Universitatea TIBICUS Timișoara

Facultatea de Drept și Administrație Publică

Drept fiscal
Note de curs

Lector dr. Minodora Vladu

2019-2020

Capitolul I
 Finanțele publice

1.1. Noțiunea de finanțe publice

Cuvântul „finanțe” provine din limba latină, din termenii „financia

pecuniaris", care avea înțelesul de plata în bani, stingerea unei obligații
prin plata unei sume de bani sau plata unei amenzi. Ulterior, de la această
expresie s-a născut termenul finance, care în Franța avea semnificația de
sume destinate statului. Termenul de finance era în mod predilect folosit
pentru a desemna noțiunea de venituri ale statului.
În limba română, termenul de „finance" din limba franceză, prin
traducere, semnifică termenul „finanțe" și are conotația de:
- resurse bănești ale organelor statului cu atribuții în îndeplinirea
sarcinilor colective destinate tuturor membrilor societății;
- fonduri bănești ale statului;
- sume necesare bunei funcționări ale organelor statului și
instituțiilor publice;
- plăți bănești de interes public
Termenul s-a dezvoltata în raport cu evoluția societății și a avut o
anumită semnificație în funcție de caracteristicile fiecărui stadiu de evoluție,
dar în genere a desemnat fondurile financiare ale statului destinate pentru
întreținerea aparatului de propriu, ori sume destinate cheltuielilor sociale și
pentru buna funcționare a organelor de stat.
Finanțele publice au apărut odată cu statul fiindcă fiecare structură
politică organizată, încă de la constituirea sa, are nevoie de mijloace
materiale și bănești care să asigure întreținerea aparatul său.
Termenul de finanțe publice semnifică în sens larg, așa cum s-a
subliniat într-o lucrare de specialitate, „mijloacele bănești prin care

2
persoanele publice: statul, comunele, instituțiile etc își procură resursele
bănești necesare activității lor”(A. Allix „Traité de science des finances et
législation financière Françoise” citat după I. Gliga - Drept. Financiar, pag.
7).
În accepțiunea actuală prin „finanțe publice ” înțelegem totalitatea
fondurilor bănești si a bunurilor lichide (care pot fi transformate în bani)
aflate a dispoziția statului și ale autorităților administrativ-teritoriale, fonduri
bănești necesare și utilizate în vederea îndeplinirii funcțiilor statului și
organizări serviciilor publice (Dan Drosu Șaguna , Drept financiar public,
Edit. C. H. Back, ediția a 6a, București 2017).
În literatura de specialitate s-a subliniat că statul și instituțiile publice
desfășoară activități de procurare și utilizare a resurselor pecuniare pentru
a acoperi cheltuielile colective ale societății și această activitate formează
conținutul conceptului de economie financiară (C. Albuț, Drept Financiar,
Edit. Fundației „Chemarea” Iași. 1995).
Finanțele publice sunt formate de ansamblul de relații sociale
care se nasc și se dezvoltă în cadrul procesului de realizare și
repartizare , în formă bănească a resurselor necesare statului pentru
îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor
În accepțiunea completă și extinsă , finanțele publice, ca relații
sociale au ca obiect reguli fundamentale, organe și proceduri care permit
colectivităților publice îndeplinirea tuturor atribuțiilor și sarcinilor ce le revin
cu ajutorul mijloacelor financiare și cu condiția esențială ca aceste reguli și
procedee să sa se aplice într-un regim de drept public Dan Drosu Șaguna,
op. cit. ).

1.2. Teorii dezvoltate în literatura juridică privind finanțele

publice

3
 Pe parcursul istoric al dezvoltării finanțele publice s-au conturat
două concepții: cea cunoscută sub denumirea de teoria clasică și cea
cunoscută sub denumirea de teoria modernă
Teoria clasică mai este cunoscută sub titulatura de concepția clasică-
liberală, promovată de liberalismul politic, a fost specifică sec.al XIX-lea
începutul sec. al XX-lea. Potrivit acesteia, finanțele publice se realizează
prin intervenția statului, ele exprimând un mecanism ce se declanșează
inițial de către stat și pe parcurs se autoperfecționează, se autoreglează de
la sine.
Statul este mai puțin interesat de activitățile private, rolul său
limitându-se la exercitarea funcțiilor sale tradiționale: apărare națională,
justiție, ordine publică, diplomație. In această viziune guvernul trebuie să
aibă cheltuieli minimale, venitul național să nu fie cheltuit pe activități
neproductive.
Dezvoltarea economică este lăsată să fie reglată de legea cererii și a
ofertei, fără intervenția organelor de stat.
Teoria modernă susține rolul intervenționist al statului în
realizarea, repartizarea și utilizare a bunului public. Intervenția statului se
materializează în stimularea producției în perioada de criză pentru a
obstrucționa creșterea prețurilor, pentru păstrarea puterii de cumpărare a
monedei, pentru o cât mai bună utilizare bogățiilor și a repartizării venitului
național.
Finanțele publice au rolul de a asigura resursele necesare
funcționării instituțiilor de stat, iar ceea ce excede trebuie folosit pentru
dezvoltarea economiei, industriei și comerțului. Instituțiile bugetare trebuie
să asigure echilibrul între posibilitățile sale, exprimate ca venituri bugetare
și cheltuielile necesare realizării sarcinilor colective ale societății.
Concepția modernă a apărut în sec.al XX-lea (mai precis după primul
război mondial) când societatea omenească a fost zguduită de crize

4
economice, falimente care au reclamat intervenția statului în activitatea
economică.
Această concepție susține rolul activ al autorităților publice în
influențarea proceselor economice, în cercetarea și evoluția ciclică a
economie cu scopul de a putea înlătura anumite consecințe negative.
Finanțele publice, în accepțiunea modernă și contemporană sunt
instrumente de intervenție activă în viața economico-socială.

1.3. Obiectul finanțelor publice

În literatura juridică s-au conturat mai multe opinii.
Opinia potrivit căreia finanțele .publice au ca obiect ansamblul
regulilor fundamentale, al organelor și al procedurilor care permit
colectivității publice îndeplinirea atribuțiilor lor în interesul membrilor
societății cu ajutorul mijloacelor financiare.
Alte opinii au pus accentul pe unul ori altul dintre elementele care
fac obiectul finanțelor publice, respectiv fie că se referă la organe ale
statului implicate în satisfacerea nevoilor colectivității, fie că acestea se
referă la regulile fundamentale care ordonează activitatea organelor și
instituțiilor publice în îndeplinirea sarcinilor ce le revin
Esența finanțelor publice o reprezintă relațiile sociale privind
veniturile publice, sursa lor de constituire precum și cheltuielile
publice, destinația lor, respectiv corelația dintre ele.
Legea nr. 500/2002 cu modificările survenite pe parcursul anilor
(legea finanțelor publice) arată că în structura finanțelor publice se găsesc:
veniturile publice, cheltuielile publice, finanțele instituțiilor publice, creditul
public.

1.4. Trăsăturile finanțelor publice

5
 Relațiile de finanțe publice prezintă anumite particularități care le
deosebesc de alte relații sociale.
a. Relațiile de finanțe publice au caracter economic deoarece
apar în procesul de formare, repartizare și utilizare a produsului social.
b. Relațiile financiare apar în forma bănească deoarece în cadrul
procesului de producție și repartiție a produsului social, în relațiile de
schimb, de retribuire a muncii, precum și în relațiile dintre agenții economici
și între aceștia și persoanele fizice, acestea se exprimă prin intermediul
banilor.
Noțiunea de „finanțe publice" sau „relații financiare" nu este însă
identică cu aceea de bani sau relații bănești. Nu toate relațiile bănești care
apar în procesul apariției și circulației producție sunt relații financiare. Sunt
relațiile financiare doar cele care exprimă un transfer de produs social cum
sunt: relațiile financiare propriu- zise, relații de credit, relații de asigurare.
Relațiile bănești care reflectă o schimbare a formelor valorii nu sunt
relații financiare și în consecință nu întră în sfera de cuprindere a
acestora.
c. Relațiile de finanțe publice sau financiare sunt relații fără
echivalent, deoarece nu presupun în mod necesar o contraprestație
directă din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bănești.
d. Relațiile financiare sunt mijloace bănești repartizate și utilizate
de subiectele beneficiare care nu se rambursează.

1.5. Funcțiile finanțelor publice

Finanțele publice în procesul formării, repartizării și utilizării
mijloacelor bănești ale societății îndeplinesc două funcții: funcția de
repartiție și funcția de control.
a. Funcția de repartiție se obiectivează în procesul de formare și
repartizare a produsului social și a venitului național

6
 Această funcție se realizează în două etape: formarea resurselor
și repartizarea acestora.
1. Formarea resurselor se realizează prin mobilizarea unei părți
din sumele rezultate în urma repartizării primare a venitului național. Pe
baza veniturilor primare, finanțele contribuie la formarea mijloacelor bănești
destinate constituirii de fonduri în contul persoanelor fizice și juridice care
participă direct sau indirect la reproducția produsului social.
2. Repartizarea mijloacelor bănești se realizează în cadrul
repartiției secundare a venitului național. Distribuirea și redistribuirea
venitului național duce la formarea veniturilor agenților economici, precum
și ale persoane juridice și fizice și formarea veniturilor finale ale statului.
b. Funcția de control are drept scop asigurarea respectării legilor
și creșterea eficienței acestora printr-o mai bună administrare a fondurilor
publice. Organele abilitate verifică modul de constituire a resurselor,
adoptarea măsurilor pentru prevenirea gestionării defectuoase a
patrimoniului public, împiedică efectuarea unor cheltuieli ilegale, contribuie
la instaurarea ordinii și disciplinei în gestionarea bunurilor și a altor venituri
publice.
Funcția de control a finanțelor publice este intim legată de funcția
de repartizare și pentru că vizează pe de o parte modul de constituire a
resurselor cât și modul de utilizare a lor.

Capitolul II. .
Ramura dreptului fiscal

7
 2.1. Definiția dreptului fiscal
Obiectul de studiu al științei dreptului fiscal îl constituie relațiile și
raporturile juridice care se nasc, se modifică sau se sting cu referite la
colectarea veniturilor publice, organele care sunt implicate în această
activitate complexă care sunt titulare de drepturi ș obligații, atribuții
specifice de evidență, colectare, control precum și alte subiecte de drept
care au obligații de a contribui la formarea veniturilor publice ale statului.
Raporturile juridice de drept fiscal sunt reglementate de norme
juridice cu caracter imperativ și constituie obiectul dreptului fiscal.
Relațiile fiscale sunt relații complexe și sunt realizate între
organele specifice ale statului care sunt chemate să realizeze o multitudine
de activități, acte și operațiuni prin care să poată colectate la buget
resursele necesare asigurării funcționării statului și îndeplinirii sarcinilor
sociale ale acestuia în beneficiul cetățenilor lui.
Dreptul. fiscal este ramură de drept public formată din
ansamblul normelor juridice care reglementează modalitatea de realizare
a bugetului național consolidat, a veniturilor publice prin intermediul
impozitelor și taxelor, contribuțiilor sociale și alte venituri fiscale.

2.2. Obiectul de reglementare

Dreptul fiscal are un obiect propriu de reglementare reprezentat
de relațiile fiscale care se nasc, modifică și se sting între autoritățile publice
și contribuabili (persoane fizice, persoane juridice de drept privat și public
sau alte entități fără personalitate juridică) prin intermediul actelor și
operațiunilor fiscale în scopul constituirii veniturilor publice pentru
satisfacerea trebuințelor sociale. Dreptul fiscal asigură baza reglementării
legale și echitabile a relațiilor fiscale prin activitatea de administrare fiscală.

8
 Administrare impozitelor și taxelor este o noțiune legată de
legislația fiscală, care o largă sferă de acoperire și vizează:
- colectarea;
- înregistrarea, fiscală
- declarațiile de impozitare;
- inspecția fiscală;
- contenciosul fiscal;

2.3. Subiectele și obiectul impunerii

Subiectul impunerii – persoane fizice, persoane juridice de drept
privat și public, alte entități fără personalitate juridică care realizează
venituri supuse impozitării și dețin bunuri impozabile.
Obiectul impunerii :
- veniturile impozabile;
- bunurile supuse impozitării;
Unii autori susțin că dreptul fiscal are aspect privat pentru că
unele impozite se calculează, se virează personal de către contribuabili
ceea ce face să pălească caracterul public (a se vedea D. Drosu-Șaguna ,
D. I. Radu , Drept fiscal, Editura C. H. Beck, București 2017)
Persoanele care datorează impozite și taxe, contribuabili pot fi :
- contribuabil suportator –datorează impozitul care se
calculează și i se reține și varsă direct, fără intervenția sa (salariații –
impozitul pe salariu) ;
- contribuabil plătitor – care calculează, reține și plătește
impozitul (angajatorii );
- contribuabil plătitor - suportator ( agenții economici în privința
impozitului pe profit)
Contribuabilii au dreptul:

9
 - de a contesta impozitele și taxele pe calea contenciosului fiscal ;
- a cere și obține suspendarea actelor de impunere;
- de a cere suspendarea executării silite a obligațiilor fiscale;
- rambursarea de t.v.a.;
- de a cere despăgubiri pentru conduite abuzive ale organelor
fiscale;
- de a formula acțiuni în justiție;
Unii autori (opinia majoritară) susțin caracterul autonom al
dreptului fiscal, ca ramură autonomă de drept, în timp ce alții susțin că
este o subramură a dreptului financiar

2.4. Principiile dreptul fiscal

a. Neutralitatea – semnifică faptul că măsurile fiscale nu pot fi
influențate de categoriile de contribuabili, de starea și poziția lor, de
investitorii de capital, forma proprietății sau apartenența contribuabilului,
respectiv de a fi autohton sau străin.
Principiul are caracter dual:
- operatorii economici cu situație identică și comparabilă sunt
tratați din punctul de vedere, în mod fiscal egal; aceasta este o ilustrare a
principiul egalități de tratament înscris în C.E.D.O.
- o persoană impozitată beneficiază de rambursare de tva
aferentă bunurile și serviciile achiziționate în exercitarea activității taxabile.
b. Certitudinea impunerii semnifică faptul că elaborarea
normelor juridice trebuie să fie clară, explicită care să nu lase loc unor
interpretări arbitrare sau contradictorii.
c. Justețea impunerii – sau echitatea fiscală – semnifică faptul
că sarcina fiscală de a contribui stabilită pe baza puterii contributive în

10
funcție de mărimea venitului sau proporțional cu valoarea proprietății
bunurilor impozitate.
d. Eficiența impunerii – semnifică faptul că la niveluri similare ale
veniturilor bugetare, în cursul unui an de exercițiu bugetar, trebuie menținut
randamentului impozitelor și taxelor stabilite.
În doctrină s-a mai emis și opinia potrivit căreia contribuția
fiecăruia la sistemul fiscal să fie proporțional cu capacitatea sa contributivă.
e. Predictibilitatea impunerii – semnifică faptul că stabilirea
impozitelor, taxelor contribuțiilor obligatorii trebuie menținută fără nici un fel
de modificări pentru o perioadă de cel puțin 1 an

2.5. Izvoarele dreptului fiscal

In sens juridic prin izvoarele de drept înțelegem forma de
exprimare a normelor juridice.
In sens material prin izvoarele de drept înțelegem ansamblul
condițiilor politico-economice, sociale și istorice ale societății.
Normele juridice sunt exprimate printr-o diversitate de forme care
în sens generic se numesc acte normative, dar cu titulaturi diferite.
În funcție de organul de la care emană izvoare sunt:
- legi emise de Parlament;
- decrete emise de președinte;
- ordonanțe emise de guvern;
- decizii, hotărâri, norme metodologice, ordine, instrucțiuni emise
de Ministerul Finanțelor Publice ;
Izvoarele de drept fiscal sunt reprezentate de ansamblul
actelor normative care reglementează raporturile juridice financiare.

2. În funcție de caracterul lor distingem:

- izvoare comune;

11
 - -izvoare-specifice.
Izvoare comune de drept financiar sunt:
Constituția României din 21.11.1991 modificată și completată
prin Legea 429/2003 reglementează în titlul IV economia și finanțele
publice. Titulatura titlului menționat este „Reglementarea economiei și
finanțelor publice”.
În art. 137 din Constituție, se arată că bugetul public național se
elaborează și se aprobă în condițiile legii.
Constituția conține și reglementările de principiu privind
impozitelor și taxelor, rolul și atribuțiile de principiu ale Curții de Conturi,
precum și ale resurselor financiare ale statului.
Cu excepția Constituției, există și alte legi care fac referiri
tangențiale la reglementarea unor relații financiare (ex. Legea nr. 31/1990
referitoare la obligațiile societăților comerciale de a plăti impozitul). Se mai
numesc și legi nespecifice.
Izvoarele specifice - sunt acele reglementări care se referă direct
sau conțin dispoziții exprese privind relațiile financiare. In cadrul acestor
reglementări, rolul primordial îl ocupă Legea finanțelor publice (Legea
500/2002), care definește sfera de cuprindere a finanțelor publice,
principiile generale și normele de bază ale activității financiare a statului.
Articolul 1 din lege se referă la normele privind formarea, administrarea,
întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului (cadrul general
al activității finanțelor statului). Capitolul I - concretizează aspectele de
principiu ale finanțelor publice de principiu, capitolul II - se referă la
execuția bugetului de stat, iar capitolul III - privește bugetele instituțiilor
publice.

12
 În categoria izvoarelor specifice se include Legea nr. 273/2006
privind finanțele publice ale unităților administrativ teritoriale (legea
finanțelor publice locale).
Normele dreptului fiscal exprimă reguli de conduită stabilite sau
recunoscute de stat care cuprind drepturi, obligații ale participanților la
raporturile de drept fiscal și a căror respectare este asigurată de autoritățile
publice. Aceste norme conțin elemente specifice materializate în sancțiuni:
amenda fiscală, majorări de întârziere, penalizări de întârziere etc. Pot
cuprinde și reglementări referitoare la suspendarea finanțării, ori limitarea
unor operațiuni bancare ori de altă natură.
Domeniul reglementărilor fiscale este vast și extrem de mobil,
dispozițiile legale fiind modificate frecvent în raport cu politica fiecărei
guvernări, cu problemele care apar în aplicabilitatea lor , cu dificultățile care
se ivesc în formarea resurselor publice și în raport cu alte fenomene
economice. Normele juridice de drept fiscal au caracter imperativ și
sunt norme de drept public.

2 . 4 . R e l a ț i a d re p t u l u i f i sc a l c u a l t e r a m u r i d e d r e p t
Ca orice ramură de drept autonom, dreptul fiscal are multiple
relații cu alte ramuri de drept.
a. Relația cu dreptul civil
Asemănări: atât dreptul fiscal cât și dreptul civil reglementează
relații sociale cu caracter patrimonial.
Deosebiri: în cadrul raportului juridic de drept fiscal unul dintre
subiecte este statul reprezentat printr-un organ și acesta are o poziție
supraordonată, în cadrul raportului juridic de dreptul civil subiectele au o
poziție de egalitate;

13
 - în dreptul fiscal, prin excelență, normele juridice au caracter
imperativ; în dreptul civil, majoritatea normelor juridice au caracter
dispozitiv;
- normele juridice de drept civil reglementează relații prin care se
stabilesc raporturi patrimoniale cu caracter privat între subiectele sale;
normele juridice fiscal reglementează raporturile între subiectele sale care
vizează interese generale ale societății (ex. impunerea unor impozite și
taxe este justificată de satisfacerea unor nevoi colective)

b. Relația cu dreptul procesual civil

Asemănări: ambele ramuri de drept reglementează anumite

proceduri pe care le parcurg subiectele interesate; ambele conțin norme
juridice cu caracter imperativ.
Deosebiri: dreptul procesual civil constituie dreptul comun atunci
când anumite subiecte ale unor raporturi juridice de drept fiscal se
adresează instanțelor judecătorești pentru soluționarea unor aspecte
litigioase, dreptul procesual civil are aplicabilitate generală oricăror raporturi
litigioase;
- dreptul fiscal prevede anumite proceduri anterioare soluționării
pe cale judecătorească a unor aspecte litigioase, raporturile
civile nu sunt supuse unei astfel de proceduri anterioare judecății;
c. Relația cu dreptul penal și procesual penal:
Asemănări: ambele ramuri de drept aparțin dreptului public
întrucât în raporturile pe care le reglementează, cel puțin unul dintre
subiecte este statul; toate aceste ramuri conțin prin excelență norme
juridice cu caracter imperativ.
Deosebiri: - unele încălcări în domeniul dreptului fiscal sunt
sancționate prin mijloace specifice acestei ramuri de drept, altele, dacă

14
sunt încriminate ca infracțiuni vor fi sancționate prin mijloace specifice
dreptului penal;
- procedura constatări și sancționării ilicitului financiar este diferită
de procedura sancționării ilicitului penal;
Dreptul fiscal are legături multiple și cu alte ramuri de drept:
dreptul administrativ, dreptul constituțional etc.

2.6. Știința dreptului fiscal

Știința dreptului fiscal studiază normele privind bugetul național
referitoare la veniturile publice, sistemul fiscal, proceduri fiscale, norme
referitoare la înlesnirile fiscale, stingerea obligațiilor fiscale, prescripția
creanței fiscale etc. și instituțiile specifice ramurii de drept fiscal precum și
teoriile, concepțiile privitoare la acestea.
Sarcinile specifice dreptului fiscal presupun cu necesitate
constituirea veniturilor necesare desfășurării vieții economice, sociale și
culturale și se realizează prin intermediul aparatului financiar al statului.
Acesta este format dintr-un ansamblu de organe, instituții la nivel central
sau local, implicate în activitatea de constituire a veniturilor statului și de
efectuare a cheltuielilor publice.

Capitolul III.

15
 Raportul juridic de drept fiscal

3.1. Raportul juridic de drept fiscal

Raporturile juridice de drept fiscal sunt constituite din relațiile
sociale care iau naștere, se modifică sau se sting în .procesul constituirii,
fondurilor bănești ale statului și care sunt reglementate de normele
ramurii de drept fiscal.
Raporturile juridice de drept fiscal se deosebesc de alte
raporturi juridice existente în societate, prin faptul că prezintă anumite
trăsături caracteristice. Aceste particularități se referă la: subiectele lor,
poziția acestora unele față de altele, obiectul de reglementare și
modalitățile de realizare a formei de activitate în care-și au izvorul.
a. Subiectele - raporturilor juridice de drept fiscal se nasc în
cadrul activității financiare înfăptuită de stat prin organe sale specializate,
astfel că unul dintre subiecte este în mod necesar statul reprezentat
printr-o autoritate publică și celălalt subiect poate fi un alt organ de
stat, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat și care au o
poziție de subordonare față de organul de specialitate financiară a
statului.
b. Obiectul reglementare - raporturile juridice se nasc, se
modifică și se sting pe baza manifestării unilaterale a voinței statului,
reprezentat organele sale (ex.: facilitățile fiscale se acordă în condițiile
legii de către organele abilitate ale statului).
c. Organele statului au posibilitatea executării directe a
creanțelor bugetare (ex. datoriilor agenților economici față de bugetul
public pentru realizarea veniturilor bugetare se execută fără intervenția
altui organ de stat).
Raporturile juridice de drept fiscal, ca sferă de cuprindere sunt
alcătuite din: raporturile privind colectarea taxelor, impozitelor și a altor

16
contribuții obligatorii pe care anumite subiecte de drept le au față de
bugetul de stat, controlul corectitudinii îndeplinirii obligațiilor fiscale
precum controlul legalității impunerilor și obligațiilor fiscale care se
realizează în mai două etape: una în cadrul sistemului fiscal și a doua
etapă în cadrul instanțelor judecătorești ,respectiv instanțelor de
contencios fiscal.

3.2. Elementele raportului de drept financiar

Subiectele:
a) Statul în aceste raporturi este reprezentat prin organe de
specialitate din administrația fiscală care exercită atribuții specifice
prevăzute de lege.
b) Subiect participant - poate fi un alt organ de stat persoană de
drept public sau privat, o persoană juridică sau fizică care are anumite
obligații și drepturi prevăzute de lege.
Conținutul raportului juridic fiscal îl constituie ansamblul
drepturilor și obligațiilor părților prevăzute de normele juridice.
Obiectul este complex, determinat fiind de sfera deosebit de
largă a activității de administrare fiscală și de multitudinea de fapte, acte și
operațiuni specifice. Obiectul raportului juridic de drept fiscal îl reprezintă
conduită concretă a subiectului constând într-o obligație de a da, de a face
ori a nu face ceva.
În genere obligația de „a da” se concretizează printr-o obligație
pecuniară, de a plăti o sumă determinată de bani (ex. obligația de a plătii o
taxă, un impozit).
Conduita concretă „a face" constă în exercitarea anumitor atribuții
(ex. obligația organelor de control fiscal de a exercita acest control, de a
lua măsuri, obligația subiectului impozitat de a întocmi declarațiile

17
obligatorii și de a depune documente, de a formula cereri, si de a pune la
dispoziția organelor fiscale date, informații documente etc).
Conduita concretă de ,,a nu face" se materializează în obligația
de a se abține de la o acțiune ori manifestare de voință (ex. obligația de a
nu altera evidențele contabile cu scopul de a diminua veniturile
impozabile).

