Rezumat Lucrare de diploma Ciroza hepatica

Ciroza hepatică reprezintă ultima fază, ireversibilă, în evoluţia hepatitei cronice.

Pacientul diagnosticat pozitiv cu ciroză hepatică necesită îngrijiri medicale speciale,
spitalizări periodice, analize medicale, examene clinice, tratamente personalizate, o
monitorizare permanentă în evoluţia bolii şi în prevenirea complicaţiilor.
biectivele unui asistent medical sunt supravegherea permanentă a pacientului pe
perioada spitalizării, întocmirea foilor de observaţii, recoltarea produselor biologice,
pregătirea at!t fizică c!t şi psihică a pacientul în vederea efectuării diferitelor examene
clinice şi efectuarea tratamentelor.
"e asemenea asistentul medical trebuie să se asigure că bolnavul ia medicamentele la
ore fixe şi că acesta stăp!neşte cunoştinţe în legătură cu boala. #sistentul medical

completează lacunele pacientului privind informaţiile despre boală..

Noţiuni de anatomie:

Ficatul este cel mai mare organ intern, situat în etajul supramezocolic în hipocondrul

drept sub diafragmă, deasupra colonului. #re forma unui ovoid tăiat oblic av!nd $%cm în sens
transversal şi &'cm în sens antero(posterior. )ste divizat în doi lobi inegali, av!nd două feţe*
una superioară convexă +diafragmatică şi alta inferioară plană +viscerală.
Vezica biliară este un organ cavitar, piriform av!nd lungimea medie de %(&$cm şi

diametrul de -(cm. /ila reprezintă produsul de secreţie externă a ficatului, care este
transportată prin teritoriul intrahepatic, căile biliare intrahepatice şi extrahepatice.
Căile biliare sunt conducte prin care bila, secretată continuu de hepatocite, ajunge în

duoden numai atunci c!nd ajung aici produşii digestiei gastrice.

Definiţia implică trei aspecte* anatomopatologic( se defineşte ca un proces difuz,

caracterizat prin fibroză extinsă însoţită de hiperplazie nodulară a parenchimului hepatic şi de

dispariţia arhitecturii hepatice normale. Fiziopatologic( ciroza hepatică reprezintă o alterare o
microcirculaţiei hepatice care produce o hipertensiune portală şi reducere a fluxului sangvin
parenchimatos. Clinic( datorită modificărilor anatomopatologice şi fiziopatologice amintite
rezultă o boală cronică ireversibilă, care se manifestă prin semne de hipertensiune portală şi
semne de reducere a funcţiilor hepatocitare.
 Ciroza hepatică este o boală determinată de multiplii factori etiologici*
a) Virusuri:(virusul hepatitei /,C şi ",

b) Substanţe toxice şi medicamentoase :

-alcoolul +determină peste 012 din numărul îmbolnăvirilor de ciroză, consumat în cantităţi

mai mari de &'1g3zi,

-medicamente: tuberculostaticele, antibioticele fungice, antibioticele din grupul

tetraciclinelor, antitiroidienele, anticoncepţionalele,

c)Imunologici:

(hepatita autoimună,
(ciroza biliară primitivă,
d)Boli vasculare:

(primare* sindromul /udd Chirai şi boala veno(ocluzivă,

(secundare* insuficienţa ventriculară dreaptă şi obstrucţia venei cave inferioare,

e)Boli metabolice:( boala 4ilson,

)Boli endocrine:(lupusul eritematos diseminat

g)Boli genetice: stocare de glicogen, intoleranţa la fructoză,

) !lte cauze:sarcoidoza,tuberculoza,fibroza chistică.

5n perioada iniţială sindromul clinic al cirozelor este constituit din gruparea mai multor
semne sau simptome care luate individual nu au nici o valoare clinică.
#stfel de multe ori tulburările de caracter trec neobservate ,inapetenţa este considerată un

fenomen banal iar echimozele pot fi privite ca un accident.

