Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea Politehnica Timisoara

Facultatea de Mecanica

Caiet disciplina I.B.O.

Student: ………………..
Anul I Master- Ergoinginerie in mecatronica

Timisoara
2019
Cuprins

Cuprins …………………..…………………………………………………. p. 2
Laboratorul 1:
Investigarea biometrică ocupaţională a aparatului respirator – spirometria
…………………………………………………………….……………….. p. 3

Laboratorul 2 :
Probe de efort in investigarea ocupationala …………………………….… p. 7

Laboratorul 3 :
Analiza mersului si a echilibrului ……………………………..…………… p. 9

Laboratorul 4 :
Investigarea geometriei coloanei vertebrale………………………..…..… p. 13

Laboratorul 5 :
Evaluarea obiectiva a mobilitatii articulatiei genunchiului prin metoda
fotogrametriei ……………………………………………………………. p . 18

Laboratorul 6 :
Evaluarea nivelului de stres profesional ………………………………… p. 23

Bibliografie ……………………….………………..……………………… p. 28

2
LABORATORUL 1 –
Investigarea biometrică ocupaţională a aparatului respirator – spirometria

Aparatul respirator este responsabil de alimentarea cu oxigen a sângelui şi ţesuturilor şi


eliminarea gazelor reziduale (bioxid de carbon ) din corp .Partea superioară a aparatului
respirator este combinată cu organele mirosului şi gustului şi anume cavitatea nazală şi cea
bucală .
Prin faringe aerul pătrunde către organele specializate trecând prin laringe aflat la partea
superioară a traheei .Aceasta din urmă se bifurcă mai departe pătrunzând în plămânul drept şi
în cel stâng unde traseul se îngustează formând bronhiolele .De aici se ajunge la unităţile
funcţionale ale plămânilor numite alveole .În spaţiile alveolare are loc transferul de oxigen
către ţesuturi şi a gazelor reziduale către căile de evacuare .

Dispozitive medicale pentru investigarea aparatului respirator:

 Un prim parametru ce interesează este volumul de aer iar pentru determinarea acestuia
există mai multe tipuri de sisteme ce pot fi departajate după modul în care are loc evacuarea
aerului ; astfel ,se disting sisteme închise numite spirometre şi sisteme deschise numite
pneumotahometre .În funcţie de solicitări se mai utilizează sisteme semi-închise sau semi-
deschise.

 Sistemele închise ,spirometrele ,nu permit evacuarea aerului în atmosferă pe durata


măsurării pe când pneumotahometrele permit evacuarea aerului şi de aceea se pretează atât
la probe inspiratorii cât şi la cele de expiratorii.

 Spirometrele pot fi de tip umed sau uscat .Tipul umed funcţionează cu lichid şi are la bază
un clopot parţial imersat iar tipul uscat nu implică prezenţa lichidelor pentru funcţionare şi
are ca element constructiv de bază un cilindru cu piston sau un tub gofrat .Dezavantajele
spirometrelor rezidă în faptul că solicită în mod suplimentar subiectul testat ,nu permit
probe de durată şi au gabarit mare ceea ce nu le recomandă pentru determinări pe teren

 Cum evaluarea stării de funcţionare a sistemului respirator numai pe baza informaţiilor


spirometrice este precară ,s-a impus necesitatea măriri exactităţii determinărilor globale
prin achiziţia unui număr mai mare de indicatori în toate fazele procesului de respiraţie .

 La aceste solicitări răspund sistemele deschise ,amintite anterior, denumite


pneumotahometre .Acestea pot fi denumite spirometre dinamice pe motiv că permit
măsurarea unor parametrii ai procesului de respiraţie cu variaţie rapidă în timp .

Tendinţe actuale în investigarea biometrică ocupaţională a aparatului respirator:

3
Spirograful computerizat cu touch-screen

Prezentarea grafică a volumelor de aer în procesul respirator

Volume investigate:

Spirograme şi curbe debit-volum:


(A) Restrictive ventilatory defect.
(B) Normal spirogram.
(C) Obstructive ventilatory defect.

