:,

Rfiurl gt fluvtt
 o
rIrcffi
lntroducere in ,,RAuri si fluvii"

De unde izvorisc rAurile? 8

Debitul unei ape curgitoare 10
Unde se varsi rAurile? 12
Ce este un afluent? 14
Ce este un estu ar? 1 6
La ce folosegte o ecluzd? 18
Ce sunt meandrele unui riu? 20
CAnd spunem ci un rAu s-a revirsat? 22
Ce este un tlep? 24
(
Ce este un curent? 26
Pescuitul Ia munte 28
Pe unde curge Rinul? 30
Pe unde curge Dunirea? 32
Care este cel mai mare fluviu din Franta? 34
Ce lungime are Sena? 36
Garonne este o mare? 38
Care este cel mai mare fluviu
din !ume? 40
Care este cel mai lung fluviu
din America de Nord? 42
Pe unde curge Nilul? 44
.---*rcd+:'

Care este Fluviul Galben? 46

,e unde izvori;te Gangele? 48
Ce este o cascadi? 50

+. Care sunt cele mai mari cascade

$ ;:-''
din Africa? 52

- -'r;.:::::
 ITTRoDUcERE IN

Rfluri $i fluvii
Apele curgitoare sculpteazi uscatul in drumul lor
spre virsare. lzvorAnd in munfi, pAraiele devin riuri,
riurile devin fluvii, iar fluviile se varsi rn man tt,\vao

oceane. Navigheazi cu noi pe cele mai cunoscute

riuri si fluvii din lume!
Riurile 9i fluviile au debite, afluenfi, estuare gi cascade.
Ele leagi ora;e gi reprezinti o sursi valoroasi de energie electrici.
Trebuie insi protejate, pentru ci apa reprezinti una dintre
cele mai prefioase resurse naturale.
 RAunr gr Fluvu
Ile unde f,rovepfiffe
rflurile?
& Primavara 9i vara, cind temperaturile
cresc, zipada 9i gheafa se topesc pe vArfurile
munfilor. Apa incepe si ;iroiasci pe versanti,
iar jos, in locurile mai adinci, aceste ;iroaie
se aduni formind piraie.
qtDE LA
" PARAU LA RAU
E DoAR uN Pns
i*preund, aceste mici paraie
curg mai repede, antrenand in
cu rgerea lor bucati de pamAnt
si de stancd: acesta este
torentul. Cand torentul aj unge
pe o vale mai putin inclinati
si apoi pe o cAmpie, el se
transformd in rdu. Se spune ca
riurile izvordsc de Ia munte,
d eoarece aco Io se fo rm eazd la
inceput paraiele.
Principalele fluvii din lndia se
formeazd, din ghetarii din Himaldya,
iar din munfii Alpi izvorisc fluviile
Ron, Rin gi Pad, cel mai lung fluviu
din ltalia.
 *--*--*
lzvoARELE

GnsEgrE CuvANruL Cnnn

NU SE POTRTVE$TE

CASCADA

TORENT
FLUVIU

COLINA ,t4EANDRU

PAnAu e7
lzvoARE DE MUNTE
Masivele muntoase atrag
norii, stimuland ploaia. Cum
la mare inaltime este frig,
ploaia se transformi in zepadi,
formand ghetari. Muntii sunt
nigte rezerve incredibile de
apa dulce. Apa de aici este
I i m ped e s i cu rati, iar pastravi i

si codobaturile de munte o
apreciazS, extrem de mult.

ft-,
{\' { $rrATr cA... ,

l) coDoBAruRA DE MUNrE EsrE :

r O PASARE MICA, CU PENAJUL lN MAI I

MULTE CULOR|, CARE TRATE$T-E PE
I MALURne lr'{r'r1rrr.rrrr
trtALLrlatLE nAuRrLoR nt,rc.*lr
REPEzr, SAnlrup
atAnttlu
pnrNrRE BoLovArur iru cAuraREA (/1 t
i
l-- -iT'-tI']"-*----.
)\
,,VNnoJ" rrsf rr$rnrurod rs nN Juvo rnrNvnnt :linros
 RAunr

O,

DehfiG I HNEI
ape ewF$& 16
-}9
-P-/
w
:
?rl ^t@
S. spune ci o api curgitoare este D.a
'n'\
t*lYzzD,
[\Yr'
^/
.

>t
mare atunci cind are un debit puternic.
d

Debitul este volumul apei care se scurge

intr-o secundi intr-un anumit punct al apei
curgitoare. Un torent care coboari repede
pe versantul unui munte are un debit
insemnat. Un rAu care terpuiette linigtit pe
o cAmpie are un debit slab.
f;#
=
Sr DTBITUL
it TnnNsFoRMA...
Debitul unei ape curgdtoare nu
este mereu si peste tot acelasi:
crette dupa ce ploua puternic
sau dupa topirea zapezilor din
regiunile muntoase. Afl uentii
pot schimba debitul unui fl uviu,
aducAnd propria cantitate de
apa. Debitul unui fl uviu care se
aproprie de mare scade, deoarece
terenul pe care acesta curge este
aproape neted.

Prin cregterea debitului (fenomen

numit viituri), un rAu poate distruge
totul in calea sa.
 DeBffUL
-
#
tr$H"ffi ffiffiffi#EffiJ it.' fi liu'-h $ ffi,fl#Hffi
'rl li-ott
L" ,iio'"'-B 1qi ,'.6 ffi
#
;-

CONSECINTE ThISTE

Pentru a afla ce scrie mai jos, citeqte cuvintele cu roqu

de la dreapta la st6nga.

irv RorvlArutA, AERET9ERc

DEBITELOR ROLIRUAN TERIS
$I TURP DUCE ADESEA
LA AERADNUNI LOCALFATLOR
DIN EREIPORPA.

'SuSldoudv Nlo uo"Ilivlllvcol vfuvoNnNt vl vtsf,ov fJnq rnud tS rrurs uolunvu uo'ttlta3o vgulr*suc ,vtNvhtou lu! ,rtintos

* 'METRt
CuBr
Debitul se mdsoard in metri cubi pe secundi, care se
scriu,,mtls". Metrul cub este unitatea cu care se mdsoard
volumul: un m3 rep rezinta volumul ocupat de un cub cu
latura de un metru. Fluviul Amazon antreneazd cel mai
mare volum de ape pe secunda. Are un debit mediu de
150 000 m'/s, aproape de 25 de ori mai puternic decAt
ce I al Du nari i.

$TlATl CA...
VoLUMUL ESTE SPATTUL
FIZIC OCUPAT DE UN CORP.
Debitul unei ape VOLUMUL DE APA REPREZINTA
cANTTTATEA DE npA cARE
curgitoare depinde SE SCURGE.
in special de relieful
traversat.
Cimde tre vnrc* r&wrile?
& Rrul este un curs abundent de api,
alimentat de numeroase paraie, care
provin la rindul lor din izvoarele care
se nasc in munti. Acestea se formeazi
de pe urma ploilor 9i a topirii ghetarilor.
Alimentat de pAraie, rAul curge prin
cimpie gi ajunge in fluviu. Acesta din
urmi se varsi, intr-ur1 fin;Il, in mare.