3.3. Actele și operațiunile specifice finanțelor publice

Actul juridic al activității fiscale reprezintă o manifestarea de

voință făcută cu scopul de a produce efecte în domeniul finanțelor publice.
Trăsături caracteristice ale actelor de drept fiscal:
- manifestări de voință unilaterale în domeniul realizării veniturilor
publice;
- prin excepție sunt acte bilaterale în domeniul activității de
control;
- actul juridic se elaborează pe baza legii și în executarea ei;
- este emis cu respectarea competențelor organului respectiv;
- actele juridice.de drept financiar sunt respectate în principiu din
convingere sau prin constrângerea exercitată de organele abilitate ale
statului;
- se emit în condiții. de oportunitate
Operațiunile specifice fiscale sunt activități care caracterizează
și sunt absolut necesare existenței actelor juridice, întrucât ele pregătesc
elaborarea acestora și punerea în aplicare. Acestea sunt acțiuni de
documentare, investigare, calcul, încasare de sume de bani.

18
 3.4. Administrarea finanțelor publice
Administrarea finanțelor publice se realizează printr-un sistem de
bugete care formează bugetul public consolidat sau bugetul de stat ori
public cum mai este cunoscut în limbajul curent.
Prin sistem bugetar, în consonanță cu dispozițiile Legii nr.
500/2002 (art.2), înțelegem un sistem unitar de bugete, care cuprinde:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurărilor sociale de stat;
- bugetul Trezoreriei Statului;
- bugetele instituțiilor publice autonome;
- bugetele instituțiilor publice finanțate integral de la buget sau
parțial din surse bugetare;
- bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;
- bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau
garantate de stat;
- bugetele fondurilor externe nerambursabil;
- bugetele locale.
Noțiunea de administrare a finanțelor publice poate fi abordată din
două perspective:
- activitate executivă cu un conținut determinat de nevoile
financiare ale statului și unităților administrativ teritoriale;
- ansamblul organelor administrativ-financiare de stat care fac
parte din administrația publică centrală și locală;
a. Administrarea finanțelor publice ca activitate executivă de
conturează prin scopul pragmatic pe care-l urmărește :
- organizarea și punerea în aplicare a legislației financiar-fiscale
prin acte și operațiuni realizate de organele specializate cu atribuții în
domeniul finanțelor publice;

19
 - organizarea șu efectuarea actelor de control financiar și fiscala
supra operațiunilor de formare și utilizare a fondurilor bănești ale organelor
de stat, instituțiilor publice și persoanelor fizice și juridice sau a altor entități
are contribuie la formarea resurselor publice;
b. Administrarea finanțelor publice ca sistem al organelor
statului se prezintă ca un sistem de organe care acționează sub
conducerea sau coordonarea Ministerului Finanțelor Publice și a organelor
financiare de la nivelul unităților administrative: județe, municipii, orașe,
comune. De asemenea trebuie menționate și direcțiile și serviciile
financiare la nivelul ministerelor și a altor organe centrale și locale și ale
instituțiilor publice.
Ministerul Finanțelor Publice este organul central administrativ de
stat și de specialitate financiară în componența căruia există departamente,
direcții servicii și birouri de specialitate bugetară și fiscală.
În limbajul curent, activitatea de executare a obligațiilor fiscale si
de activitatea se stabilire a acestora, este denumită „fiscalitate”înțeleasă ca
ansamblul obligațiilor fiscale impuse cetățenilor sau mai precis
contribuabililor. De asemenea se mai utilizează și termenul de „fisc” înțeles
ca ansamblul organelor de stat implicate în activitatea de colectare a
veniturilor publice

3.5. Tipuri de raporturi juridice fiscale

Relațiile de impunere se nasc în procesul repartizării unei părți din
venitul național și în redistribuirea unor venituri ale persoanele fizice și
persoanele juridice în scopul constituirii fondurilor bănești ale bugetul de
stat.

20
 Codul de procedură fiscală în art. 1,16,21 prevede care sunt
elementele raportului juridic fiscal. Distingem două categorii de raporturi
fiscale:
- raportul de drept material fiscal;
- raportul de drept procesual fiscal;
Subiectele în cazul acestor raporturi sunt aceleași:
- autorități publice ale statului
- contribuabilii.
Obiectul raportului juridic îl constituie stabilirea și încasarea
impozitelor, taxelor și a altor contribuții de la debitorii fiscali.
Raportul juridic material de drept fiscal – conține drepturile și
obligațiile părților privind impunerea, datorarea dobânzilor, penalităților,
dreptul de restituire a impunerilor sau taxelor nedatorate, ramburs de tva,
obligații corelative, obligația de declarare a materiei impozabile: venituri
sau bunuri.
Raportul drept procesual fiscal conține drepturi și obligații legate
de acțiuni administrative și jurisdicționale și procesual civile privitoare la
activitatea de administrare a impozitelor și taxelor.
3.6. Trăsăturile raporturilor juridice fiscale – ca și alte raporturi
juridice și au următoarele elemente, dar cu anumite particularități.
a. Subiectele
- Statul – prin organele fiscale au atribuții specifice;
- persoane fizice si persoane juridice au drepturi și obligații
corelative;
Statul - reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și respectiv
Agenția Națională de Administrare Fiscală – la nivel central și la nivelul
unităților administrativ teritoriale sunt autorități publice subordonate;

21
 - Contribuabili persoane fizice, persoane juridice de drept privat și
public, alte entități fără personalitate juridică care au obligația legală să
contribuie la formarea veniturilor bugetului consolidat al statului.
b. Conținutul raportului juridic fiscal este alcătuit din totalitatea
drepturilor și obligațiilor părților, fiecare fiind titulare de drepturi cât și de
obligații.
c. Obiectul raportului fiscal – constă în stabilirea și prelevarea la
bugetul consolidat a impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii datorate
de debitorii fiscali și respectiv acțiunile lor concrete în vederea realizării
colectării veniturilor fiscale.

Capitolul IV

Sistemul veniturilor bugetare

4.1. Noţiunea de venituri bugetare

22
 Veniturile generale ale statului reprezintă ansamblul
resurselor băneşti legal stabilite care contribuie la constituirea
fondurilor acestuia, formând un tot unitar, denumit de doctrină
sistemul veniturilor bugetare.
Din punct de vedere juridic, veniturile bugetare reprezintă
obligaţii băneşti stabilite în mod unilateral prin acte normative în
sarcina persoanelor fizice și persoanelor juridice care deţin bunuri
sau realizează venituri impozabile sau taxabile.
După maniera în care sunt reglementate, în ţara noastră,
veniturile bugetare, putem constata existenţa unor elemente comune şi
definitorii care se regăsesc în cazul oricărui venit bugetar. În raport cu
aceste elemente se poate determina și realiza urmărirea şi executarea
lor.
Elemente definitorii sunt:
- 1. denumirea venitului bugetar: fiecare venit bugetar are o
denumire proprie prin care se deosebeşte de alte venituri bugetare (ex.
unele sunt impozite, altele sunt taxe, contribuţii obligatorii) şi se
individualizează în raport cu alte venituri bugetare din aceiași categorie
(ex. impozit pe profit, impozit pe salariu, impozit pe venitul agricol etc.);
- 2. subiectul impunerii sau debitorul numit şi contribuabil -
este acea persoană fizică sau juridică ori entitate fără personalitate
juridică care, conform legii, datorează un impozit, o taxă sau este obligată
să efectueze o anumită transmitere în contul bugetului public naţional;
- 3. obiectul sau material impozabilă reprezintă materia
supusă impunerii, altfel spus veniturile, bunurile, actele sau serviciile
impozabile sau taxabile;
- 4.unitatea de evaluare reprezintă elementul care exprimă
cuantumul unitar al venitului bugetar în raport cu baza sa de calcul şi
poate fi stabilit sub formă de:
- cotă fixă (când obiectul impunerii sunt obiecte, fapte sau acte
juridice care reprezintă o sumă fixă legal stabilită);
- cotă procentuală (când obiectul impunerii îl reprezintă
valoarea procentuală a bunului deţinut sau venitul realizat de debitor);
- cotă mixtă (formată dintr-o cotă fixă şi o cotă procentuală
care se adaugă în ipoteza în care baza impunerii depăşeşte o anumită
valoare);
- 5. unitatea de impunere este unitatea în care se exprimă
obiectul sau material impozabilă, adică leul, în cazul veniturilor, metrul
pătrat sau hectarul în cazul terenurilor etc.;
- 6. asieta reprezintă modalitatea de aşezare a venitului bugetar
după obiectul sau material impozabilă, presupunând identificarea
subiectului şi materiei impozabile, evaluarea acesteia şi stabilirea
cuantumului sumei de plată;

23
 - 7. perceperea venitului bugetar reprezintă realizarea efectivă
a sumei de bani pe care acesta o reprezintă.
Perceperea venitului bugetar, comportă mai multe metode de
realizare:
- metoda plăţii directe - stabilirea sumei datorate de către
debitor şi vărsarea acesteia în contul bugetului de stat (ex. impozitul pe
profit);
- metoda reţinerii şi vărsării - obligaţia anumitor categorii de
subiecte cum sunt persoanele care plătesc un venit altei persoane pentru
munca depusă sau prestația efectuată de a calcula, reţine şi a vărsa în
contul bugetului de stat sumele datorate de debitori (ex. impozitul pe
salariu);
- metoda stabilirii de către organele fiscale a impozitului sau
taxei - constă în obligația contribuabilul de a depune actele necesare
care demonstrează proprietatea unui bun sau realizarea unui venit și
obligația organului fiscal de a emite decizie de impunere a debitorului
( ex. impozitul pe dobânzi)
- metoda aplicării de timbre fiscale în cazul anumitor activități,
prestații solicitate organelor de stat se aplică timbre mobile (ex. eliberarea
cărții de identitate);
- 8. termenul de plată este data la care sau până la care un
anumit venit trebuie vărsat la bugetul statului, fiind fixată:
- fie sub forma unui interval de timp ( ex 15 zile de la data
emiterii somației de executare silită se poate achit impozitul neachitat în
termen);
- fie sub forma unei zile fixe, când atât scadenţa cât şi termenul
de plată coincid (ex. tva se plătește până în a 25 a zi din luna următoare
colectării);
- 9. înlesnirile, drepturile şi obligaţiile debitorilor reprezintă
elemente legal reglementate de care se sun luate în considerare la
evaluarea bazei de calcul, în determinarea cuantumului venitului bugetar,
precum şi la încasarea acestuia;
- 10. răspunderea debitorilor se antrenează ori de câte ori cei
ce datorează impozite nu-şi îndeplinesc obligaţia de plată a acestora,
putând astfel antrena forma răspunderii administrative, civile sau penale,
după caz;
- 11. calificarea venitului bugetar reprezintă stabilirea
caracterului local sau central al venitului, precum şi atribuirea lui prin lege
spre aceste părţi ale bugetului public naţional.

4.2. Clasificarea generală a veniturilor bugetare

În literatura de specialitate s-a apreciat că cel mai reprezentativ
criteriu de clasificare al veniturilor bugetare îl reprezintă criteriul

24
regularităţii cu care acestea se realizează. Prin urmare, conform acestui
criteriu, veniturile bugetare se clasifică în:
- venituri ordinare(curente);
- venituri extraordinare(excepţionale);
Veniturile ordinare(curente) reprezintă acele resurse care
sunt încasate cu regularitate la bugetul statului şi constituie o sursă
permanentă şi continuă a acestuia (impozitele, taxele, contribuții
obligatorii);
Venituri extraordinare(excepţionale) reprezintă acele resurse
bugetare la care statul apelează când veniturile curente nu acoperă
integral cheltuielile bugetare (împrumuturile de stat şi emisiunile
monetare).

4.3. Noțiunea de impozit și particularitățile lui

Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu
titlu nerambursabil pe care o datorează, conform legii, bugetului de
stat persoanele fizice şi persoanele juridice pentru veniturile pe care
le obţin sau pentru bunurile pe care le posedă.
Din conținutul noțiunii de impozit putem deduce și particularități
care-l definesc și anume:
- a. impozitul reprezintă o contribuţie obligatorie întrucât
toate persoanele fizice şi juridice sau alte entități fără personalitate
juridică care beneficiază într-o formă sau alta de acţiunile şi obiectivele
finanţate din fondurile generale ale societăţii, trebuie să participe, în
raport cu veniturile realizate sau cu averea deţinută, la formarea acestora.
Plata impozitului constituie totodată o obligaţie fundamentală
reglementată de Constituţia României;
- b. impozitul este în principiu o contribuţie pecuniară,
exprimată în bani;
- c. impozitul reprezintă o prelevare cu titlu nerambursabil în
sensul că sumele achitate de către contribuabil nu sunt rambursabile
(returnabile);
- d. impozitul reprezintă o contribuţie legală fiind stabilit,
datorat şi încasat doar în temeiul legii;
- e. impozitul se datorează pentru veniturile realizate şi
bunurile deţinute, altfel spus, subiectele impozabile datorează
contribuţia numai în cazul în care realizează veniturile sau deţin bunurile
stabilite de lege ca fiind impozabile.

4.4. Clasificarea impozitelor

Impozitele pot fi clasificate în raport cu următoarele criterii:
- a. în funcţie de forma plăţii distingem:
- impozite în natură – care se prezintă sub forma unor prestaţii

25
sau a unor dări, dar care sunt foarte rare, doar în economiile țărilor
nedezvoltate;
- impozite pecuniare (bănești) – care reprezintă actualmente
unica formă sau modalitate de percepere a impozitelor din punct de
vedere al practicii fiscale.
- b. în funcţie de obiectul lor sau al materiei impozabile
există:
- impozite pe avere , respectiv: pe clădiri, pe terenuri, taxa
asupra mijloacelor de transport etc.;
- impozite pe venit, ca de ex: impozitul pe profit, impozitele pe
veniturile persoanelor fizice etc.;
- impozite pe cheltuieli sau pe fapte de consum: taxa pe
valoarea adăugată (TVA), accizele etc.
- c. în funcţie de scopul urmărit prin impunere, impozitele
sunt:
- impozite financiare - cele ale căror stabilire vizează exclusive
obţinerea unor venituri publice bugetare;
- impozite de ordine, prin care pe lângă realizarea veniturilor
bugetare se urmăreşte şi disciplinarea prin restrângerea sau limitarea
unor activităţi economice.
- d. în funcţie de nivelul sau locul la care se percep
deosebim între:
- impozite centrale – care se mobilizează ca venituri la bugetul
central general al statului;
- impozite locale – mobilizate la bugetele locale.
- e. în funcţie de modul de percepere impozitele se clasifică
în:
- impozite directe - care se stabilesc şi se plătesc în cadrul unui
raport direct între contribuabilul debitor şi agentul public sau organul de
stat învestit cu atribuţia de a stabili şi încasa impozitele, respective a
urmări recuperarea celor neachitate integral la termenele prevăzute de
reglementarea în vigoare;
- impozite indirecte – care se percep cu prilejul vânzării unor
bunuri mai cu seamă de consum sau numai al punerii în circulaţie a unor
bunuri, cu prilejul executării unor lucrări şi prestații, unor servicii etc.

4.5. Noțiunea de taxă şi particularitățile ei

Taxa reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau
juridice pentru serviciile prestate acestora de către instituţiile
publice.
Taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de
persoanele fizice sau juridice reprezentând plata neechivalentă a unor
serviciu sau prestații.

26
 Taxele au următoarele particularități:
- subiectul plăţii taxei se cunoaşte din în momentul în care
acesta solicită prestarea unui serviciu, ori efectuarea unei lucrări din
partea unui organ de stat, sau a unei instituţii publice, fiind un subiect
determinat ;
- taxa reprezintă o plată neechivalentă pentru servicii sau
lucrări prestate, respective efectuate de către organe de stat sau
instituţii publice care primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte,
prestează servicii sau rezolvă alte interese legitime ale diferitelor
persoanei fizice sau juridice;
- taxa este anticipativă , ea trebuind să fie achitată în
momentul solicitării serviciului sau lucrării care urmează a fi efectuat
de către organul de stat sau instituţia publică competentă;-
- taxa reprezintă o contribuţie stabilită în sarcina
contribuabilului;
- taxa trebuie să fie unică, adică pentru acelaşi act sau
serviciu îndeplinit, respectiv prestat unei persoane se datorează o
singură dată;
- actele nelegal taxate sunt lovite de nulitate și în consecință
nu obligă organul de stat la efectuarea serviciului sau prestației solicitate;
- răspunderea pentru neîndeplinirea obligaţiei de plată a
taxelor nu revine contribuabilului, ci funcţionarului, care a eliberat
actul sau a prestat serviciul, fără ca taxa să fi fost legal plătită.

4.6. Principalele obligaţii fiscale ale contribuabililor în

România
Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a plăti
diverse impozite, taxe şi contribuţii generate de:
- desfăşurarea activităţii curente;
- plata salariilor;
- elemente patrimoniale (bunuri mobile şi imobile);
- alte obligaţii.
a. Obligaţii generate de desfăşurarea activităţii curente sunt
următoarele :
- impozitul pe profit;
- impozitele pe veniturile microîntreprinderilor;
- accizele (taxele speciale de consumaţie)
- taxa pe valoarea adăugată;
- impozitul pe dividende;
- impozitul pe venitul reprezentanţelor firmelor străine în
România;
- impozitele pe veniturile obținute în România de nerezidenți
- impozitul pe activități independente;

27
 - impozitul pe veniturile din pensii;
- impozitele pe veniturile din drepturile de proprietate
intelectuală;
- impozitele pe veniturile din activități agricole, silvicultură și
piscicultură;
- taxe vamale;
- impozitul pe profitul obţinut din activităţi comerciale ilicite sau
nerespectarea legii privind protecţia consumatorilor.
b. Obligaţii generate de plata salariilor și a altor venituri
asimilate acestora:
- impozitul pe salariu și asimilatele salariilor;
- contribuţii pentru asigurările sociale;
- contribuţii la fondul pentru ajutorul de şomaj;
- contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorare fondului
național unic pentru sănătate;
c. Obligaţii generate de elemente patrimoniale:
- impozitul pe clădiri
- impozitul pe terenuri agricole sau forestiere;
- impozitul pe terenurile neagricole;
- taxe asupra mijloacelor de transport;
d. Alte obligaţii
- taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în
domeniul construcţiilor;
- taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă
etc.;
- taxe pentru eliberarea actelor de identitate, permisului auto,
pașaportului;
- impozitul pe spectacole;
- taxe hoteliere și de stațiune turistică,
- taxe pentru vizitarea obiectivelor turistice sau istorice etc.;
- taxe de timbru;
- taxe consulare;
- taxe de protecţie ;etc.

Capitolul V
Titlul de creanţă fiscală (bugetară)

5.1. Noţiunea de creanţă fiscală (bugetară) şi obligaţie

28
fiscală (bugetară )
Obligația de a contribui la formarea veniturilor publice a anumitor
categorii de subiecte este o obligație constituțională, dar prezintă
similitudini cu obligația civilă.
Noul Cod civil stabileşte în cuprinsul art. 1164 înţelesul
noţiunii de obligaţie, ca fiind „o legătură de drept în virtutea
căreia debitorul este ţinut să procure o prestaţie creditorului, iar
acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată”.
Doctrina civilă a statuat că obligaţia civilă este raportul
juridic în care o parte, numită creditor, are dreptul de a pretinde
celeilalte părţi, numită debitor, să execute prestaţia sau prestaţiile la
care este îndatorat, sub sancţiunea constrângerii de stat.
Raportul de drept fiscal nu reprezintă altceva decât
manifestarea pe plan fiscal a raportului juridic obligaţional.
Legiuitorul urmărește prin impunerea unor norme de drept fiscal
și de drept procedural fiscal crearea unui cadru juridic unitar, de așa
manieră, ca toate subiectele implicate să-şi exercite drepturile şi să-şi
asume obligaţiile.
Manifestările de voinţă ale autorităţilor publice și ale
contribuabililor sunt făcute pentru a produce efecte juridice prin
intermediul unui act procedural.
În materie fiscală , legiuitorul a adoptat:
- Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227 din 8 septembrie
2015 publicată în Monitorul oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015;
- Codul de procedură fiscală aprobat prin Legea nr. 207 din
20 iulie 2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015;
Ambele coduri au suferit de la data adoptării lor multiple
amendări prin diferite acte normative; legislația fiscală în sensul larg al
cuvântului cunoaște o mobilitate semnificativă prin modificări multiple,
situație care aduce anumite prejudicii dezvoltării economice.
Prin Hotărâre de Guvern au fost aprobate norme metodologice
de aplicare atât pentru Codul fiscal, cât și pentru Codul de procedură
fiscală
Prin actele normative mai susmenționate, au fost reglementate
drepturile şi obligaţiile subiectelor din cadrul raporturilor juridice fiscale
privind administrarea impozitelor şi taxelor datorate bugetelor de stat şi
locale.
Codul fiscal reglementează impozitele și taxele aplicabile în
țara noastră și regimul juridic aplicabil acestora.
Codul de procedura fiscală reprezintă ansamblul actelor şi
operaţiunilor desfăşurate de către organele fiscale în scopul
stabilirii şi încasării conform prevederilor legale a impozitelor şi
taxelor și contribuțiilor obligatorii ca venituri bugetare.

29
 Analizate din perspectiva persoanelor care datorează la
buget asemenea sume de bani, veniturile bugetare îmbracă forma
obligaţiilor financiar bugetare sau fiscale, deoarece pentru
contribuabili acestea reprezintă veritabile obligaţii juridice, care sunt
îndeplinite ca regulă generală de bună voie, dar a căror îndeplinire este
asigurată la nevoie prin forţa de constrângere a statului.
Analizate însă din perspectiva statului în calitate de creditor,
ca subiect al raportului obligaţional bugetar, veniturile bugetare îmbracă
forma creanţelor financiar-bugetare sau creanțelor fiscale, deoarece
pentru stat, care în temeiul legii, este îndreptăţit să le încaseze la buget,
ele reprezintă adevărate drepturi de creanţă.
În mod principial, obligaţia bugetară reprezintă îndatorirea
legală stabilită în mod unilateral de către stat în sarcina persoanelor
fizice sau juridice ori entităților fără personalitate juridică, denumite
contribuabili, de a plăti o anumită sumă de bani la termenul stabilit
și în contul bugetului de stat.
Prin urmare, raportul juridic obligaţional, indiferent de izvorul
său, conferă creditorului dreptul de a pretinde debitorului prestaţia
pe care acesta din urmă este dator să o execute sub sancţiunea
constrângerii de stat. Executarea prestaţiei datorate de debitor are ca
efect realizarea dreptului de creanţă, respectiv liberarea lui de datorie şi,
implicit, stingerea raportului juridic de obligaţie.
Executarea reprezintă efectul principal al oricărei obligaţii,
inclusiv al obligaţiei fiscale.
Aceasta poate fi executată în două moduri:
- executarea directă sau în natură
- executarea indirectă sau prin echivalent;
În materia obligațiilor fiscale, principiul fundamental al efectelor
lor este acela al executării în natură, respectiv a plății impozitelor , taxelor
sau contribuțiilor obligatorii și a accesoriilor acestora.
Executarea în natură poate fi clasificată după rolul voinţei
debitorului în:
- executare voluntară ;
- executare silită;
Executarea presupune existenţa unui raport juridic care necesită
implicarea a două subiecte
- statul - în calitate de creditor; respectiv subiect activ
- contribuabilul în calitate de debitor, respectiv subiect pasiv
Executarea creanței bugetare sau fiscale, în materia dreptului
fiscal, se mai numește colectare a veniturilor bugetare și aceasta
presupune un ansamblu de acte și operațiuni de stabilirea venitului, de
individualizare a impozitului și taxei.
Colectarea veniturilor bugetare vizează atribuţiile de putere ale

30
autorităţilor administrativ-financiare.