Simptome nervoase: dintre simptomele nervoase ce a mai importantă este astenia, de

regulă moderată.
Simptome digestive: cele mai frecvente simptome digestive ale perioadei de debut sunt

tulburările dispeptice de tip hipostenic.

Pe primul plan se află anorexia, asociată cu tulburări ale gustului, repulsia faţă de fumat,
intoleranţa la grăsimi, digestia lentă, flatulenţa insistentă şi tulburările de tranzit intestinal.
Simptome "emoragice: sindromul hemoragic în general discret, se manifestă prin

s!ngerarea cu uşurinţă a muscoaselor după mici traumatisme, cum ar fi periajul gingival6 de

asemenea prin apariţia micilor hematoame după ciupirea sau lovirea tegumentelor şi prin
instalarea spontană a unui sindrom purpuric.
 Simptome cutanate: sunt dilataţiile vasculare sub formă de steluţe şi păianjeni vasculari,

angioamele stelate, teleangiectaziile.

Practic, vorbim despre decompensare atunci c!nd în cursul evoluţiei cirozei hepatice,
bolnavul îşi schimbă brusc aspectul* pielea se colorează în galben,mucoasele se usucă,diureza

se diminuă, urinile se închid la culoare, apar edeme, steluţe vasculare,hemoragii, hipotermie

iar bolnavul slăbeşte. Circulaţia colateral# se dezvolt#$ apare ascita ( care se reface rapid
după paracenteză. Sc#derea %n greutate evoluează spre o adevărată caşexie iar tabloul clinic
este completat cu hemoragii mari esofagiene sau gastrice.
&emoragiile sunt foarte frecvente în faza ascitică a bolii şi se manifestă sub forma celor

gastrointestinale şi cutaneomucoase.
Instalarea icterului coincide de multe ori cu apariţia ascitei şi se asociază cu oligurie.

!nemia este constant înt!lnită în faza ascitică, fără însă a se putea stabili o corelaţie cu

gravitatea bolii.
#lte semne şi simptome în perioada manifestă sau patentă*
(encefalopatia,
(febra care se asociază destul de frecvent cu ascita, înc!t poate fi inclusă în tabloul
comun al perioadei decompensate.
5n anamneza bolnavului descoperim că afecţiunea este mai frecventă la bărbaţi şi că
v!rsta variază între -1 şi 1 de ani.
)tilicul are un comportament bizar,gesticulează, privirea nu fixează obiectul, buzele şi
m!inile îi tremură. Prezintă şi modificări de comportament psihic* uneori devine melancolic,
tăcut alteori dimpotrivă este zgomotos, agitat şi iraşcibil. 7omnul este întretăiat de coşmaruri
+zoopsii.
5n antecedentele patologice ale bolnavului vor fi cercetate şi bolile infecţioase cu
localizare intestinală, ca toxiinfecţiile alimentare, dizenteria,febra tifoidă şi paratifoidă..
Pentru explorarea obiectivă a ficatului se folosesc metode fizice şi probe de laborator.
)xplorarea fizică a ficatului constă în metodele de investigaţie cunoscute* inspecţia, palparea,

percuţia.

 8etode biologice de explorare a ficatului*

a) 'xplor#ri morologice -(uncţia biopsic# "epatic#:

)ste una dintre cele mai utile mijloace de diagnostic cu condiţia ca leziunile să fie c!t
mai difuze. Puncţia se face cu acul 98enghini:.
b) 'xplor#ri uncţionale-aparoscopia:

;aparoscopia dă indicaţii preţioase cu privire la aspectul macroscopic al ficatului şi

veziculei biliare în afecţiunea hepato(biliară.
Scintigraia este o metodă care aduce informaţii asupra ţesuturilor ficatului cu ajutorul

elementelor radioactive.
#lte explorări clinice*
(rezonanţa magnetică nucleară +RN
(tomografia computerizată +!C
(angiografia