4
5
Exemplu de spirometrie:

6
LABORATORUL 2 –
PROBE DE EFORT IN INVESTIGAREA OCUPATIONALA

1. Notiuni generale

Pornind de la faptul ca unele activitati profesionale necesita un efort fizic intens este
justificata efectuarea unor probe de efort pentru evaluarea persoonalului lucrator.

Clasificarea probelor de efort:

Dupa tipul solicitarii:


-efort rectangular(o singura data la valoare constanta)
-efort triangular(sub limita maxima suportabila)

Proba de efort Hardvar are ca scop investigarea comportarii aparatului cardiovascular la


solicitare fizica intensa.

2. Scopul lucrarii
Lucrarea de laborator are ca scop cunoasterea si aplicarea unei probe de efort pentru
evaluarea starii de pregatire fizica a unui lucrator.
3. Desfasurarea lucrarii

Pentru a aplica proba de efort Harvard este nevoie de voluntari din randul participantilor la
laborator, iar acestia vor executa urcari si coborari pe scarita de efort in ritm de 30/min timp de 5
minute, dar numai in limita suportabilitatii acestui efort. Imadiat dupa efort se verifica frecventa
cardiaca cu ajutorul unui pulsoximetru plasat pe deget in 3 etape fiecare de 30 de secunde:

1). în primul minut dupa efort: primele 30 de secunde ( 0-30 secunde) =P1
2). în al doilea minut dupa efort: primele 30 de secunde ( 1 minut - 1minut 30) =P2
3). în al treilea minut dupa efort: primele 30 de secunde (2 minute - 2 minute 30) =P3

Pentru determinarea Indicelui de aptitudine fizica se foloseste formula:


IAF= T x 100/(P1+P2+P3) x 2
T= durata probei de efort exprimata in secunde
P1, P2, P3= frecventa cardiaca definita in batai/minut(bpm)

4.Prelucrarea si prezentarea datelor experimentale

Nr. crt. P1 (BPM) P2 (BPM) P3(BPM) IAF (indice de aptitudine fizică)


1 189 103 102 7,61
2 109 96 74 10,75
3 120 106 85 9,64

7
4 136 97 87 9,37
5 85 63 63 14,21
6 124 146 90 8,33
7 100 101 95 10,13
8 90 76 80 12,19
9 104 82 95 10,67

Interpretarea:

-sub 55: conditie fizica slaba

-55-79: conditie fizica medie

-80-89: conditie fizica buna

-peste 90: conditie fizica excelenta

8
Laboratorul 3 - Analiza mersului si a echilibrului

1.Noțiuni generale
Analiza mersului și a echilibrului reprezintă o sursă de informații obiective ce conduc la
emiterea unui diagnostic corect în multiple afecțiuni ale corpului uman. Modificarea mersului și a
echilibrului pot să apară în urma unor traumatisme, boli ale sistemului nervos, după administrarea
unor medicamente, după intervenții maxilo-faciale sau chiar în urma unor fenomene
psihosomatice.
Evaluarea persoanei investigate se face prin fotogrametrie sau prin intermediul unei platforme
baropodometrice. Examinarea se poate face în regim static sau în regim dinamic.
Examinarea în regim static furnizează
 Geometria piciorului
 B.P.I. ( Biomechanical Postural Index)
 Arii şi presiuni plantare
 Analiza statică a liniilor de izopresiune conform fig. 1

Fig.1. Examinarea baropodometrică în regim static

Examinarea în regim dinamic furnizează


1.Imagini globale din timpul mersului
2.Ciclul de mers
3.Imaginea unui singur picior
4.Grafice în regim dinamic
5.Imagini 3D
6.Geometria piciorului
7.B.P.I. Dinamic
8.Compararea între valorile dinamice şi statice
Rezultatele analizei dinamice se prezintă sub forma de mai jos ( vezi fig.2) , în dreapta se
observă analiza mersului, cu roşu piciorul stâng şi cu albastru piciorul drept. Zonele negre indică
excluderea unor urme nedefinite.