* 'APE
LrnrrSTrrE
Snu NrsrApANrrE
Exista unele rauri ,,silbatice" care
co board coaste le d i n cascad a in
cascadd. Unele ape erodeaza albia
rdului, formAnd nigte scobituri
numite ,,marmite". Alte rAuri curg
linistit prin vai, serpuind si erodand
lent albiile. Mai exista si rduri
subterane spectaculoase, pe care
le poli admira vizitand anumite
peste ri .

RAu de munte
 RAuRILE )

ADEVARAT Snu Elrs?

Viitura unui rdu provoacd, inund area tuturor
regiunilor joase din apropierea albiei.

Meandrele unei ape curgdtoare sunt buclele

accentuate fdcute de aceasta, mai ales in
zonele de qes.

Ldngd casc ada Niagara este o liniqte absolutd.

Cascadi de mici dimensiuni

'uotlzunsv rohlo9z Nn SSnooud vovSsv3 Nt 3(lv3 3UV3 VdV 'S'|VJ 's

rvuvnsav'z
rvuvnrtlv 'r :ednros

e ' LucnAnl DE lrrrrRETrNERE

RAU lin

Albiile rdurilor ti malurile acestora

tre ie intreti n ute in m od regu Iat.
bu
fr-,
Uneori, cursul rAului trebuie modificat +\(){ $rrATr cA...
ALBTA nAulul REPREZITTA
pentru a mdri un drum sau pentru rncngul PE CAFF APA A

CURGATOARE IL SAPA IN PAMANT

a iriga anumite zone. Aceste misuri sAU iru srArucA.
necesita Iucriri de amploare.
 RAunr

ffffieffiGff
& Un afluent este o api curgitoare
care se varsi intr-o alti api curgitoare
mai mare. Se spune ci afluentul este
apa curgitoare secundari, iar cea care il
primette este apa curgitoare principale.
Locul unde acestea se intAlnesc se
numette loc de confluente.

*
" Apr DE ToATE
FTLURtLE
Af I uentu I poate fi un
pArAu care se varsd
intr-un riu sau un rdu
care se varsa intr-u n
fl uviu. lata de ce se
poate spune ca toate
rAurile sunt afluenti,
deoarece sfArsesc
prin a se virsa intr-o
alta apa cu rgdtoare.
ln schimb, un fl uviu
nu poate fi niciodata
un afluent, pentru ca
nu se varsd niciodati
d ecAt in m are.
 ATIUENTUL

PnovERBUL AscuNS
Pentru a citi proverbul japonez de mai jos, inlocuieEte
fiecare literi cu cea care o succede in alfabet (de exemplu,
GcuFrScuRrAcuZetc.)

NBDZMTK MT
CHROODTTHDS$D'ffwTffiffiffi
BDKD LZH LHBH OATOH.

Confluen{a a doui torente

in Munfii StAncogi (America
de Nord)

Confluenfa afluentului Oise

cu Sena (Franta)

'tunvu tJil,u lvW :t't33 t3tN rr$rrnitudsto nN tnNv:t3o :Elinros

f7
BnzrNUL ATLUENTTLoR
Un fl uviu cu toti afl uentii sai formeazi bazi nul
acelui fl uviu. Bazi nul este regiunea traversati de
totalitatea riurilor ti paraielor care se varsa intr-un $TlATl CA...
fluviu. Aceasti regiu ne poate fi foarte intinsa. PRrNctPal irusgnruruA cEL MAt
IMPORTANT. SECUNDAR URMEAZA
DUPA PRTNcTPAL, PE PLANUL ( i

____1i1":'1 ___2r
-2;
 RAunr Fluvn

Ce este un estuar?
& Un"ori, fluviite se varsi in mare printr-o
zoni lungi gi largi de virsare in formi de
pilnie, care se numegte estuar. Acesta poate
misura mai multe sute de kilometri.
Cel mai lung estuar din lume este cel al
fluviului Obi, in Rusia (885 km). Prin estuare,
marile vapoare care vin din largul mirii
pitrund in interiorul uscatului.

e
7
CIrur TnnNsPoRTA
AIUVIUNILE?
Mareea ajunge de multe ori
?n estuar, ad ucand cu ea toate
aluviunile depuse pe fundul
acestuia. Aluviunile sunt formate
din resturi, pietriguri sau nisip,
pe care fl uviul Ie-a smuls din
bazinul sdu si le-a transportat
pana in estuar. Marea, la rdnd u I

ei, Ie va duce departe in Iarg.

Oragul New York a fost construit Ia

capitul estuarului fluviului Hudson.
 ESTuARUL

Apn Car Yr,zt cu OcHrr!

Prietenii noqtri aqteaptd pe malul fluviutui
valul provocat de qaree. Pentru a afla cum
se cheamd acest val, citeEte cuv6ntul de mai jos
de la dreapta la st6nga.

TERACSAM

La capitul
estuarului
Tamisei se
afli capitala
Angliei,
Londra.

f' VALUL ApUs DE MARE

in unele estuare, in timpul mareetor,
un val uriag poate urca pe cursul
fl uviului. Acest val poartd numele de
,, mascaret": valu I formeazi u n zid de
apa de mai multi metri inaltime, care
blocheazd, scurgerea apelor fl uviului si
se sparge cu o vitezd de aproximativ
douS,zeci de kilometri pe ord.

$TlATl CA...
ATUNCI CAND VALURILE SE SPARG,
nr lAnM sE FoRMEnzA o spuruA..

r:Iuvcsvuu :ltintos
k ee ffe$te
$ ffiImro&$
& 0 ecruzi este o constructie instalati
de-a lungul unui canal. Este formati adesea
dintr-un bazin, numit vani, un compartiment
inchis cu doui po4i. Prin umplerea sau
golirea bazinului, vaporul care navigheazi
pe canal poate fi urcat sau coborit cu
un nivel, in func(ie de nivelul apei.

Barji care traverseazi o ecluzi

pe canalul Welland, care une;te
lacurile Erie 9i Ontario (Canada).

* 'CuM
EsrE PostBIL?
CAnd un vapor intri in
bazin, poarta din spatele
sdu se inchide. Bazi nul
este tre ptat go I it p ri n
deschiderea vanelor. Astfel,
in timp ce nivelul apei
scad e, vapo ru I co board s i e I

odatd cu acesta. Dupa ce a

aj uns la acelasi nivel cu cel
al apei din canalul aflat in
aval, vaporul iese din bazin.
lar pentru ca vaporul sa
urce, bazi nul este umplut
cu apa pe baza acelu iaSi
principiu.
IxTRUSUL
in lista de mai jos existd doui cuvinte care nu
fac parte din vocabularul legat de navigatia pe
canale gi r6uri. Care sunt aceste cuvinte?