( )cografia abdominală
( <adiografia baritată a esofagului pune în evidenţă varicele esofagiene.
()sofagoduodenoscopia
( Paracenteza( se practică de regulă în mod explorator pentru detectarea ascitei şi pentru
examinarea lichidului de ascită. C!nd volumul ascitei este apreciabil la examenul clinic,
efectuarea paracentezei este facilă şi se execută după tehnica obişnuită în fosa iliacă st!ngă, la
unirea treimii medii cu cea externă a liniei ombilico(iliace. ;ichidul de ascită obţinut este
supus examenului macroscopic, biochimic, citologic şi bacteriologic.
c) 'xplor#ri vasculare- Spleno-portograia: 7pleno(portografia poate furniza date despre

vascularizaţia intrahepatică şi poate decela o tromboză spleno(portală.

Dia"no#ticul poziti$ se bazează pe anamneză, tabloul clinic şi pe investigaţiile

paraclinice. "iagnosticul cirozelor trebuie să precizeze at!t forma clinică a bolii, c!t şi stadiul
ei evolutiv, de acestea depinz!nd în mare măsură atitudinea terapeutică.
Dia"no#ticul diferenţial va fi deosebit de la caz la caz, după predominanţa simptomelor.

5n cazurile de ascită, diagnosticul diferenţial va fi făcut cu peritonita tuberculoasă, peritonita

carcinomatoasă cu ascita din decompensările cardiace repetate sau cu ascita din simfiza
pericardiacă.
!ratamentul cirozelorurmăreşte suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator
şi a reacţiilor imunologice în exces, stimularea regenerării hepatice şi prevenirea
complicaţiilor.
=ratamentul trebuie să fie individualizat, complex, metodic şi sistematizat. 7e recomandă
spitalizări la >( luni şi în cursul decompensărilor.

<epausul este obligatoriu la pat în cirozele decompensate iar în cele compensate, repausul va
fi relativ, p!nă la &> ore pe zi şi c!te o lună de repaus complet la pat.
?or fi interzise eforturile fizice şi cele intelectuale.
*ratamentul etiologic se va adresa afecţiunilor responsabile de apariţia cirozelor sau

acelora care constituie elemente de agresivitate hepatică.

*ratamentul patogenic vizează combaterea inflamaţiei şi a proceselor imunologice şi

stimularea regenerării hepatice.

*ratamentul ascitei: dieta va fi hiposodată, bogată în potasiu, prin sucuri de fructe,

fructe uscate şi cu uşoară restricţie de lichide.

Pentru a obţine o bună diureză trebuie corectată hipovolemia prin perfuzii cu soluţii
hipertonice de glucoză, cu albumină umană, cu masă eritrocitară, cu 8anitol6 la nevoie, se pot
face transfuzii cu s!nge total, ciroticul suportand bine s!ngele şi greu anemia.
*ratamentul c"irurgical este un tratament de necesitate, nu se face profilactic, el

influenţ!nd nefavorabil evoluţia bolii.

*ratamentul complicaţiilor:

*ratamentul cirozei "epatice compensate: alimentaţia trebuie să fie bogată +$11(-111

calorii echilibrată şi cu aport normal de glucide şi lipide cu acizi graşi şi nesaturaţi. #lcoolul
va fi suprimat definitiv. 7e vor administra suplimente vitaminice +C şi /, oral sau parenteral,
anabolizante +@aposim, 8adiol.
*ratamentul cirozei "epatice decompensate:

"ecompensarea apare după boli intercurente, intervenţii chirurgicale, hemoragii

digestive, boli infecţioase.
( tratamentul sindromului edematos, se face prin repaus la pat, regim desodat, corticoterapie

-1(>1 mg3zi +realizează o diureză apoasă şi diuretice tiazidice $(> comprimate3zi +@efrix,
Aurosemid >1 mg,diuretice osmotice +manitol în perfuzie.
( tratamentul anemiei se realizează cu perfuzii de s!nge, acid folie, vitamina /$, fier
+Blubifer, corticoterapie, şi uneori chiar splenectomie.
( tratamentul "emoragiei digestive se face cu perfuzii de s!nge izogrup, substituenţi
plasmatici +"extran, hemostatice, iar pentru prevenirea encefaliei portale, secundară
hemoragiei, se recomandă clisma evacuatoare, administrarea de @eomicină >('g3zi. în

cazurile extreme se face ligatura varicelor.