5.2. Individualizarea impozitelor şi taxelor prin titlul de

creanţă fiscală (bugetară)
Prin reglementarea diverselor categorii de impozite şi taxe,
legea instituie o obligaţie cu caracter general, a cărei concretizare ca
obligaţie bănească într-un anumit cuantum, revine unui anumit
contribuabil și se realizează prin titlul de creanţă fiscală.
Titlul de creanţă fiscală reprezintă actul juridic prin care se
stabileşte întinderea obligaţiei de plată ce revine persoanei fizice
sau juridice care are calitatea de contribuabil.
Legislaţia în vigoare defineşte titlul de creanţă fiscală ca fiind
actul juridic prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se
individualizează obligaţia de plată a creanţelor bugetare, întocmit de
organele de specialitate sau de persoanele împuternicite potrivit
legii ( Titlul I, art. 1 ptc. 37 Cod procedură fiscală)
Titlurile de creanţă fiscală sunt cuprinse în următoarele
categorii de acte juridice:
- documentul de impunere pentru obligaţiile bugetare
provenite din impozite, taxe şi contribuţii emis de organele de specialitate
pe baza declaraţiilor depuse de contribuabil;
- declaraţia întocmită de plătitor prin care declară impozitul,
taxa, contribuţia ori alte venituri bugetare;
- documentul care cuprinde rezultatele controlului ulterior
efectuat de organele abilitate de lege în acest scop pentru diferenţele
constatate între obligaţiile de plată determinate de plătitor şi cele legal
datorate, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere;
- declaraţia vamală pentru obligaţiile de plată în vamă;
- procesul-verbal de constatare a contravenţiei întocmit de
organul prevăzut de lege, pentru obligaţiile privind plata amenzilor
contravenţionale;
- alte documente emise de organele competente prin care se
constată şi se individualizează creanţe bugetare (ex. hotărârea
judecătorească prin care un inculpat a fost condamnat la pedeapsa
amenzii penale).
Specific oricărui titlu de creanţă fiscală este faptul că
reliefează dreptul statului de a primi o anumită sumă de bani
reprezentând impozit, taxă, contribuţie obligatorie, amendă sau alte sume
care constituie venituri publice percepute de la un anumit subiect
impozabil sau taxabil.
Titlul de creanţă fiscală se întocmeşte sau se confirmă de către
organele ce compun aparatul fiscal al statului şi cărora le revine
competenţa de a calcula impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

31
 Obligaţia bugetară este o obligaţie impusă în mod unilateral de
către stat contribuabilului prin titlul de creanţă care o individualizează,
întocmit de organele fiscale abilitate are regimul unui act juridic unilateral.
Titlul de creanţă fiscală se emite de către organele fiscale
competente pe baza declaraţiei contribuabililor.
Ca act juridic unilateral, titlul de creanţă fiscală are anumite
particularităţi, cu importante consecinţe practice:
- este un act juridic declarativ de drepturi şi obligaţii - prin
emiterea sa sau prin confirmarea sa de către organele fiscale
competente se constată dreptul statului de a încasa sumele de bani
datorate bugetului de stat şi obligaţia care îi revine contribuabilului în
acest sens;
- are caracter executoriu – titlul de creanţă fiscală este
executoriu de drept, fără a fi necesară obţinerea unui alt titlu executoriu,
dispozițiile acestuia putând fi aduse la îndeplinire fără nici o învestire
specială;
Caracterul executoriu al titlului de creanță fiscală se
materializează în necesitatea realizării veniturilor bugetului de stat la
termenele şi în cuantumurile stabilite de lege, avându-se în mod principal
destinaţia acestor sume şi faptul că beneficiarul lor este întreaga
societate, fiind vorba de un interes public.
În ipoteza în care contribuabilii nu-şi execută la termen obligaţiile
fiscală, organele fiscale au dreptul de a trece direct la executarea silită a
acestor sume, fără vreo procedură prealabilă de învestire specială.
Titlurile de creanţă au fost clasificare în literatura juridică de
specialitate în două categorii:
- titluri de creanţă explicite;
- titluri de creanţă implicite.
Titlurile de creanţă explicite sunt acele acte juridice
constituite exclusiv în scopul de a constata obligaţia unui
contribuabil de a plăti o anumită sumă de bani către bugetul de stat,
individualizând astfel obligaţia ca vocaţie generală. Ele se prezintă
sub formă de acte de impunere întocmite în formă scrisă de organele
fiscale. Putem exemplifica în acest sens:
- procesul-verbal de impunere;
- declaraţia de impunere;
- documentul de evidenţă întocmit de contribuabil;
- declaraţia vamală.
Titlurile de creanţă implicite sunt acele acte juridice care au
un alt conţinut principal, fiind întocmite cu un alt scop, acestea
conţinând şi individualizarea obligaţiei de plată a unui impozit sau a
unei taxe, fiind astfel, în măsura în care constată existenţa şi cuantumul
acestei obligaţii fiscale, titluri de creanţă fiscală. Acestea sunt întocmite

32
de organele financiar-contabile sau de alte organe ale statului. Putem
exemplifica în acest sens:
- statele de plată a salariilor şi a altor drepturi salariale;
- statele de plată a veniturilor sau a altor drepturi băneşti
cuvenite conform convenţiei de colaborare, dreptului de autor, de
inventator etc.;
- hotărâri judecătorești care aplică sau mențin amenzi
contravenționale sau cele de condamnare la pedeapsa amenzii penale;
- actul constatator întocmit de către organul de control fiscal;
Titlul de creanță fiscală sau orice acte administrative emise
în legătură cu colectarea creanțelor fiscale trebuie comunicate
subiectului pasiv , contribuabilul care are dreptul recunoscut de
legiuitor de a-l contesta în cadrul procedurilor instituite de legislația în
vigoare.
Contestarea actelor fiscale sau contenciosul administrativ
constituie un remediul împotriva eventualelor abuzurilor ale organelor
fiscale și cunoaște o reglementare specifică
Titlul de creanță fiscală trebuie să conțină , așa cum dispune art.
246 Cod procedură fiscală, următoarele elemente:
- antetul organului emitent;
- numele, prenumele sau denumirea debitorului fiscal;
- codul unic de înregistrare sau codul numeric personal al
debitorului;
- domiciliul sau sediul debitorului sau alte date de identificare
- cuantumul și natura sumelor datorate;
- temeiul legal al puterii executorii;
- data întocmirii titlului;
- termenul de contestare și organul căruia i se poate adresa
contestația;
- ștampila și semnătura organului de executare;
Executarea silită a titlului de creanță bugetară nu poate fi
declanșată, numai dacă, titlul a fost comunicat subiectului pasiv, debitorul
creanței .
Executarea creanței fiscale se mai numește colectare a
veniturilor bugetare și aceasta presupune un ansamblu de acte și
operațiuni de stabilirea venitului, de individualizare a impozitului și
taxei.
Colectarea veniturilor bugetare vizează atribuţiile de putere ale
autorităţilor administrativ-fiscală.
Ca natură juridică titlul de creanță bugetară este un act
administrativ-fiscal unilateral și individual.

33
 Capitolul VI
Contestarea actelor administrativ-fiscale

6.1. Câteva repere privind evoluția legislației contenciosului

fiscal
În literatura juridică , contenciosul fiscal a fost definit: „ansamblul
căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită
diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, a contribuțiilor la fondurile
speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și amenzilor ori a
altor sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și
locale, abilitate, potrivit legii, să efectueze acte de control sau de
impunere, care se soluționează după o procedură specială de către
organele administrative și/sau instanțele judecătorești”(a se vedea C.-D.
Popa, Noțiunea, natura juridică și importanța contenciosului fiscal, Rev.
de Drept Comercial nr. 7-8/2001, p. 302).
O altă definiție din doctrina interbelică consideră contenciosul
fiscal ca fiind totalitatea regulilor referitoare la modul de derulare a litigiilor
în care sunt puse în discuție actele administrative cu caracter fiscal
săvârșite de puterea publică ( a se vedea T. Al. Bălan, Contenciosul
fiscal, București 1937).
Contenciosul fiscal a cunoscut o evoluție sinuoasă dea lungul
timpului. În perioada anilor 1990 și până în 2004 legislația fiscală, ca de
altfel întreaga legislație a cunoscut o anumită instabilitate și incoerență
care s-a reflectat și în privința contenciosului fiscal.
Prima reglementare mai consistentă care a încercat să unifice
procedura contenciosului administrativ fiscal a reprezentat-o Legea nr.
105/1997 pentru soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor
împotriva actelor de control sau de impunere ale organelor Ministerului
Finanțelor. Legea a fost parțial declarată neconstituțională prin Decizia nr.

34
208/2000 a Curții Constituționale.
Ulterior, contenciosul fiscal a cunoscut o nouă reglementare prin
O.U.G.13/2001 privind soluționarea contestațiilor împotriva măsurilor
dispuse prin acte de control și de impunere ale organelor Ministerului
Finanțelor, act normativ aprobat și modificat prin Legea nr. 506/2001.
Acest act normativ se referea la actele de control și impunere
ale organelor centrale ale Ministerului Finanțelor. În privința actelor emise
de organele locale în materie de impunere a fost adoptată O.G. 39/2003.
Prin adoptarea Codului de procedură fiscală prin O.G. 92/2003
care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 ( publicat în Monitorul oficial nr.
941 din 29 decembrie 2003) și adoptat prin Legea nr 174/2004 au fost
abrogate dispozițiile din legile anterioare și a reglementat o procedură
unică și simplă de soluționare a contestațiilor împotriva actelor de
impunere.
Codul de procedură fiscală adoptat prin O.G. 92/2003 a avut
marele merit că a unificat procedura de soluționare a contestațiilor în
privința căilor administrative de atac, precum și competența și normele de
procedură aplicabile procedurii judiciare în funcție de natura venitului
public căruia îi alocată impunerea, respectiv bugetului de stat sau
bugetului local.
Actualul Cod de procedură fiscală adoptat prin Legea nr. 207/20
iulie 2015 ( publicată în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015) conține
reglementări semnificative privind contenciosul fiscal în privința căilor
administrative de atac. Titlul III conține dispoziții privind competența
organelor fiscale în capitolele I-IV, iar capitolul V este consacrat
administrării și aprecierii probelor în materie fiscală. Titlul VIII este
consacrat soluționării contestațiilor formulate împotriva actelor
administrativ fiscale. Capitolul I reglementează dreptul la contestație,
capitolul II se referă la competența de soluționare a contestațiilor și la
decizia de soluționare, capitolul III statuează procedura de soluționare, iar
capitolul IV conține dispoziții privitoare la soluțiile asupra contestației în
calea administrativă de atac.
Contestarea judiciară a acelor administrative fiscale se
realizează în temeiul Legii nr. 554/2004 și procedura în fața instanțelor
judecătorești este cea prevăzută de Codul de procedură civilă.

6.2. Natura juridică a contestației împotriva actelor

administrative fiscale
În cadrul sistemului nostru de drept, calea de atac împotriva
actelor administrative fiscale, natura acesteia a constituit motiv de
controversă, în doctrină fiind calificată diferit.
Unii autori au susținut că în materia căilor de atac împotriva
actelor de impunere constituie recursuri administrativ-jurisdicționale

35
( a se vedea M. Ș. Minea, L. T. Chiriac, C. F. Costaș, Dreptul finanțelor
publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2005, p. 470-471, I. Lazăr,
Jurisdicții administrative în materie financiară, Editura Universul juridic,
București, 2011, p. 152-153).
Alți autori au arătat că aceste căi de atac împotriva actelor
administrative fiscale sunt recursuri administrative pure ( a se vedea I.
Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, Editura Servo-Sat, Arad 2001,
p. 235, D.C. Dragoș, Recursul administrativ și contenciosul administrativ,
Editura All Beck, București, 2001, p.108, I. Condor, S. Cristea, Căile de
atac în dreptul fiscal, în Rev. de Drept Comercial nr. 9/2002, p. 151, C.D
Popa, Procedura contenciosului administrativ în Rev. de drept comercial
nr. 11/2001,p. 141, C. Dascălu, C. Alexandru, Explicații teoretice și
practice ale Codului de procedură fiscală, Editura Rosetti, București,
2005, p. 483).
Pentru clarificări se impune să se expliciteze noțiunea de recurs
administrativ si recurs contencios.
Recursul administrativ este înțeles ca fiind cererea formulată de
o persoană și adresată unei autorități administrative prin care se solicită
luarea unei/unor măsuri administrative cu privința unui act dăunător,
măsuri care vizează anularea, modificarea sau emiterea unui act atunci
când solicitarea adresată unui organ administrativ a fost refuzată.
Recursul contencios este calea jurisdicțională, acțiunea în
justiție promovată de o persoană nemulțumită de soluția primită din
partea unui organ administrativ căruia a adresat o cerere. În sistemul
nostru de drept recursul contencios este sinonim cu contenciosul
administrativ în înțeles strict.
Recursul administrativ poate fi :
- recurs grațios – reprezintă o formă a controlului
administrativ intern declanșat la plângerea unei persoane, adresată
unei autorități administrative care a emis actul apreciat de petiționar
vătămător;
- recurs ierarhic – reprezintă o formă a controlului
administrativ extern, a controlului ierarhic , declanșat la plângerea
unei persoane adresată autorității administrative ierarhice celei care
a emis actul apreciat de petiționar vătămător și prin care se solicită
anularea, modificarea actului sau îndeplinirea unei prestații refuzate;
În doctrină s-au formulat diferite opinii privitoare la natura
juridică a contestației în cadrul procedurii administrative.
Un autor a susținut, cu referire la contestația în calea
administrativă că are semnificația unei proceduri administrativ-
judiciare. În argumentare s-a invocat faptul că, potrivit dispozițiilor legale,
contestația trebuie motivată în fapt și în drept și respectiv decizia de
soluționare trebuie și ea la rândul ei motivată în fapt și în drept a se

36
vedea D. C. Popa, Recursul administrativ și contenciosul administrativ,
Editura All Beck, București , 2001, p. 114).
Impedimentele majore care umbresc susținerea sunt:
- soluția este pronunțată de către aceleași organe fiscale,
împrejurare care pune în discuție contradictorialitatea, independența în
soluționare si obiectivitatea soluției;
- organul emitent potrivit legii poate el însuși să revină asupra
actului dispus
Într-o altă opinie s-a susținut în privința contestației, că
reprezintă un act adresat unui organ de jurisdicție desemnat , în
conformitate cu dispozițiile legale, să soluționeze un diferend, din
chiar prima etapă de soluționare ( a se vedea I. Deleanu, tratat, op. cit.
vol. I, p. 235). În argumentare s-a invocat faptul că procedura , chiar dacă
se realizează în sistemul organelor fiscale, nu este lipsită de
contradictorialitate, pentru că legiuitorul prevede că organul emitent
formulează și depune referatul cu propuneri asupra actului contestat, care
nu are caracter obligatoriu, ci reflectă pur si simplu opinia părții adverse
privitoare la contestație ,iar organul de soluționare nu este obligat să
respecte concluziile conținute de acesta. Un al argument îl reprezintă
faptul că decizia de soluționare trebuie motivată în fapt și în drept
asemenea unui act jurisdicțional, respectiv trebuie să conțină motivele
care au format convingerea organului de soluționare, altfel spus , trebuie
să aibă o structură similară unei hotărâri judecătorești.
Codul de procedură fiscală dispune în art. 268 alin.1
„contestația este o cale administrativă de atac” care nu înlătură dreptul la
acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act
administrativ fiscal”, iar doctrina i-a adus un plus de clarificare reținând că
este o cale administrativ-jurisdicțională. De altfel, chiar Codul de
procedură fiscală anterior conținea dispoziții similare.
O altă opinie exprimată în doctrină nuanțează și susține în
privința contestației că ea este un recurs administrativ propriu –zis ( a
se vedea A. Fanu-Moca, op. cit., p.177-184) . În argumentare s-a relevat
împrejurarea că ea nu este un act administrativ jurisdicțional propriu zis
pentru că independența organului fiscal de soluționare este diferită de
cea a organelor judiciare, iar actul nu se bucură de aceiași autoritate
precum o hotărâre judecătorească, iar actul administrativ jurisdicțional în
sistemul dreptului administrativ are caracter de excepție și intervine în
materii riguros reglementate și de strictă reglementare. Același autor
invocă și împrejurarea că principiul contradictorialității, specific căilor
jurisdicționale, nu este realizat pentru că presupune dreptul părților de a
participa activ la prezentarea și argumentarea drepturilor lor, ori în
procedura administrativ –fiscală părțile prezintă numai concluziile lor în
scris. Nici sub aspect probator, principiul contradictorialității nu este

37
satisfăcut pentru că probele nu sunt supuse discuției contradictorii ale
contestatorului și organului fiscal. De asemene, se mai susține că
principiul contradictorialității specific jurisdicțiilor de orice fel , dă
posibilitatea părților să atace soluția adoptată într-un grad inferior de
jurisdicție, dar în calea de atac administrativ-fiscală , organul fiscal nu
este îndreptățit să atace decizia de soluționare pronunțată în această
procedură. Dreptul de ataca decizia este prevăzut numai în privința
contestatorului.
În concluzie ne raliem opiniei exprimate în privința contestației
actelor administrative fiscale în fața orgasmelor fiscale, că ea are natura
juridică a recursului pur administrativ, respectiv o procedură
administrativă prealabilă obligatorii. O clarificare în acesta sens că
procedura administrativ-fiscală nu este o procedură jurisdicțională o dă și
Decizia Curții Constituționale nr. 188/2004.

6. 3. Domeniul de aplicare a contestației

Potrivit dispozițiilor legale conținute de art. 268 alin. 1 și 2 Cod
procedură fiscală: „împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor
acte administrative fiscale se poate formula contestație. Contestația este
o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care
se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. Este
îndreptățit la contestație numai cel care se consideră lezat în drepturile
sale printr-un act administrativ fiscal”
Legiuitorul, în articolul susmenționat , explicitează care anume
acte administrative fiscale sunt supuse contestării : titlurile de creanță
fiscală și alte acte administrative fiscale. De asemenea, se mai
menționează că este supus contestație actul prin care se stabilește baza
de impunere, dar numai odată cu decizia de impunere., în consecință
decizia de stabilire a bazei de impunere nu poate fi atacată separat.
Termenul utilizat de textul legal arată că, în principiu, orice acte
administrative fiscale pot fi contestate:
- deciziile sau dispozițiile de impunere,;
- actele administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere;
- deciziile de regularizare
- măsura de diminuare a pierderilor fiscale;
- deciziile de reverificare;
- măsurile dispuse de organele fiscale;
Rezultă că alte acte de impunere cum sunt taxele de timbru,
amenzile contravenționale sau judiciare, confiscările etc., nu pot fi
contestate prin procedura contenciosului fiscal, împotriva actelor de
stabilire a acestora legiuitorul a prevăzut alte căi de atac.

6.4. Forma și conținutul contestației

38
Contestația fiind o cale de atac, în conformitate cu art. 269 Cod procedură fiscală, trebuie să
îndeplinească anumite exigențe c u c a r a c t e r ob l i g a t or i u . S u b a s p e c t
f o r m a l , c o n t e s t a ț i a t r e b u i e f o r m u l a t ă î n sc r i s ș i î n m o d
i m p e r a t i v t r e b u i e să c u p r i nd ă u r m ă t o ar e l e m e n ț i u n i :
- d a t e l e d e i d e n t i f i c a r e a c o n t e st a t o r u l u i ;
- o b i e c t u l c o n t e st a ț i e i ;
- m o t i v e l e d e f a p t ș i d e d r e pt ;
- d o v e z i l e p e c a r e s e î n t e m e i a ză ;
- s e m n ă t u r a c o n t e s t a t o r u l u i s a u a î m p u t e r n i c i t u l u i a ce s t u i a ;
dovada calității de împuternicit se va face conform
d i s p o z i ț i i l o r l e g a l e p r i n d e pu n e r ea p r o cu r i i d e î m p u t er n i c i r e
î n o r i g i n a l s a u a c o p i e i l e g a l i z at e o r i a d u p l i c a t u l u i du p ă
p r o cu r a n o t a r i a lă ; c â n d c on t e s t a t or u l s e a f lă î n p r o c e d ur a
i n s o l v e n ț e i co n t e s t a ț i a v a p ur t a s e m n ă t u r a a d m in i s t r a t or u l u i
judiciar;
Calitatea de titular al dreptului de contestare se
r e a l i z e a z ă p r in :
- c o p i a a c t e l o r d e c o n st i t u i r e a p e r s oa n e i j u r id i c e ;
- c o p i a a u t o r i z a ț i e i d e f u n c ț i o n ar e ș i c o p i a ac t u l u i d e
i d e n t i t a t e î n c a z u l p e r s o a n e l o r f i z i c e i n d e p e nd e n t e ș i a l
a s o c i a ț i i l o r f a m i l i a l e ca r e de s f ă ș o ar ă a c t i v i t a t e au t o r i za t ă ;
- c o p i a a c t u l u i d e i d e n t i t a t e ș i a a l t or d o c um e n t e d in c a r e să
r e z u l t e c a l i t a t e a d e p r o p r i e t a r s a u al b u n u l u i sa u l a m at e r i e i
i m p o za b i l e ;
C â n d c o n t e s t a ț i a e st e i n t r o d u s ă d e a v o c a t u l an g a j a t de
c o n t e s t a t o r , a c e s t a v a d e p u n e î n o r i g in a l d e l e g aț i a
avocațială.
Î n c a z u l co n t e s t a t o r u l u i p er s o a nă f i z i c ă s e i m p u n e c a ac e s t a
s ă ș i m e n ț i o n e z e e x p l i c i t n u m e l e ș i p r e n u m e le , d o m i c i l i u l s au
reședința.
L i p s a s e m n ă t u r i i c o n t e s t a t o r u l u i , a î m p u t e r n i c i t u l u i s au
r e p r e z e n t a n t u l u i s ă u l i p s e ș t e d e ef i c i e n ț ă c o n t es t aț i a .
C o n t e s t a t o r u l p o a t e d e p u ne d o c u m en t e î n d o v ed i r e a
s u s ț i n e r i l o r s a l e d i n c o n t e s t a ț ie i v a s p e c i f i c a î n m o d
o b l i g a t o r i u n a t u r a o b l i g a ț i i l o r f i s c a le ș i s u m e l e p e c ar e l e
c o n t e s t ă , c u a n t u m u l l o r, a c t u l d e i nd i v i d u a l i z a r e a c r ea n ț e i
fiscale contestate.
A t u n c i c â n d c o n t e s t a ț i a n u î n d e p l i n e șt e c e r i n ț e l e
p r i v i t o a r e l a d e p u n e r e a d o cu m e n t e l o r c a r e d o v ed e s c
c a l i t a t e a d e î m p u t e r n i c i t , o rg an u l f i s c a l , p r i n sc r i s o a r e
r e c o m a n d a t ă c u c o n f i r m a r e d e p r i m i r e î i so l i c i t ă
c o n t e s t a t o r u l u i c a î n t e r m e n d e 5 z i l e s ă co m p l i n e a s c ă
aceste cerințe.

39
M o t i v a r e a î n f a p t ș i î n d r e p t s e p oa t e f a c e î n i n t e r io r u l
t e r m e n u l u i d e d e p u n e r e a co n t e st a ț i ei s u b s an c ț i u n e a
decăderii.
L i p s a u n o r a d in t r e e le m e n t e l e o b l i g a t o r i i p o a t e a v e a dr e p t
c o n s e c i n ț e î n s e n s u l r e s p i n ge r i i c o n t e s t a ț i e i .
C o n t e s t a ț i a s e d e p u n e l a o r g a n u l f i sc a l e m i t en t a l a c t u l u i
a d m i n i s t r a t i v f i s c a l a t a c a t ș i nu e s t e s u pu s ă v r eu n e i t a x e l or
extrajudiciare de timbru.

6 . 5 . Te r m e n e l e d e c o n t e st a ț i e
a . Te r m e n u l d e i n t r o d u c e r e a c o n t e st a ț i e i î n c a d r u l
procedurii administrative fiscale
C o n t e s t a ț i a s e d e p u n e î n t e r m e n d e 45 z i l e d e l a
c o m u n i c a r e a a c t u l u i a d m i n i st r a t i v f i s c a l , aș a c u m
d i s p u n e a r t . 2 7 0 C o d p ro c e d u r ă f i s ca l ă .
Te r m e n u l p r e v ă z u t d e a r t . 2 7 0 C od p r o ce d u r ă f i s c a l ă e s t e u n
t e r m e n d e d e c ă d e r e ș i s e c a l c u l e a ză p e zi l e l i b e r e ,
n e i n t r â n d î n c a l c u l z i u a c ân d a î n c ep u t ș i n i c i câ n d s - a
s f â r ș i t ( a se v e d e a A . F a n u - M o c a , op . c i t . , p . 20 0 ) Da c ă
t e r m e n u l s e s f â r ș e ș t e î n t r - o z i d e s ă r b ăt o a r e s a u î n t r - o z i
c â n d s e r v i c i u l e s t e su s p e n d a t , e l s e v a pr o r o g a ( p r e l u ng i )
p â n ă î n p r im a z i l u c r ă t o a r e .
A u t o r i t a t e a l a c a r e s e d e p u n e c o nt e s t a ț i a e s t e o r ga n u l f i s c a l
e m i t e n t a l a c t u l u i co n t e s t a t . C â n d co n t e st a ț i a se d ep u n e
p r i n p o ș t ă , s a u p r i n t r - u n se r v i c i u d e c u r i e r a t o ri a l t
s e r v i c i u d e s p e c i a l i z a t d e co m u n i c a r e t r e b u i e c a p re d a r e a
e i s ă s e f a c ă î n i n t e r i o r u l t e r m e n u l u i d e 45 z i l e .
D e p u n e r e a g re ș i t ă a c o n t e s t a ț ie i l a a l t o rg an d e c â t or g an u l
f i s c a l e m i t e n t a l a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v f i s c a l c on t e s t a t ,
a n t r e n e a z ă o b l i g a ț i a a c e s t u i a , p o t r i v i t a r t . 2 70 a l i n . 3 C o d
procedură fiscală, să o trimită organului emitent în
termen de 5 zile.
Î n s c o p u l p r o t e j ă r i i d r e p t u r i l o r ș i i n t er e s e l or l e g i t i m e a l e
c o n t r i b u a b i l i l o r, a r t . 2 7 0 a l i n . 4 C od p r o ce d u r ă f i s c a l ă
d i s p u n e c ă a t u n c i câ n d a c t u l ad m i n i st r a t i v f i s c a l n u
c o n ț i n e e l e m e n t e l e p r e v ă zu t e d e a r t . 24 6 C o d p r o c e d u r ă
fiscală, contestația se poate introduce în terne de 3 luni
d e l a c o m u n i c a r e a a c t u l u i . S i t u a ț i a p o a t e i nt e r v e n i at u n c i
c â n d a ct u l a d m in i s t r a t i v f i s c a l es t e :
- i n c o m p l e t ( n u c o n ț i n e a n um i t e e l em e n t e) ;
- n u p r e ve d e e x p r e s p o s i b i l i t a t e a c o n t e st ă r i i ;
- n u p r e ve d e t e r m e n u l d e c o n t e s t a r e ;
- n u p r e ve d e o r g a n u l c o m p e t en t s ă s o l u ț i on e z e c o n t e s t a ț i a .