9
Fig.2. Analiza mersului, aspectul grafic

În cadrul analizei dinamice se pot obține și imagini 3D , acestea furnizează informații de genul
celor de mai jos ( vezi fig.3.)
 Suprafaţa pentru fiecare cadru de sarcină pe durata deplasării ;
 Traseul punctului de maximă presiune pe durata deplasării ;
 Traeul valorii maxime a forţelor pe durata mersului ;
 Traseul punctului Mean Point of Pressure (P.Avg.) pe durata mersului
 Viteza pasului pe durata mersului ;
 Rotaţia; reprezintă deplasarea lateral-medială a piciorului analizat cu linia CoF ca reper.

Fig.3. Imagini 3D din cadrul analizei dinamice

Stabilometria-evaluarea echilibrului
Echilibrul stabil este o condiţie obligatorie pentru efectuarea unor mişcări voite corecte. Din acest
motiv stabilometria este o determinare foarte importantă în cadrul a numeroase evaluări

10
profesionale sau medicale. Prin determinarea forţelor exercitate de subiectul uman pe platforma
baropodometrică se poate afla poziţia centrului de presiune. Deplasarea acestuia pe durata
menținerii echilibrului devine un indicator de evaluare stabilometrică a persoanei investigate.

Desfășurarea examinării stabilometrice


 Pacientul este plasat pe platforma baropodometrică în condiţii de linişte şi obscuritate
 Pacientul are un reper fix plasat la nivelul ochilor ( ochii deschişi OE), dar determinarea se
poate executa şi cu ochii închişi) CE
 Bipedal Test: 51,2 sec. OE şi CE
 Sway TestBipedal şi Monopedal Test.
 Glasses Test: Bipedal Test, OE cu ochelari
 Cervical Interference Test: Bipedal test ,CE test,capul lăsat pe spate.
 Monopedal Test.
 Observaţie: Urmărirea pacientului se face în timp real
După finalizarea achiziţiei de date se prezintă rezultatele sub forma de mai jos ( vezi fig.4

Fig.4. Aspectul grafic al examenului stabilometric

2.Scopul lucrării
Lucrarea de laborator are ca sop cunoașterea și utilizarea instalației de analiză a mersului și a
echilibrului precum și efectuarea de determinări stabilometrice în regim voluntar. În urma
examinării stabilometrice se vor reține valorile ariilor elipselor ce încadrează CoP ( Center of
Pressure) conform fig.5.

11
Fig.5. Traseul ( marcaj culoare verde) urmat de CoP pe durata menținerii echilibrului

3. Desfășurarea lucrării
Participanții vor efectua pe rând examinarea stabilometrică și vor prelucra rezultatele după
extragerea acestora din fereastra programului de examinare stabilometric conform fig.6.

Fig.6. Rezultatele examinării stabilometrice

4. Prelucrarea și prezentarea datelor experimentale


Datele obținute se vor trece în tabelul de mai jos - Tabel 1:
Nr.crt. Aria elipsei Excentricitatea Înclinarea axei principale Viteza medie
2
[mm ] [%] [ 0] [mm/s]

...

Pentru datele din coloana a I-a ( aria elipsei) se va realiza un grafic cu bare având pe axa Y valorile
ariilor elipsei.

12
Laboratorul 4 - Investigarea geometriei coloanei vertebrale

1.Noțiuni generale

Geometria coloanei vertebrale reprezintă un element important pentru emiterea unui


diagnostic dar și pentru evaluarea terapiei aplicate. Una dintre cele mai uzuale metode se bazează
pe utilizarea ultrasunetelor.