Canalul Saint-Pierre, Canada

Ecluzi pe Tamisa, in Londra

ecluzier Va na r,,{${{;E#f*;f,

glep

marinar sanatr amonte gine

wLn
r
cE Bunr o EcLU zA7
E uza este o co n stru ctie
c I

hidraulici. Ea permite
schimbarea brusca a nivelului
apei raului sau canalului. Daca
nivelul apei in regim natural, pe
distanle scurte, ar avea pante
mari de scurgere, curentul de
apa ar fi prea puternic si, ca
atare, imposibil de navigat. De
o parte a ecluzei, nivelul apei
este m u lt mai rid icat decAt de
cealalta parte.

$TlATl C4...
VANELE UNEI ECLUZE SUNT

'yuvtnourg vlivrn3ut3 Jc rvg3t lnlnuv-tnsv3on cruyruliuvdv

v3rs33v',,JNIS" lS,,zv3vl l" rNns 3sSnlurod 3s nN ruvJ l'lsrNlnnlrErlnros

&.
r le
 -)
RAunr gr Ft-uvu

Qe s$mt mreemdrele
ffimui F&rn$
& Meandrele sunt buctele pe care le
deseneazi o api curgitoare, formate pe
cimpii in urma procesului de eroziune. Panta
terenurilor este foarte mici, de aceea aici
apa curge foarte lent. Fluviul se lirgegte,
desenAnd pe alocuri nigte curbe. Aceste curbe Fluviul Amazon

se numesc meandre.

d'CuM sE FoRMEAZA
MEANDRELE?
Se intampla uneori ca
albia unui rAu sa se
infunde. De exemplu,
o stanci poate b Ioca
trecerea rAului,
astfel incat apa este
directionata citre un
singur tirm. Treptat,
apele fluviului erodeazA
aceasti parte a tdrmului.
AIbia se Iirgette si
i;i schimba directia,
formAnd un meandru.
 MEANDRUL

r q fi ff' 4*tt*

CUvINTE IXTERMINABILE
E greu si citeEti fird si faci pau z6l Cuv6ntul
de mai jos nu este un cuvdnt uriaqr ci o frazd
cu toate cuvintele lipite intre ele. Desparte fraza
in locurile potrivite.

Un rAu nu alege niciodati scurtitura.

CUVANTULMEANDRUARE
O RI G I N I FOARTEVECH I ERA
DENUMIREAUNUIRAU
DEACUMTREIMIIDEAN
ICARECURGEAPELANGA
LEGENDARULORA$TROTA

* 'UN
Bnnl MoRr
Se intAmpla uneori ca apele sa
{t
I sape mult timp o bucla si apoi sa-si
schimbe directia, fl uviul curgAnd
,il apoi din nou in directie dreapta.
in bucta respectiva se formeazd
un lac cu apa statatoare, de forma
unui corn. Acesta este un brat mort,
\ cunoscut si sub numele de belciug.
Apele fl uviului mai revin uneori
in acest loc, cind viiturile sunt
\ p ute rn ice.

$TlATl C4...
BUCLA ESTE O LINIE
srNUoAsA, GARE $ERPUIE$TE,
'vtoul FORMAND CURBE.
$vuo rnuvoNf cr'r VgNVr rd vJDUnJ Juvc rrur uunJv Jo nVU rnNn
'rruv :to nuu
vlurwnNro vu3 :rHofn rruvoJ rNrgruo ruv ,,nuoNvf w" rnrNvnnc tirinros
 Fluvn )

€fud ffFffimem Ge
un r$u s-& revf,rcat?
,\
-/)- I
+f Intimpul anutui, un riu este format dintr-o cantitate mai mare
sau mai mici de api. Nivelul siu urci gi coboari. Cind nivelul apei
a ajuns la maximum, riul se revarsi din albia sa, provocind o viituri,
iar terenurile invecinate sunt inundate. Apoi, cAnd nivelul apelor
scade, rdul se retrage in albie.

c7
PlorLE St ToPtREA
ZAPEZT LoR
De cele mai multe ori, ploile
sunt cele care provoacd viiturile.
Din cauza furtunilor violente
sau a ploilor mirunte de Iunga
duratd, o mare cantitate de apa
provoaci o cregtere a nivelului
riu Iu i. Primdvara, si top irea
zepezilor duce Ia producerea
vi itu ri lo r.

LAngi tropice, in anotimpul ploios,

nivelul apelor cre;te foarte mult,
provocAnd inundafii catastrofale.

ffi{$'$r.*-,-* .*. .- *.*-='*ff*l*,,:

F.
,'e,#
 VnruRA

in perioada verii, nivetut rAuritor este mai

scizut, dar furtunile inregistrate toamna
;i primivara pot provoca viituri foarte
mari.

rSTT ftANNUL TAU A(Uf"I !

SSNSUL PorRrvrr
Gdseqte sensul cuvfintului ,ra se revirsatt
din propozi{iile de mai jos.

Apele au venit mari qi s-au revdrsat.

S-a revdrsat de ziud,.
Lumina se revarsd in toate col[urile.
La deschiderea porfilor, to{i oamenii
f'Cr Fnc OnMENn? !
s-au revdrsat afard, din curte. Construind multe locuinte si
strl,zi, oamenii impiedica apa
a se difuzz, z se rdspdndi de ploaie sd se infi ltreze in sol.
Aceasta se scurge, alimenteazS,
a se imprdqtia in numdr mare cursurile de apa si provoaci
a ieqi din albie, a inunda viituri. Pentru a imblanzi un
fl uviu, oamenii sapa in albia sa
a se ivi zorile pentru a o adAnci si construiesc
baraje pe ntru a im p ied ica
revdrsarea ape Io r.

$TlATl CA...
APELE $|RO|ESC ATUNCT CAND SE
scuRc PE SUPRAFATA soLULul, rAnA
A FI ABSORBITE DE ACESTA.

g t 'v t 'o z'3 I :f linlos

Qe effte un $Iep?
& Sl"pul este o navi de dimensiuni mari, care folosegte la
transportul mirfurilor pe fluvii, riuri 9i canale. Existi diferite tipuri
de glepuri: glep-cisterni pentru transportul petrolului, glep firi
acoperig pentru transportul materialelor grele, tlep acoperit pentru
transportul cerealelor... Unele nu mai sunt folosite la transport,
servind doar pe post de case plutitoare.

*'
H ETRUP!
5lepurile sunt lente, dar sunt
cel mai ieftin si mai sigu r
mijloc de transport. Dacd
nu sunt motorizate, sunt
trase de nave-remorcher
sau impinse de remorchere-
impingator. in unete tdri,
tlepurile sunt trase de alte
mij Ioace de tractiune de pe
un drum de-a Iungul riului,
numit drum de remorcare.