40
C â n d c o n t e s t a ț i a n u n a f o s t de p u s ă î n t e r m e n i n t e r v i n e
d e c ă d e r e a , d a r a ce a s t a t r e b u i e c on s t a t ă de i n s t a n ț a de
j u d e c a t ă p e n t r u a p r o d u c e ef e c t e j ur i d i c e . D e c ă de r e a po a t e
d u c e i n d i r e c t l a p ie r d e r e a dr e p t u l u i la a c ț i u n e . Ter m e nu l d e
d e c ă d e r e e s t e ș i u n t e r m e n i m p er a t i v.
b . Te r m e n u l d e i n t r o d u c e r e a a cț i u n i i î n c o n t en c i o s
administrativ fiscal
A c ț i u n e a î m p o t r i v a d e c i z i e i d e s o lu ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i î n
p r o ce d u r a a d m i n i s t r a t i v - f i s ca l ă a v â n d c a r a c t e r u l u ne i a c ț i u n i
î n c o n t e n c i o s a d m i n i s t r a t i v, î n c on f o r m i t a t e c u di s p o z i ț i i l e
L e g i i n r. 5 5 4 / 2 0 0 4 a c o n t e n c i o s u l u i ad m i n i s t r a t i v, t e r m e n u l
e s t e c e l p r e v ă z u t d e a c e s t e n o r m e l e ga l e , r e sp e c t i v d e ar t .
11 a l i n . 1 : „ c e r e r i l e p r in c a r e s e s o l i c i t ă a nu l a r e a un u i a c t
a d m in i s t r a t i v i n d i v i d u a l , a u nu i c o n t r a c t a dm i n i s t r a t i v,
r e c u n o a ș t e r e a d r e p t u l u i p r e t i n s ș i r e p ar a r ea p a g u be i
c a u z a t e s e p o t i n t r o d u ce î n g er m e n d e 6 l u n i de l a :
a ) d a t a c o m u n i c ă r i i r ă s p u n su l u i l a p l â n ge r e a pr e a l ab i l ă ;
b ) d a t a c o m u n i c ă r i i r e f u z u l u i ne j u s t i f i c a t de s o l u ț i o n ar e a
cererii;
c ) d a t a e x p ir ă r i i t e r m e n u l u i d e s o l u ț io n a r e a p l â n ge r i i
prealabile;
d ) d a t a e x p ir ă r i i t e r e n u l u i pr e v ă zu t l a a r t i c o l u l 2 a l i n . 1 l i t . h ,
c a l c u l a t d e l a c o m u n i c a r e a a c t u l u i a dm i n i s t r a t i v e m i s î n
s o l u ț i o n a r e a f a v o r a b i l ă a c e r e r i i s a u , du p ă c a z a p l â n g er i i
prealabile;
e ) d a t a î n c h e i e r i i p r o c e s u l u i- v e r b a l de f i n a l i z ar e a pr o c e d ur i i
c o n c i l i e r i i , î n c a z u l c o n t r a c t e l or a dm i n i s t r a t i v e;
A r t . 2 8 1 a l i n . 3 Co d d e p ro c ed u r ă f i sc a l ă pr e v e de c ă
d e c i z i a e m i s ă î n s o l u ț i o n a r e a c o n t es t aț i e i p o a t e f i
a t a c a t ă d e c o n t e s t a t o r s a u d e p e r so a n e l e i n t r o d u s e î n
p r o c e d u r a d e s o l u ț i o n a r e l a i n s t an ț a j u d e c ăt o r e a s c ă d e
c o n t e n c i o s a d m i n i s t r a t i v c o m p e t en t ă , î n co n d i ț i i l e l eg i i .
C o n t e s t a ț i a l a i n s t a n ț a d e co n t en c i o s a d m i n i s t r a t i v
c o m p e t e n t ă î m p o t r i v a a d e c i z i e i p r i n ca r e s- a d i s p u s
d e s f i i n ț a r e a , î n c h e i e r e a u n u i n o u a ct a d m i n i s t r a t i v î n
p r o c e d u r a a d m i n i s t r a t i v - f i s c al ă e st e s u p u s ă t e r m e n u l u i
d e 6 0 z i l e î n c a zu l c o n t r i b u ab i l i l o r m a r i ș i m i j l o c i i ș i 3 0
d e zi l e î n c a z u l c e l o r l a l ț i c o n t r i b u ab i l i .
D a c ă î n p r o c e d u r a a d m i n i s t r a t i v - f i s c a l nu s e e m it e n i c i o
s o l u ț i e î n t e r m e n d e 6 l u n i , c o n t e s t a t or u l s e p o at e a dr e s a
i n s t a n ț e i d e c o n t e n c i o s ș i d u p ă i n t r o du c e r ea a c ț i u n i i î n
c o n t e n c io s p r o ce d u r a a d m i n i s t r a t i v - f i s ca l ă î n c e t ea z ă .

41
C â n d o r g a n u l f i s ca l , î n p r o c e d ur a a dm i n i s t r a t i v- f i s c a l ă a
r e s p in s c o n t e s t a ț i a f ă r ă s ă f i c er c e t a t f on d u l a c e s t e ia ,
i n s t a n ț a d e c o n t e n c i o s v a i n t r a î n c er c e t ar e a f on d u l u i
raportului juridic fiscal.

6 . 6 . Retragerea contestaţiei
Potrivit art. 271 Cod procedură fiscală, contestația poate fi retrasă de către
c o n t e s t a t o r u l ca r e a f o r m u l a t - o p â n ă l a so l u ţ i o n ar e a a c e s t e i a
p r i n e m i t e r e a d e c i z i e i / d i s p o z i ţ i e i d e s o lu ț i o n a r e .
C e r e r e a d e r e t r a g e r e s a u r e n u n ț a r e t r eb u i e s e m n at ă d e
c o n t e s t a t o r s a u d e î m p u t e r n i c i t u l / r e p r e z e n t an t u l j u d i c i a r
a l a c e s t u i a . Î n c a z u l p e r s o a n e l o r j u r i d i ce c e r e r e a t r e b u i e
s ă p o a r t e ş t a m p i l a ( s i g i l i u l ) p e r so a n e i j u r i d i c e . F i i nd o
m a n i f e s t a r e d e v o i n ţ ă d i n p a r t e a c o n t e s t at o r u l u i , o r g a n u l
d e s o l u ţ io n a r e , v a l u a a c t d e c e r e r e a d e r e t r a g e r e a
contestaţiei.
D e c i z i a / d i s p o z i ț i a p r i n ca r e or g a nu l d e s o l u ţ i on a r e va l u a
act de renunţarea la contestaţie se va comunica
contestatorului.
Retragerea contestaţiei nu are semnificaţia juridică a
r e n u n ţ ă r i i l a d r e p t u l p r e t i n s , a s t f e l î n câ t , c o n t e st a t o r u l a r e
p o s i b i l i t a t e a d e a f o r m u l a o n o uă c o n t e s t a ţ i e î n i n t er i o r u l
termenului general de depunere a acesteia.
Capitolul VII

S o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i î n s i st e m u l o rg a n el o r
administrative fiscale

7 . 1 . Co m p e t e n ț a o r g a n e l o r ad m i n i st r a t i v e f i s c a l e
a. Competența materială
P o t r i v i t p r e v e d e r i l o r l e g a l e î n m a t e r i e , c o m p e t en ț a
m a t e r i a l ă a o r g a n e l o r a d m i n i s t r a t i v e f i s c a l e d e s o lu ț i o n a r e
e s t e s t a b i l i t ă î n f u n c ț i e d e va l o a r e a o b i ec t u l u i
c o n t e s t a ț i e i , d e n a t u r a a ce s t e i a , pr e c u m s i d e c a l i t a t ea
contestatorului:
- 1 . c o n t e s t a ț i i l e c a r e a u ca o b i e ct i m p o z i t e , t a x e ,
c o n t r i b u ț i i , d a t o r i i v a m a l e , p re c u m ș i a cc e s o r i i a l e
a c e s t o r a , a l că r o r c u a n t u m e s t e su b 3 m i l i o an e d e l e i , s e
s o l u ț i o n e a z ă d e c ă t r e o rg a n e l e c o mp e t en t e c o n s t i t u i t e l a
n i v e l u l direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror
rază teritorială își au domiciliul fiscal contestatarii ( co n f o r m L e g i i

42
n r 2 1 2 / 2 0 1 8 d i n 2 . 0 8 . 2 0 1 8 , c a r e a m o d i f i ca t d i s p o z i ț i i l e
a r t . 2 7 2 a l e C o d u l u i d e p r o c e d u r ă f i s ca l ă ) ;
- 2 . c o n t e s t a ț i i l e c a r e a u c a o b i ec t i m p o z i t e , t a x e,
c o n t r i b u ț i i , d a t o r i i v a m a l e , ac c e so r i i al e a c es t o r a , al
c ă r o r c u a n t u m e s t e d e 3 m i l i o a n e d e l e i s au m a i m a r e ,
p r e c u m ș i c e l e f o r m u l a t e î mp o t r i v a ac t e l o r e m i s e d e
o r g a n e c e n t r a l e s e s o l u ț i o n e a z ă d e c ăt r e Direcția Generală
de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul Agenției Naționale
de Administrare Fiscală.
- 3 . c o n t e s t a ț i i l e f o r m u l a t e d e c ăt r e c e i c a r e s e c o n s i d e r ă
l e z a ț i d e r e f u zu l n e j u s t i f i c at d e e m i t e r e a a ct u l u i
a d m i n i s t r a t i v f i s c a l s e s o l u ț i on e a z ă de c ă t r e o r g an u l
i e r a r h i c s u p e r i o r o r g a n u l u i f i s c a l c o m p et e n t s ă e m i t ă
actul.
- 4 . c o n t e s t a ț i i l e a v â n d c a o b i e ct u n a ct a d m i n i s t r a t i v
f i s c a l e m i s d e c ă t r e u n o rg a n ce n t r a l , c o m p et en ț a de
s o l u ț i o n a r e a p a r ț i n e î n t o t d ea u n a o rg a n e l o r c o m p e t en t e d e
s o l u ț i o n a r e c o n s t i t u i t e l a n i v e l ce n t r a l ; a s t f e l , l eg i u i t o r u l a
c o n s a cr a t a i c i u n co r o l a r a l p r i n ci p i u l u i su b o r d o n ă r i i
i e r a r h i c e c a r e g u ve r n e a z ă a c t i v i t a t ea o r ga n e l o r
a d m in i s t r a t i v e ;
- 5. Contestațiile formulate împotriva actelor
administrative fiscale emise de autoritățile administrației
p u b l i c e l o c a l e s e s o l u ț i o n e a z ă d e că t r e a c e st e a .

b . Co m p e t e n ț e t e r i t o r i a l ă
Î n c e e a c e p r i ve ș t e c o m p e t en ț a t e r i t o r i a l ă a o r g an e l o r
a d m in i s t r a t i v e f i s ca l e d e s o l u ț io n a r e a c o n t e s t a ț i e i , l a
s t a b i l i r e a a c e s t e i a , s e v a a v ea î n v e d er e d o m i c i l i u l f i s c a l a l
contestatorului.

7 . 2 . P r o c e d u r a a d m i n i s t r a t i v ă f i s c a l ă d e so l u ț i o n a r e a
c o n t e s t a ț i e i î m p o t r i v a a ct e l o r ad m i n i st r a t i v e f i s c a l e
a . R e f e r a t u l c u p ro p u n e r i
C o n t e s t a ț i a t r e b u i e d e p u s ă , p o t r i v i t a r t . 2 6 9 a l i n . Co d
p r o ce d u r ă f i s c a l ă , l a o r g a n u l f i s ca l e m i t en t a l a c t u l u i at a c a t .
C o n f o r m c u I n s t r u c ț i u n i l e e m i s e de M i n i s t e r u l F i n a n ț e l or
P u b l i c e p e n t r u a p l i c a r e a C o du l u i d e pr o c e d ur ă f i s c a l ă , l a
p r im i r e a co n t e s t a ț i e i , va î n t o cm i d o s ar u l c o n t e s t a ț i e i , p r e c u m
ș i r e f e r a t u l cu p r o p u n e r i
D o s a r u l c o n t e s t a ț ie i c u p r i nd e u r m ă t o ar e l e î n s cr i s u r i :
- c o n t e s t a ț i a î n o r i g i n a l , c u se m n ă t u r a p e r s o a n e i
îndreptățite;

43
- a c t u l a d m i n i s t r a t i v f i s c al a t ac a t î n c o p i e și a n e x e l e
acestuia;
- c o p i i a l e d o c u m e n t e l o r c a r e a u l e g ăt u r ă cu c au z a
supusă soluționării;
- d o c u m e n t e l e d e p u s e d e c o n t e s t at o r ;
- d e c i z i a d e i n s t i t u i r e a m ă su r i l o r a s i g u r ă t o r i i ( d a c ă s- a u
d i s p u s a s t f e l d e m ă s u r i) ; .
Î n s i t u a ț ia î n c a r e c o m p e t en ț a d e so l u ț i o n a r e n u a p a r ț i n e
o r g a n u l u i e m i t e n t a l a c t u l u i c o n t e s t at , a c e s t a v a î n ai n t a
î n t r e g d o s a r u l c o n t e s t a ț i e i , p r e c u m ș i r e f e r at u l cu
p r o p u n e r i d e s o l u ț i o n a r e , o r g a n u l u i c om p e t en t s ă
s o l u ț i o n e ze c o n t e s t a ț i a , î n s ă nu m a i du p ă v er i f i c a r e a
î n d e p l i n ir i i c e r i n ț e l o r p r o c e d ur a l e ( d a c ă s- a r e sp e c t a t
t e r m e n u l f o r m u l a r e a c o n t e s t a ț ie i , d a c ă a ce a s t a î n de p l i n e ș t e
c o n d i ț i i l e d e f o n d ș i f o r m ă , d a c ă a f o s t f or m u l a t ă d e
p e r so a n a î n d r e p t ă ț i t ă e t c . )
Î n c a z u l î n c a r e c o n t e s t a ț i a e st e d ep u s ă d i r e c t l a o rg a n u l
c o m p e t e n t d e s o l u ț i o n a r e , a c e s t a o t r an s m i t e or g a n u lu i
e m i t e n t a l a c t u l u i a t a c a t î n v e d e r e a c o n s t i t u i r i i d o sa r u l u i
c o n t e s t a ț i e i , a v e r i f i c ă r i i c o n d i ț i i l o r p ro c ed u r a l e ș i a
î n t o c m i r i i r e f e r a t u l u i c u p ro p u n e r i d e s o l u ț i o n a r e .
Potrivit Instrucțiunilor pentru aplicarea art. 270 Cod procedură fiscală,
referatul cu propunerile de soluționare a contestației, c u p r i n d e :
- p r e c i z ă r i p ri v i n d î n d e p l i n i r e a co n d i ț i i l o r d e p r o c ed u r ă ;
- m e n ț i u n i p r i v i n d i n s t i t u i r e a m ă s u r i l o r a s i g u r ă t o r i i sa u
s e s i z a r e a o rg a n e l o r d e u r m ă r i r e ș i c e r c et a r e p e n a l ă , d u p ă
caz;
- p ro p u n e r i d e s o l u ț i o n a r e a c o n t es t aț i e i , a vâ n d î n ve d e r e
t o a t e a rg u m e n t e l e ș i d o c u m e n t e l e co n t e st a t o r u l u i .
R e f e r a t u l s e a p r o b ă d e c ă t r e c o n d u că t o r u l or g an u l u i f i s c a l
care a emis actul atacat.
Î n c a z u l î n c a r e c o n t e s t a ț i a e st e d ep u s ă p r i n p o s t ă ,
o r g a n u l e m it e n t e s t e o b l i g a t s ă an e xe z e l a d o sa r u l
c o n t e s t a ț i e i p l i c u l p r i n c ar e a f o s t t r a n sm i s ă .
P e r s o a n e l o r c a r e n u r e s p e c t ă p r e ve d e r i l e l eg a l e p r i v in d
c o m u n i c a r e a a c t e l o r a d m i n i s t r a t i v f i s c a l e ș i nu a n e x ea z ă l a
d o s a r d o v a d a c o m u n i c ă r i i a c t u l u i co n t e s t a t , p r e c um ș i
d o v a d a d e p u n e r i i c o n t e s t a ț i e i l e p oa t e f i a n t r e n a t ă
r ă s p u n d e r e a d i s c i p l i n a r ă , c i v i l ă d up ă c a z .
I n c e e a c e p r i ve ș t e n a t u r a j u r i d i c ă a r ef e r a t u l u i cu
p r o p u n e r i d e s o l u ț i o n a r e a co n t e s t a ț i e i , î n d o c t r i n a d e dr e p t
a d m in i s t r a t i v s e su s ț i n e c ă e st e a c t d e v o i n ț ă a l au t o r i t ăț i l o r
a d m in i s t r a ț i e i p u b l i c e î n t r e p r i n s î n v e d er e a î nd e p l i n i r i i de

44
c ă t r e a c e s t e a a a t r i b u ț i i l o r l e ga l e , c a r e n u pr o d u c e pr i n e l
î n s u ș i e f e c t e j u r i d i ce , c i r e pr e z i n t ă o o p e r a ț i u n e m a t e r i a l ă
t e h n i c ă c u c a r a c t e r i n t e l e ct u a l ( a s e v ed e a T. D r ă ga n u ,
A c t e l e a d m in i s t r a t i v e ș i f a p t e l e a s im i l a t e l or s u p u s e
c o n t r o l u l u i j u d e c ă t o r e s c p o t r i v i t Le g i i n r. 1 / 1 9 6 7 , c i t a t d e A .
Fanu-Moca, op. cit. p. 222).
R e f e r a t u l c u p r o p u n e r i d e so l u ț i o n ar e a c o n t e s t a ț i e i n u
p r o d u c e p r i n e l î n s u ș i e f e c t e j ur i d i c e , c i d o ar p r e g ă t e ș t e
e m i t e r e a d e c i z i e i c a r e va p r od u c e e f e ct e j u r i d i c e. R e f e r a t u l
c u p r o p u n e r i e s t e o o p e r a ț i u n e t eh n i c o - m a t e r ia l ă , f i i n d o
f o r m ă p r o c e d u r a l ă a n t e r i o ar ă e m it e r i i a c t u lu i a d m i n i s t r a t i v .
O r g a n u l d e s o l u ț i o n a r e n u e s t e o b l i g at s ă ț i n ă s e a m a d e
p u n c t u l d e v e d e r e e x p r i m a t î n ac e s t a, a r e d o a r v a l o a r e
i n f o r m a t i v ă ( a s e v e d e a A . F a n u- M o ca o p . c i t . p. 1 2 1) .
b . A l t e s o l i c i t ă r i a l e o rg a n u l u i c a r e s o l u ț i o n e a z ă
contestația
O r g a n u l d e s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t aț i e i po a t e s o l i c i t a î n
p r o ce d u r a d e s o l u ț i o n a r e ur m ă t o a r e l e
- s ă e f e c t u e z e o c o n s t a t a r e l a f aț a l o c u l u i , c ar e v a f i
c o n s e m n a t ă î n t r - u n p r o c e s - v e r b a l d e c o n s t a r e l a f aț a
l o c u l u i ; d e c ă t r e o r g a n u l f i s ca l c o m pe t e n t ;
- p u n c t u l d e ve d e r e a l d i r e c ț i i l or d e s pe c i a l i t a t e d i n ca d r u l
M i n i s t e r u l u i F in a n ț e l o r P u b l i c e , A . N . A . F. s au a l a l t or i n s t i t u ț i i
ș i a u t o r i t ă ț i p u b l i c e c o m p et e n t e s ă se p r on u n ț e î n c a u z ă ;
P r o c e s u l - v e r b a l ș i p u n c t e l e d e v e d e r e a u c ar a c t er u l u n or
o p e r a ț i u n i t e h n i c o - m a t e r i a l e ș i v a f i s e m na t d e or g a n u l
c a r e a e f e c t u a t i n s p e c ț i a f i s ca l ă , o r i in s t i t u ț i a , d ir e c ț i a ,
autoritatea emitentă, urmând să fie comunicat și
c o n t e s t a t o r u l u i . Î m p o t r i v a a c e st o r op e r a ț i un i n u s e v or p u t e a
f o r m u l a c o n t e s t a ț i e s e p a r a t , c i v o r f i at a ș a t e l a do s a r u l
contestației;
O r g a n u l c o m p e t e n t , n u s e p o at e s u b st i t u i c o n t e s t at o r u l u i
c u p ri v i r e l a m o t i v e l e d e f ap t și d e d re p t p en t r u ca r e a
c o n t e s t a t a c t u l a d m i n i s t r a t i v f i s c a l , i ar î n s o lu ț i o n a r e a
c o n t e s t a ț i e i , o r g a n u l c o m p e t e n t v a v e r i f i c a m o t i v e l e de f a p t
ș i d e d r e p t c a r e a u st a t l a b a za e m i t er i i a c t u l u i ad m i n i s t r a t i v
f i s c a l a t a c a t , a v â n d o b l i g a ț i a d e a a n a l i z a co n t e s t a ț i a î n
r a p o r t d e s u s ț i n e r i l e c o n t e s t at o r i l o r , d e d i sp o z i ț i i l e l e g a l e
invocate și de documentele existente la dosarul cauzei.
C o n t e s t a ț i a s e s o l u ț i o n e a z ă î n l i m i t el e s e s i ză r i i ,
respectiv cu respectarea principiul disponibilității .
D e a s e m e n e a , î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d er i l e d i n C o d u l de
p r o ce d u r ă f i s c a l ă ( r e p u b l i c at ) , pr i n s o l u ț i o n a r e a

45
c o n t e s t a ț i e i n u s e p o a t e c r e a o s i t u aț i e m a i g r e a
c o n t e s t a t o r u l u i î n p r o p r i a ca l e d e a t a c .
c . Pronunțarea asupra excepțiilor
P o t r i v i t C o d u l u i d e p r o c e d ur a f i s c a l ă , or g a n u l de s o l u ț i o na r e
s e v a p r o n u n ț a m a i î n t â i a s u pr a e x c ep ț i i l o r d e pr o c ed u r ă ș i
a s u p r a c e l o r d e f o n d , i a r câ n d s e c on s t a t ă c ă ac e s t e a s un t
î n t e m e i a t e , n u s e v a m a i p r o c e d a l a an a l i z a p e f o n d a
contestației.
C u r e f e r i r e l a e x c e p ț i i l e d e p r o c e d ur ă c a r e p o t a v ut e î n
vedere:
- n e r e s p e ct a r e a t e r m e n u l u i de d e p u ne r e a c o n t e s t a ț ie i ;
- l i p s a ca l i t ă ț i i p r o ce s u a l e , a c t i ve ( c e l c ar e a f o r m u l a t
c o n t e s t a ț i a n u e r a î n d r e p t ăț i t s ă f or m u l e z e , n u a v e a
î m p u t e r n i c ir e l e g a l ă e t c . ) ;
- l i p s a ca p a c i t ă ț i i ;
- l i p s a u n u i i n t e r e s l e g i t im ;
- c o n t e s t a r e a a l t o r s u m e ș i m ă s ur i d e c â t ce l e c a r e a u f ă c u t
obiectul actului atacat;
E x c e p ț i i l e d e f o n d p o t f i a v u t e î n ve d e r e:
- n e c o m p e t e n ț a o r g a n u lu i c a r e a î n c h e i a t ac t u l c o n t e st a t ;
- p r e s c r i p ț i a d r e p t u l u i l a a c ț i un e ;
- a u t o r i t a t e a d e l u cr u j u d e ca t e t c .
Î n m a t e r i a p r o c e d u r i i f i s c a l e ca p ă t ă e f i c i en ț ă d o uă p r i n c i p i i
c o r e la t i v e d i n p r o c e d u r a c i v i l ă :
- p r i n c i p i u l c o n f o r m c ă r u i a ef e c t u l d e v o l u t i v a l o r i că r e i
c ă i d e a t a c e s t e m ă r g i n i t d e p r i n c i p i u l d i sp o n i b i l i t ăț i i ,
n e p u t â n d u - s e p ro c e d a l a j u d ec a r e a c ă i i d e at a c d e c â t î n
l i m i t e l e s t a b i l i t e d e c ă t r e p a r t e a c a r e a p ro m o v a t - o :
- p r i n c i p i u l n e a g r a v ă r i i si t u a ț i e i î n p ro p r i a c a l e d e at a c
e x p r im a t p r i n a d a g i u l la t i n non reformatio in pejus.
d. Introducerea altor persoane
În cursul soluționării contestației administrativ-financiare pot fi atrase și
altor persoane în procedura de soluționare. În art. 275 alin. 1 C o d d e
p r o ce d u r ă f i s c a l ă e s t e r e g l em e n t a t ă i n s t i t u ț i a i n t r o d u c er i i
a l t o r p e r s o a n e î n p r o c e d u r a de s o l u ț i o n ar e a co n t e s t a ț i i l or :
„ o r g a n u l d e s o l u ț i o n a r e c o m p e t en t p o a t e i n t r od u c e , d i n of i c i u
s a u l a c e r e r e , î n s o l u ț io n a r ea c o n t e s t a ț i e i , d u p ă c a z , a l t e
p e r so a n e a l e c ă r o r i n t e r e s e j u r id i c e d e n at u r ă f i s ca l ă s u n t
a f e c t a t e î n u r m a e m i t e r i i de c i z i d e s o l u ț i on a r e a
contestației”.
P o t r i v i t d i s p o z i ț i i l o r l e g a l e , vo r f i i n t r o d u s e:
- d i n o f i c i u p e r s o a n e l e ca r e au p a r t i c i p a t l a r e a l i z a r ea
v e n i t u l u i ș i n u a u f o r m u la t c o n t e s t a ț i e ;

