Sunteți pe pagina 1din 11

CAP.

8 PROIECTAREA ASISTAT DE CALCULATOR A


SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

Calculatorul este folosit de mul i ani în proiectarea instala iilor electrice de distribu
ie i a sistemelor de iluminat. În anii din urm , numeroase programe au devenit
disponibile utilizatorilor datorit r spândirii extraordinare a calculatoarelor personale i
a re elei de comunica ii Internet.
Situa ia tradi ional în domeniul proiect rii asistate de calculator a sistemelor de
iluminat este urm toarea: fiecare produc tor sau distribuitor de corpuri de iluminat ofer
programul s u propriu de calcul care include toate datele de intrare necesare. Un
utilizator folose te diferite programe de calcul f r s poat analiza acurate ea rezultatele
pentru c nu cunoa te modelul matematic utilizat de program i precizia efectu rii
calculelor. Multe programe sunt destinate unor calculatoare de performan e medii, de
aceea i complexitatea calculelor efectuate este mai redus . O nou genera ie de
programe s-a dezvoltat în ultimii ani, ca urmare a necesit ilor exprimate de toate
grupele de utilizatori: - produc torii i distribuitorii de echipament de iluminat doresc
un program care s asigure o evaluare corect i s permit dezvoltarea produselor proprii;
- proiectan ii i consultan ii au nevoie de o unealt capabil s opereze cu produsele aflate
pe pia i care s asigure o acurate e specificat a calculelor; - arhitec ii sunt interesa i într-
un instrument de lucru care s permit vizualizarea rezultatelor diferitelor alternative
ale sistemelor de iluminat, similar unei imagini fotografice; - constructorii au nevoie
de documenta ia proiectului instala iei care s permit testarea calit ii la punerea în func
iune i în exploatare; - cercet torii doresc un program flexibil care s poat fi utilizat într-
o larg varietate de situa ii i sarcini de calcul, iar precizia de calcul s poat fi stabilit de
utilizator.

8.1 Cerin ele unui program de calcul.

Proiectantul unei instala ii de iluminat interior trebuie s cunoasc standardele


de iluminat, s determine constrângerile i caracteristicile spa iului de iluminat i s ob in
o solu ie u or de realizat în practic , cu un pre de cost minim. Aceasta este o problem
de optimizare i rezolvarea ei cea mai bun este dat de un program de calcul
Pentru proiectarea fotometric a unei instala ii de iluminat (a) se aleg tipurile corecte
ale l mpilor electrice i corpurilor de iluminat, (b) se stabile te amplasamentul
corpurilor de iluminat, inând cont de configura ia înc perii, (c) se determin num rul i
puterea l mpilor, pentru a se asigura valoarea medie i a uniformitatea ilumin rii i
nivelul i distribu ia luminan elor cerute de norme i
(d) se selecteaz solu ia cu pre ul de cost minim.. Utilizatorul, fie el student, proiectant,
constructor sau dealer, poate s analizeze în mod critic rezultatele ob inute, urm rind
interac iunea parametrilor caracteristici. El trebuie s aib mereu în aten ie puterea
absorbit , pre ul de cost, aspectul estetic, economia de energie prin corelarea
iluminatului artificial cu cel natural i s realizeze un compromis tehnic - fluxul luminos
necesar, determinat din considerentele fotometrice, poate fi ob inut cu mai pu ine sau
mai multe corpuri de iluminat echipate cu l mpi de puteri diferite, rezultând astfel un
anumit num r de variante posibile.
Cerin ele comune privind programele de calcul ale tuturor grupelor de
utilizatori, desprinse din solicit rile ingineriei iluminatului, s-au cristalizat astfel: (a)
s fie flexibil privind geometria înc perii i acceptarea unor tipuri diverse de corpuri de
iluminat în num r variabil, (b) s permit efectuarea rapid i u oar a unor calcule simple,
dar în acela i timp s poat trata i situa ii complexe, în modalitatea dorit de utilizator i
(c) s fie conectat la o baz de date vast , privind l mpile electrice, corpurile de iluminat,
factorii de reflexie ai suprafe elor, dar s permit i introducerea manual a datelor
caracteristice ale acestora, de la tastatur .

