Ficatul este cel mai mare organ intern, situat în etajul supramezocolic în hipocondrul
drept sub diafragmă, deasupra colonului. #re forma unui ovoid tăiat oblic av!nd $%cm în sens
transversal şi &'cm în sens antero(posterior. )ste divizat în doi lobi inegali, av!nd două feţe*
una superioară convexă +diafragmatică şi alta inferioară plană +viscerală.
Vezica biliară este un organ cavitar, piriform av!nd lungimea medie de %(&$cm şi
diametrul de -(cm. /ila reprezintă produsul de secreţie externă a ficatului, care este
transportată prin teritoriul intrahepatic, căile biliare intrahepatice şi extrahepatice.
Căile biliare sunt conducte prin care bila, secretată continuu de hepatocite, ajunge în
-alcoolul +determină peste 012 din numărul îmbolnăvirilor de ciroză, consumat în cantităţi
(hepatita autoimună,
(ciroza biliară primitivă,
d)Boli vasculare:
5n perioada iniţială sindromul clinic al cirozelor este constituit din gruparea mai multor
semne sau simptome care luate individual nu au nici o valoare clinică.
#stfel de multe ori tulburările de caracter trec neobservate ,inapetenţa este considerată un
regulă moderată.
Simptome digestive: cele mai frecvente simptome digestive ale perioadei de debut sunt
gastrointestinale şi cutaneomucoase.
Instalarea icterului coincide de multe ori cu apariţia ascitei şi se asociază cu oligurie.
!nemia este constant înt!lnită în faza ascitică, fără însă a se putea stabili o corelaţie cu
gravitatea bolii.
#lte semne şi simptome în perioada manifestă sau patentă*
(encefalopatia,
(febra care se asociază destul de frecvent cu ascita, înc!t poate fi inclusă în tabloul
comun al perioadei decompensate.
5n anamneza bolnavului descoperim că afecţiunea este mai frecventă la bărbaţi şi că
v!rsta variază între -1 şi 1 de ani.
)tilicul are un comportament bizar,gesticulează, privirea nu fixează obiectul, buzele şi
m!inile îi tremură. Prezintă şi modificări de comportament psihic* uneori devine melancolic,
tăcut alteori dimpotrivă este zgomotos, agitat şi iraşcibil. 7omnul este întretăiat de coşmaruri
+zoopsii.
5n antecedentele patologice ale bolnavului vor fi cercetate şi bolile infecţioase cu
localizare intestinală, ca toxiinfecţiile alimentare, dizenteria,febra tifoidă şi paratifoidă..
Pentru explorarea obiectivă a ficatului se folosesc metode fizice şi probe de laborator.
)xplorarea fizică a ficatului constă în metodele de investigaţie cunoscute* inspecţia, palparea,
percuţia.
)ste una dintre cele mai utile mijloace de diagnostic cu condiţia ca leziunile să fie c!t
mai difuze. Puncţia se face cu acul 98enghini:.
b) 'xplor#ri uncţionale-aparoscopia:
elementelor radioactive.
#lte explorări clinice*
(rezonanţa magnetică nucleară +RN
(tomografia computerizată +!C
(angiografia
( )cografia abdominală
( <adiografia baritată a esofagului pune în evidenţă varicele esofagiene.
()sofagoduodenoscopia
( Paracenteza( se practică de regulă în mod explorator pentru detectarea ascitei şi pentru
examinarea lichidului de ascită. C!nd volumul ascitei este apreciabil la examenul clinic,
efectuarea paracentezei este facilă şi se execută după tehnica obişnuită în fosa iliacă st!ngă, la
unirea treimii medii cu cea externă a liniei ombilico(iliace. ;ichidul de ascită obţinut este
supus examenului macroscopic, biochimic, citologic şi bacteriologic.
c) 'xplor#ri vasculare- Spleno-portograia: 7pleno(portografia poate furniza date despre
paraclinice. "iagnosticul cirozelor trebuie să precizeze at!t forma clinică a bolii, c!t şi stadiul
ei evolutiv, de acestea depinz!nd în mare măsură atitudinea terapeutică.
Dia"no#ticul diferenţial va fi deosebit de la caz la caz, după predominanţa simptomelor.
carcinomatoasă cu ascita din decompensările cardiace repetate sau cu ascita din simfiza
pericardiacă.
!ratamentul cirozelorurmăreşte suprimarea cauzelor, combaterea procesului inflamator
şi a reacţiilor imunologice în exces, stimularea regenerării hepatice şi prevenirea
complicaţiilor.
=ratamentul trebuie să fie individualizat, complex, metodic şi sistematizat. 7e recomandă
spitalizări la >( luni şi în cursul decompensărilor.
<epausul este obligatoriu la pat în cirozele decompensate iar în cele compensate, repausul va
fi relativ, p!nă la &> ore pe zi şi c!te o lună de repaus complet la pat.
?or fi interzise eforturile fizice şi cele intelectuale.