46
- l a ce r e r e c e l e l a l t e p e r s o an e a l e c ăr o r in t e r e se f i s c a l e a r
putea fi afectate;
L e g i u i t o r u l , p e n t r u a î n l ă t ur a o r i ce e c h i v o c a d i sp u s e x pr e s
c ă d i s p o z i ț i i l e C o d u l u i d e pr o c e du r ă c i v i l ă r e f e r i t o a r e la
i n t e r ve n ț i a f o r ț a t ă ș i v o lu n t a r ă f i i n d a p l i c a b i l e, a v â n d
c a r a ct e r c o m p l e t a t o r.
P o t r i v i t d o c t r i n e i d e d r e p t p r o c e su a l c i v i l , i n t e r ve n ț i a
r e p r e z i n t ă f o r m a d e p a r t i c i p ar e a t er ț i l o r î n t r - u n p r o c e s .
Î n f u n cț i e d e m o d u l c u m s e e x pr i m ă v o in ț a t er ț i l o r i n t er v e n ț i a
p o a t e p o a t e f i:
- voluntară;
- forțată (silită).
I n t e r v e n ț i a v o l u n t a r ă î n pr o c e s u l c i v i l , r e p r e z in t ă c e r e r e a
u n u i t e r ț d e a i n t r a î n t r - u n pr o c e s p or n i t d e a l t e p ăr ț i , p e n t r u
a - ș i a p ă r a u n d r e p t p r o p r i u ( i n t e r v e n ț i e p r i n c i p a l ă ) s au
p e n t r u a a p ă r a d r e p t u l u n e i p ăr ț i î n pr o c e s ( i n t e r v e n ț i e
accesorie).
P r i n i n t e r v e n ț i a f o rț a t ă , î n pr o c e s u l c i v i l , s e î n ț e l e g e
i n t r o d u c e r e a u n e i t e r ț e p e r s o an e î n pr o c e s u l c ar e s e po a r t ă
î n t r e a l t e p e r s o a n e , î m p o t r i v a v o i nț e i e i s a u a p ă r ț i l or.
O r g a n u l d e s o lu ț i o n a r e c o m pe t e n t po a t e i n t r o d u c e , di n o f i c i u
s a u l a c e r e r e , î n s o l u ț io n a r ea c o n t e s t a ț i e i , d u p ă c a z , a l t e
p e r so a n e a l e c ă r o r i n t e r e s e j u r id i c e d e n at u r ă f i s ca l ă s u n t
a f e c t a t e î n u r m a e m i t e r i i de c i z i e i d e s o l u ț io n a r e a
c o n t e s t a ț i e i . A s c u l t a r e a p r e a l a b i l ă a c o n t e s t a t o r u lu i e s t e
obligatorie în acest caz.
I n t e r v e n ț i a v o l u n t a r ă , î n c a z u l s o l u ț i o nă r i i c o n t e s t a ț i e i î n
p r o ce d u r a a d m i n i s t r a t i v ă , es t e f or m a de p a r t i c i pa r e l a
c e r e r e , a t e r ț i l o r a l e c ă r o r i n t e r e s e ju r i d i c e de n a t ur ă f i s c a l ă
sunt afectate în urma emiterii deciziei.
I n t e r v e n ț i a f o rț a t ă e s t e f o r m a d e p ar t i c i p a r e a t er ț i l o r î n
s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i , e i f i i n d i n t r o d u ș i d e că t r e or g a ne l e
d e s o l u ț io n a r e d i n o f i c i u s au l a c e r e r e a co n t e s t a t or u l u i .
În cazul în care cererea de intervenție forțată este
f o r m u l a t ă d e c o n t e s t a t o r , a c e a s t a v a f i m o t i va t ă î n f ap t ș i
î n d re p t .
Î n c a z u l î n c a r e m a i m u l t e p er s o a n e pa r t i c i p ă l a r e a l i z ar e a
v e n i t u l u i , î n s ă n u m a i u n a sa u u n e l e di n t r e ac e s t e a au d e p u s
c o n t e s t a ț i e , c o n f o r m C o d u l u i d e pr o c e du r ă f i s c a l ă ( ar t . 2 7 5 ) ,
o r g a n u l d e so l u ț i o n a r e v a i n t r o d u c e d in o f i c i u t o at e
s u b i e c t e l e d e d r e p t c a r e s u n t î n r e g i s t r a t e d in p u n c t de
v e d e r e f i s c a l c a p a r t i c i p a nț i l a r e a l i z ar e a î n c o m un a u n u i
v e n i t i m p o z a b i l . Î n a c e s t c a z ar e l o c o ex t i n d e r e a ef e ct e l o r

47
c o n t e s t a ț i e i c u p r i v i r e l a c e i l a l ț i p ar t i c i p a n ț i l a ob ț i n e r e a
v e n i t u l u i im p o z a b i l .
O r g a n u l d e s o l u ț i o n a r e c om p e t en t s e v a pr o n un ț a a s u pr a
admisibilității cererii de intervenție , iar în situația în care
n u e a d m i s i b i l ă , v a f i î n ș t i i n ț at c o n t es t at o r u l p r i n t r - o
adresă.
D a c ă c e r e r e a d e i n t e r v e n ț i e f o r m u l at ă d e c o n t e st a t o r e s t e
a d m i s ă , a ce a s t a s e v a c o m u n i c a i n t e r v e n i en t u l u i .
I n t r o d u c e r e a d i n o f i c i u a i n t er v e n i e n ț i l or s e r e a l i z e a z ă
p r i n t r - o a d r e să a o r g a n u l u i de s o l u ț i o n ar e a co n t e s t a ț i e i .
C â n d i n t e r v e n ț i a e s t e f ă c ut ă p e n t r u a pă r ar e a d r e p t u l u i un e i a
d i n t r e p ă r ț i , a c e a s t a a r e c ar a c t er a c c e s or i u , i a r a t u n c i c â nd
i n t e r ve n ț i a u r m ă r e ș t e r e a l i z a r ea s a u c o n se r v ar e a u no r
i n t e r e s e d e n a t u r ă j u r i d i c ă f i s c a lă p r op r i i , i n t er v e n ț i a ar e
c a r a ct e r p r i n c i p a l .
Î n c e e a c e p r i ve ș t e c o n d i ț i i l e de f o r m ă , î n c a z u l c e r e r i i d e
i n t e r ve n ț i e p r i n c i p a l ă , a ce a s t a t r e b u i e s ă î n d e p l i n ea s c ă
c e r i n ț e l e p r e v ă z u t e p e n t r u f o r m a ș i c o n ț i n ut u l c o n t e s t a ț i e i .
I n t e r v e n ț i a s e p o a t e d e p u n e l a o r g a n u l c o m p e t en t d e
soluționare până la momentul emiterii deciziei de
soluționare a contestației.
P e r s o a n e i i n t r o d u s e î n p r o c e d ur a c o nt e s t a ț i e i i s e vo r
c o m u n i c a t o a t e c e r e r i l e ș i d e c l ar a ț i i l e c e l or l a l t e p ăr ț i ,
a c e a s t a p e r s o a n ă a v â n d d r e p t u r i l e ș i ob l i g a ț i i l e p ăr ț i l o r
r e z u l t a t e d i n r a p o r t u l d e d r e p t f i s ca l c a r e f o r m e a z ă o b i e ct u l
c o n t e s t a ț i e i , p r e c u m ș i d r e p t u l de a î n a in t a p r o p r i i l e s a l e
c e r e r i ș i c h i a r d e a d e p u n e pr o b e n o i . D e a s em e n ea , t o a t e
a c t e l e d e p r o ce d u r ă u l t e r i oa r e m o m en t u l u i i n t r o d u c er i i î n
p r o ce d u r a d e s o l u ț i o n a r e ur m e a z ă a f i î n d e p l i n i t e ș i f a ț ă d e
această persoană.
e. Conexarea contestațiilor.
Î n s i t u a ț ia î n c a r e o r g a n e l e c om p e t en t e a u de s o l u ț i o n at
d o u ă s a u m a i m u l t e c o n t e s t aț i i , f o r m u l a t e d e ac e e a ș i
p e r s o a n ă f i z i c ă s a u j u r i d i c ă î m p o t r i v a u n or t i t l u r i d e
c r e a n ț ă s a u a l t e a c t e a d m i n i s t r a t i v f i s ca l e î n c h e i a t e d e
a c e l e a ș i o r g a n e s a u d e a l t e o r g a n e f i s c a l e , v i z ân d
a c e e a ș i c a t e g o r i e d e o b l i g aț i i f i s c a l e sa u t i p u r i d i f e r i t e ,
d a r c a r e s u b a s p e c t u l c u an t u m u l u i s e i n f l u e n ț e a z ă
r e c i p r o c , s e v a p ro c e d a l a co n e x a r e a d o s a r e l o r, d ac ă p r i n
aceasta se asigură o mai bună administrare și
v a l o r i f i c a r e a p ro b e l o r î n r e z o l va r e a c a u ze i .

48
P r i n c o n e xa r e a co n t e s t a ț i i l o r, n u s e po a t e s t a b i l i o a l t ă
c o m p e t e n ț ă d e s o l u ț i o n a r e de c â t c e a c ar e r e z u l t ă d i n
c o n t e s t a r e a f ie c ă r u i a ct a d m i n i s t r a t i v f i s c a l l ua t i n d i v i d u a l .
L e g i u i t o r u l n u a p r e vă z u t e x pr e s r eg i m u l c on e x ă r i i
c o n t e s t a ț i i l o r, d a r p r i n I n s t r u c ț iu n i l e d e ap l i c a r e a l e a r t . 27 6
C o d p r o c e d u r ă f i s c a l ă ș i î n c o n s o n an ț ă c u d i s po z i ț i i l e
p r o ce s u a l c i v i l e , c a r e a u c ar a c t er c o m p l e t a t or a l n or m e l or
p r o ce s u a l f i s c a l e , s- a p r e v ă z u t ș i i n s t i t u ț i a c o n e xă r i i
c o n t e s t a ț i i l o r.

f. Susținerea contestației
P o t r i v i t a r t . 2 7 6 a l in . 6 C o d pr o c e du r ă f i s c a l ă , co n t e st a t o r u l
p o a t e s o l i c i t a o rg a n u l u i d e so l u ț i o n a r e î n s c r i s c ă
d o r e ș t e s ă - ș i e x e r c i t e d r ep t u l d e a - și s u s ț i n e o r a l
c o n t e s t a ț i a . C e r e r e a s cr i s ă t r e b u i e f or m u l a t ă î n c e l m u l t 3 0
d e z i l e d e l a î n r e g i s t r a r e a c on t e s t a ț i e i . Le g i u i t o r u l a c a l i f i c a t
e x p r e s a c e s t t e r m e n p r o ce d u r a l c a f i i n d de d e c ă d er e .
O r g a n u l d e s o lu ț i o n a r e , l u â n d ac t d e a ce a s t ă s o l i c i t ar e a
c o n t e s t a t o r u l u i , f i x e a z ă u n t e r m e n ș i - l co n v o a c ă pe
c o n t e s t a t o r, i n t e r v e n i e n ț i s a u î m p u t e r n i c i ț i , d a c ă e s t e c a z u l ,
p e n t r u s u s ț i n e r e a o r a l ă a c o n t e s t a ț ie i . Î n c ur s u l p r o ce d u r i i
a d m in i s t r a t i v- f i s c a l e , s u s ț i n er e a or a l ă s e po a t e s o l i c i t a o
s i n g u r ă d a t ă ș i co n t e s t a t o r u l p oa t e a d u ce l ă m ur i r i
s u p l i m e n t a r e c u p r i v ir e l a ar g u m e n t e l e d i n co n ț i n u t u l
contestației.

7 . 3 . Mijloacele de probă
Î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d er i l e d i n C od u l d e pr o c e d ur ă
f i s c a l ă , c a r e c o n s a c r ă r o l u l a ct i v c a u n p ri n c i p i u g e n e r a l
d e c o n d u i t ă î n a d m i n i s t r a r e a i m p o z i t e l o r și t ax e l o r, p e
p a r cu r s u l i n s t r u m e n t ă r i i c au z e i , o r g a n e l e de s o l u ț i o n ar e a
c o n t e s t a ț i e i s u n t î n d r e p t ă ț i t e s ă e xa m i n e z e di n o f i c i u s t ar e a
d e f a p t , s ă o b ț in ă ș i s ă u t i l i z e z e t o a t e i n f o r m a ț i i l e ș i
d o c u m e n t e l e n e c e s a r e , a v â n d î n v e d er e t o at e c i r c um s t a n ț e l e
e d i f i c a t o a r e a l e f i e c ă r u i ca z , f i i n d , t ot o d a t ă ob l i g a t e s ă
e x a m in e z e î n m o d o b ie c t i v s t a r ea d e f ap t .
C o n t e s t a t o r u l , i n t e r v e n ie n ț i i s a u î m p u t er n i c i ț i i a c e s t or a , î n
f a ț a o r g a n e l o r d e s o l u ț i o n ar e a c on t e s t a ț i i l o r, se p o t f o l o s i
d e o r i c e p r o b e n o i r e l e v a n t e , c h i a r d a c ă a c e st e a a n t e r i o r n u
a u f o s t c e r c e t a t e d e o r g a ne l e f i s c a l e .
C o d u l d e p r o c e d u r ă f i s ca l ă d i s p u ne c ă p e n t r u d et e r m i n a r ea
s t ă r i i d e f a p t f i s c a le , o r g a n u l f i s c a l , î n c o n d i ț i i l e l e g i i ,
a d m in i s t r e a z ă m i j l o a c e d e p r ob ă , p u t â n d p r o c e d a l a :

49
- a . s o l i c i t a r e a i n f o r m a ț i i l o r d e o r i c e f e l d i n p a r t ea
c o n t r i b u a b i l i l o r ș i a a l t o r p e r s o an e ;
- b . s o l i c i t a r e a d e e x p e r t i z e;
- c. folosirea înscrisurilor ;
- d . e f e c t u a r e a d e c e r c e t ă r i l a f a ț a l o cu l u i .
- e f e c t u a r e a , î n c o n d i ț i i l e l e g i i , d e co n t r o a l e c u r e n t e ,
o p e r a t i v e ș i i n o p i n a t e s au c o n t r o al e t e m a t i c e ;
Î n c e e a c e p r i ve ș t e a p r e c i e r e a p ro b e l o r a dm i n i s t r a t e,
a c e s t e a v o r f i c o r o b o r a t e ș i va l o r i z a t e ț i n â n d u - s e se a m a
d e f o r ț a l o r d o v e d i t o a r e r e cu n o s cu t ă d e l eg e . Av â n d î n
v e d e r e f a p t u l c ă p r e v e d e r i l e C o d u l u i d e pr o c ed u r ă f i s ca l ă s e
c o m p le t e a z ă c u ce l e a l e C o du l u i d e pr o c e d ur ă c i v i l ă , f o r ț a
p r o b a n t ă a a c e s t o r m i j l o a c e d e pr o b ă es t e c e a st ab i l i t ă î n
s i s t e m u l p r o b a t o r p r o c e s u a l ci v i l .
În privința f o rț e i p r o b a n t ă a d o c u m e n t e l or j u s t i f i c a t i v e ș i a
e v i d e n ț e l o r c o n t a b i l e , C o d u l de p r o c e d ur ă f i s c a l ă pr e v e d e că
d o c u m e n t e l e j u s t i f i c a t i v e și e v i d e n ț e l e co n t ab i l e a l e
c o n t r i b u a b i l u l u i c o n s t i t u i e p ro b e l a s t ab i l i r e a b a z e i d e
i m p u n e r e . Î n c a zu l î n c a r e e x i st ă ș i al t e ac t e d o ve d i t o a r e ,
a c e s t e a v o r f i l u a t e î n c o n s i d e r ar e l a s t ab i l i r e a ba z e i d e
impunere.
Potrivit C o d u l u i d e p r o ce d u r ă f i s c a l ă , sarcina de a d o v ed i p r i n
actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale și a
o r i c ă r o r ce r e r i a d r e s a t e o r g a n u l u i f i s ca l i n cu m b ă
contribuabilului.
D i s p o z i ț i i l e C o d u l u i d e p r o c e d u r ă f i s c a l ă pr i v i n d s a r c in a
p r o b e i c a r e - i r e v i n e c o n t e st a t o r u l u i , r e pr e z i n t ă o c o n s a cr a r e
a p r i n c i p iu l u i s a r c i n i i p r o b e i d in d r ep t u l p r o c e s u a l c i v i l , c ar e
e s t e d r e p t u l co m u n .
Î n c o n so n a n ț ă cu a c e s t e d i sp o z i ț i i c a r e nu d er o g ă de l a
d r e p t u l c o m u n , c o n t e s t a t o r u l t r e bu i e s ă ar a t e î n cu p r i n s u l
c o n t e s t a ț i e i c a r e s u n t p r o b e l e pe c a r e s e s p r i j i n ă m o t i v e l e
i n v o c a t e ș i să p r o d u c ă a c e s t e p r ob e î n f aț a o r g a n u l u i d e
s o l u ț i o n a r e a co n t e s t a ț i e i . Da c ă e s t e v or b a de s p r e o
e x p e r t i z ă , o c e r c e t a r e l a f a ț a l o c u l u i s a u or i c e a l t m i j l o c d e
p r o b ă c a r e p r e su p u n e o m a i m a r e co m p l e x i t at e ,
contestatorul are obligația de a solicita încuviințarea
a c e s t u i a p r i n c o n t e s t a ț i a f o r m u l a t ă . O r g a n u l de s o l u ț i o n ar e
d i s p u n â n d a d m i t e r e a s a u r e s p i n g er e a a c e s t e i p r ob e î n ur m a
a p r e c i e r i i u t i l i t ă ț i i ș i p e r t i n en ț e i p r o b e i p r o p u s e . P r i n ur m a r e ,
s i s t e m u l p r o b a t o r r e g l e m e n t a t î n C o d u l d e pr o c ed u r ă f i s ca l ă ,
r e p u b l i c a t , a c o n s a c r a t p r i n c i p i u l l i b e r t ăț i i p r o b a ț i u n i i ,

50
a p r o p i i n d u - s e f o a r t e m u lt d e c e l r e g l e m e n t a t de C o d u l d e
p r o ce d u r ă c i v i l ă .
P r o b l e m a t i c a p r o b e l o r, r e s p e c t i v ad m i n i s t r a r ea ș i a p r e c i e r e a
l o r e st e r e g l e m e n t a t ă m i n u ț i o s d e C od u l d e pr o c e d ur ă f i s c a l ă
î n Ti t l u l I I I , c a p i t o lu l V, d e a l a r t . 5 5 l a ar t . 7 1 .
a . I n f o r m a ț i i l e s o l i c i t a t e c o n t r i b u a b i l i l o r ș i a al t o r
persoane
O r g a n u l f i s c a l p o a t e s o l i c i t a , pr i n t r - o a dr e s ă s cr i s ă , p r e z e n ț a
c o n t r i b u a b i l u l u i l a se d i u l s ă u pe n t r u a d a i n f or m aț i i l e ș i
l ă m u r i r i l e n e c e s a r e s t a b i l i r i i s i t u a ț ie i f i s c a l e r ea l e ,
i n d i c â n d u - i c e a n u m e d o c u m en t e t r e b u i e s ă pr e z i n t e ( ar t . 5 6
Cod procedură fiscală).
Te r m e n u l d e p r e ze n t a r e t r eb u i e s ă f i e r e z o n ab i l , i a r
c o n t e s t a t o r u l a r e d r e p t u l să s o l i c i t e a m â n a r e a p r e z e n t ăr i i
p e n t r u m o t i v e î n t e m e i a t e ș i pe n t r u a f i î n m ă s u r ă s ă p r e z i n t e
documentele necesare.
O r g a n u l d e s o lu ț i o n a r e p o a t e s o l i c i t a i n f or m a ț i i ș i e l a l a t e
p e r so a n e .
b. Expertiza
U n u l d i n t r e m i j l o a ce l e u t i l i z a t e e st e e x p er t i z a , c ar e t r e b u i e
e f e c t u a t ă d e u n e x p e r t , p er s o a n ă sp e c i a l i z a t ă ș i au t o r i z a t ă
potrivit dispozițiilor legale.
E x p e r t i z a p o a t e f i d i s p u s ă d e or g a nu l f i s c a l , d ar
c o n t r i b u a b i l u l a r e d r e p t u l s ă- ș i n u m e a s c ă u n ex p e r t p r o pr i u
p e c h e l t u i a l a s a ( a r t . 6 3 C o d pr o c e d ur ă f i s c a l ă) .
C â n d c o n c l u z i i l e e x p e r t i z e i n u s u nt l ă m ur i t o a r e , s e p oa t e
d i s p u n e c o m p l e t a r e a e i s a u s e po a t e r e c u r ge l a o n ou ă
expertiză.
C h e l t u i e l i l e p e n t r u o n o r a r i u l d e ex p e r t i ză s e s u p or t ă d e
organul fiscal.
c. Înscrisurile
P o t r i v i t a r t . 6 4 C o d p r o c e d u r ă f i s ca l ă : „ î n v e d e r e a s t a b i l i r i i
s t ă r i i d e f a p t f i s c a le c o n t r ib u a b i l u l ar e o b l i g a ț ia s ă p u nă l a
d i s p o z i ț i a o r g a n u l u i f i s c a l r eg i s t r e , ev i d e n ț e , do c u m en t e d e
a f a c e r i ș i o r i c e a l t e î n s cr i s u r i ”
O r g a n u l f i s c a l p o a t e r e ț i n e a c e s t e î n s c r i s ur i î n s c o pu l
p r o t e j ă r i i l o r c e l m u l t 3 0 d e z i l e , e l i b e r ân d c o p i i a l e lo r l a
c e r e r e c o n t r i b u a b i l u l u i . R e ț i n er e a p o at e f i p r e l u n g i t ă , î n
s i t u a ț i i e x c e p ț i o n a l e , p â n ă l a 90 z i l e c u a pr o b ar e a
c o n d u că t o r u l u i o r g a n u l u i f i s c a l .
d . Co n s t a t a r e a l a f a ț a l o c u l u i
C o n s t a t a r e a l a f a ț a l o c u l u i se p o a t e ef e c t u a pe n t r u a
o b s e r v a o a n u m i t ă s i t u a ț i e f a p t i c ă. E a va f i c o n s em n a t ă î n t r -

51
u n p r o c e s v e r b a l c a r e t r e b u i e s ă c on ț i n ă ur m ă t oa r e l e
mențiuni:
- data și locul unde este întocmit;
- n u m e l e , p r e n u m e l e , c a l i t a t e a p er s o a n e i î m p u t e r n i c i t e ,
d e n u m i r e a o r g a n u l u i f i s c a l d i n ca r e f a ce p a r t e ;
- t e m e i u l l e g a l c a r e a j u s t i f i c a t c o n s t a t a r ea ;
- c o n ț i n u t u l c o n st a t ă r i l o r ;
- s u s ț in e r i l e c o n t r i b u a b i l u l u i / c o n t e s t a t o r u l u i or i a a l t o r
p e r so a n e ;
- s e m n ă t u r a p a r t i c i p a n ț i l o r ș i a a l t or p er s o a n e da c ă e s t e
cazul;
- a l t e m e n ț iu n i
C o n t e s t a t o r u l t r e b u i e să p e r m i t ă a c c e su l o r ga n e l o r f i s ca l e î n
o r i c e in c i t ă , t e r e n e t c . , ia r î n ca z u l o p o z i ț i e i or g a ne l e f i s c a l e
s e v o r a d r e s a i n s t a n ț e i j u d e c ă t or e ș t i c ar e p r in i n t e r m e d i u l
p r o ce d u r i i o r d o n a n ț e i p r e ș e d i n ț i a l e vo r o bț i n e a c c e s u l de a
p ă t r u n d e î n s p a ț i u l d e ț i n u t d e co n t r i b ua b i l , l a n e vo i e p u t â nd
s ă r e c u r g ă l a f o r ț e l e d e o r d i n e pu b l i c ă , or g a n e l e de p o l i ț i e ,
jandarmerie.
e . E f e c t u a r e a , î n c o n d i ț i i l e l eg i i , d e c o n t r o al e c u r en t e ,
o p e r a t i v e ș i i n o p i n a t e s au c o n t r o al e t e m a t i c e
Î n c u r s u l c o n t e s t a ț i e i p o t f i d i sp u s e c o n t r o a l e f i s ca l e
c u r e n t e , o p e r a t i v e , in o p i n a t e ș i t e m a t i ce , d a r î n c a z ur i
e x c e p ț i o n a l e . A c e s t e a v o r f i e f e c t ua t e c u r e s p e c t ar e a
d i s p o z i ț i i l o r Ti t l u l u i V I a l C o d u l u i de p r o c e d ur ă f i s c a l ă ( a r t .
11 3 - 1 4 7 C o d p r o c e d u r ă f i s c a l ă)
f. Dreptul de a refuza furnizarea de informații
C o d u l d e p r o c e d u r ă f i s ca l ă r eg l e m e n t e a z ă dr e p t u l an u m i t or
c a t e g o r i i d e p e r s o a n e d e a r e f u z a f u r n i z ar e a de i n f o r m a ț i i ,
e f e c t u a r e a d e e x p e r t i z e , ș i pr e z e n t ar e a de î n s c r i s ur i î n ar t .
66-67.
D i n c a t e go r i a p e r s o a n e l o r c ar e p o t uz a d e dr e p t u l de r ef u z
fac parte:
- soțul/soția;
- r u d e l e ș i a f i n i i c o n t r i b u a b i l u l u i p ân ă l a g r a d u l a l I I I l e a ;
- p e r s o a ne l e c a r e a u l u a t cu n o ș t i n ț ă î n e x er c i t a r e a p r o f e s i e
d e s p r e a s t f e l d e i n f o r m a ț i i : pr e o ț i i , a vo c a ț i i , c o n s u l t an ț i i
f i s c a l i , a u d i t o r i i , e x p e r ț i i c o n t ab i l i , m e d i c i i , p s i ho t e r ap e u ț i i ,
p r e cu m ș i a s i s t e n ț i i a c e s t or a c a r e a u p ar t i c i p a t l a ac t i v i t a t e a
profesională a lor;
P e r s o a n e l e m a i s u sm e n ț i o n a t e c u e x ce p ț i a pr e o ț i l o r p o t
f u r n i z a i n f o r m a ț i i , î n ca z u l î n c ar e c o n t r i b u a b i l u l ș i a d a t
a c o r d u l î n a c e st s e n s