Figura 8.1

Calculele fotometrice se bazeaz pe stabilirea componentei directe a ilumin rii,


prin metoda punct cu punct i a componentei reflectate a ilumin rii (de ex. prin metoda
reflexiilor multiple sau a radiozit ii). Este de dorit i luarea în considerare a
componentei interioare a ilumin rii naturale. Pe baza colec iei de valori rezultate în
urma calculelor efectuate pentru diferitele suprafe e din înc pere (plan de utilizare,
pere i, tavan, mobilier, alte suprafe e) se stabilesc datele de ie ire necesare: distribu ia
ilumin rilor, valoarea medie i uniformitatea acesteia, distribu ia luminan elor,
indicatorii de disconfort prin orbire. Aspectele economice constituie un element
important în finalizarea proiectului unei instala ii de iluminat: pre ul de cost al instala
iei, programul de între inere, economia de energie prin corelarea iluminatului artificial
cu cel natural.
Produc torii de programe dezvolt mai mult sau mai pu in unele aspecte
specifice:
- fi iere de intrare care tiu s citeasc datele diferitelor firme produc toare
de echipamente de iluminat (l mpi i corpuri);
- informa ii numerice sintetizate în tabele i/sau curbe izolux 2D sau 3D
(programe de calcul tradi ionale);
- reprezent ri grafice color 3D ale sistemului de iluminat i ale distribu iei
ilumin rilor, prin vizualizarea suprafe elor iluminate sau umbrite, cu folosirea larg a
facilit ilor oferite de CAD;
- ad ugarea unei a patra dimensiuni, aceea a timpului sau mi c rii, prin
schimbarea dinamic a pozi iei de privire (acestea din urm sunt realiz ri recente ale
ultimei decade);
- programarea între inerii instala iei de iluminat prin schimbarea în grup
a l mpilor uzate.
Luarea unei decizii privind o instala ie de iluminat nou sau îmbun t irea uneia
existente este departe de a fi o sarcin u oar . Sunt vizate, uneori, sume importante de
bani, fiind dorit ob inerea unei eficien e maxime, cu asigurarea deplin a confortului.
Este astfel mai mult decât necesar s avem la dispozi ie un mijloc de vizualizare a
efectelor sistemului de iluminat înainte de realizarea sa constructiv , s vedem "cum
arat " schema propus . Aceast posibilitate ne este oferit de software-ul de vizualizare,
care- i intr cu toat puterea în drepturile sale depline.

8.2 LSD – Lighting Systems Desing – un program pentru proiectarea


sistemelor de iluminat

Programul LSD este dezvoltarea programului IELD [8], realizat în cadrul


proiectului Tempus-Phare CME-03551-97 [9]
Obiectivul principal al programului LSD este de a instrui i de a informa, de a
oferi un instrument simplu pentru studen ii care se preg tesc în domeniul instala iilor
de iluminat. Baza de date a programului se refer la normele i echipamentele actuale i
la recomand rile CIE în vigoare.
Studen ii au posibilitatea:
(a) s proiecteze diferite sisteme de iluminat pentru activit i desf urate în interiorul
cl dirilor, pentru iluminatul nocturn de siguran , pentru spa ii de lucru
exterioare, pentru str zi cu trafic de autovehicule, pentru terenuri sportive,
pentru monumente sau fa ade ale cl dirilor;
(b) s verifice aspectele calitative ale unei instala ii de iluminat interior conform
metodei curbei de luminan limit ;
(c) s vizualizeze o reprezentare bidimensional sau tridimensional a distribu iei
ilumin rii.
Figura 8.2 Structura software a programului Lighting System Design