Pod batant
 -\
$lePURTLE

Hi'"* ;iL{' "'"#!i' !iii,'''

Fj Ei'....fl' 'i ir,. i'

,lq* ##i-f4
lk,frr*
i**- ,,$ lii ,.ii-,u,,'
ir
t:i,
'li
,:':: lib fh*$ ii li
+

AruNTrE, Pnnrcol!
DacS qlepul de mai jos ar vrea s5 ajungl
Ia incirc6tura de cirbunir c€ drum trebuie si aleagfl?
Aten{ie, orice greqeati poate fi fatali!

Regent's Canal in apropiere de Londra

Union Canal (Anglia)

6, LA O EcLU zA
LA AITN
O apa curgitoare nu este mereu
navigabila: daci nu este suficient
de lat sau de adAnc, rdul respectiv
este transformat sau ocolit, prin
saparea unui canal. Dacd panta
este p rea in c I i n ata, se co n stru ieste
o ecluzi, pentru ca vaporu I sa
poata trece de la un nivel la altul.
Aceste importante lucrdri permit
circulatia vapoarelor de-a lungul si
d e-a latu I u ne i tari.

NAVIGATIA.

I 'UN tntilnuo :Stlntos

 Fluvrr )

€$ @ffGB nffi ewFeffi Gff f.l\ p;,

& Crr"ntul unui rAu este format din apa care

curge pe acel rAu. Viteza curentului poate fi mai
lenti, 10 cm/s, sau foarte rapidi, peste I m/s.
Cind viteza depfuegte 50 de cm/s, majoritatea
animalelor acvatice pornesc in derivi, in voia
valurilor. Dar mai sunt gi unii pegti care inoati \
contra curentului.

c
7
CuRENTUL OcEANrc
Cu rentu I ocean ic este u n
curent provocat de vint si de
d ife re nte le d i ntre te m p e ratu ra
de Ia suprafata marii si cea de
la adancime. Cel mai cunoscut
curent este Gulf Stream, care
pleacd din Mexic si aj unge pana
in Europa. Cu o latime de
60 de km, acest curent parcurge
I 60 de km in fiecare zi. Este
cald, in cdlzi nd clima din
regiunile pe unde trece.
 ArnNTrE LA Cunnxlr!
O sticld cu dop care pluteqte pe mare:
o este mesajul trimis de un naufragiat.
b este un instrument de mdsurd, care determind
v iteza curen{ilor marini.

Dacd pierzi un inel in Marea Mdnecii: Curentul unui rAu sapi in albia acestuia,
erodAnd si malurile.
o vei gdsi inelul undeva prin Anglia.
b nu vei mai gdsi inelul.
/1
Ca sd navighezi impotriva curentului ar trebui sd fii:
a somon.
b limbd-de-mare.

Curentul este cel care formeazi valurile.

f
7
CuRENTT C ALzt
Snu Recl
Poate ci ai simtit vreodata
'fW|SNVAV V't '3UVUU pe propria piele curenti reci
N! YIVON! :lUVl l-3Q'VgWl'l :19 dl lll N! 'lnlnlNfUn3 VUINO3 nVU N! :IUVS IfINOWOS 't
'VONnln3S Vn 35 VISSJV :lSfUVO:lO '1n13Nl lSVg lvlru l3n nN 'Z cand te scildai in mare si
lvnlvs tJ v apa era calduta sau invers,
nurNSd rvl9vuJnvN Nn 3a strutur rvstl t Nn Jlst ungts doo nJ v'totls'L :lrintos
curenti calzi intr-o mare rece.
Acestia sunt curentii oceanici:
pot fi orizontali sau verticali,
calzi sau reci, lungi sau scurti,
permanenti sau period ici.

$TIATI C4...
,,A Ft iru oenlvA-^itusEAMNA
PLUTI IN VOIA VANTULUI SAU
A VALURILOR.
 Peseuitul la munte
& Un riu de munte este rec€, iar
curentul siu este rapid, uneori chiar
violent. Aceasti apa rece care curge
repede este preferata pistrivilor.
5i alfi petti mai pot trii in aceste
grele condifii: somonul, babutGal,
bibanul, ttiuca...

Somonii inoati contra

curenfilor puternici ;i nimeni
nu este mai priceput in a-i
pescui ca ursul!

rt
'UNDE sE AscuND rl?
Pentru a pescui intr-un
rAu de munte, trebuie
si prive;ti cu atentie
vArtej urile, semn ci in acele
locuri existi stAnci. Acolo
trebuie sd arunci undila,
unde pestii sS ascund Pentru
a se odihni. ln spatele
u nei stanci, cu rentu I este
mai lent. Este un adaPost
linistit, de unde pestii i;i
pandesc prada.
 PescutruL

4 FoLosrM o M'MEAT-A
Pescarul atrage pastravii si somonii agatAnd de
carlig un vierme, o larva sau un mic crustaceu...
Aceasta este o momeala. Dar se mai poate folosi si o
,,muscd", o momeala artificiala facuti din pene sau
par. Aceasti momeala seamina cu o insectd, hrana
p refe ratd a petti Io r.

iil;
fftfli#-? $

I{uME gr PnENUME
Unii peqti au denumiri care te duc cu gfindul la altceva.
IatE de ce Dingo a incurcat toate aceste denumiri.
Unii dintre peEtii de mai jos triiesc in mare, al{ii in
lacuri Ei rf,uri. Clasifica-i pe fiecare in func{ie
de habitat: ap6 sdratd sau ap[ dulce.

BABU$CA I BARBUN I CALCAN

LIPAN r CORB-DE-MARE r $AIAU
I CHEFAL T DRAGON-DE'MARE I
CAMBULA I BIBAN Pescuit de pistrivi in Australia

Pescuit de somon in Alaska

$TlATl C4...
LARVA ESTE STADIUL DE
DEZVOLTARE A UNOR ANIMALE .

,:ruvuu.30.*osff ;lv.if".?El:t^1i11$;liitiyi:111t?3i:"nl111iix3
(rNsEcrE, PE$T1 cE

_'lT:'l
PREcEDE ( t
1"_"T_ ) \
 Fe unde curge Rinul?
& Rinul este unul dintre cete mai
importante fluvii din Europa. I zvorigte din
Alpii elvefieni gi coboari munfii, unde face
granifa intre Elvetia, Franfa ;i Germania.
Apoi ajunge intr-o cimpie intinsi din
Germania gi se varsi in Marea Nordului,
pe teritoriul Olandei, dupa ce a parcurs
1 320 de km.

c 7
Drru RoTTERDAM
irrr DuTsBURG
Rinul a rep rezentat de mult cea
mai simpla cale de a transporta
mirfurile intre nordul si centrul
Europei. Cu timpul, oamenii au
amenajat acest fluviu, pentru
ca navigatia sa se faca mai
utor. Rinul leaga astizi orasul
Rotterdam, cel mai mare port
maritim din lume, in Marea
Nordului, de Duisburg, cel mai
mare port fl uvial din lume, aflat
in Cerman ia.