52
7 . 4 . Suspendarea soluționării contestației și suspendarea
executării actului administrativ fiscal
Î n d o c t r i n e i d e d r e p t p r o ce s u a l c i v i l , s u s p en d a r e a
r e p r e z i n t ă u n i n c i d e n t î n cu r s u l so l u ț i o n ă r i i u n e i a cț i u n i
în justiție.
S u s p e n d a r e a c o n t e s t a ț i e i î n p r o c ed u r a ad m i n i s t r a t i v - f i s c a lă
o p r i r e a c u r s u l u i p r o c e d u r i i ad m i n i st r a t i v e da t o r i t ă un o r
î m p r e j u r ă r i v o i t e d e p ă r ț i l e l i t i g i u l u i s a u i nd e p e n de n t e d e
v o i n ț a a ce s t o r a . S u s p e n d ar e a a pa r e a t â t c a o g a r a n ț i e a
r e s p e c t ă r i i i n t e r e s u l u i p u b l i c , p r e c u m ș i c a o g a r an ț i e a
d r e p t u l u i l a u n p ro c e s e c h i t ab i l , r e sp e c t i v a c o n se c i n ț e l o r
acestuia:
- r e a l i z a r e a d r e p t u l l a a p ă r ar e ;
- r e a l i z a r e a p r i n c ip i u l c o n t r a d i c t o r i a l i t ă ț i i ;
- r e a l i z a r e a p r i n c ip i u l e g a l i t ă ț i i pă r ț i l o r.
Av â n d î n v e d e r e n a t u r a c au z e l o r ș i a n o r m e l o r pr i n c ar e e l e
s u n t s t a b i l i t e , d o c t r i n a a c l a s i f i c a t s u s p e n da r e a :
- s u sp e n d a r e o b l i g a t o r i e , c ar e e s t e i m p u s ă p r i n no r m e
imperative;
- s u sp e n d a r e f a c u l t a t i v ă , c a r e e s t e r e g l e m e n t a t ă pr i n n or m e
permisive.
I n m a t e r i a c o n t e n c i o s u l u i a d m i n i s t r a t i v f i sc a l , C o d u l d e
procedură fiscală a reglementat :
- s u s p e n d a r e a p r o c e d u r i i d e so l u ț i o n a r e a co n t e s t a ț i e i p e
cale administrativă;
- s u s p e n d a r e a e x e c u t ă r i i ac t u l u i ad m i n i st r a t i v f i s c a l
contestat;
a . S u s p e n d a r e a p ro c e d u r i i d e so l u ț i o n a r e a co n t e st a ț i ei
Î n m a t e r i a co n t e s t a ț i e i r e g l em e n t a t e d e C o d u l de p r o c e d ur ă
f i s c a l ă , s u s p e n d a r e a e s t e î n t o t d ea u n a f ac u l t a t i vă ,
legiuitorul lăsând pronunțarea acesteia la latitudinea
o r g a n u l u i c o m p e t e n t d e so l u ț i o n a r e , c a r e u n eo r i se p o a t e
s e s i z a d i n o f i c i u , i a r a l t eo r i n u m a i l a c e r e r e a
contestatorului.
S u s p e n d a r e a c o n t e s t a ț i e i p o a t e i n t e r ve n i c â n d or g a nu l d e
s o l u ț i o n a r e c o m p e t e n t p o a t e su s p e n d a, p r i n d e c i z i e
m o t i v a t ă , su s p e n d a r e a :
- . o rg a n u l c a r e a e f e c t u a t a ct i v i t a t e a d e co n t r o l a s es i z a t
o r g a n e l e î n d r e p t c u p r i v i r e l a ex i s t e n ț a i n d i c i i l o r
s ă v â r ș i r i i u n e i i n f r a c ț i u n i a c ă r e i co n st a t a r e a r a ve a o
înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie
d a t ă î n p r o c e d u r a a d m i n i st r a t i v ă;

53
- s o l u ț i o n a r e a c a u z e i d e p i n d e , î n t o t s au î n p a r t e , d e
e x i s t e n ț a s a u i n e x i s t e n ț a u n u i d r e p t c a r e f ac e o b i e ct u l
unei alte judecăți;
O r g a n u l d e s o lu ț i o n a r e c o m pe t e n t po a t e s u s pe n d a pr o c e d ur a
l a c e r e r e , d a c ă s u n t in v o c a t e m o t i v e t em e i n i c e P r i n
d e c i z i a / d i s p o z i ț i a d e s u s p e n d ar e a c o n t e s t a ț i e i or g a n u l de
s o l u ț i o n a r e c o m p e t e n t v a s t a b i l i ș i t er m en u l p â n ă l a c a r e s e
suspendă procedura.
S u s p e n d a r e a p o a t e f i s o l i c i t a t ă o s i n g ur ă d a t ă. Î n a c e s t ca z
n e a f l ă m î n p r e z e n ț a s u s p en d ă r i i f a c u l t a t i v e l a ce r e r e a
persoanei interesate.
P r o c e d u r a d e so l u ț i o n a r e a c o nt e s t a ț i e i e s t e r e l u at ă l a
î n c e t a r e a m o t i v u l u i c a r e a d et e r m i n a t s u s p en d a r e a s a u , du p ă
c a z , l a e xp i r a r e a t e r m e n u lu i s t a b i l i t d e or g a nu l d e
s o l u ț i o n a r e c o m p e t e n t î n s i t u a ț i a s u s p e n dă r i i l a c er e r e ,
i n d i f e r e n t d a că m o t i v u l ca r e a de t e r m i n a t s u sp e n d ar e a a
încetat sau nu
H o t ă r â r e a d e f i n i t i v ă a i n st a n ț e i p en a l e p r in c a r e s e
s o l u ț i o n e a z ă a c ț i u n e a c i v i l ă e s t e op o z a b i l ă or g a n e lo r f i s c a l e
c o m p e t e n t e p e n t r u s o l u ț i o n ar e a c on t e s t a ț i e i c u pr i v i r e l a
s u m e le p e n t r u c a r e s t a t u l s- a c o n s t i t u i t p a r t e c i v i l ă .
b . S u s p e n d a r e a a c t u l u i ad m i n i st r a t i v f i s c a l
I n t r o d u c e r e a c o n t e s t a ț i e i î n p r o c e d u r a a d m i n i s t r a t i v ă de
a t a c n u su s p e n d ă e x e c u t a r e a a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v f i s ca l .
P r i n u r m a r e , i n t r o d u c e r e a c o n t e st a ț i e i n u ar e e f e c t s u s p e n s i v
d e e x e cu t a r e , a v â n d î n v e d er e c ă t i t l ur i l e d e cr e a n ț ă f i s ca l ă
d e v i n t i t l u r i e x e c u t o r i i ope legis l a d a t a s c a d e n ț e i ob l i g a ț i e i
f i s c a l e . P o r n in d u - s e e x e c u t ar e a s i l i t ă î n b a z a t i t l u l u i de
c r e a n ț ă d e v e n i t e x e c u t o r i u , c h i ar î n a i n t e d e p ar c u r g e r ea
p r o ce d u r i i a d m i n i s t r a t i v e p r e a l a b i l e , s e p o t c r e a g r a v e
p r e ju d i c i i c o n t e s t a t o r u l u i ș i de a c e e a pe o ca l e s ep a r a t ă ș i
s u b s i d i a r ă s e p o a t e s o l i c i t a ș i o b ț i n e su sp e n d a r e a
executării actului contestat.
C o n f o r m a r t . 2 7 8 C o d p r o c e d ur ă f i s c a l ă , c on t e s t a t or u l p o a t e
s o l i c i t a i n s t a n ț e i d e c o n t e n c i o s a dm i n i s t r at i v s u s p en d a r e a
e x e c u t ă r i i a c t u l u i c o n t e s t a t , da c ă s e de p u n e ca u ț i u n e a ,
c a r e s e s t a b i l e ș t e î n c o t e pr o c e nt u a l e c r e s c ă t o ar e î n r a p or t
c u v a l o a r e a im p u n e r i i

7.5. Decizia sau dispoziția de soluționare

Î n s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i , o r ga n u l c om p e t e n t se p r on u n ț ă
p r i n d e c i z i e s a u d i sp o z i ț i e , d u pă c a z .

54
Î n s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i , o r ga n e l e d e s o l u ț i o n ar e
c o m p e t e n t e se p r o n u n ț ă p r i n :
- d e c i z i e - c â n d c o m p e t e n ț a a p a r ț i n e o rg an e l o r f i s c a l d i n
c a d r u a l e Ag e n ț i e i N a ț i o n a l e d e Ad m i n i st r a r e F i s c a l ă;
- d i s p o z i ț i e - c â n d c o m p e t e n ț a ap a r ț in e a u t o r i t ăț i l o r
a d m i n i s t r a ț i e i p u b l i c e l o ca l e ;
P r i n u r m a r e , a t u n c i c â n d s e co n t e s t ă a c t e a d m i n i s t r a t i v-
f i s c a l e c a r e a u c a o b i e c t ve n i t u r i a l o c a t e b u g e t u l u i d e
stat, contestația se va soluționa prin decizie.
C â n d s e c o n t e s t ă a c t e a d m i n i s t r a t i v e f i s c a l e ca r e se
r e f e r ă l a v e n i t u r i b u g e t a r e l o c a l e , co n t e st a ț i a se v a
soluționa prin dispoziție.
C o d u l d e p r o c e d u r ă f i s ca l ă , s t a b i l e ș t e c ă d e c i z i a de
s o l u ț i o n a r e a co n t e s t a ț i e i se e m i t e î n f o r m ă s c r i s ă ș i
c u p r in d e : p r e a m b u l u l , c o n s i d e r e n t e l e , d i s p o z i t i v u l .
D e c i z i a t r e b u i e s e m n a t ă de c ă t r e c o n d u c ăt o r u l d ir e c ț i e i
g e n e r a l e , d ir e c t o r u l g e n e r a l a l or g a n u l u i co m p e t e n t c o n s t i t u i t
l a n i v e l c e n t r a l , c o n d u c ă t o r u l o rg a n u l u i f i sc a l e m i t en t a l
a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v a t a c a t sa u d e î n l o c u i t o r i i a c e st o r a ,
d u p ă ca z .
a . C o n ț i n u t u l d e c i zi e i / d i s p o z i ț i e i
A r t . 2 7 4 C o d p r o c e d u r ă f i s c a l ă pr e v e d e f o r m a ș i c o n ț i n ut u l
d e c i z i e i / d i s p o z i ț ie i d e s o l u ț i on a r e
P r e a m b u l u l v a cu p r i n d e :
- d e n u m ir e a o r g a n u l u i î n v e s t i t c u s o l uț i o n a r e a ;
- numele sau denumirea contestatorului;
- d o m i c i l i u l f i s c a l a l a c e st u i a ;
- n u m ă r u l d e î n r e g i s t r a r e a c o n t e s t aț i e i ;
- obiectul cauzei;
- s i n t e z a s u s ț i n e r i l o r p ă r ț i l o r a t u n c i c â nd o r ga n u l d e
s o l u ț i o n a r e a co n t e s t a ț i e i nu e s t e or g a nu l e m i t e nt a l a c t u l u i .
C o n s i d e r e n t e l e t r e b u i e s ă c up r i n d ă m o t i v e l e de f a p t ş i de
d r e p t c a r e a u f o r m a t co n v i n g er e a or g a n u l u i de s o l u ț i o na r e
c o m p e t e n t î n e m i t e r e a d e c i z i e i . Î n c o n s i d er e n t e s e v o r :
- a r ă t a p u n c t e l e d e v e d e r e a l e p ăr ț i l o r ;
- probele care au fost administrate ,
- t e m e i u r i l e p e n t r u c a r e u n e l e d in t r e e le a u f o s t r e ț i n ut e , i a r
a l t e l e î n lă t u r a t e ;
- n o r m e l e l e g a l e a p l i c a t e l a s i t u aț i a d e f ap t s t a b i l i t ă ;
- r ă s p u n s u r i l e l a f i e c a r e c a pă t d e c er e r e ;
M o t i v a r e a t r e b u i e să f i e c l a r ă , p r e c i s ă ş i n e c o n t r ad i c t o r i e ,
a s t f e l î n câ t , î n b a z a t u t u r o r pr o b e lo r a dm i n i s t r at e î n c a u ză , a
a r g u m e n t e l o r ș i r a ț i o n a m e n t e l or j u r i d i ce , a p r in c i p i i l o r ș i a

55
r e g u l i l o r d e d r e p t s u b s t a n ț i a l ș i pr o c e su a l , s ă as i g u r e
justețea soluției date.
Dispozitivul cuprinde:
- s o l u ț i a p r o n u n ț a t ă ( a d m i t e r ea s a u r e s p i n g er e a
contestației);
- calea de atac;
- t e r m e n u l î n c a r e a c e a st a p o a t e f i e x e r c i t a t ă ;
- instanța competenta.
Î n t o a t e c a z u r i l e , e s t e o b l i g a t o r i u c a o r g an u l d e
s o l u ț i o n a r e c o m p e t e n t s ă m e n ț i o n e z e î n d i s p o z i t i vu l
d e c i z i e i s o l u ț i a p ro n u n ț a t ă ca r e p o at e f i d e a d m i t e r e , î n
t o t a l i t a t e s a u î n p a r t e , o r i d e r e s p i n g e r e a c o n t es t aț i e i .
b. Soluțiile asupra contestației
A t . 2 7 9 - 2 8 0 d i n C o d u l d e pr o c e d ur ă f i s c a l ă r e g l em e n t e a ză
s o l u ț i i l e c a r e p o t f i a d o p t a t e d e or g a n u l de s o l u ț i o na r e .
P r i n d e c i z i e , c o n t e s t a ț i a po a t e f i ad m i s ă î n t o t a l i t a t e s a u
în parte ori respinsă.
1 . Ad m i t e r e a c o n t e s t a ț i e i
Î n c a z u l a d m i t e r i i c o n t e s t a ț i e i s e d e c i de , d u p ă c a z a n u l a r e a
totală sau parțială a actului atacat.
P r i n d e c i z i a p r i n c a r e se d es f i i n ț e a ză t o t a l sa u p a r ț i a l
a c t u l a d m i n i s t r a t i v a t a c a t , p o a t e f i o b l i g a t or g a nu l f i s c a l s ă
î n c h e i e u n n o u a c t c a r e v a a v e a î n v e d er e s t r i c t
considerentele deciziei pronunțate.
Î n s i t u a ț ia î n c a r e s e p ro n u n ț ă o so l u ț i e d e d e s f i i n ț a r e
t o t a l ă s a u p a r ț i a l ă a a c t u lu i a t a c a t , î n c o n s i d e r e n t e l e
d e c i z i e i d e d e s f i i n ț a r e s e v or p r e ze n t a n um a i m o t i v e l e
care au condus la această soluție.
D e c i z i a d e d e s f i i n ț a r e v a f i p u să î n ex e cu t a r e î n t e r m e n
d e 3 0 d e z i l e d e l a d a t a co m u n i c ă r i i , i a r ve r i f i c ar e a v a v i z a
s t r i c t a ce i a ș i p e r io a d ă ș i a c e la ș i o b i e c t a l c on t e s t a ț i e i pe n t r u
c a r e s - a e m i s d e c i z i a , i n c l u s i v pe n t r u c a l c u l u l a c c e so r i i l o r
aferente.
P r i n n o u l a c t a d m i n i s t r a t i v f i sc a l n u s e p o t s t a b i l i î n
s a r c i n a c o n t e s t a t o r u l u i s u m e m a i m a r i d e c ât c e l e d i n
a c t u l d e s f i i n ț a t , a c e s t a p u t ân d f i c o n t e s t at d i n n o u .
C o n t e s t a ț i a p o a t e f i a d m i s ă ș i a ct u l a d m i n i s t r a t i v f i s c a l
a t a c a t a n u l a t ș i î n u r m ă t o a r e l e c a zu r i :
- s e co n s t a t ă e x i s t e n ț e i u n e i e x ce p ț i i d e f o n d s a u d e
procedură;
- l i p s a u n u i a d i n t r e e l e m e n t e l e r e f e r i t o a r e l a n u me ,
p r e n u m e ș i c a l i t a t e a p e r so a n e i î m p u t e r n i c i t e a o rg a n u l u i
fiscal; -

56
- n u m e l e ș i p r e n u m e l e o r i d en u m i r e a co n t r i b u ab i l u l u i , a
o b i e c t u l u i a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v s a u a s e m n ăt u r i i
p e r s o a n e i î m p u t e r n i c i t e a o r g a n u l u i f i s c a l , c u ex c ep ț i a
a c t e l o r a d m i n i s t r a t i v e f i sc a l e e m i s e p r i n i n t e r m e d i u l
mijloacelor informatice.
2. Respingerea contestație
C o n t e s t a ț i a p o a t e f i r e s p i n s ă ca :
- n e î n t e m e i a t ă - î n s i t u a ț i a î n c a r e ar g um e n t e l e de f a p t ș i
d e d r e p t p r e z e n t a t e î n s u s ț in e r e a c o n t e s t a ț ie i n u s u n t de
n a t u r ă s ă m o d i f i c e c e l e d i s p u s e pr i n a c t u l ad m i n i s t r a t i v
fiscal atacat;
- n e m o t i v a t ă - î n s i t u a ț i a î n c ar e c o n t e st a t o r u l n u p r e z i n t ă
a r g u m e n t e d e f a p t ș i d e d r e p t î n s u s ț i n e r e a c o n t e st a ț i e i s a u
a r g u m e n t e l e a d u s e n u s u n t in c i d e n t e c au z e i s u p u s e
soluționării;
- f i i n d f ă r ă o b i e c t - î n s i t u aț i a î n c ar e s u m e l e ș i m ă su r i l e
c o n t e s t a t e n u a u f o s t s t a b i l i t e p r i n ac t u l a dm i n i s t r a t i v f i s c a l
a t a c a t sa u d a c ă p r i n r e l u a r e a p r o c e d ur i i ad m i n i s t r a t i v e ,
l u â n d u - s e a c t d e s o l u ț i a p r o n un ț a t ă de i n s t a n ț a pe n a l ă , se
c o n s t a t a c ă c e r e r e a r ă m â n e f ăr ă o b i e c t ;
- i n a d m i s i b i l ă - î n s i t u a ț i a c o n t e s t ă r i i d e c i z i i l o r d e i m pu n e r e
e m i s e î n t e m e i u l d e c i z i e i r e f e r i t oa r e l a ba z a d e im p u n er e .
Î n s i t u a ț i a n e î n d e p l i n i r i i u n o r co n d i ț i i p r o c e d u r a l e ,
c o n t e s t a ț i a p o a t e f i r e s p i n să c a :
- n e d e p u s ă î n t e r m e n - î n s i t u a ț i a î n c a r e ac e a s t a a f o s t
d e p u să p e s t e t e r m e n u l p r e v ă z u t d e l e g e ;
- f i i n d d e p u s ă d e o p e r s o an ă l i p s i t ă d e ca l i t at e a d e a
c o n t e s t a - î n s i t u a ț ia î n c ar e a c e a s t a e s t e f or m u l at ă d e o
p e r so a n ă f i z i c ă sa u j u r i d i c ă l i p s i t ă d e c a l i t at e p r o c e s u a l ă ;
- f i i n d d e p u s ă d e o p e r s o an ă l i p s i t ă d e ca p ac i t at e d e
exercițiu, potrivit legii;
l i p s i t ă d e i n t e r e s - î n s i t u aț i a î n c ar e c o n t e st a t o r u l n u
d e m o n s t r e a z ă c ă a f o s t l e z a t î n d r e pt u l s a u i n t er e s u l s ău
legitim;
p r e m a t u r f o r m u l a t ă - î n s i t u aț i a î n c ar e s u m e l e c o n t e s t a t e
n u s u n t s t a b i l i t e c u t i t lu d e f i n i t i v î n sa r c i n a ac e s t u i a s a u î n
c a z u l î n ca r e c o n t r i b u a b i l u l c o n t e s t ă u n a c t pr e m e r g ă t o r c ar e
s t ă l a b a z a e m i t e r i i u n u i a c t a d m in i s t r a t i v f i s c a l .
P r i n d e c i z i e s e p o a t e l u a a ct d e r en u n ț a r e a l a co n t e st a ț i e ,
î n c a z u l î n c a r e c o n t e s t a t o r u l s o l i c i t ă r et r a g e r e a
acesteia.