-tratamentul encealopatiei portale: se reduc proteinele sub & g3g corp, se administrează

antibiotice în caz de infecţii +=etraciclină sau #mpicilină $ g3zi, @eomicină -(> g3zi, la care se
adaugă 8icostatin întotdeauna se combate constipaţia cu laxative, în cazuri speciale se
administrează alfacetoglutarat de ornitină, >1('1g în $> de ore.
- tratamentul comei "epatice, provocată de hiperamoniemie, tulburări hidroelectrolitice

severe sau insuficienţă hepatică gravă, presupune un ansamblu de măsuri care se adresează
factorului etiologic.

C%&'!(LL 'V* +!D'' D C%

C%L '
1. Culegerea datelor:
1.1. Date privind identitatea pacientului:
NUME ŞI PRENUME: C.M

VÂRS!: 63 ani
SE": feminin
S!RE CIVI#$:căsătorită
D%MICI#IU:Localitatea Turţ, Judeţul Satu Mare
%CUP!&I!:pensionară
N!&I%N!#I!E!:română
RE#I'I!:ortodoxă
C%NDI&II DE VI!&$: bune

C%NSUM DE %"ICE: -cafea:  dimineaţa,

-tutun: nu consumă,
-alcool: nu consumă.

1.(. Date privind )tarea de )*n*tate anterioar*:

a!Date antopometrice:-"reutatea corporală:#$ %"
-&nălţime:.'(cm
b)Elemente fzice: )rup san"*in: +

+ler"ii la anumite medicamente: nu este aler"ică

c)Antecedente heredo-colaterale: - nesemnicati* clinic
d)Antecedente personale:-cunoscută de circa ( ani cu dia"nosticul de
/epatită cronică.

1.+ In,or-aii legate de /oal*:

a0 Motivele intern*rii:
(ascită,
-edeme periferice,
-oli"urie,
-scaune apoase,moi,ne"re ca păcura cu miros fetid,

-astenie 0ică 1i intelectuală

/0 I)toricul /oli:
2acienta &n *ârstă de '3 de ani cunoscută cu /epatită cronică urmea0ă
tratament simptomatic, se internea0ă prin ur"enţă pe secţia de
"astroenterolo"ie pentru ascita care &i &n"reunea0ă respiraţia, edeme
periferice,oli"urie,melenă 1i astenie 0ică 1i psi/ică.

c0 Ea-en clinic pe aparate:

Tegumente şi mucoase: eritem palmar, pete ro1iatice pe obra4i5steluţe

6asculare- spider nae*us, telean"iecta0ii!,

Sistem osteo-articular: clinic1i funcţional inte"ru,

Aparat respirator: torace /ipertonic, murmur *e0icular pre0ent bilateral,

Aparat cardio-vascular: 1oc apexian &n spaţiul 6 pe linia mediocla*iculară

st&n"ă, T.+.7 89' mm;), +67#89min,

Aparat digestiv: abdomen meteori0at,pre0intă ascita, cat tare la

palpare,splina mărită &n *olum, scaun ne"ru lucios ca

păcura,cu miros fad, redus
cantitati*,
Aparat uro-genital: micţiuni reduse, urini /ipercrome cu miros amoniacal,