*ratamentul etiologic se va adresa afecţiunilor responsabile de apariţia cirozelor sau
calorii echilibrată şi cu aport normal de glucide şi lipide cu acizi graşi şi nesaturaţi. #lcoolul
va fi suprimat definitiv. 7e vor administra suplimente vitaminice +C şi /, oral sau parenteral,
anabolizante +@aposim, 8adiol.
*ratamentul cirozei "epatice decompensate:
-1(>1 mg3zi +realizează o diureză apoasă şi diuretice tiazidice $(> comprimate3zi +@efrix,
Aurosemid >1 mg,diuretice osmotice +manitol în perfuzie.
( tratamentul anemiei se realizează cu perfuzii de s!nge, acid folie, vitamina /$, fier
+Blubifer, corticoterapie, şi uneori chiar splenectomie.
( tratamentul "emoragiei digestive se face cu perfuzii de s!nge izogrup, substituenţi
plasmatici +"extran, hemostatice, iar pentru prevenirea encefaliei portale, secundară
hemoragiei, se recomandă clisma evacuatoare, administrarea de @eomicină >('g3zi. în
antibiotice în caz de infecţii +=etraciclină sau #mpicilină $ g3zi, @eomicină -(> g3zi, la care se
adaugă 8icostatin întotdeauna se combate constipaţia cu laxative, în cazuri speciale se
administrează alfacetoglutarat de ornitină, >1('1g în $> de ore.
- tratamentul comei "epatice, provocată de hiperamoniemie, tulburări hidroelectrolitice
severe sau insuficienţă hepatică gravă, presupune un ansamblu de măsuri care se adresează
factorului etiologic.
C%L '
1. Culegerea datelor:
1.1. Date privind identitatea pacientului:
NUME ŞI PRENUME: C.M
VÂRS!: 63 ani
SE": feminin
S!RE CIVI#$:căsătorită
D%MICI#IU:Localitatea Turţ, Judeţul Satu Mare
%CUP!&I!:pensionară
N!&I%N!#I!E!:română
RE#I'I!:ortodoxă
C%NDI&II DE VI!&$: bune
/0 I)toricul /oli:
2acienta &n *ârstă de '3 de ani cunoscută cu /epatită cronică urmea0ă
tratament simptomatic, se internea0ă prin ur"enţă pe secţia de
"astroenterolo"ie pentru ascita care &i &n"reunea0ă respiraţia, edeme
periferice,oli"urie,melenă 1i astenie 0ică 1i psi/ică.
,oboseală matinală.
DI!'N%SIC DE 2N'RI3IRE PENRU P!CIEN! CU CIR%4$ 5EP!IC$
DEC%MPES!$ V!SCU#!R
(.<e*oia deaa
se mi1ca 1i 2acienta
pre0intă edeme olna*a să se
poată deplasa +m &n*ăţat bolna*a
să păstre0e repaus olna*a se fără
deplasea0ă
a*ea o bună la ni*elul cu u1urinţă. 0ic 1i psi/ic ori de să pre0inte
postură. membrelor Să nu pre0inte câte ori este ameţeli.
inferioare ceea ameţeli. ne*oie.
ce &i &n"runea0ă
deplasarea.
2re0intă ameţeli
datorită
asteniei.
A.<e*oia de a Bnsomnii cau0ate 2acineta să +m lini1tit bolna*a 5n urma măsurilor
se odi/ni. de manifestările benecie0e de 1i am asi"urat luate, pacienta
bolii Somn un somn lini1te &n salon. doarme mai bine
inadec*at cantitati* 1i +m administrat la noaptea iar
cantitati* 1i calitati* ne*oie la dimineaţa se
calitati*. satisfăcător. recomandarea simte mai odihnită.
medicului sedati*e
1i somnifere.
.*/ !ratament:
Pe perioada internării în spital pacientei i s(a adminstrat*
(pentru reechilibrare hidroelectrolitică pacientei i s(a administrat* Blucoză de &12, ser
fiziologic, arginină,
("iurex &cp pe zi
(Aurosemid de >1mg $x&cp la $ zile
(;agosa $x&cp timp de & zile lunar
()sential forte -x&cp pe zi următoarele &zile.
C(NCL'
5n faza în care este diagnosticată, ciroza hepatică, nu mai este prea mult reversibilă. P!nă
la ora actuală nu există dovezi că ciroza hepatică poate fi ameliorată sau tratată.
Dnfecţia cronică cu virusurile hepatice /,C şi consumul de alcool sunt cele mai
frecvente cauze de ciroză hepatică. <olul alcoolului în etiologia cirozei este bine stabilit.
Aormele compensate în care funcţia de detoxifiere a ficatului este adecvată, nu există ascită
sau encefalopatie hepatică. /olnavu l poate fi asimptomati c şi să nu existe modificări ale
probelor de laborator.
Aormele decompensate se caracterizează prin icter, epistaxis, gingivoragii, prin lipsa
factorilor de coagulare, ascită, edeme, scăderi în greutate, s!ngerări din varice esofagiene,
encefalopatie hepatică şi deteriorare progresivă a testelor de laborator şi a stării generale a
bolnavului.