterizarea, de exemplu, a maselor
de reconstructie '
hepatice, diferitele entităţi patologice având încărcare (Wash­
in) şi spălare (Wash-out) diferite, ce permit diagnosticul.
Adrian Şanta Scanarea repetată cu mai mulţi timpi în aceeaşi zonă se
numeşte scanare dinamică şi permite alcătuirea unei hărţi
Imagistica de perfuzie implică administrarea intravas­ de intensitate-timp a comportamentului la contrast a structurii
culară (de regulă intravenoasă) a unei substanţe ce conţine scanate. Aceste hărţi (Wash-in Wash-out map) pot fi utilizate
molecule intens atenuante, de regulă iod pentru CT, numită de asemenea în caracterizarea diverselor structuri patologice
substanţă de contrast cu administrare i. v. Tipurile şi caracte­ (tumorile maligne au de regulă wash-in şi wash-out rapid,
risticile substanţelor de contrast sunt discutate într-un capitol în timp ce tumorile benigne au wash-in mai lent şi wash-out
separat. foarte lent, cu curbă „în platou"). Aceeaşi scanare dinamică a
Prin administrarea intravenoasă a substanţei de contrast, substanţei cerebrale permite calculul unor parametri specifici
vasele venoase, arteriale dar şi parenchimele (normale sau de perfuzie (TTP - Time To Peak, CBV - Cerebral Blood Volu­
patologice) care prezintă flux vascular activ vor prezenta o me, CBF - Cerebral Blood Flow, MTT - Mean Transit Time),
creştere a atenurarii radiaţiei X generată de conţinutul de iod. utili în evaluarea zonelor cerebrale perfuzate, ischemice sau
Atenuarea poate fi definită ca intensitate şi timp. cu circulaţie abolită (conceptul de core-penumbra, adică
Intensitatea depinde de gradul de vascularizaţie, fiind cu zona centrală de infarct cerebral ireversibil şi aria ischemică
atât mai mare cu cât structură este mai vasculară. periferică recuperabilă prin tromboliza rapidă).
Factorul „timp" este foarte important în două direcţii:
timpul necesar ca o structură să atingă maximul de intensi­
tate, dar şi timpul necesar ca substanţă de contrast să ajungă
la acea structură.
Timpul necesar pentru începutul încărcării depinde de
mulţi factori, între care situarea anatomică faţă de vena cubi­
tală în care s-a făcut inj ectarea (artera pulmonară se încarcă
19

11. Protocoale de examinare CT pentru scanate sunt mai puţin dense. Există protocoale adaptate
pentru copii, de asemenea cu reducere a iradierii.
diverse organe şi procese p atologice ; La finalul examinării, aparatura modernă afişează şi
optimizarea protocoalelor pentru vari­ stochează un rezumat al expunerii pacientului, de regulă ca
doza totală în mGy/cm.
ate tipuri de tomografe ; principiile al­
Modalităţile de calcul dozimetric în CT sunt CDTI
goritmilor şi kernel-urilor (filtrelor) de (Computed Tomography Dose Index), DLP (Dose-Length
reconstrucţie; dozimetria CT Product) şi MSAD (Multiple Sean Average Dose). Acestea
sunt măsurabile pe fantome speciale şi sunt de asemenea
Adrian Şanta raportate în cadrul fiecărei examinări. CDTI se exprimă în
mGy iar DLP în mGy/cm, aceasta din urmă reprezentând
Obţinerea unor imagini diagnostice de calitate obligă la doza pentru o examinare completă.
planificarea examinării CT atât în ceea ce priveşte acoperirea
volumului de scanat, cât şi în ceea ce priveşte modul de ad­
ministrare al contrastului. Pentru a reduce gradul de iradiere 12. Valoarea relativă si indicatiile exami-
, '

al pacientului, aria de acoperire se stabileşte astfel încât să nării CT a diverselor organe şi sisteme;
cuprindă doar organul vizat, fără iradieri inutile în afara
acestuia. De asemenea, planningul examinării trebuie să ţină indicatiile de utilizare a substantelor de con-
, '