Sistem neuro-endocrin:- orientată temporo-spaţial, intens astenică,

Organe de simţ: nu pre0intă sen0aţie de "ust, *edere slăbită,

Examen psihiatric:anxioasă, somn scurt 1i inadec*at calitati* 1i catitati*

,oboseală matinală.
 DI!'N%SIC DE 2N'RI3IRE PENRU P!CIEN! CU CIR%4$ 5EP!IC$
DEC%MPES!$ V!SCU#!R

DI!'N%SIC PR%6#EM! %6IECIVE INERVEN&II#E EV!#U!RE

NURSIN' !SISENEI
.<e*oia de a =icultate &n a Pacienta va avea #şez bolnava într(o 5n urma
respira 1i de a respira datorată o respiraţie cu o poziţie care să îi intervenţiilor
a*ea o dispneei 1i frecvenţă faciliteze respiraţia pacienta respiră
circulaţie ta/icardiei,pre0in fiziologică. +ortopnee. mai uşor,dispneea
adec*ată. tă tulburări #dministrez oxigen pe se reduce.
circulatorii mască Pacinetă prezintă o
periferice. ,bronhodilatatoare şi circulaţie periferică
antialgice la indicaţia îmbunătăţită.
medicului.
#erisesc salonul.
7(a efectuat
paracenteza pentru a
uşura respiraţia.
5nv!ţ pacienta să facă
exerciţii de stretching.
)fectuz masaj pentru a
stimula circulaţia
sangvină.

>.<e*oia de a +limentaţie 2acienta să se #m întocmit o listă cu 2acienta se

se alimenta 1i inadec*ată, alimente0e 1i alimentele permise şi alimentea0ă 1i
de a se inapetanţă, să se interzise, educ!nd se /idratea0ă
/idrata. balonare /idrate0e pacienta şi familia. conform unui
postprandială, corespun0ător #limentele au fost re"im bine
meteorism bolii. Să servite la ore regulate. stabilit.
abdominal. respecte un #m protejat lenjeria de
re"im i"ieno- pat cu muşama şi aleză.
dietetic. #m aerisit salonul
am educat pacienta să
consume lichide reci in
cantitati mici.
3.<e*oia de a ?liminare olna*a să +m urmărit scaunul. olna*a nu a
elimina. inadec*ată pre0inte o +m măsurat mai a*ut
datorită diure0ă 1i diure0a. +m melenă.
procesului scaun normal. administrat =iure0a7888m
patolo"ic medicaţia indicată l9>( ore.
manifestată prin de medic
oli"ourie. Scaun 5@urosemid
ne"ru,lucios,ca (8m",>xcp la >
pacura cu miros 0ile! 1i =iurex cp.
fad.

DI!'N%SIC PR%6#EM! %6IECIVE INERVEN&II#E EV!#U!RE

NURSIN' !SISENU#UI

(.<e*oia deaa
se mi1ca 1i 2acienta
pre0intă edeme olna*a să se
poată deplasa +m &n*ăţat bolna*a
să păstre0e repaus olna*a se fără
deplasea0ă
a*ea o bună la ni*elul cu u1urinţă. 0ic 1i psi/ic ori de să pre0inte
postură. membrelor Să nu pre0inte câte ori este ameţeli.
inferioare ceea ameţeli. ne*oie.
ce &i &n"runea0ă
deplasarea.
2re0intă ameţeli
datorită
asteniei.
A.<e*oia de a Bnsomnii cau0ate 2acineta să +m lini1tit bolna*a 5n urma măsurilor
se odi/ni. de manifestările benecie0e de 1i am asi"urat luate, pacienta
bolii Somn un somn lini1te &n salon. doarme mai bine
inadec*at cantitati* 1i +m administrat la noaptea iar
cantitati* 1i calitati* ne*oie la dimineaţa se
calitati*. satisfăcător. recomandarea simte mai odihnită.
medicului sedati*e
1i somnifere.