Metodele de investigare ultrasonice pot fi utilizate în mod dedicat şi pentru depistarea


deformaţiilor de coloană vertebrală. În principiu, se urmăreşte realizarea unei hărţi a coloanei prin
determinarea poziţiei unor puncte ataşate vertebrelor. Vârful palpatorului ultrasonic este aplicat în
diverse puncte, pe vertebre (fig.1 a) şi acesta furnizează date care sunt comparate cu cele provenite
de la un semnal de referinţă, asigurat de emitorul ataşat centurii subiectului (fig. 1 b).

Fig.1 Determinarea geometriei coloanei vertebrale

Este posibilă astfel, printr-o metodă diferenţială, determinarea precisă, numerică a coordonatelor
punctelor vizate. Softul specializat memorează şi prelucrează datele astfel încât este posibilă
vizualizarea 3D a posturii şi formei specifice subiectului investigat (fig.2).

13
Fig. 2 Imagini procesate ale punctelor măsurare cu palpatorul ultrasonic

14
Unghiurile măsurate şi redate în raportul medical sunt prezentate în fig. 3

Fig. 3 Explicitatea unghiurilor măsurate în raportul medical

Asistenţa computerizată a măsurărilor permite şi urmărirea evoluţiei dinamice a pacientului,


respectiv oferă informaţii privind mobilitatea acestuia (fig. 4).

Fig. 4. Date prelucrate pentru a caracteriza mobilitatea pacientului

2.Scopul lucrării

Lucrarea de laborator are ca scop cunoașterea instalației ZEBRIS precum și determinarea unui
parametru geometric important al coloanei vertebrale și anume unghiul COBB.

15
Determinarea unghiului COBB se face cu ajutorul unei radiografii a coloanei vertebrale pe care se
traseaza segmente de dreaptă ajutătoare ca mai apoi să se măsoare unghiul COBB conform fig.5

Fig.5. Determinarea unghiului COBB

3. Desfășurarea lucrării

În vederea formării de deprinderi practice legate de măsurarea unghiului COBB se vor utiliza trei
planșe fotografice ce reprezintă radiografii ale coloanei vertebrale . Pe aceste planșe se marchează
liniile ajutătoare și se determină unghiul COBB cu ajutorul unui raportor cu cadran ale cărui rigle
se plasează în lungul liniilor meționate mai sus.

Planșele fotografice sunt reprezentate în fig 6 a, b și c

Fig.6. Planșe fotografice pntru determinarea unghiului COBB

16
4. Prelucrarea și prezentarea datelor experimentale

În vederea prezentării rezultatelor obținute prin măsurarea unghiului COBB pe planșele fotografice
de mai sus se va utiliza tabelul nr.1 după modelul următor:

Tabelul nr.1.

Numărul planșei Valoarea unghiului COBB


fotografice
[°]

1 65

2 37

3 21

4 69

5 10

6 29

7 40

Determinarea unghiului COBB


75
70
65
Valoarea unghiului COBB [°]

60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7
Numarul de ordine plansei

Determinarea unghiului COBB

17
Laboratorul 5 - Evaluarea obiectiva a mobilitatii articulatiei genunchiului
prin metoda fotogrametriei

1. Scopul lucrarii:
Scopul prezentei lucrari este de a prezenta si familiariza participantii cu o metoda
neinvaziva , noncontact de evaluare a mobilitatii articulatiei genunchiului. Evaluarea este necesara
anterior si post interventie.

2. Notiuni generale:
2.1 Notiuni de anatomie si biomecanica a genunchiului:
Anatomia genunchiului ( vezi fig.1) este complexa se observa ca participa 3 oase
importante femurul (osul de la nivelul coapsei),tibia (osul mai mare de la nivelul gambei) si rotula.