Aplica ia LSD are o concep ie modular (fig. 8.2). Fiecare modul const dintr-
unul sau mai mul i algoritmi independen i i comunic cu celelalte module prin
intermediul programului principal
Aplica ia este realizat vizual, i ofer o interfa vizual pl cut i un meniu apelabil
folosind mouse-ul sau tastatura. Fiecare modul este prezentat în meniurile aplica iei
împreun cu componentele sale. Aplica ia este structurat în jurul modulelor principale
de calcul i a modulelor auxiliare, de vizualizare a datelor:
(1) Modulele de calcul
• Interior - proiectarea sistemelor de iluminat electric interior;
• Emergency - proiectarea sistemelor de iluminat de siguran ;
• Exterior - proiectarea sistemelor de iluminat exterior (platforme de lucru);
• Daylight - proiectarea iluminatului natural;
• Road - proiectarea sistemelor de iluminat rutier;
• Sport - proiectarea instala iilor de iluminat ale arenelor sportive;
• Buildings - proiectarea instala iilor de iluminat pentru monumente i fa adele
cl dirilor;
• Costs - calcularea costurilor unei instala ii de iluminat.
• Energy Management – analiza parametrilor energetici ai instala iei.
(2) Modulele de vizualizare a rezultatelor
• Report - vizualizarea fi ierului ASCII ce con ine raportul de execu ie a
modulului de calcul rulat;
• Luminance - permite verificarea luminan ei limit a unei instala ii de
iluminat;
• Hash, Isolux, Projections - permit vizualizarea grafic a suprafe ei
fotometrice folosind ha uri, curbe izolux i, respectiv, proiec ii
tridimensionale.
Aplica ia a fost realizat în a a fel încât s asiste utilizatorul în situa ia în care
acesta introduce valori ilegale sau încearc s execute anumite submodule f r a fi
introdus toate datele de intrare necesare. Dup ce utilizatorul a introdus datele de
intrare necesare, poate trece la optimizarea instala iei de iluminat dorite i apoi poate
vizualiza rezultatele în diferite moduri. În situa ia în care utilizatorul va dori sa repete
execu ia modulului respectiv pentru o variant u or modificat a datelor de intrare, acesta
nu va trebui s introduc din nou toate datele, ci va putea doar s opereze modific rile
necesare, datele anterioare fiind disponibile.
Rezultatele produse includ o documenta ie complet a datelor de intrare i a m
rimilor determinate de modulul de calcul pentru diferite aspecte ale ilumin rii, precum
i informa ii variate care au scopul de a-l informa pe utilizator în mod neechivoc dac
proiectarea instala iei s-a realizat cu succes. Modulele de calcul
1 Modulul Interior – Proiectarea sistemelor de iluminat interior. Acest modul
permite verificarea unei instala ii de iluminat interior existente sau ajut la proiectarea
unei instala ii noi. Înc perea se define te prin cele trei dimensiuni i
reflectan a tavanului i pere ilor. Corpurile de iluminat sunt montate pe un plan
orizontal sub tavan, orientate de-a lungul uneia din axe. Distribu ia corpurilor este fie
ordonat uniform, având distan e egale între ele, fie ordonat neuniform, avâd distan e
diferite între rânduri i/sau coloane de corpuri.
Modulul realizeaz optimizarea simultan a urm torilor parametri: num rul de
corpuri; aranjamentul corpurilor; combina ia l mpi/corp de iluminat; costuri de capital.
Procesul de proiectare se poate descrie pe scurt în felul urm tor: dup ce datele necesare
au fost introduse, programul selecteaz în mod corespunz tor o configura ie ini ial i
verific dac condi iile de calitate sunt satisf cute. În caz afirmativ, procesul se încheie.
În caz contrar, ofer utilizatorului c teva alternative de continuare în vederea ajust rii
parametrilor instala iei. Aceste alternative tin seama de de rezultatele analizei din
etapa precedenta i sunt construite pentru a permite obtinerea rapida a solutiei
fotometrice optime. Ciclul continua pana la obtinerea unei instala ii care verifica
conditiile de calitate cerute sau pana cand utilizatorul este satisfacut de o anumit
instala ie.
Acest modul are o componenta didactic extrem de important . Astfel, studentul
poate:
(a) s observe interac iunile complexe dintre parametrii unui sistem de parametri
fotometrici; de exemplu, cre terea în l imii de montare îmbun t e te uniformitatea, dar
reduce iluminarea medie, asem n tor cazului instala iilor de iluminat exterior, sau varia
ia raportului dintre componentele direct i reflectat ale ilumin rii pe planul de lucru,
în raport cu curba distribu iei intensit ii; (b) s determine un raport de spa iere/montare
a corpurilor de iluminat pentru a ob ine un anumit grad de uniformitate a ilumin rii pe