57
D e a s e m e n e a p r i n d e c i z i e s e p o at e co n st a t a a u t o r i t at e a
d e l u c r u j u d e c a t a t u n c i câ n d e x i st ă i d e n t i t at e d e o b i e ct ,
părți și cauză.
Î n c a z u l î n c a r e p r o c e d u r a ad m i n i s t r a t i v ă n u s e f i n a l i z e a z ă
p r i n p r o n u n ț a r e a u n e i s o lu ț i i p e f o nd , i n s t a n ț a d e c o n t e n c i o s
a d m in i s t r a t i v, î n i p o t e z a ad m i t e r i i c a î n t e m e i at ă a ac ț i u n i i
f o r m u l a t e d e r e c l a m a n t p r i v i n d a n u l a r e a d e c i z i ei d e
r e s p i n g e r e a c o n t e s t a ț i e i , s e v a p u t e a su b s t i t u i au t o r i t ă ț i i
a d m i n i s t r a t i v e c o m p e t e n t e să s o l u ț i o n e z e p e f o n d c a u za
( a se v e d e a a r t . 2 8 1 a l i n . 7 Co d p r o c e d u r ă f i s c a l ă ) .

c . C o m u n i c a r e a d e c i z i e i / d i sp o z i ț i e i d e so l u ț i o n a r e
D e c i z i a s e c o m u n i c ă c o n t e st a t o r u l u i , p e r so a n e l o r
i n t r o d u s e ș i o rg a n u l u i f i s c a l e m i t en t al a c t u l u i
administrativ atacat.
D e c i z i a s e c o m u n i c ă î n u r m ă t o ar e l e m o d a l i t ăț i :
- p r i n p r e z e n t a r e a c o n t r i b u ab i l u l u i l a s e d i u l o rg a n u l u i
f i s c a l e m i t e n t ș i p r im i r e a a c e s t e i a s ub s e m nă t u r ă, d a t a
c o m u n i c ă r i i f i i n d d a t a r id i c ă r i i ;
- p r i n p e r s o a n e l e î m p u t e r n i c i t e a l e o rg an u l u i f i sc a l ,
potrivit legii;
- p r i n p o ș t ă l a d o m i c i l i u l f i s ca l a l co n t e s t a t o r u l u i , cu
s c r i s o a r e r e c o m a n d a t ă c u co n f i r m a r e de p r im i r e , pr e c um ș i
p r i n f a x , t e l e f o n , e - m a i l , d a c ă s e a s i g ur ă t r a n s m i t er e a
t e x t u l u i a ct u l u i ș i c o n f ir m ar e a p r im i r i i a c e st u i a , d a t a
c o m u n i c ă r i i f i i n d d o v e d i t ă pr i n s em n ă t ur a d e s t i na t a r u l u i ;
- s i t e - u l o rg a n u l u i f i s c a l
C o m u n i c a r e a d e c i z i e i d e so l u ț i o n a r e a c o n t e s t aț i e i
c o n t e s t a t o r u l u i ș i o rg a n u l u i f i s ca l e m i t en t r e p r e z i n t ă u n
a s p e c t d e o s e b i t d e i m p o r t an t î n t r u c â t d i n ac e s t m o m e n t
î n c e p e s ă c u r g ă t e r m e n u l î n ca r e p o at e f i i n t r o d u s ă
a c ț i u n e a î n c o n t e n c i o s a d m i n i s t r a t i v.
d . N a t u r a j u r i d i c ă a d e c i zi e / d i s p o z i ț i e i d e so l u ț i o n a r e a
contestației
Î n p r i v i n ț a n a t u r i i j u r i d i c e a d e c i z i e i p r i n c a r e es t e
s o l u ț i o n a t ă c o n t e s t a ț i a , î n pr o c e du r a ad m i n i s t r a t i v - f i s c a l ă ,
d o c t r i n a n u e st e u n i t a r ă .
U n i i a u t o r i c o n s i d e r ă c ă a r e n a t u r a j u r i d i că a u n u i r e c u r s
a d m i n i s t r a t i v - j u r i s d i c ț i o n a l ( a se v e d e a D . C . P o p a ,
R e c u r su l … , o p . c i t . p . 11 6 , A . Tr ă i l e s c u , Dr e p t a dm i n i s t r at i v.
Tr a t a t , o p . c i t . p . 3 3 1 )
O p i n i a m a j o r i t a r ă s u s ț i n e c ă , d e c i z i a pr i n c ar e e s t e
s o l u ț i o n a t ă d e c i z i a / d i s p o z i ț i a d e s o l uț i o n a r e a c o n t e st a ț i e i

58
î m b r a c ă f o r m a u n u i a c t a d m i n i s t r at i v f i s c a l , c a r e a r e
n a t u r a j u r i d i c ă a u n u i a c t a d m i n i s t r a t i v u n i l at e r a l , d e
a u t o r i t a t e , c u c a r a c t e r i n d i v i d u a l ( a s e v e de a A . F a n u-
Moca, op. cit. p. 253)

Capitolul VIII
F a za j u r i s d i c ț i o n a l ă a c o n t e n c i o su l u i f i s c a l

8.1. Instanța competentă

P e n t r u a a s i g u r a l i b e r u l a c c e s l a j u s t i ț i e co n s f i n ț i t d e ar t . 21
d i n C o n s t i t u ț i e , l e g i u i t o r u l a pr e v ă z u t î n a r t . 2 8 1 C o d
p r o ce d u r ă f i s c a l ă d r e p t u l d e a a t a c a de c i z i i l e e m i s e î n
p r o ce d u r a a d m i n i s t r a t i v f i s c a l ă î n f a ț a i n st a n ț e i d e
c o n t e n c io s a d m i n i s t r a t i v
R e f e r i t o r l a f a z a j u r i s d i c ț i on a l ă s a u j ud i c i a r ă a
c o n t e n c io s u l u i a d m i n i s t r a t i v f i s c a l , a c e a s t a es t e
r e g le m e n t a t ă d e p r e v e d e r i l e L eg i i co n t e n c i o s u lu i
a d m in i s t r a t i v ( L e g e a n r. 5 54 / 2 0 0 4 cu m o d i f i că r i ) , cu
s p e c i f i c a r e a c ă p r e z i n t ă a n u m i t e p a r t i c u la r i t ă ț i .
a . C o m p e t e n ț a m a t e r i a l ă a i n s t an ț e i d e co n t en c i o s
administrativ
C o d u l d e p r o c e d u r ă f i s ca l ă ( r e p u b l i c a t ) , s t a t ue a z ă c ă
d e c i z i i l e e m i se î n s o l u ț i o n a r ea c o n t e s t aț i i l o r p o t f i a t a c a t e de
c ă t r e c o n t e s t a t o r s a u d e c ă t r e p er s o a n e l e i n t r o du s e î n
p r o ce d u r a d e s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț i e i , l a i n s t a nț a
j u d e c ă t o r e a s c ă d e c o n t e n c i o s a dm i n i s t r a t i v co m p e t e n t ă
potrivit legii.
P o t r i v i t d i s p o z i ț i i l o r C o d u l u i de p r o ce d u r ă c i v i l ă :
- t r i b u n a l u l e s t e c o m p e t en t s ă j u d e c e î n p r i m ă i n st a n ț ă
procesele și cererile în materie de contencios
a d m i n i s t r a t i v, î n a f a r ă d e c e l e d at e î n c o m p et en ț a cu r ț i l o r
de apel,
- c u r ț i l e d e a p e l j u d e c ă î n p r i m a i n s t an ț ă p r o c es e l e ș i
cererile în materia contenciosului administrativ privind
a c t e l e a u t o r i t ă ț i l o r a d m i n i st r a ț i e i p u b l i c e ce n t r a l e .
D i n i n t e r p r e t a r e a a c e s t o r n o r m e d e co m p e t e n ț ă î n m at e r i a
c o n t e n c i o s u l u i a d m i n i s t r a t i v s t a t u a t e d e C o du l d e
p r o ce d u r ă c i v i l ă s e d e s p r i n d e u n si n g u r c r i t e r i u c ar e
d e t e r m i n ă co m p e t e n ț a m a t e r i a lă d e f o nd , r e sp e c t i v
p o z i ț i o n a r e a a u t o r i t ă ț i i p u b l i c e em i t e n t e a a c t u l u i

59
a d m in i s t r a t i v î n s i s t e m u l ad m i n i s t r a ț i e i p u b l i c e - a u t o r i t ă ț i
c e n t r a l e s a u l o ca l e - n e a v â n d r e l e v a n ț ă v a l o a r e a o b i e c t u l u i
cererii.
A r t . 1 0 a l L e g i i c o n t e n c i o s u l u i a dm i n i s t r a t i v nr. 5 5 4/ 2 0 0 4
( m o d i f i c a t p r i n L e g e a n r. 2 1 2 / 2 0 1 8) a i n t r o d u s c r i t e r i u l
v a l o r i c î n p r i v i n ț a c o m p et en ț e i m a t e r i a l e d e so l u ț i o n a r e a
l i t i g i i l o r a v â n d c a o b i e c t c r e an ț e l e f i s ca l e p r i v i n d
i m p o z i t e , t a x e ș i a l t e c o n t r i b u ț i i o b l i g at o r i i :
- s u n t d e c o m p e t e n t e s ă j u d ec e l i t i g i i l e a l e c ă r o r c u a n t u m
d e i mp u n e r e e s t e p â n ă l a 3 . 0 0 0 . 0 00 l e i t r i b u n a l e l o r
administrativ-fiscale;
- s u n t d e c o m p e t e n t e s ă j u d ec e l i t i g i i l e a l e c ă r o r c u a n t u m
d e i mp u n e r e e s t e p e s t e 3 . 00 0 . 0 0 0 l e i s e cț i i l e d e
c o n t e n c i o s a d m i n i s t r a t i v ș i f i s c a l al e c u r ț i l o r d e ap e l ;
N o r m e l e d e c o m p e t e n ț ă m a t e r i a l au c a r a c t e r i m p e r at i v e
b . Co m p e t e n ț a t e r i t o r i a l ă
A r t . 1 0 d in L e g e a c o n t e n c i o su l u i a d m in i s t r a t i v d i s pu n e c ă
e s t e c o m p e t e n t s ă j u d e ce î n m at e r i a co n t e n c i o s u l u i f i s ca l :
- t r i b u n a l u l r e s p e c t i v s e c ț i a d e co n t e n ci o s ad m i n i st r a t i v
ș i f i s c a l în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal
contestatarul a t u n c i c â n d î n pr o c e d ur a pr e a l a b i l ă s- a
p r o n u n ț a t direcția generală regională a finanțelor publice (când
obiectul impunerii este până la 3.000.000 lei)
- curtea de apel în a cărei rază teritorială își are domiciliul fiscal
contestatarul, atunci când în procedura prealabilă s-a pronunțat Direcția
specializată din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală
(când obiectul impunerii este peste 3.000.000 lei).

8.2.Subiectele procesuale ale acțiunii în contencios fiscal

Î n c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d er i l e a r t . 1 d i n Le g e a nr. 5 5 4 / 2 0 0 4 ,
p o a t e f i r e c l a m a n t , s u b i e ct a c t i v î n t r - o a c ț iu n e î n
c o n t e n c io s a d m i n i s t r a t i v :
- p e r s o a na v ă t ă m a t ă î n t r - un d r ep t s a u i n t er e s l e g i t im ;
- Av o c a t u l P o p o r u l u i p e n t r u a p ăr a r ea i n t e r e s e l o r ge n e r a l e
ale cetățenilor;
- M i n i s t e r u l P u b l i c p e n t r u a p ă r a r e a dr e p t u r i l o r ș i i n t e r e se l o r
p e r so a n e l o r l i p s i t e d e ca p a c i t a t e de e x er c i ț i u : m i n or i s a u
interziși judecătorești;
- a u t o r i t a t e a p u b l i c ă e m i t e n t ă a a c t u l u i ad m i n i s t r a t i v ;
- p r e f e c t u l p e n t r u a p ă r a r e a d r ep t u r i l or ș i i n t e r e s e l o r
c e t ă ț e n i l o r s a u in s t i t u ț i i l o r pu b l i c e a f e c t a t e d i n un i t a t e a
a d m in i s t r a t i v ă u n d e î ș i d e s f ă ș o ar ă a c t i v i t a t ea ;

60
- A g e n ț i a N a ț io n a l ă a F u n c ț i o na r i l o r P u b l i c i pe n t r u a p ă r a r e a
a c e s t e i c a t e g o r i i so c i o - p r o f e s i o n a le ;
- o r i c e s u b i e c t d e d r e p t p ub l i c .
Î n c e e a c e p r i ve ș t e s u b i e ct u l p ro c e su a l p a s i v, p â r ât u l
a c e s t a e s t e a u t o r i t a t e a p u b l i c ă ad m i n i st r a t i v ă e m i t e n t ă a
a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v f i s ca l a t ac a t .
Î n c a z u l a c ț i u n i l o r î m p o t r i v a ac t e l o r ad m i n i st r a t i v e
f i s c a l e , v o r f i c i t a ț i î n c a l i t a t e d e p â r â t at â t o r g an u l
e m i t e n t a l d e c i z i e i î n s o l u ț i o n a r e a co n t e st a ț i e i , c â t ș i
o r g a n u l c a r e a e m i s a c t u l ad m i n i s t r a t i v f i s c a l a t a ca t î n
p r o ce d u r a p r e a l a b i l ă .

8.3. Reguli procedurale

a . A c t i v i t ă ț i p ro c e d u r a l e an t e r i o r j u d e că ț i i p ro p r i u –z i s e
C o n f o r m d i s p o z i ț i i l o r L e g i i nr. 5 5 4 / 2 0 0 4 , r e c l a m a n t u l a r e
o b l i g a ț i a d e a a n e x a l a a c ț i un e :
- c o p i a a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v pe c a r e î l a t a c ă s au , d u p ă
c a z , r ă s p u n s u l a u t o r i t ă ț i i p u b l i c e p r i n c a r e i se c o m un i c ă
r e f u zu l s o l u ț i o n ă r i i c e r e r i i sa l e .
- î n c a z u l î n c a r e r e c l a m a nt u l n u a pr i m i t n i c i un r ă sp u n s l a
c e r e r e a s a , v a d e p u n e l a d o sa r co p i a c e r e r i i , ce r t i f i ca t ă
p r i n n u m ă r u l ș i d a t a î n r e g i s t r ă r i i l a au t o r i t a t ea p u b l i că ;
- o r i c e î n s c r i s c a r e f a ce d o v ad a î n d ep l i n i r i i p ro c e d u r i i
prealabile.
L a p r i m i r e a c e r e r i i , i n s t a n ț a d e co n t e n c i o s f i s c a l va
dispune:
- c i t a r e a p ă rț i l o r : c o n t e s t at o r u l î n c a l i t a t e d e r e c l am a n t ș i
o r g a n u l e m i t e n t a l a c t u l u i , pr e c um ș i o r g an u l d e
s o l u ț i o n a r e a c o n t e s t a ț ie i , a m be l e o r ga n e î n ca l i t a t e d e
p â r â ț i ; c i t a r e a s e v a f a c e p o t r i v i t n o r m e l o r p r e v ă zu t e d e
Codul de procedură civilă;
- v a ce r e a u t o r i t ă ț i i a l c ă r e i ac t e s t e a t a c a t s ă î i c om u n i c e de
u r g e n ț ă a c e l a c t , î m p r e u n ă c u î n t r e a g a do c u m e n t a ț i e c ar e a
stat la baza emiterii lui;
- o r i c e a l t e l u cr ă r i n e c e s ar e p e n t r u s o l u ț i on a r ea c a u z e i .
A c ț i u n i l e î n c o n t e n c i o s a d m i n i s t r a t i v se j u d e c ă d e
u r g e n ț ă ș i c u p r e c ă d e r e , î n șe d i n ț ă p u b l i c ă , î n co m p l et u l
s t a b i l i t d e l e g e , h o t ă r â r i l e u r m â n d a f i r e d a c t at e ș i
m o t i v a t e î n m o d u rg e n t .
b . Co n d i ț i i d e f o n d ș i f o r m ă a l e ac ț i u n i i î n co n t e n ci o s
fiscal
A c ț i u n e a î n co n t e n c i o s f i s c a l , î n c o n f or m i t at e c u C o d u l de
p r o ce d u r ă c i v i l ă , t r e b u i e s ă î nd e p l i n e a s c ă t o a t e ce r i n ț e l e

61
u n e i a c ț i u n i î n j u s t i ț i e . C e r e r e a de c h em a r e î n j u d e c a t ă s e
f o r m u l e a z ă î n s c r i s f i i n d o co n d i ț i e d e f o r m ă a b s o l u t ă ș i
t r e b u i e s ă c o n ț i n ă u r m ă t o ar e l e e l e m e n t e o b l i g at o r i i :
- d a t e l e d e i d e n t i f i c a r e a c o n t e st a t o r u l u i ;
- o b i e c t u l c o n t e st a ț i e i ;
- m o t i v e l e d e f a p t ș i d e d r e pt ;
- d o v e z i l e p e c a r e s e î n t e m e i a ză ; p r o b e l e t r e b u i e c up r i n s e î n
c e r e r e a i n t r o d u c t i vă d e i n s t an ț ă , a l t f e l , r e c l am a n t u l v a f i
d e c ă z u t d i n d r e p t u l d e a s o l i c i t a s u p l im e n t ar e a s a u
a d m in i s t r a r e a u n o r n o i p r o b e ; î n m od e x c e p ț i on a l s e p o at e
s u p l i m e n t a p r o b a t o r i u l î n c ur s u l j u d e c ăț i i nu m a i da c ă
n e c e s i t a t e a a d m i n i s t r ă r i i p r ob e i r e z u l t ă d i n d er u l a r e a
judecății;
- s e m n ă t u r a c o n t e s t a t o r u l u i s a u a î m p u t e r n i c i t u l u i a ce s t u i a ;
dovada calității de împuternicit se va face conform
d i s p o z i ț i i l o r l e g a l e p r i n d e pu n e r ea p r o cu r i i d e î m p u t er n i c i r e
î n o r i g i n a l s a u co p i e l e g a l i z a t ă o r i du p l i c a t d u pă p r o cu r a
notarială;
Lipsa unora dintre elementele obligatorii poate avea
c o n s e c i n ț e î n s e n s u l a n u l a r e a c o n t e st a ț i e i .

8 . 4 . S u s p e n d a r e a e x e c u t ă r i i a ct u l u i a d m i n i s t r a t i v f i s ca l
atacat
A r t . 1 5 d in L e g e a 5 5 4 / 2 0 0 4 r eg l e m en t e a z ă po s i b i l i t a t e a
suspendării executării actului administrativ unilateral
p r i n ce r e r e a a d r e s a t ă i n s t a n ț e i c o m p e t en t e p e n t r u
a n u l a r e a , î n t o t s a u î n p a r t e , a a c t u l u i at a c a t .
Cererea de suspendare se poate formula:
- odată cu acțiunea principală ;
- p r i n t r - o a c ț i u n e s e p a r a t ă i n t r o d u s ă p ân ă l a s o l u ț i on a r ea
acțiunii în fond;
- i n d e p e n d e n t d e f a p t u l d a c ă an t e r io r c o n t r i b u a b i l u l a
f o r m u l a t s a u n u o c e r e r e d e s u s pe n d ar e î n b a za a r t . 1 4 d i n
l e g e ș i f ă r ă a a v e a v r e o i m p or t a n ț ă m o du l d e s o l u ț i on a r e a
acesteia.
L e g ă t u r a i n d i s o l u b i l ă d i n t r e a c ț i u n e a p r i n c i p al ă î n an u l a r e
ș i c e r e r e a a c c e s o r i e d e s u s p en d a r e r e z u l t ă d in
i n t e r p r e t a r e a p r e v e d e r i l o r ar t . 15 d i n L eg e a 5 5 4/ 2 0 0 4 . P r i n
u r m a r e , î n c a z u l r e n u n ț ă r i i l a a cț i u n e a p r i n c i p a l ă , ce r e r e a
d e s u s p e n d a r e v a f i r e s p i n s ă ca f i i n d f ă r ă o b i e c t .
C a r a c t e r u l a c c e s o r i u a l ce r e r i i d e s u s p en d a r e a e x e c u t ăr i i
este confirmat și de faptul că hotărârea prin care se

62
s o l u ț i o n e a z ă c e r e r e a d e s u s p en d a r e e st e , d e r e g u l ă , o
încheiere.
Motivele care trebuie să fundamenteze cererea de
s u s p e n d a r e t r e b u i e s ă f i e t e m e i n i c e , s ă cr e e z e d e l a
î n c e p u t o î n d o ia l ă a s u p r a l e g a l i t ă ț i i ș i t e m e i n i c i e i a ct u l u i
c o n t e s t a t ș i s ă f i e c u p r i n s e î n c o n s i d er e n t e l e ho t ă r â r i i .
M o m e n t u l p â n ă l a c a r e p o a t e f i c er u t ă s u s pe n d a r e a
e x e c u t ă r i i a c t u l u i a d m i n i s t r a t i v e s t e c e l al s o l u ț i o n ăr i i î n f o nd
a a c ț i u n i i î n c o n t e n c io s a d m i n i s t r a t i v a l c ăr e i a c c e so r i u e s t e .

8 . 5 . S o l u ț i i l e p e c a r e l e p o at e p r o n u n ț a i n st a n ț a d e
contencios administrativ
I n s t a n ț a d e c o n t e n c i o s a d m i n i s t r at i v p o a t e să d i s p u n ă :
- a ) a d m i t e r e a a c ț i u n i i ș i an u l a r e a ac t u l u i î n t o t a l i t at e s au
î n p a r t e u r m a t ă d e i n s t i t u ir e a o b l i g a ț i e i a u t o r i t ă ț i i f i s c a l e
s ă e m i t ă u n a c t a d m i n i s t r a t i v f i s c a l o ri s ă e l i b e r e z e u n
c e r t i f i c a t , o a d e v e r i n ț ă s au o r i c e al t î n s c r i s ;
- b). respingerea acțiunii.
I n s t a n ț a d e c o n t e n c i o s a d m i n i st r a t i v e st e co m p e t en t ă s ă
s e p ro n u n ț e a s u p r a .
- a s u p r a l e g a l i t ă ț i i a c t e l o r s au o p e r a ț i u n i l o r
a d m i n i s t r a t i v e c a r e a u s t at l a b a z a e m i t e r i i a ct u l u i d e d u s
judecății;
- a s u p r a d e s p ă g u b i r i l o r p e n t r u d au n e l e m a t e r i a l e și
m o r a l e c a u z a t e , d a c ă r e c l a m a n t u l a so l i c i t a t ac e s t l u c r u
ș i a u f o s t a d m i n i s t r a t e p ro b e î n a ce s t se n s .

8.6. Căile e atac în faza jurisdicțională

L e g e a c o n t e n c i o su l u i a d m in i s t r a t i v c ar e r e g l e m en t e a z ă
c o n t r o l u l j u d e c ă t o r e s c a su p r a ac t e l o r ad m i n i s t r a t i v e , c a
p r o ce d u r ă s p e c i a l ă , a p r e v ă zu t î n ar t . 2 0 că p a r t e a
n e m u l ț u m i t ă a r e l a d i s p o z i ț i e ca l e a d e a t a c a r e c u r su l u i .
Î n d o c t r i n ă s- a u e x p r i m a t pu n c t e de v e d er e d i f er i t e p r i v i t o a r e
l a c a l e a d e a t a c i n s t i t u i t ă c e l e ge . U n i i a u t or i a u s u s ț i nu t c ă
e a e s t e o c a l e d e a t a c o r d i n ar ă , p e nt r u c ă om i s i o m ed i o
l e g i u i t o r u l n u a p r e v ă zu t ș i a l t ă c a l e o r d i na r ă ( a s e v ed e a
D . C . D r a g o ș , L e g e a c o n t e n c i o su l u i a d m in i s t r a t i v. C o m en t a r i i
ș i e x p l i c a ț i i , E d i t u r a A l l B e c k , B u c u r e șt i , 2 0 0 5 , p. 2 9 6)
A l ț i a u t o r i a u s u s ț i n u t că a c e a s t ă ca l e d e a t a c e s t e o ca l e
e x t r a o r d i n a r ă p e n t r u că î n s i s t em u l n o s t r u d e dr e p t
p r o ce s u a l c i v i l r e cu r s u l e s t e p r e vă z u t c a o ca l e e x t r a o r d i na r ă
ș i î n c o n se c i n ț ă s e p o a t e e x er c i t a n um a i î n c on d i ț i i
r e s t r i c t i v e , r e s p e c t i v d a că s u n t î nd e p l i n i t e e x i ge n ț e l e ar t .

63
4 8 3 - 4 9 6 C o d p r o c e d u r ă c i v i l ă ș i s u s p u s u no r r e g u l i
r e s t r i c t i v e p r i v i t o a r e la p r ob a ț i u n e ( a s e v ed e a A . F a nu -
M o c a , o p . c i t . , p . 2 7 5 ) . N e r a l ie m a c e s t e i o p i n i i ș i a pr e c i e m
c ă r e c u r s u l î m p o t r i v a u n e i ho t ă r âr i p r o n u n ț a t e d e i n s t an ț a d e
c o n t e n c io s a d m i n i s t r a t i v e s t e o c a l e de a t a c e x t r a or d i n a r ă .
C a l e a d e a t a c a r e c u r su l u i p o a t e f i d e c l a r a t ă î n t e r m e n d e 15
z i l e d e l a co m u n i c a r e a h o t ă r âr i i
I n s t a n ț a c o m p e t e n t ă s ă j u d ec e r e c u r s u l :
- c u r t e a d e a p e l î n a c ă r e i r a z ă a r e d o m i c i l i u l s a u se d i u l
c o n t e s t a t o r u l c â n d î n p r i m ă i n s t a n ț ă s - a p r o n u n ț at
tribunalul ;
- Î n a l t a C u r t e d e C a s a ț i e ș i J u st i ț i e c â n d î n p r i m ă
i n s t a n ț ă s - a p ro n u n ț a t c u r t e a d e a p e l , s e cț i a d e
contencios administrativ și fiscal;

Capitolul IX

M o d i f i c a r e a ș i s t i n g e r e a c r e an ț e l o r f i s c a l e

9 . 1 . M o d i f i c a r e a o b l i g aț i i l o r f i s c a l e
M o d i f i c a r e a o b l i g aț i i l o r f i s ca l e po a t e i n t e r ve n i i
a t u n c i c â n d î n s i t u a ț i a d e b i t or u l u i f i s c a l a u i n t e r v e n i t
a n u m i t e î m p r e j u r ă r i c a r e l - a u de t e r m i n a t s ă nu e x e c u t e
c r e a n ț a sa u a u i n t e r v e n i t s i t u a ț i i c a r e n u a u p u t u t f i
anticipate.