Fig.1. Anatomia genunchiului


Biomecanica articulara a genunchiului este caracterizata de doua miscari importante :
flexia si extensia.
Flexia reprezinta miscarea de apropiere a elementelor mobile mari ( coapsa si gamba)
Valoarea unghiului de flexie este de 50-70˚.
Extensia reprezinta miscarea opusa flexiei.
Valoarea unghiului de extensie este de 170-180˚.
2.2 Fotogrametria:
Fotogrametria reprezinta masurarea unor lungimi si unghiuri pe imaginea unui obiect
oarecare. Pentru o masurare cat mai exacta se impun conditii special de iluminare, contrast ,
rezolutie si este necesara si calibrarea camerei foto sau video care executa prelevarea imaginii
obiectului in cauza. In cazul prezentei lucrari se va face evaluarea unghiurilor de flexie si extensie
folosind un software specializat pentru masurarea pe imagini si anume Digimizer.

3. Desfasurarea lucrarii:
3.1. Metoda de lucru:

18
In vederea determinarii unghiurilor de flexie si extensie, vom amplasa 3 repere contrastante
pe coapsa si pe gamba persoanei investigate pentru a obtine segmente de dreapta a caror pozitie
relativa in planul imaginii este definite si de unghiul acestora, vezi fig.2.
Persoanei investigate i se cere indoirea (flexia) si intinderea (extensia) genunchiului. In cele doua
faze ale miscarii, se vor preleva imagini in conditii de iluminare si contrast corespunzatoare.
Pentru a creste precizia determinarii, pentru fiecare prelevare se va efectua o serie de 10 miscari,
urmand ca din tabelul aferent sa se retina valorile unghiulare medii.
Dupa prelevarea planselor fotografice imaginile sunt prelucrate cu ajutorul softului
DIGIMIZER.

Fig. 2. Amplasarea reperelor contrastante

In fig.3 se observa interfata softului de prelucrare a imaginii, se pot vedea segmentele de


dreapta construite cu ajutorul reperelor contrastante.

Fig.3. Prelucrarea imaginilor cu ajutorul softului “Digimizer” (colectie personala)

19
4. Prezentarea datelor experimentale:
Valorile unghiurilor de flexie si extensie obtinute cu ajutorul softului, Digimizer se introduc in
tabelul de mai jos, mai apoi datele sunt reprezentate printr-un grafic cu bare.

Tabelul 1 pentru persoana investigata nr.1 ( contine valori orientative)


Nr.
crt. Unghi extensie Medie unghi de extesie Unghi flexie Medie unghi de flexie
curent [º] curent [º] curent [º] curent [º]
1 173.257 70.254
2 172.406 69.588
3
174.015 70.515
4 174.286 69.91
5 172.029 172.926 69.542 69.77
6 172.708 69.626
7 172.752 69.419
8 172.959 69.248
9 172.808 69.953
10 172.056 69.646

Dupa finalizarea determinarilor pentru toate persoanele investigate ( minim 10 voluntari)


se trec mediile unghiurilor de flexie si de extensie in tabelul 2 si se reprezinta datele astfel obtinute
printr-un grafic cu bare avand pe axa Y valorile unghiurilor in cauza.

Tabelul 2 ce cuprinde valorile unghiulare medii pentru toate cele n persoane investigate.

Nr. Crt. ϴ0 [°] ϴ1 [°]


1 177.62 71.96
2 79.2 147.58
3 81.31 80.23
4 81.22 155.22
5 83.45 154.26
6 78.73 150.77
7 79.09 154.08
8 179.96 68.09
9 176.41 81.64
10 95.36 177.98

20
Graficul rezultat:
200
ϴ0 [0]
180
ϴ1 [0]
160
140
ϴ0 [°], ϴ1 [°]

120
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. crt.