cont de diverse caracteristici ale bolii presupuse. Protocoalele trast CT pentru diverse organe şi sisteme
specifice sunt foarte multe şi nu pot fi discutate în capitolul
de generalităţi şi fizică I instrumentaţie, examinatorul trebu­
Adrian Şanta
ind să cunoască specificitatea tipului de examinare pe care
îl efectuează. Valoarea relativă şi indicaţiile examinării CT au suferit
Doar ca exemplificare, evaluarea pulmonară în suspiciu­ o dinamică permanentă în decursul deceniilor de la apariţia
nea de proces tumoral primar trebuie să includă şi vizuali­ sistemelor CT şi până azi. Astfel, organe considerate cândva
zarea suprarenalelor, cea mai frecventă staţie de disemnare nediagnosticabile CT (tub digestiv, cord, coronare) sunt azi ru­
secundară în neoplasmul pulmonar şi a cărei prezenţă schimbă tina de fiecare zi. Totuşi, există indicaţii majore ale examinării
dramatic stadializarea. La fel, scanarea pentru suspiciunea de CT (traumatismul cranian cu suspiciune de hematom intracra­
neoplasm pancreatic obligă la timp de contrast arterial, foarte nian, hemoragiile cerebrale, evaluarea patologiei pulmonare
precoce, înainte ca structura să capete acelaşi grad de încăr­ - inaccesibilă ecografic şi slab evaluată prin IRM), după cum
care cu parenchimul adiacent. Scanarea unei mase hepatice sunt şi organe sau patologii care sunt slab evaluate CT (pa­
cu contrast trebuie să includă timp arterial, portal şi tardiv, tologia în situ de tub digestiv, substanţă albă cerebrală etc).
pentru a putea caracteriza structura patologică. Indicaţia şi non-indicaţia examinării CT este stabilită
În reconstrucţia imaginilor din datele brute, examinato­ uneori de către clinician, deseori insuficient informat, discuţia
rul va folosi diverse algoritme existente în softul aparatului, cu radiologul fiind obligatorie.
menite să amplifice capacitatea diagnostică. Aceste algo­ Decizia de administrare de contrast i.v. şi chiar digestiv
ritme specifice sau filtre de semnal se numesc Kernel-uri este întotdeauna deciza radiologului, indicaţia clinicianului
de convoluţie şi stabilesc relaţia între zgomotul de fond şi neavând relevanţă, nici diagnostică şi nici legală. Contrastul
semnalul util, producând imagini mai contrastate (de exemplu i.v. este un adjuvant de diagnostic, pe care radiologul îl poate
necesare pentru evaluarea urechii interne şi medii) sau mai folosi sau nu, decizia fiind luată în timpul examinării, ţinând
„moi", necesare evaluării structurilor tisulare. cont de patologia presupusă, imaginile native şi punând în
Dozimetria CT balanţă beneficiul diagnostic versus dublarea gradului de
Utilizarea intensivă a radiaţiei X în cadrul examinării CT iradiere şi riscul administrării de contrast (cu potenţialele sale
pune problema obţinerii maximului de date cu minimum de ira­ reacţii, unele letale). Responsabilitatea legală a administrării
dîere. În acest sens, la fel ca în radiologia convenţională, exami­ de contrast este exclusiv a radiologului. Modul şi tipurile
nările CT permit modificarea mAşi la unele sisteme chiar şi a kV. de administrare de contrast (protocoalele de contrast) vor fi
Aparatele modeme au încorporate sisteme de modulare a discutate separat la fiecare patologie relevantă în acest sens,
emisiei de tub în funcţie de datele obţinute în timpul efectuării fiind prea multe şi variate pentru a fi detaliate în capitolul de
topogramei, reducând miliamperajul acolo unde structurile fizică şi instrumentaţie.