Port peste Rin in Koln

 ffi$Yffi ffi$effifl}ffit T-$qA$ &f,t$$4t

Cu ToTrr LA Bonn
Mickey qi Dingo vor merge intr-o croazier6 pe Rhin.
{iut6-i s5 ajungi la vaporul lor.

ln Germania, Rinul gerpuie;te prin regiuni

pline de castele.

f Urv Fluvtu cu Mnl

MULTE ScoPURI
Rinul nu este numai un fl uviu
navigabil. Rinul mai este folosit si
pentru a produce electricitate, pentru
irigarea terenurilor, pentru furnizarea
apei potabile pentru 30 de milioane
de oameni... Problema este ca uzinele
si llepurile polueazi apa. Din fericire,
tarile riverane cautd solutii pentru a
putea pdstra cu rat acest f I uviu.

$TrATr cA...
,,FLUVIAU' ESTE ADJECTIVUL CARE
PROVINE DE LA SUBSTANTIVUL
.,FLUVIU". UN PORT FLUVIAL ESTE
uN PoRr coNSrRUrr pr rvriifi;LE (
___':'li:"]'__ __.-
9 'uN tnnnuo :lli.ntos
-:/'J
 RAunr gr Fr-uvll \

k wwffi@glw:w @m*tffidl*wffiV

& Dunarea izvorigte din vestul Europei, din

munfii Pidurea Neagri, Germania. Se varsi in Marea
Neagri, dupi o cilitorie de 2 850 de km. Este un
fluviu foarte mare, care provoaci inundafii in fiecare
an, la sfir;itul primiverii, din cauza cre;terii apelor.
Pe teritoriul Rominiei, Dunirea face granifi cu
Serbia, Bulgaria, Republica Moldova gi Ucraina.

q#
"REcoRD MoNDTAL
Du ndrea traverseaza
1 0 lari europene: este

un record mondial!
De mii de ani,
popoarele venite din
Orient navigh eaza pe
acest fl uviu. Astdzi,
un canal construit intre
Rin si Dundre permite
trave rsarea intregii
Europe in 3 saptamani.
 r\

i':i
.Iljir-,
i.ri
:i:r
rrirr::t,,
f $$

CUvINTELE LIPITE
Daisy a plecat in vacan{d la Viena. Oraqul este foarte frumos,
insd Daisy este pufin dezamigit5. Dacd vrei s6 afli de ce,
desparte cuvintele lipite de mai jos!

cANDEgTt rE cAruo AUzrsEM

MULTE CA FRUMOASA MULTE
ALBASTRA; DESPRE DUruANE
ilv REALITATE, GRI ESTE
DUTAnEA NOROIOASAI gt

iYsvolouoN tS tuc rrsr vluYNno 'Srvrrlvta N! :yulsv€tv ruyNnq vsvotunuJ tudsto trtnw wfstznv vc trstoNVg ar oNVc :lrintos

Pod peste Dunire in Budapesta, Ungaria

ELTA DUNARII,
"; UN AoAposT
Delta Dunarii, locul in care fluviul
se varsa in Marea Neagrd, a devenit
o arie protejatd, o Rezervatie a
Biosferei, unde traiesc numeroase
animale. Aici pelicanul este rege. La
sfArsitul lunii septembrie, pelicanii
m igreazi in Africa. Primd.vara, acestia
revin in delta pentru a-ti nagte puii.

fr-,
(
+\() gnATrcA...
PENTRU EURopENt, oRIENTUL
I ESTE FORMAT DtN TARTLE
DIN ESTUL ASIEI. OCCIDENTUL
se nrlA iru vesrul
AStEr.

fr.gs
f-
 Care este eel mai mane
fluviu din Franp?
./)_ F
&t' l'luviul doui firi. tzvorigte in Atpi, Elvefia, 9i
Ron traverseazi
se varsi in Marea Mediterani, in Franfa, la 8lO km depirtare. Are
mul(i afluen{i gi trece prin localitifi precum Geneva, Lyon, Avignon,
Tarascon. Este cel mai mare fluviu din Franta.

*'
CAIA EnTERGTE!
Pe vremuri, primdvara, cand apele
cretteau, acest fluviu devenea
foarte violent, provocAnd inundatii
catastrofale. Astdzi s-au constru it
numeroase baraje si multe
centrale, fl uviul fi ind folosit
s i la p rod u ce rea e lectric itati i
.
 RoNUL

Ix BnATELE DprrEr
Mai cunoqti qi alte fluvii care, la fel ca Ronul,
se varsd in mare (sau in ocean) printr-o delti?
Defini(iile de mai jos te vor ajuta sd gflseqti numele
fluviilor.
American plin de ,,i" $i de ,,s"
Baraj pe un fluviu

Martor al faraonilor Fluviul Ron in orasul Avignon

':::: ::::: :::::::

Italian cu nurtele foarte scurt

Cel mai important din Europa, dupd Volga

w
" DELTA RoNULUT
CAnd aj unge la Marea
Med iterani, Ron u I devine
linistit. Aluviunile pe care
marele fl uviu le-a adunat in
drumul sau se depun aici,
formand o mare delti. Fluviul
se imparte in doua brate.
I ntre aceste d o u a b rate se af Ia

regiunea Camargue (Franla) ,

o regiune plina si de mlastini.

f'-
cA...
1

t\' (){ gnATr

ALUVTuNTLE suNT uN MATERTAL i
,

I FORMAT DtN MAL, NtStP, I

I PIETR|CELE, PE CARE RAUL r\

2 t
i sAU FLUVIUL LE ADUNA gt ( t.

i _ _ _ l:'_"iT. "j:T:'
-'e4
_
: S tlntos

$'
Ce lungime are Sena?
& C" o lungime de TT6de km, sena
este al treilea fluviu ca lungime din
Franta, dupe Loara (1 020 km) gi Ron
(8 12 km). lzvorigte de pe un platou din
estul Franfei 9i se varsi in Marea Manecii,
printr-un estuar !arg, mirginit de oratele
Le Havre si Honfleur.

4NA TnnvERsEA zAPnRrsuL

in d ru m u I sdu, Se na trave rs eazd,
tot bazi nul parizian. in Paris, Sena
se imparte in doua brate, in jurul
insulelor Saint Louis si de Ia Cite.
Numeroasele poduri peste Sena
impiedica trecerea vapoarelor de
mari d imensiu n i. Pe Sena pot naviga
doar vaporate si ;lepuri. Dupa Paris,
Sena formeaza meandre, adici acele
bucle foarte mari.

CAnd ploui
mult, Sena se
revarse. in 1910,
a avut loc o
inunda{ie foarte
mare, cAnd
malurile Senei
au dispirut
complet sub
ape. in alti ani
secetogi, albia
Senei aproape
ci seaci.

r-e6$
UMBRELE PTERDUTE
GdseEte impreuni cu Riri, Fifi qi Lulu numele monumentelor de mai jos care se aflA in Paris.