'.<e*oia de a 2acienta se 2acienta să se Spri4in pacienta 1i o 2acienta se

se &mbrăca 1i &mbracă 1i se poată &mbrăca &ncura4e0 să &ncerce &mbracă sin"ură,
de0brăca. de0bracă cu 1i de0brăca de să se descurce cu "reutate.
"reutate. una sin"ură. sin"ură.
#.<e*oia de a =icultatea de a 2acienta să ?xplic pacientei Pacienta începe
 curat,  &n"ri4ită, de a &nţelea"ă cum să &1i menţină treptat să se
&n"ri4it, de a a*ea o i"ienă importanţa i"iena corporală, să autoîngrijească
prote4a corporală i"ienei se /idrate0e pentru
te"umentele adec*ată corporale. a e*ita uscarea
1i mucoasele. datorită excesi*ă a pielii.
slăbiciunii.
$. <e*oia de olna*a se teme nlăturarea +m &ncura4at Pacienta prezintă o
a e*ita că &1i *a pierde stării de pacienta să evoluţie favorabilă.
pericolele. *iaţa. anxietate, accepte 1i să
oferind respecte
consiliere tratamentul,re"imu
psi/olo"ică. l i"ieno-dietetic.

0.@evoia de a Comunicare Pacienta să fie )xplic bolnavei care /olnava comunică

comunica. ineficientă informată despre sunt factorii agravatori mai eficient.
manifestată prin boală, tratamente ai bolii pentru a lua
apatie. posibile, efecte măsuri de prevenire a
secundare. recidivelor.
7ă fie echilibrată #cordăm suport psihic
psihic. bolnavei.
Dncurajăm bolnava
pentru comunicare.
DI!'N%SIC PR%6#EM! %6IECIVE INERVEN&II#E EV!#U!RE
NURSIN' !SISENU#UI
&1.@evoia de a <eplăcerea de a olna*a să se +m facilitat olna*a se simte
se recrea. efectua poată recrea. &ntâlniri cu mai bine.
acti*ităţi copii,prietenii etc.
recreati*e
datorită bolii.
.<e*oia de 2roblema de a 2roces acti* +m a*ut dicuţii cu olna*a este
a &n*ăţa cum &n*ăţa cum să- de &n*ăţare bolna*a despre interesată să
să &1i păstre0e 1i păstre0e despre boală boală, re"imul capete noi
sănătatea. sănătatea atât pentru i"ieno-dietetic 1i cuno1tinţe despre
datorată bolii 1i bolna*ă cât 1i am &nmânat boală.
e*idenţiată prin pentru familia bro1uri &n le"ătura
lipsa de acesteia. cu boala.
cuno1tinţe.

.*/ !ratament:
Pe perioada internării în spital pacientei i s(a adminstrat*
(pentru reechilibrare hidroelectrolitică pacientei i s(a administrat* Blucoză de &12, ser
fiziologic, arginină,
("iurex &cp pe zi
(Aurosemid de >1mg $x&cp la $ zile
(;agosa $x&cp timp de & zile lunar
()sential forte -x&cp pe zi următoarele &zile.

C(NCL'

5n faza în care este diagnosticată, ciroza hepatică, nu mai este prea mult reversibilă. P!nă
la ora actuală nu există dovezi că ciroza hepatică poate fi ameliorată sau tratată.
Dnfecţia cronică cu virusurile hepatice /,C şi consumul de alcool sunt cele mai
frecvente cauze de ciroză hepatică. <olul alcoolului în etiologia cirozei este bine stabilit.
Aormele compensate în care funcţia de detoxifiere a ficatului este adecvată, nu există ascită
sau encefalopatie hepatică. /olnavu l poate fi asimptomati c şi să nu existe modificări ale
probelor de laborator.
Aormele decompensate se caracterizează prin icter, epistaxis, gingivoragii, prin lipsa
factorilor de coagulare, ascită, edeme, scăderi în greutate, s!ngerări din varice esofagiene,
encefalopatie hepatică şi deteriorare progresivă a testelor de laborator şi a stării generale a
bolnavului.