planul de lucru;
(c) s coreleze necesarul de energie electrica în func ie de lumina natural disponibil în
înc pere.
2 Modulul Emergency – Proiectarea sistemelor de iluminat interior de
siguran . Acest modul, realizat ca o extensie a modulului de iluminat interior, permite
proiectarea unei instala ii de iluminat interior de siguran .
3 Modulul Exterior– Proiectarea sistemelor de iluminat exterior. Acest
modul permite analizarea unei instala ii de iluminat pentru platformele de lucru
exterioare ale unei societ i comerciale. Dup introducerea datelor de intrare, aplica ia
determin distan a necesar dintre dou corpuri de iluminat vecine, pentru a ob ine
iluminarea minim dorit la nivelul solului, dup care determin datele fotometrice ale
instala iei astfel proiectate.
4 Modulul Daylight – Proiectarea iluminatului natural. Acest modul
permite determinarea efectelor iluminatului natural asupra unei înc peri. Modulul ia
în considerare prezen a unui num r oarecare de ferestre, fiecare putând avea propria
sa obstruc ie exterioar . Este determinat iluminarea pe planul de lucru considerând
efectul cumulat al tuturor acestor ferestre. Calculul factorului de lumin natural se face
folosind mai multe metode (rela ii) utilizate în literatur .
De remarcat c , datorit faptului c informa iile referitoare la ferestre nu sunt
memorate în structurile de date interne ale aplica iei, nu apare nici o restric ie
referitoare la num rul maxim de ferestre utilizat. Totu i, exist o restric ie inerent : num
rul de ferestre dorit trebuie s se încadreze în spa iul alocat unui întreg, în
implementarea de fa valoarea maxim admis fiind de 32767. Din punct de vedere
practic, nici m car nu se pune problema atingerii acestei limite.
5 Modulul Road - Proiectarea sistemelor de iluminat rutier. Acest modul
permite proiectarea instala iilor de iluminat rutier (stradal). Amplasamentul corpurilor
de iluminat este caracterizat de în l imea sursei de iluminat, distan a dintre corpuri, l
imea str zii, modul de orientare a corpului fa de marginea str zii.
Aplica ia permite dou tipuri de amplasamente ale corpurilor de iluminat: a ezare
pe o singur parte a str zii i a ezare pe rânduri fa în fa , de ambele p r i ale str zii.
Utilizatorul poate analiza o instala ie existent sau poate ob ine o solu ie optim pentru
un drum de l ime dat .
Din punct de vedere al implement rii, modulul se bazeaz pe metoda distribu iei
ilumin rii, din cauza dificult ii de a determina i verifica distribu ia luminan ei.
6 Modulul Sport - Proiectarea instala iilor de iluminat pentru arene
sportive. Acesta este un modul simplu care calculeaz ilumin rile orizontale i verticale
în aranjamentul cu turnuri în patru col uri, cu respectarea recomand rilor CIE nr. 57.
Fi ierul ce con ine raportul de execu ie al aplica iei men ioneaz atât pozi ia
unghiular a proiectorului, cât i valorile ilumin rii la sol (orizontale), pentru fiecare
proiector i pentru întreaga instala ie. O dezvoltare ulerioar va introduce calculul
ilumin rilor sferice, cilindrice i semicilindrice.
7 Modulul Buildings – Proiectarea instala iilor de iluminat pentru
monumente i fa adele cl dirilor. Fa adele cl dirilor i suprafe ele monumentelor sunt
considerate de form dreptunghiular . Proiectorul este localizat prin pozi ia sa fa de col
ul din stânga jos i prin punctul de pe suprafa a iluminat c tre care corpul este efectiv
orientat.
În vederea proiect rii instala iei dorite, utilizatorul poate preciza mai multe
proiectoare, de tipuri diferite i/sau aflate în pozi ii variate.
8 Modulul Costs - Determinarea costurilor unei instala ii de iluminat.
Acest modul permite determinarea costurilor unei instala ii de iluminat: costurile de
investi ie (costul investi iei ini iale i costurile reinvesti iei) i costurile de operare
(costul electricit ii, costurile între inerii i costurile cur irii instala iei).
Raportul produs con ine o statistic detaliat a tuturor caracteristicilor instala iei,
parametrilor de func ionare, parametrilor economici i energetici, precum i valorile
determinate ale costurilor instala iei de iluminat.
9 Modulul Energy Management – Analiza parametrilor energetici ai unei
instala ii de iluminat. Acest modul permite cunoa terea parametrilor energetici (putere
isntala , putere instalat specific W/(m2·100 lx) ai unei sinstala ii de iluminat, consumul
energetic anual i determinarea posibilelor economii de energie prin introducerea
sistemelor de control al iluminatului cu fotocelule (corelat cu lumina zilei) i senzori