Tu rnul Eiffel B antic? Arcul

triumf
Sacr;:b@ur dd

'l3lJl3 lnNUnI 'g lWnlUI f O 1nOUV 'Z Un:D3-3U3VS 't :llintOS

?4, pe cunnrA Esrr srrvn?

Sena este fluviul care transporti, cu ajutorul 5lepurilor, cea
mai mare cantitate de marfi din Franla. La izvor, Sena este
foarte curati, un mediu propice pentru multi pesti si multe
alge. Dar in portul Le Havre, unde se varsi in mare, Sena este
gi mai murdard decdt in Paris, din cauza degeurilor provenind
de la uzine si din orase.

f'- gnATr cA...

{\ ( PLArouL EsrE^o ,

<) GEocRAFTcA
ARIE
AFLATA LA O |NALT|ME MAt MICA
:

I
sAr{ MAt MARE, UNDE APELE I
CURGATOARE AU ALBII ADANCITE
(SPRE DEOSEBTRE DE CELE DtN
TTNUTURTLE DE CAMPTE).

]
 Fluvu

$ me effhe

./)- l^
&/ flaronne este unul dintre cele mai mici
fluvii din Franta, cu o lungime de 575 de km,
de doui ori mai pufin decit Loara. lzvorigte
la 2 034 de metri altitudine, in muntii Pirinei,
Spania (unde se numegte Rfo Garona). Trece
prin mai multe mari orate din sud-vestul
Fran(ei: Toulouse, Agen, Bordeaux.
.2UARONNE
5t DoRDOGNE
Dupa ce a traversat ora;ul
Bordeaux, Caronne se
intAlneSte cu alt rAu care
izvori;te din regiunea
Auve rgn e, rdu I Do rd ogn e,
devenind impreuni afl uentii
rAului Cironde. Dupa ce trec
p rin estuaru I acestu i rAu,
se varsa in Ocean u I Atlantic.

Pod de piatri peste Garonne,

in Bordeaux
 GanoNNE

O HARABABUR.A,,
Pluto ar vrea s5 citeascd articolul de mai jos despre
fluviul Garonne, dar segmentele din fraz6 s-au
incurcat qi au fost tipdrite in dezordine.

pentru a-i proteia pe oameni

este un torent de munte.
au dus la mari dezastre.
in mai multe locuri,
.,, ,.:.,..',i.;_ . i,
i.:,
Garonne in Toulouse, orasul roz
r'*ti'+" *i-pg"t#'tg'*il.i,rjl #i
{ ilgf$

La tzvor, Garonne
de furia apelor sale.
Uneori, apele sale crescute

e 7
Drnr OcEAN irv MARE
Pe cea mai mare parte a cursului
siu, pe fl uviul Caronne nu se
navigheazi prea u5or. De aceea,
a fost constru it Canalu I Lateral,
care se intinde de-a lungul malului
rAului. Vapoarele si ;lepurile pot
naviga pAna la Canal du Midi.
lata de ce, cu aj utorul acestor
doua canale, Oceanul Atlantic face
legatu ra cu Marea Med iterani.

$TlATl CA...
LATERAL INSEAMNA SITUAT LA
MARGINE, PE O PARTE. CANALUL
LATERAL ESTE UN CANAL CARE
sE AFLA DE-A LUNGrrr*'r]i,iXt ft

+
'f'lvs uo'lfdv vlunJ lo
N! lUngl0 SllflUTSNOJ
lvo fd vrfloud t-v nulN3d 'tun3ol 3finw tvw
lNsl
ISOJ nV V:133V 3Cl ':IUISVZ3O lUVl l Vl SnO nV 3In3S3Uo _1':"1'l:"1 __
]'lVS f't3dv 'lUOfNn '3INnW lO INSUOI Nn :IlS3 3NNOUV9 'UOnZl V'l :rlinfOS
 RAunr gt Fluvu"--)
4

Care este eel mni

mare fluviu din lume?
& Iruorand din munfii Anzi,fluviul Amazon se varsi in Oceanul
Atlantic, dupi ce a traversat toati partea de nord a Braziliei. Cu o
lungime de 6 400 de km, nu este cel mai lung fluviu din lume: Nilul
este mai lung. Dar Amazonul are cel mai mare debit, atingind un
nivel maxim de 300 000 m3/s!

* 'UN
BnzrN lrvrENs
Cu cei peste 1 000 de afl uenti
ai sdi, fl uviul Amazon se intinde
pe o suprafati mai mare decat cea
a Europei: este fl uviul cu cel mai
intins bazin. Cand nivelul apelor
crette, sunt inundate terenuri cu
o suprafata comparabila cu cea a
Spaniei. Spre sfArsitul calatoriei sale,
Am azon u I se im parte in mai m u lte
brate, formAnd mai multe insule.

Fluviul Amazon traverseazi tot

nordul continentului sud-american.
 D
rSTr RANt}tlL TA[j Afl[$#"$$

DnNUMIRT CopATE
e7
Urv Lnc irrr OcEAN!
Cand aj unge pe coasti,
Inlocuieqte semnele de mai jos cu litere pentru Am azonul este inca un fluviu
a putea citi numele... mare. Debitul siu este atAt de
mare incAt apele sale reutesc
i ... fluviului Amazon in prima parte sA impinga in larg apa sdratd
a cursului sdu. a oceanului. Se formeaz6, astfel
un lac imens cu apa dulce, cu
**A.* ), ,,

o latime de peste 1 60 de km.

De abia dincolo de aceasta zona
I ...principalului afluent al Amazonului. apele fl uviului reutesc sa se
A.I) .,.i€ gA) amestece cu apa ocean u I u i.

,t marelui oraq din Btazilia construit pe

...

malul Amazonului.
** ,.*u s
... regiunii traversate de Amazon
gi de afluen[ii sdi.

***z) .'I*
Capturi consistenti de pe;te
Codul:
* =a Vegetafie luxurianti pe malul
I =i Amazonului
) =o
* =m
, =n
A, =r

ft-,
+\ { $rrATr cA...
O MUNTn ANzr suNT uN LANT MUNTos
CARE SE INTINDE DIN VENEZUELA
pnruA iru cHrLE, TREcAND PRrN
COLUMBIA, ECUADOR, PERU,
BOLTVTA gr ARGENTTNA.

vlNozvl tv 'r snvNvhrt ou93N otu 'z NoNvuvl^l.L :3tln10s

Care este eel mai lung
fluviu din Ameriea de Nonil?
A
./)_ I
+/ In limba indiani, ,,Mississippi" inseamni
,,rAu mare". Fluviul meriti intr-adevir
si poarte acest nume: are o lungime de
3 800 de km. Se spune ci este cel mai mare
fluviu din America de Nord. Fals: Missouri,
unul dintre afluenfii sii, este mai lung
decAt Mississippi. Dar, nefiind decit un riu,
Missouri cedeaz6,la intilnirea cu marele
fluviu. * 'UN FI-uvtu PurERNtc
Mississippi se varsa in Colful Mexic,
aproape de Oceanul Atlantic, unde
formeazd o delta cu brate alungite.
Fluviul este foarte puternic, ducand
cu sine atit de multe aluviuni
incit sch i m bi, incetu I cu incetu l,
configuratia coastelor. Astfel, la gura
de vdrsare sunt depuse aluviuni care
fac tirmul sa avanseze cu 70 de metri
in fiecare an!