21
22
Laboratorul 6
Evaluarea nivelului de stres profesional

1.Noțiuni generale

Pornind de la efectele negative ale stresului asupra corpului uman şi deci asupra eficienţei
profesionale există tendinţa de a determina prezenţa şi nivelul stresului ocupaţional
 Termenul stres a fost introdus de Hans Seyle in 1926, fiind preluat din domeniul ingineresc.
Walter Cannon, 1926 a utilizat termenul stres pentru a defini elemente ce acţionează asupra
homeostaziei.
 Bruce McEwen şi Jaap Koolhaas au utilizat termenul pentru a indica faptul că subiectul
uman este suprasolicitat fiindui depăşite capabilităţile.Stokes şi Kite (Mark A.Staal, 2004)
au recomandat ca termenul stres să fie utilizat doar la circumstanţe sau agenţi ce perturbă
funcţionatrea individului.
 Nivelul de stres este determinat prin
 Măsurarea frecvenţei cardiace
 Măsurarea frecvenţei şi a amplitudinii respiratorii
 Analiza spectrului vocal
 Analiza modificărilor termice faciale şi palmare
 Determinarea reacţiei electro-dermale ( EDR, GSR )
 Determinarea caracteristicilor tremurului ( microcontracţii musculare )
Identificarea stării de stres prin metoda termografică
 Pentru a stabili dacă starea de stres este prezentă se identifică variaţii de diametru la nivelul
vaselor mari de sânge aflate la suprafaţă, variaţii ce produc efecte termice decelabile prin
termografiere în IR
 Zonele preferate sunt cea facială şi cea palmară din care se izolează traseele sanguine ce
induc schimbarea de temperatură la suprafaţa tegumentului.

23
În vederea obținerii unor imagini corporale în infraroțu se va utiliza camera cu termoviziune FLIR
din fig.1.

Fig.1.Camera cu termoviziune FLIR


Pe baza imaginilor faciale similare cu cea din fig.2. se vor determina valorile temperaturii în
anumite zone ale feței voluntarilor .

Fig.2. Harta termică facială

2.Scopul lucrării
Prezenta lucrare urmărește obținerea de abilități privind investigarea nivelului de stres profesional
prin metoda termografică.

3. Desfășurarea lucrării
Pentru a desfășura lucrarea se va face documentarea asupra testului STROOP. Ulterior
documentării se va aplica testul STROOP concomitent cu prelevarea imaginii faciale a voluntarilor
cu ajutorul camerei de termoviziune FLIR.
Voluntarii vor citi pe durata testului o fișă similară cu cea din fig.3.

Fig.3. Fișa testului STROOP

24
Imaginile obținute de la voluntari se vor stoca în vederea prelucrării ulterioare

4. Prelucrarea și prezentarea datelor experimentale


Fiecare participant a trebuit sa realizeze conturul unei forme deja exsitente pe o planșă intr-
un interval de 5 secunde. S-a facut o prima măurare a nivelul de stres inainte să înceapă proba, iar
cea de a doua în timpul realizarii conturului. Astfel sub influenta timpului participantului i-a
crescut nivelul de stres, astfel putând fii cuantificată eroare reproducerii traiectoriei.

RED0 – nivelul de stres inițial [kΩ]


RED1 – nivelul de stres final [kΩ]
RED0 RED1
e – eroarea reproducerii traiectoriei [mm] Nr. Crt. [kΩ] [kΩ] e [mm]
Tabel cu rezultatele efectuate 1 85.64 67.00 3.4
2 50.70 43.60 4.4
3 80.40 79.20 5.5
4 46.00 42.00 4.7
5 194.00 160.00 8.2
6 155.00 112.00 6.9
7 230.50 188.50 9.3
8 86.40 68.00 6
9 127.70 95.20 9.8
10 32.70 24.15 24.4
11 76.80 59.70 11.5
12 71.20 69.20 10.2
13 60.70 56.10 10.6
Grafic –
14 153.30 99.10 14.2
Evaluare nivelului de stres profesional 15 99.00 79.50 19.7
16 65.80 34.74 8.4

Graficul evaluării nivelului de stres profesional


250.0
225.0
RED0, RED1, e [kΩ], [mm]

200.0
175.0
150.0
125.0
100.0
75.0
50.0
25.0
0.0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Nr. Crt.