de prezen (corelat cu prezen a utilizatorilor în înc pere). Este un modul util în
elaborarea unor proiecte de reabilitare a instala iilor de iluminat existente i de
proiectare optimizat a unor instala ii noi.
Modulele de vizualizare a rezultatelor
Acestea sunt module auxiliare ale aplica iei i permit diferite vizualiz ri ale
informa iei ob inute de c tre modulele de calcul.
1 Modulul Report – Vizualizarea raportului generat. Acesta este un
modul simplu, care permite vizualizarea fi ierului ASCII ce con ine raportul de execu
ie generat de modulul de calcul utilizat. Sunt prezentate într-o form coerenta toate
datele instala iei de iluminat optimizate.
2 Modulul Luminance – Verificarea luminan ei limit a unei instala ii.
Acest modul permite verificarea calitativ a unor sisteme de iluminat interior conform
metodei curbelor de luminan e limit – CIE. Sunt utilizate datele modulului de iluminat
interior i sunt afi e atât curba luminan ei determinate de corpurile de iluminat existente
în instala ie cât i curba limit .
3 Modulul Hash - Vizualizarea grafic folosind regiuni ha urate. Acest
modul permite realizarea unei reprezent ri grafice bidimensionale a suprafe ei
fotometrice. Reprezentarea se face sub forma unor p trate cu ha uri diferite, fiecare
tip de ha ur fiind asociat unui interval de valori bine precizat. Selectarea limitelor
acestor intervale s-a f cut cu respectarea scalei de valori standard a CIE.
4 Modulul Izolux - Vizualizarea grafic folosind curbe izolux. Acest modul
permite realizarea unei reprezent ri grafice bidimensionale a suprafe ei fotometrice
folosind curbe izolux. Curbele sunt reprezentate folosind culori diferite i corespund
unor valori ale ilumin rii care se conformeaz scalei de valori standard a CIE. Din
punct de vedere al implement rii, în vederea reprezent rii în bune condi ii a suprafe
ei, s-a folosit metoda de interpolare Spline, aplicat de dou ori.
5 Modulul Projections – Vizualizarea grafic folosind proiec ii în spa iul
3D. Acest modul permite vizualizarea în planul bidimensional a suprafe ei
fotometrice tridimensionale. Reprezentarea se face prin proiectia suprafe ei
tridimensionale pe un plan bidimensional, plecând de la existen a unui punct central
de observare. S-au realizat trei reprezent ri, pentru care s-au ales diferite pozi ii ale
punctului central de observare. Aceste trei pozi ii au fost determinate experimental i
au fost alese pentru a oferi imagini variate i efective ale suprafe ei. Pentru buna
observare a suprafe ei fotometrice, acea parte care se vede 'de dedesubt' a fost
reprezentat cu o alt culoare decât partea care se vede 'de deasupra'.
Concluzii
În cadrul programului de studii de la Universitatea Tehnic , viitorii ingineri sunt
preg ti i în luminotehnic printr-un curs de Instala ii Electrice cu aproximativ 30%
destinat iluminatului electric. Proiectarea instala iilor de iluminat ine seama de faptul
c sistemul de iluminat realizat trebuie s confere atât cantitatea optim de lumin cât i
calitatea necesar desf ur rii activit ii vizuale i confortului uman. Aplica iile de
optimizare a instala iilor de iluminat scrise de noi au fost bine primite de c tre studen
i i al i utilizatori. Aceste aplica ii au îmbun t it activitatea didactic i gradul de în elegere
a problemelor specifice din domeniul iluminatului.
Pe de alta parte, aceste aplica ii se încadreaz în efortul mai larg de diversificare
a tehnicilor de educa ie a studen ilor, în sensul dinamiz rii procesului educativ i a m
ririi gradului de participare a studentului în procesul de acumulare a cuno tin elor.
Studen ii vor putea s verifice singuri anumite cuno tin e fundamentale din domeniul
instala iilor electrice de iluminat, vor putea s insiste pe acele module pe care ei le
consider necesare. În felul acesta, aplica iile informatice contribuie la individualizarea
modului de preg tire al studentului.
Eforturile noastre de a crea un pachet de programe pentru optimizarea instala
iilor de iluminat dateaz de aproximativ 10 ani [4-8]. Pân în acest moment, preocuparea
noastr principal a fost realizarea unui sistem de programe stabil i suficient de flexibil
din punctul de vedere al utilizatorului.
Cum apreciem c în prezent aceste condi ii sunt îndeplinite, eforturile viitoare
vor fi dedicate elabor rii unei aplica ii vizuale independente de platform . Aceast aplica
ie va fi realizat în C++ i va folosi biblioteca de interfe e vizuale wxWindows [10],
disponibil sub mai multe versiuni ale sistemelor de operare Windows, Unix/Linux i
MacOS.
8.3 Validarea unor programe de calcul