Nava ,,Britannia" in Qu6bec, pe fluviul

Sfintul Laurentiu
 MrssrsstPPl

'CuvAxrut, CAnn
NU sE PorRrvE$TE
OraEele americane de mai jos se aflI toate pe
malul fluviului Mississippi. Toate, in afari de
unul. Giseqte numele acestui oraE, avdnd in
vedere cd nu are denumire francezil, cd nu are
Vapoarele cu zbaturi de pe Mississippi
aceeaqi termina(ie ca Tomis qi ci nu face aluzie
sunt celebre in lumea intreagi.
la un loc unde pot fi vd,zute multe vapoare.
$ir de poduri din Ohio

f' FLUVTT AvENTURoAsE

Fluviile din America de Nord
traverse az6, campii foarte intinse,
canioane, zone de;ertice. Pot
.J,
traversa si regiuni mai reci din
).
Canada, cum se intimpla in cazul
f luviu lu i Sfantu I Lau re ntiu . Pe
acest fluviu, vapoarele navigh eazd
a

o
m u lt in interioru I continentu lu i.
I t
Majoritatea canad ien i Ior triiesc
'rddrssrssil t 30 pe malurile sale, in orate precum
rsrn vr YlJv Montreal sau Quebec...
35 :IUVO'AIIC
vtuoHvlxo
:llintos

$TIATI CA...
,,HIDRAULIC" SE REFERA LA
UN MECANISM CARE
FUNcnoNEAzA
Jlllr l llrllEA4'rl pnrru
rlalll FoRTA
FlJn lA
DE PRESIUNE A APEI SAU (n
) \
|t

Th
rJtr'_o_
- -o-'I'j:rI 4
 RAunr gr Fluvlt "\

Pe unde eurge Nitul?

& M"joritatea consideri ci Nilul este un
fluviu din Egipt. Este adevirat, dar nu in
totalitate. Cursul siu travers eaz6,, de fapt,
multe alte Fri . Din inima Africii pAni la
Marea Mediterari, Nilul parcurge
6 67 1 km, prin Burundi, Uganda, Etiopia,
Sudan gi Egipt. inainte de a petrunde in
detert, fluviul travers eazd, zone pline de
verdea(i din diverse regiuni montane.

qt
'UN Nrr- Colonnr?
Nu existd un singur Nil, ci mai
multe. Nilul Alb este un fluviu
care izvoriste din Burundi, iar
N ilu I Albastru izvoriste d in
Etiopia. Aceste doua rduri
conflue az6, pe teritoriul Sudanului,
formAnd un singur fl uviu, Marele
Nil. Acesta parcurge 3 000 de km
inainte de a aj u nge la Marea
Med iterani, u nde se varsi,
formand o delta imensa.

ln fiecare Ern, numerogi turigti navigheazi

pe Nil in vapoare de croazieri.
 NILUL

Ux TIIME$-BALMEg
Agazi in ordine literele din cuvintele de mai jos qr vei descoperi...

I ... uumele regelui lrgilrtului in Antichiterte.

nurnele rlroustrului fzrntastic cu cap cle om
SI
5
cor-p cle leu.

nunrele 1'l uviului surcru clin h,gip1.

AFNRAO \ \
XSINF
\-
I[-N

ltN 'g xNtJs 'z NovuvJ 'L :]tln'tos

*
l rvrBLANzr REA MARELUr N n
Pe vremuri, in fiecare vara, apele
N ilu lu i se revdrsau s i in u n dau intreaga
vale, pani la Mediterana. Cauzele:
ploile si topirea zapezilor. Apoi
apele se retrageau, lasAnd in u rma
lo r te re n u ri fe rtile. Pe ntru a p rof ita
Sharm el Sheikh intregul an de apele Nilului, fluviul
trebuia imblAnzit. Iati de ce s-au
construit mai multe baraje, printre
care si baraj u I de la Assuan.

lnci de pe vremea faraonilor, micile
coribii cu pAnze, denumite feluci,
transporti mirfurile pe Nil.
l}\
-r4
( $rrATr cA...
U BARAJELE suNT coNsrRucnr cARE
I BLOCHEAZA CURSUL RAULUI,
CU SCOPUL DE A RETINE APA,
DE A RrDrcA NTvELUL nAuLUr sAU
Assuan DE A iruprEDrcA TNUNDATnLE.
 Ft-uvil

Care esto fluviul Galhen?

& Ftuviul Gatben poarte
numele de Huang H€, are o lungime
de 4 800 de km gi este al doilea
fluviu din China dupi Yangtze,
denumit Fluviul Albastru, care are
6 000 de km. I zvorigte din mun{ii
din vestul Frii gi traverseazi tot
nordul terii inainte de a se virsa
in Mare?... Galbeni!
* 'MULT
Aun
ir.r DnUMUL SAU
in citatoria sa, H uang He
traverseazd, o regiune bogata
in lut fertil. Fluviul duce cu el
aceste particule din lutul galben
care co Io re azl, apa, d e u n d e
si numele de Fluviul Calben.
Lutul se depune apoi pe Marea
CAmpie Chinezi, cea mai fertili
regiune agricola din tard.

Bivol inotAnd in apele fluviului

Huang He
 TLTT ffiAffiffiffit TAffi &{&,$ $-$r

Mrcul, PEgrr$oR PonNE$rE

Ix MAREA CnrAronrn
Dacd peEtiqorul de mai jos vrea si traverseze
China pentru a putea inota in Marea Gatbenfl,
ce fluviu trebuie si aleaga qi c6{i kilometri
are de parcurs?

6000 km 4BOO knr 600 km

Clidiri tradifionale chinezegti gi pescar pe
Fluviul Galben

*
lr.rcER Snu DrMoN?
in Marea CAmpie Chinezd, albia
FIuviu lu i Calben este mai inalta.
Cand nivelul apei crette,apa
inunda utor terenurile vecine,
iar lutul este depus pe cdmpie.
Din nefericire, unele viituri sunt
uneori atAt de puternice incdt
provoaci inundatii devastatoare.