25
Evaluarea obiectiva a mobilitatii cervicale

5. Scopul lucrarii:
Scopul prezentei lucrari este de a prezenta o metoda neinvaziva , non-contact de evaluare a
mobilitatii cervicale si de determinare a posturii pe durata lucrului cu ecrane sau minitoare.
Evaluarea mobilitatii cervicale este necesara anterior si dar si post-interventie.

2. Notiuni generale:
In vederea evaluarii obiective a mobilitatii cervicale se utilizeaza metode

 invazive
 noninvazive

Masurarea unghiurilor cervicale pe radiografii presupune o procedura invaziva si cu limitare


in timp, nefiind posibil sa fie reluata oricand ci la anumite interval de timp precis determinate.
Masurarea mobilitatii cervicalwe cu ajutorul fotogrametriei este o metoda neinvaziva , rapida
si necostisitoare, fara restrictii privind numarul de repetari.
Unul din testele clasice de evaluare este testul menton-stern care apreciază mobilitatea coloanei
vertebrale cervicale și evidențiază funcționarea musculaturii flexoare .
Segmentul cervical este cel mai mobil;
 flexia=45 grade;
 extensia=45-60 grade;
 inclinarea laterala=45 grade;
 rotatie=60-80 grade.
Alte metode sunt:
 evaluare directă, subiectiva;
 măsurarea distanţei dintre două puncte notate pe cele două segmente care alcătuiesc
unghiul de mişcare;
 măsurarea cu ajutorul pendulului sau (firului de plumb);
 goniometria cu raportor
 investigarea ultrasonica prin triangulatie
Valorile unghiulare ale coloanei vertebrale sunt prezentate in Tab. Nr.1
Tab.nr.1. Unghiuri de mobilitate ale coloanei vertebrale

26
3. Desfasurarea lucrarii:
Pentru determinarea mobilitatii cervicale in plan sagital se vor amplasa reperele
contrastante pe proeminenta vertebrei C7, pe tragus la ureche si pe canthus la ochi, conform

Fig.1 .
Fig.1. Amplasarea marcajelor contrastante pentru determinarea mobilitatii cervicale
Unghiul in plan sagital este unghiul format la intersectia dintre o linie orizontală peste
tragus ( reper anatomic) la ureche si o linie care uneşte punctual de pe tragus şi canthus respective
lateralul ochiului.
Unghiul cervical este unghiul format la intersectia dintre o linie orizontală prin
proeminenta vertebrei C7 si o linie prin tragus la ureche

Se vor preleva 2 imagini in situatiile


 Aplecat inainte ( FLEXIE)
 Aplecat inapoi ( EXTENSIE)
Imaginile se prelucreaza cu softul de masurare Digimizer 9 pentru Windows)sau cu softul ON 2D-
CameraMeasure ( pentru Android)
Se vor determina unghiurile aferente celor doua pozitii extreme si se vor introduce in
urmatorul table ( Tab.Nr.2) unde HC7T este unghiul format de segmentul C7-Tragus cu linia
orizontala de referinta

Tab.nr.2.Mobilitatea flexie-extensie cervicala


Nr.crt Unghi HC7T(0) Unghi HC7T Unghi HC7T(0) Unghi HC7T
FATA SPATE
1…………..

La prezenta lucrare se ataseaza o plansa grafica ce reprezinta determinarea fotogrametrica sau


print-screen reprezentand determinarea unghiurilor cu unul din cele doua softuri recomandate mai
sus.

27
Bibliografie

6. Notite curs Investigatii biometrice ocupationale


7. https://www.rehab.research.va.gov/jour/10/479/pdf/lau.pdf
8. http://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1413-35552014000400009
9. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-90-368-1937-4_11
10. https://fefsoradea.ro/fisiere/cadre/1_Kt_def_fizice_Biomecanica_coloanei_vertebrale.
pdf

28