Validarea oric rui program de calcul este un subiect de discu ii pentru speciali
ti. Fiecare program de calcul porne te de la ipoteze de calcul simplificatoare (ex.
suprafe e perfect difuze, flux nominal al l mpii) care sunt departe de situa iile reale.
În lucrarea ‘Vergleichberechnungen mit Europäischen Tageslicht
programmmen anhand Fiktiver und Realer Raüme’ publicat de Roland Greule i
Franck Gerber în 1997 se prezint rezultatele unei analize privind testarea a apte
programe de calcul capabile s determine factorul mediu de lumin natural pentru cer
acoperit pentru 10 înc peri fictive i s le compare cu o înc pere model. Datele ini iale:
Amplasament: Karlsruhe, latitudine: 49,00 longitudine: 8,40
Transmitan : = 90%
Reflectan exterioar : 20%
Reflectan a suprafe elor: 70/50/20 (tavan/pere i/pardoseal ) Înc
perile testate: dimensiuni înc pere i suprafe e vitrate

Tabel 8.1 Compara ie între cele 7 programe


Înc perea Lumen LuMagi Easyday Daylight Superlit Radianc Tageslic
Micro c s e e htdesign
1.1
1.2 -
1.3 Pentru aceast înc pere nu se poate face o evaluare**
2 x x
3 x - x
4 - - -
5 - - -
6 x
7 - -
8* x
9 x x - x
10 Pentru aceast înc pere nu se poate face o evaluare**