'l^tx 3c oo8 ? vgunSHvd vs 3tn8fu|N3g]vc tntnntJ :3tln10s

 -"-)l
RAunl gl Fluvlt

De unde invoril$te
Gangele?
& Gangele este unul dintre cele cinci
sau tase cele mai mari fluvii din lume.
Acest fluviu iriga cAmpiile imense pe
care Ie travers eazd,, fi ind foarte folosit pe
vremuri drept cale de navigatie, inainte de
aparifia ciilor ferate. Astizi, Gangele ar putea fi
folosit mai mult pentru furnizarea energiei hidroelectrice.

c
'FLUVTuL SncRU
Cangele este un fl uviu sacru pentru
cele 3 50 de milioane de oameni de
religie hindusa din India. Pentru ei,
apele acestu i f luviu au proprietati
cu rative, ad ica pot trata, h rin i si
purifica. Pe malul fluviului au fost
construite multe centre de pelerinaj.

lzvoarele fluviului Gange

 o-ir .',ii'.'
r;i jir ,i;
i iii!. r i, ,ir:i .r,,'.
*i Uii $:*lr,rtl
il
€g f$ #$ $j $+, ;i i-i1, {i-"ii
,i r;, ,u,
iit'il, li,o.
",i

ii$ ff i" t.
1ii i

GAsp$rE CuvANruL CenE

NU sE PorRrvE$TE

Fluviul Gange la Varanasi

Un furnicar de
oameni pe malurile
Gangelui

*7
Dlr.r cE irrr cE Mnl
MULTE IrrruNDATrr
Versantii muntilor Himalaya sunt supu;i
unor despaduriri sistematice. Iata o
cauzi care explica inundatiile produse
de fluviul Cange, care sunt din ce in ce
mai spectaculoase. in urmi cu mai bine
de zece ani, toata delta era acoperita
de apa, pAna in capitala statu Iu i
Bangladesh, Dacca.
\ r $rrATr c4...
PELERINAJUL ESTE O CALATORIE
irurn-uN Loc sFAtut, UNDE oAMENn
VIN SA SE RECULEAGA SI SA SE
RoAGE. Locul EsrE nlrs iru n
'3UVOIYDUnS nN':tUVOrYrVrS
3dV INOS V]IS3SV ':ll'M313C 3(I :lUl83SO3C :lUdS '3V-l tS nffSfff H
:3SSnlUIOd:lS nN 3UV3 SINlnn3 VnOO VlSlX3 Vlsl'l VISVSCV Nl:rlintOS
'l l'l: : :-: :"i i'l :.'''P;\
_dD
 Ceeste o oaseadf,?
& Cind albia unui riu ajunge
la o prepastie sau Ia o fal ezd,, apa
rAului cade brusc: iati ce este
cascada (numite;i cidere de ape
sau cataracte). La munte sunt multe
cascade. Marile cascade, precum
Niagara, fac un zgornot asurzitor. Cind --
te afli prin preajmi, nu te poti in{elege
cu cel de linga tine decit daci tipi.

c'MILIARDE DE Bul-r
CAnd apa ajunge jos,
se formeazi o spumi albi,
alcatuita din miliarde de bule
de aer. in cadere, apa duce
uneori cu ea si pietre, care
sapd Ia picioarele cascadei un
bazin adanc, ca o scobituri: ai
af lat d eja ci aceasti sco b itu ra
se numeste,,marmiti.".

Cascada Niagara
 CnscADA

r%TY ffiArf; ffin$t gAffi A{t}ffi$

DnUMUL ConECT
Mergi pedrumul c5tre aceste trei cascade celebre
qi vei descoperi ce inilfime are fiecare dintre ele.

978 m

933 m

728 m

CASCADA TUGEL CASCADA

irucERrLoR CALIFORNIA

f
7
CnscAD E LE U n rA5 E
$TlATl CA...
FALEZA ESTE UN MAL INALT
9t ABRUPT, FORMAT PR|N
EROZIUNEA VALURILOR DE.A
LUNGUL coAsrEr. exrsrA
Cea mai inalta cascada din lume se afla in Ven ezuela, FALEZE JoAsE (cu o iruAlTrrue
America de Sud: masoara 97 B de metri si se n u megte MAr rurcA rje ? rvrernl),
FALEZE MEDil (TNTRE 2 $l
Cascada ingerilor. Cascada Tugeta, in Africa de Sud, are o 10 METR|) 9r FALEZE TNALTE
(PESTE 1O METR|).
inaltime de 933 de metri. Cea de-a treia cascadd se afla in
Californ ia (Statele U n ite) : are o inaltime de 7 28 de metri.
Care sumt eele mai m&ri
easeade din Affiee?
& Fluviul Zambezi izvorigte din centrul Africii, din munti.
La mijlocut drumului, cade brusc pe o falezi inalti, dupi care
se strecoari printr-o cheie ingusti. in aceasti regiune, apele fluviului
sunt extrem de zbuciumate. Apoi, fluviul i9i continui calm cilitoria
spre Oceanul lndian.

rt
o,,FuMUL
TuNAroR"
intr-o cascada cad sute de mii
de litri de apa. Spuma se ridica
in aer precum ceata. Africanii
au denumit aceasta cascada
,,Fumul tunAtor". in anul 185.|,
englezul David Livingstone,
primul european care a
vizut cascada, a denumit-o
,,Victoria", in cinstea reginei
Angliei.

Zgomotul cascadei Victoria se poate

auzi de la multi kilometri depirtare

'--f2$
 GnEU DE CTTITI *'
PRtN ArRtcA SALBATTcA
Donald abia poate sd descifreze textul de mai jos, Zambezi tr-averseaza savane si
paduri. in aceste regiuni, traiesc
deoarece literele de la unele cuvinte sunt aqezate
putini oameni: solul nu poate fi
invers, iar altele sunt fie in dezordine, fie qterse cultivat, pentru ca nu este fertil.
partial sau schimbate complet. Aqaz5 aceste Mai r,rult, locul este napadit de
cuvinte in ordine. ta nta ri s r r u ste (m u sca lze-tze) .

Aceste insecte fac ad evirate

ravagii pentru ca, prin pitcdtura
lor, transmit multe maladii grave.
ezaZamb traverseaze mai multe r r
olaAtrg, Z - r r ia, bicMozam
Marile baraje de la Kariba gi Cabora
Bassa ajutd la alimentarea cu sapa a unei
pirli din statul Zimb r b r e gi a
friciiA ed udS. Zambezi se varsd in final
,\
ln Oceanul Hindus printr-o

Dir, cauza umiditetii, deasupra

cascadelor poate fi observat in
permanentA curcubeu l.

ll

l1
I A INVADA COyIPLET UN LC:
I IN NUMAR MARE
V*: :-\lHd NVlClNl 1nNV33O NllVNll NIVSUVA lS lZ:lgtruVZ'OnS I 9l A PROVOCA
r
RAVAG
3r.!3lU- :'S;
:'.'gv8h,ilz InIVIS NIO ltuvd HNn v vdv n3 vSuvlNSWtlv
v . 'lnf ! YUOgV3 lS VgIUVX Vl lC 3lVUVg 3ilHVtN "3tgWVZO|AI
L__-_
€--_.-
,gLJv " - : a ', y :ruvr 3rtnn tvhl vzvSsu3n vur lz3g vz :alinros
LJ ...---..,

-- s3