* Evaluare stabilit la valoarea medie


** Evaluarea nu se poate face datorit dispersiei mari a rezultatelor =
Rezultate foarte bune în toate punctele din înc pere
= Rezultate bune, abaterea const în domeniul de toleran de 10%, cel mult dou
puncte nu se încadreaz
= Rezultate destul de bune, mai multe puncte nu se încadreaz în domeniul de toleran
de 10%
- = Rezultatele pentru aceast înc pere nu sunt utilizabile x = Nu se
poate utiliza programul de calcul pentru astfel de calcule
Programele de calcul avute în vedere au fost:
Lumen Micro (Lighting Technologies, Boulder Colorado)
Easydays (PRC Krochmann, Berlin)
Daylight (Essex-Institut, London)
LuMagic (Steinbeis-Transferzentrum Licht, Karlsruhe)
Radiance (Lawrence Berkeley Laboratories, Berkeley) Superlite
(Lawrence Berkeley Laboratories, Berkeley)
Tageslichtdesign (Fakultät für Architektur, Universität Karlsruhe)

Pe baza compar rii rezultatelor celor 7 programe pentru cele 10 înc peri s-a
realizat tabelul 8.1 care sintetizeaz modul în care se comport programele. Evaluarea
programelor se face prin compararea cu valoarea medie a factorului de lumin natural
în puncte ale înc perii, pentru toate cele apte programe.

Compara ie cu rezultatele m sur rilor în înc pere model. Rezultatele programelor


de calcul sunt comparate cu m sur rile efectuate într-o înc pere de prob a fabricii
Gartner din Guldenfingen, Germania. M sur rile s-au efectuat cu un luxmetru care
achizi ioneaz date prin 80 de canale de la celule fotometrice amplasate în înc pere. M
sur rile s-au efectuat în 10 octombrie 1995 la ora 11.45 pe un cer acoperit. Cu excep
ia programelor Easydays i Tageslichtdesign, celelalte programe au performan e asem
n toare.

Tabel 8.2 Compara ie între valorile m surate i cele calculate pentru coeficientul
de iluminare natural .
Factorul de iluminare natural
mediu, %
Valoare m surat 5,20
Lumen Micro 5,40
LuMagic 4,93
Valoare Easydays 5,07
calculat Daylight 5,51
Superlite 5,25
Radiance 4,60
Tageslichtdesign 6,98

8.4 Bibliografie

1. Bjorn BREKKE, A new generation computer program system for lighting


planning, CIE Seminar, '92, September 1992
2. Luciano Di FRAIA, Automatic optimization of interior lighting systems.
Automatic design of optimized road lighting systems, CIE Seminar '92, Sep 1992
3. Jens Jorgen JENSEN, Kai SORENSEN, Computer program for interior lighting,
CIE Seminar '92, September 1992
4. Florin POP, Horia F. POP, Software pentru instala ii electrice ale cl dirilor, Instala
ii pentru construc ii, 3-5, 1990, pg.64-67
5. Florin POP, Horia F. POP, LID - Lighting installations design, computer programs
for calculus and graphical representations, CIE Proceedings of the CIE Seminar
'92 on Computer Programs for Light and Lighting, Austria, Publ. No CIE *005,
pp. 80
6. Florin POP, D. BEU, Horia F. POP, Interior Lighting Design - Computers
Programs for Calculus and Graphic Representations, Acta Technica Napocensis,
sect. Civil Engineering - Architecture, nr. 35, 1992, pg.99-10912.
7. Florin POP, Interactive parameters of a lighting installation, Proceedings of The
7th European Lighting Conference LUX-EUROPA, Edinburgh, U.K., Apr 4-7,
1993, vol.II, pg.760-763
8. Florin POP, Horia F. POP, IELD - interior and exterior lighting design, computer
programme for didactic activities, Proceedings of The 2nd European Conference
on Energy-Efficient Lighting RIGHT LIGHT, Arnhem,
Netherlands, Sep 26-29, 1993, pg.666-673
9. Florin POP, coordonator, Lighting Engineering Center – LEC – Centrul de
Ingineria Iluminatului, un centru de excelen pentru consultan i formare continu în
iluminat pentru necesit i ale pie ei de munc , program TempusPhare CME-03551-
97, http://bavaria.utcluj.ro/~lec
10. wxWindows, the cross-platform GUI solution, http://www.wxwindows.org