64
 1 . C a u z e l e d e m o d i f i c a r e a c r e an ț e i f i s c a l e s u n t :
- a ) m o d i f i c a r e a e l e m en t e l o r ca r e au st a t l a b a za
i n d i v i d u a l i ză r i i o b l i g a ț i e i f i s c a l e și c a r e a u f o s t ad u se l a
c u n o ș t i n ț a o r g a n e l o r f i sc a l e ( e x . di s t r u ge r e a t o t a l ă s a u
p a r ț i a l ă a i m o b i l u l u i d a t or i t ă u nu i c u t r em u r nu m a i po a t e
a t r a g e o b l i g a ț i a p l ă ț i i i m p o z i t u l u i p e c l ăd i r i ) ;
- b ) o i n s t a n ț ă j u d e c ă t o r e a s ă a d e sf i i n ț a t cu
c a r a c t e r d e f i n i t i v t i t l u l e x e cu t o r i u î n t o t a l i t a t e s a u î n
p a r t e ( e x. o b l i g a ț i a im p u s ă a f o s t i n e x i s t en t ă ) ;
- c) a u a p ă r u t a c t e n o r m a t i v e n o i c ar e a u pr or o g a t
t e r m e n u l d e e x i g i b i l i t a t e , ca r e au r e du s c u a n t um u l
o b l i g a ț i e i f i s ca l e s a u a u e l i m i n a t ob l i g a ț i a ( e x . i m po z i t u l n u
s e m a i p l ă t e ș t e l u n a r c i de d o u ă or i p e an , c o t a de
i m p o z i t a r e s- a r e d u s d e l a 16 % l a 1 0 % et c ) ;
2 . A l t e c a zu r i d e m o d i f i ca r e a o b l i g a ț i i l o r f i s c a l e
m a i p o t f i d e t e r m i n a t e d e m o d i f i c ă r i i n t e r v en i t e î n
declarațiile fiscale ale contribuabilulu i:
- î n c e t a r e a a c t i v i t ăț i i ( e x . d e c e s u l p e r so a n e i c a r e
realiza venituri din activități i n de p e n d en t e ,
lichidarea/dizolvarea p er s o a n e i j ur i d i c e sau
a b s o r ț i a / f u z i u n e a p e r s o a n e i j ur i d i c e ; î n c e t ar e a o b l i g a ț i i l o r
p e r so a n e i j u r i d i c e c a r e e s t e ab s o r b i t ă s a u c ar e a f u z i on a t
r i d i c ă p r o b l e m a p r e l u ă r i o b l i g aț i i l o r f i s ca l e de un i t a t e a
a b s o r b a n t ă sa u c u c a r e a f u z io n a t ) ;
3 . M o d i f i c a r e a p o at e f i a t r a s ă și d e î n l e sn i r i l e l a
p l a t ă a c o r d a t e d e o rg a n e l e f i n an c i a r e î n a n u m i t e
împrejurări.
Î n a r t . 1 8 4 d in C o d u l d e pr o c e d ur ă f i s ca l ă s e d i s p un e
c ă o r g a n e l e f i s ca l e c e n t r a l e l a c er e r e de b i t or u l u i f i s c a l , p o t
a c o r d a î n l e s n i r i l a p la t ă da c ă s u n t î n d e p l i n i t e c o nd i ț i i l e
p r e vă z u t e d e l e g e , p e o p e r i o a d ă d e p â n ă l a 5 an i p en t ru
c r e a n ț e p e n t r u c a r e s e p o t c o n s t i t u i i g a r a n ț i i , i a r pe n t r u
c e l e p e n t r u c a r e n u s e p o t co n s t i t u i g a r a n ț i i p e o
perioadă de ce mult 6 luni.
D i n c o n ț i n u t u l t e x t u l u i r e z u l t ă ur m ăt o a r e le :
- o r g a n e le f i n a n c i ar e centrale pot a c o r da
e ș a l o n a r e a c a m i j l o c d e î n l e s n i r e al p l ă ț i i ;
- e șa l o n a r e a p o a t e f i a c o r d a t ă n um a i d a că s u n t
îndeplinite condițiile legale;
- e ș a l o n a r e a v i z e a z ă i m p o z i t e da t o r a t e bu g e t u l u i
consolidat al statului;
A r t . 1 8 5 r e g l e m e n t ea z ă d r ep t u l o r g a n e l o r f i s c al e
locale de a acorda:

65
 a . e ș a l o n ă r i s a u a m â n ă r i l a p l at a p e n t r u
- o b l i g a ț i i l e f i s c a l e d at o r a t e b u g e t u l u i l o c a l ;
- cr e a n ț e l e a v â n d c a o b i e c t am e n z i t r a n s m i s e de
a n u m i t e o r g a n e s p r e e x e cu t a r e ;
- cr e a n ț e b u g e t a r e a l e a lt o r or g a n e t r a n sm i s e s pr e
recuperare organelor locale;
b. scutiri sau reduceri de majorări de întârziere
pentru creanțele bugetare locale;
E ș a l o n a r e a s e p o at e a c or d a p e nt r u o p e r i o a d ă d e
c e l m u l t 5 a n i , i a r a m â n a r e a p e p e r i o ad ă d e p ân ă l a 6
l u n i , d a r f ă r ă s e d e p ă ș e a s c ă d a t a d e 2 0 d e c em b r i e a a n u l u i
de cordare a amânării.
P o t b e n e f i c i a d e a c e st e î n l e sn i r i o r i c e d eb i t o r
i n c l u s i v a s o c i a ț i i l e f ă r ă p e r s o n a l i t a t e j u r i d i c ă ș i pe n t r u
orice fel de creanță fiscală.
S u n t a s i m i l a t e c r e a n ț e l o r f i s c a l e:
- a m e n z i l e d e o r i c e f e l a d m in i s t r a t e de o r g a n u l
f i s c a l t r a n s m i s e s p r e e x e cu t a r e;
- cr e a n ț e l e t r a n sm i s e s pr e r e cu p e r ar e or g a n e l or
f i s c a l e i n c l u s i v c e l e r e z u l t a t e d i n r a po r t ur i j ur i d i c e
c o n t r a c t u a l e s t a b i l i t e p r i n h o t ăr â r i j u de c ă t o r e ș t i s a u a l t e
î n s c r i s u r i c a r e p o t r i v i t l e g i i c i v i l e s u n t t i t l ur i e x e c u t o r i i ;
S u n t e x c e p t a t e d e l a eș a l o n a r e / a m â n a r e :
- o b l i g a ț i i l e f i s c a l e c ar e a u f ă c u t o b i e c t u l u n e i
eșalonări/amânări;
- o b l i g a ț i i l e c a r e n u s u n t s c a de n t e s a u s ca d e n ț a l o r
e s t e u l t e r i o a r ă e m i t e r i i c e r t i f i c a t u l u i d e at e s t ar e f i s c a l ă :
- o b l i g a ț i i l e f i s c a l e c a r e p o t f i c o m p en s a t e î n ca d r u l
u n e i p r o ce d u r i d e r e s t i t u i r e s a u c a r e s u n t î n p r o c e d u r i d e
c o n t e s t a r e a d m i n i s t r a t i v – f i n a n c i ar ă s a u j u r i s d i c ț i o na l ă ș i s -
a d i s p u s su s p e n d a r e a e xe c u t ă r i i t i t lu l u i d e c r e a n ț ă
bugetară;
- obligațiile fiscale până la 500 lei în cazul
d e b i t o r u l u i p e r s o a n ă f i z i c ă ș i 5 0 0 0 l e i î n ca z u l de b i t o r u lu i
p e r so a n ă j u r i d i c ă s a u a s i m i l a t ă a ce s t e i ;
P e n t r u a c o r d a r e a e șa l o n ă r i i , d eb i t o r i i t r e b u i e s ă
constituie garanții:
- î n c a z u l d e b i t o r i l or pe r s oa n e ju r i d i c e g a r a n ț i a
t r e b u i e s ă a c o p e r e cu a n t u m u l c r ea n ț e i ;
- î n c a z u l d e b i t o r u l u i pe r s o a nă f i z i c ă g ar a n ț i a e s t e
e g a l ă cu d o u ă r a t e m e d i i d i n e șa l o n a r e ;
P e n t r u cr e a n ț e p â n ă l a 5 0 0 0 l e i pe n t r u p e r so a n e l e
f i z i c e ș i 2 0 0 0 0 l e i p e r s o a n e j u r i d i ce n u t r e b u i e d e p u se

66
garanții.
Garanțiile pot consta în:
- s u m e d e b a n i c o n s em n a t e p e n um e l e d e b i t or u l u i a l
dispoziția organului fiscal;
- s cr i s o a r e d e g a r a n ț i e s au p o l i ț ă de a s i g u r a r e de
garanții;
- i n s t i t u i r e a s e ch e s t r u lu i a s i g u r ă t o r a su p r a bu n ur i l o r
proprietatea debitorului;
- î n ch e i e r e a u n u i c on t r a c t de i p o t e c ă s a u g a j pe
bunurile proprietatea debitorului;
Pe perioada e ș a l on ă r i i d eb i t o r u l da t o r ea z ă
p e n a l i t ă ț i ș i d o b â n z i d im i n u a t e c o n f or m d i s po z i ț i i l o r l e g a l e.
Condițiile care t r eb u i e î n d ep l i n i t e p en t r u
acordarea eșalonării :
- d e b i t o r u l să s e a f l e î n d i f i c u l t a t e ge n er a t ă d e l i p sa
t e m p o r a r ă d e d i sp o n i b i l i t ă ț i b ăn e ș t i ,
- s ă a i b ă c o n s t i t u i t ă g ar a n ț i a ;
- s ă n u s e a f l e î n p r o c e d ur ă d e i n s o l ve n ț ă ;
- s ă n u s e a f l e î n p r o c e d ur ă d e d i z o l va r e po t r i v i t
dispozițiilor legale;
- s ă n u se f i s t a b i l i t r ă s p un d e r e a ad m i n i s t r a t o r u l u i
p e n t r u in s o l v e n ț ă s a u r ă s pu n d er e a so l i d a r ă î n s i s t e m u l
căilor de atac administrative;
- d e b i t o r u l să f i d e p u s t o a t e de c l a r a ț i i l e f i s ca l e
c o n f o r m l e g i s l a ț i e i î n v i g o ar e ;
- p e n t r u d e b i t o r i i ca r e nu d e ț i n bu n u r i î n p r op r i e t a t e ,
s i t u a ț i a d e d i f i c u l t a t e d i n l i p s a t em p o r a r ă de d i s p o n i b i l i t ă ț i
b ă n e ș t i ș i ca p a c i t a t e a f i n an c i a r ă d e p l a t ă s e m e n ț io n e a z ă
în cererea de eșalonare;
Cererea de eșalonare se formulează în scris și se
d e p u n e l a o rg a n u l f i s c a l co m p e t e n t c ar e t r e b u i e s ă o
s o l u ț i o n e z e î n 6 0 zi l e d e l a î n r e g i s t r a r e . C e r e r e a t r eb u i e
s ă f i e î n s o ț i t ă d e d o c u m en t e j u st i f i c at i v e , i ar p e nt r u
d e b i t o r i i c a r e p o t c o n s t i t u i g a r a n ț i i , t r e b u i e s ă d e p un ă ș i
u n g r a f i c d e e ș a l o n a r e . Î n c a z u l î n ca r e d eb i t o r u l n u
p o a t e c o n s t i t u i g a r a n ț i i , c e r e r e a s e so l u ț i o n e a ză î n 15
zile de la înregistrare.
C e r e r e a p o a t e f i r e t r a s ă p â n ă l a s o l u ț i o n ar e pr i n t r - o
solicitare scrisă.
O r g a n u l f i s c a l c o m p et e n t s o l u ț i o n e a z ă c e r e r e a
p r i n t r - o d e c i z i e c a r e s e c o mu n i că d eb i t o r u l u i .
Î n c a z u l a d m i t e r i i c er e r i d e e ș a l o n ar e , c â n d o r g a n u l
fiscal, după verificarea situației de dificultate și

67
î n d e p l i n ir e a c o n d i ț i i l o r. o g ă s e ș t e î n t e m e i a t ă, t r a n s m i t e
o d a t ă c u d e c i z i a ș i g r a f i c u l d e e ș a l o n ar e a p l ăț i l o r.
Î n c a z u l î n c a r e n u su n t î n d e p l i n ir e c er i n ț e l e
p r e vă z u t e d e l e g e c e r e r e a s e r e sp i n g e .
Pe perioada e ș a l on ă r i i d eb i t o r u l da t o r ea z ă
p e n a l i t ă ț i ș i d o b â n z i d im i n u a t e c o n f or m d i s po z i ț i i l o r l e g a l e.

9 . 2 . S t i n g e r e a o b l i g aț i i l o r f i s c a l e
S t i n g e r e a o b l i g a ț i e i f i s ca l e e s t e m i j l o c u l j u r i d i c
p r i n c a r e a ce a s t a î n c e t e a ză ex i s t en ț a ș i e st e r ad i a t ă d i n
c e r t i f i c a t u l d e a t e s t a r e f i s ca l ă .
M i j l o a c e l e d e s t i n g e r e a o b l i ga ț i i l o r f i s c a l e po r f i
c l a s i f i c a t e d u p ă cr i t e r iu l r e a l i z ăr i i c r e an ț e i :
- m i j l o a c e d e s t i n g e r e p r i n c a r e s e r e a l i z e a ză
total sau parțial creanța : plata voluntară, executarea
s i l i t ă , c o m p e n s a r e a , d a r e a- n p l a t ă , co n v e r s i a î n a c ț i u n i ;
- m i j l o a c e p r i n ca r e n u se r e a l i z ea z ă c r e an ț a :
p r e s cr i p ț i a , a n u l a r e a c r e an ț e i f i s c a l e , de s f i i n ț a r e a c u
c a r a ct e r d e f i n i t i v a t i t l u l u i e xe c u t o r i u c a r e i nd i v i d u a l i z a s e
creanța;
a . E x e c u t a r e a o b l i g a ț i ei f i s c a l e p r i n p l a t ă
s e m n i f i că a c t u l j u r i d i c p r i n ca r e de b i t o r u l co n s e m n e a z ă
s u m a d a t o r a t ă p e se a m a or g an u l u i f i s c a l .
P l a t a s e e f e c t u e a z ă p r i n i n t e r m e d i u l b ăn c i l o r,
t r e z o r e r i i l o r ș i a a l t o r i n s t i t u ț i i au t o r i z a t e s ă d e ru l e z e
o p e r a ț i u n i d e p l a t ă ( a r t . 1 6 3 C o d pr o c ed u r ă f i s ca l ă ) .
C r e a n ț e l e f i s c a l e ad m i n i st r a t e d e o r g an u l f i s c a l
central sau cel local se plătesc într-un cont unic prin
o r d i n d e p l a t ă l a Tr e zo r e r i a S t a t u l u i , i ar d i st r i b u ir e a
s u m e lo r s e f a c e d e o r g a n u l f i s c a l c o m pe t e n t . A r t . 16 3 a l i n 4
c o r o b o r a t c u a r t . 1 6 5 C o d p r o c ed u r ă f i s ca l ă s t a b i l e ș t e o
o r d in e d e p r e f e r i n ț ă l a p l at a c r ea n ț e l o r a t u n c i c â nd s u m a
n u e s t e î n d e s t u lă t o a r e p e n t r u a a c op e r i t oa t e c r e a n ț e l e .
Când plata se face:
- p r i n n u m e r a r a c h i t a t in s t i t u ț i i l o r au t o r i z a t e ,
s t i n g e r e a o b l i g a ț i e i f i s c a l e l a da t a î n s cr i s ă î n d o cu m e n t u l
d e p l a t ă e l i b e r a t d e l a d i sp o z i ț i a d e b i t o r u l u i ;
- p r i n m a n d a t p o ș t a l s t i n g er e a o b l i g a ț i e i i n t er v i n e
î n d a t a m e n ț i o n a t ă p e m a nd a t ;
- p r i n d e c o n t a r e b a n c a r ă s a u a l t e m i j l o a c e de
p l a t ă l a d i s t a n ț ă d a t a p l ă ț i i e s t e c e a m e s a j u l u i i n s t i t u ț ie i
bancare;
D o v a d a p l ă ț i i s e f a c e p r i n î n sc r i s u r i pe s u p or t d e

68
h â r t i e , e xt r a s u l d e c o n t , d o c um e n t e e l i b er a t e d e t e r m i n a l e l e
ș i e ch i p a m e n t e l e d e p la t ă , d e c l a r a ț i e pe pr o pr i e r ă s p u n de r e
c o m p le t a t ă p e s u p o r t d e h âr t i e e t c .
b . S t i n g e r e a o b l i g aț i e i f i sc a l e p r i n c o m p e n s a r e
i n t e r v in e a t u n c i câ n d d e b i t o r u l e s t e î n dr e p t ă ț i t s ă i s e
r e s t i t u i e o s u m ă d e b a n i , d ar l a r ân d u l s ă u e st e o b l i g a t să
a c h i t e o a l t ă s u m ă ș i î n a c ea s t ă s i t u a ț i e s e p r o c e d e a z ă la
c o m p e n s a r e s u m e l o r u r m â n d c a d u p ă a p l i c a r ea a c e s t u i
p r o ce d e u s ă se s t a b i l e a s c ă c u a n t um u l că r e i o b l i g a ț i i m a i
subzistă.
c . D a r e a - n p l a t ă a c r e a n ț e l o r f i s c a l e c on s t i t u i e u n
m i j l o c d e s t i n g e r e a o b l i g aț i i l o r f i s c a l e ad m i n i s t r a t e d e
o r g a n u l f i s ca l , c u e x c e p ț i a c e l or cu r e ț i n er e l a s ur s ă ș i a
a c c e s o r i i l o r a f e r e n t e , d r e p t u r i l or v a m a le .
O b l i g a ț i i l e f i s c a l e p o t f i s t i n s e pr i n a ce a s t ă
m o d a l i t a t e p r i n c e r e r e a f or m u l a t ă d e d e b i t o r ș i c u a c or d u l
c r e d i t o r u l u i . D e b i t o r u l ce r e c a î n c on s i d e r ar e a o b l i g a ț i e i
f i s c a l e , u n i m o b i l p r o p r ie t a t e a s a, s ă t r e a c ă î n pr o pr i e t a t e a
s t a t u l u i c u s c o p u l d e a s t i n g e cr e a n ț a. S e po a t e c er e
t r e ce r e a î n p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i ch i a r ș i im o b i l e as u p r a
c ă r o r a s- a d e c l a n șa t p r o ce d u r a e x e c u t ăr i i s i l i t e i m o b i l i ar e .
P r o c e s u l v e r b a l d e t r ec e r e î n p ro p r i e t a t e s t at u l u i
c o n s t i t u i e t i t l u d e p ro p r i e t at e .
Creanța se stinge în momentul întocmirii
p r o c e s u l u i v e r b a l d e t r e c e r e î n pr o p r i et a t e a s a t u l u i .
Î n t e r m e n d e 9 0 z i l e de l a pr e l u a r e a i m ob i l u l u i ,
i n s t i t u ț i a c a r e l - a p r e l u a t î n a d m in i s t r ar e ar e o b l i g a ț i a d e a
e f e c t u a d e a i n i ț i a h o t ă r â r e a d e c o n s t i t u i r e a dr e p t u l u i d e
a d m in i s t r a r e . Dr e p t u l d e a d m in i s t r ar e s e c o n s t i t u i e pe o
durată de 5 ani.
d . Co n v e r s i a î n ac ț i u n i a o b l i g aț i i l o r f i s c a l e
i n t e r v in e în cazul cr e a n ț e l o r fiscale d a t or a t e de
c o n t r i b u a b i l i l a c a r e s t a t u l es t e a c ț i o na r i n t eg r a l s au
m a j o r i t a r ș i se p o a t e a p r o b a c o n v er s i a î n a cț i u n i .
S u n t e x c e p t a t e d e l a co n v e r s i e o b l i g a ț i i l e da t o r a t e
p r i n r e ț i n e r e l a s u r s ă . C o n ve r s i a s e va r e a l i z a cu
r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r p r i or i t a r e a l e a l t or a c ț i o na r i .
D a c ă d e b i t o r u l s e a f l ă î n p r o c ed u r a i n s o l v e n ț e i ,
c o n v e r s i a v a f i p r e v ă z u t ă p r i n p l an u l d e r e o r g a n i z a r e .
P e n t r u o b l i g a ț i i l e c ar e v or f i c o n ve r t i t e î n a c ț i u n i n u
se datorează accesorii.
e . P r e s c r i p ț i a d re p t u l u i d e e x e cu t a r e s i l i t ă a
c r e a n ț e i f i s c a l e i n t e r v i n e a t u n c i c â n d a u t r e c u t 5 an i d e l a

69
d a t a n a ș t e r i i cr e a n ț e i . Te r m e n u l î n c e p e s ă c u r g ă d in 1
i a n u a r i e a a n u l u i u r m ă t o r c e l u i î n c ar e s - a n ă s c u t cr e a n ț a .
P r e s c r i p ț ia v i z e a z ă o r i c e c r ea n ț ă c h i ar ș i a m e n z i l o r
contravenționale.
C a o r i c e t e r m e n d e p r e s cr i p ț i e , t e r m e n u l d e
p r e s cr i p ț i e e s t e s u s c e p t i b i l de î n t r e r u pe r e ș i s u sp e n d ar e .
C a u z e l e d e î n t r e r u p e r e a c u r su l u i p re s c r i p ț i e i
e x e c u t ă r i i s i l i t e a cr e a n ț e i f i s c a le s u n t :
- î n c a z u l î n d e p l i n i r i i d e c ăt r e de b i t o r a l o r i c ăr u i a c t
d e e x e cu t a r e a c r e a n ț e i ;
- î n c a z u l î n d e p l i n i r i i o r i că r u i a c t de e x e c u t a r e s i l i t ă ;
- î n m o m e n t u l c om u n i c ăr i i pr o c e su l u i v e r ba l d e
insolvabilitate;
- î n c a z u r i l e p r e v ă z ut e d e l e ge ;
C a u z e l e d e s u s p e n d a r e a p r es c r i p ț i ei :
- î n c a z u r i l e ș i co n d i ț i i l e s t a b i l i t e de l e g e ;
- în cazul în care o instanță de judecată a dispus
suspendarea executării;
- p e p e r i o a d a î n l e sn i r i l o r l a p l a t ă a c or d a t e d e
organul fiscal;
- p e p e r i o a d a î n ca r e de b i t o r u l ș i- a s u s t r a s
v e n i t u r i l e ș i b u n u r i l e d e l a ex e c u t ar e a s i l i t ă ;
f . A n u l a r e a c r e a n ț e l o r f i s c a l e i n t e r v i n e at u n c i
când:
- c h e l t u i e l i l e p e n t r u e x e cu t a r e su n t m a i m ar i d e c â t
valoarea creanței;
- l a s f â r ș i t u l p e r i o a de i d e e x e c ut a r e s i l i t ă de b i t or u l
n u a d o b â n d i t b u n u r i c a r e po t f i v a l or i f i c a t e ,
- c â n d o r g a n u l f i s c a l a co n s t a t a t că d e b i t or u l
p e r so a n ă f i z i c ă a d i s p ă r u t s a u a de c e d a t ș i un ar e b u n ur i
urmăribile;
- c â n d p e r s o a n a j ur i d i c ă a f o s t r a d ia t ă d i n r e g i s t r e l e
î n c a r e a f o s t î n r e g i s t r a t ă ș i du p ă r a d ie r e n u s - a s t a b i l i t
r ă s p u n d e r e a a l t o r p e r s o a n e po t r i v i t l e g i i ;
- cr e a n ț e l e f i s c a l e m a i m i c i d e 40 l e i ;

70
 Capitolul X

Executarea silită

10.1. Organele de executare silită

Executarea silită a creanțelor bugetare este un mijloc de
stingere a obligațiilor fiscale atunci când debitorul nu le execută
voluntar.
Pentru efectuarea procedurii de executare silită este competent:
- organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc
bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului
de executare în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal
debitorul sau organul de executare competent.
În cazul în care executarea silită se face prin poprire,
aplicarea măsurii de executare silită se face de către organul de
executare coordonator. Atunci când se constată că există pericolul
evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare
silită a bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de
executare în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al
debitorului poate proceda la indisponibilizarea şi executarea silită a
acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.
Executarea silită se face de organul de executare competent
prin intermediul executorilor fiscali. În exercitarea atribuţiilor ce le
revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silită, executorii fiscali
au următoarele atribuţii:
- să intre în orice incintă de afaceri a debitorului, persoană
juridică, sau în alte incinte unde acesta îşi păstrează bunurile, în
scopul identificării bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit,
precum şi să analizeze evidenţa contabilă a debitorului în scopul
identificării terţilor care datorează sau deţin în păstrare venituri ori
bunuri ale debitorului;
- să intre în toate încăperile în care se găsesc bunuri sau
valori ale debitorului, persoană fizică, precum şi să cerceteze toate
locurile în care acesta îşi păstrează bunurile;

71
 - să solicite şi să cerceteze orice document sau element
material care poate constitui o probă în determinarea bunurilor
proprietate a debitorului;
Executorul fiscal poate intra în încăperile ce reprezintă domiciliul
sau reşedinţa unei persoane fizice, cu consimţământul acesteia, iar în caz
de refuz, organul de executare va cere autorizarea instanţei judecătoreşti
competente potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
Accesul executorului fiscal în locuinţă, în incinta de afaceri sau
în orice altă încăpere a debitorului, persoană fizică sau juridică, se poate
efectua între orele 6,00 - 20,00, în orice zi lucrătoare. Executarea
începută va putea continua în aceeaşi zi sau în zilele următoare.
În cazuri temeinic justificate de pericolul înstrăinării unor bunuri,
accesul în încăperile debitorului va avea loc şi la alte ore decât cele
menţionate, precum şi în zilele nelucrătoare. În absenta debitorului sau
dacă acesta refuză accesul în oricare dintre încăperi, executorul fiscal
poate să pătrundă în acestea în prezenţa unui reprezentant al poliţiei ori
al jandarmeriei sau a altui agent al forţei publice şi a doi martori majori.

10.2.Titlul executoriu şi condiţiile pentru începerea

executării silite
Executarea silită a creanţelor bugetare se efectuează doar în
temeiul unui titlu executoriu emis de organul de executare competent
în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul debitorul, persoană
fizică sau juridică ori unde acesta este luat în evidenţa fiscală.
Titlul executoriu trebuie să conţină următoarele elemente:
- antetul organului emitent;
- numele şi prenumele sau denumirea debitorului;
- codul unic de înregistrare şi/sau codul numeric personal al
debitorului;
- domiciliul sau sediul acestuia, precum şi orice alte date de
identificare;
- cuantumul şi natura sumelor datorate şi neachitate;
- temeiul legal al puterii executorii a titlului;
- data întocmirii titlului;
- ştampila şi semnătura organului de executare.
Titlurile executorii emise de organele competente, care
privesc creanţe bugetare, se transmit în termen de cel mult 30 de
zile de la emitere spre executare silită, potrivit legii, organelor de
executare, acestea din urmă fiind obligate să confirme primirea în
termen de 30 de zile.
Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi
bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar
valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru

72
realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare.
Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile
potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 15% din valoarea
creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Sunt supuse sechestrării şi valorificării bunurile urmăribile
proprietate a debitorului, prezentate de acesta şi/sau identificate de către
organul de executare, în următoarea ordine:
- bunurile mobile şi imobile care nu sunt direct folosite în
activitatea ce constituie principala sursă de venit;
- bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate pentru desfăşurarea
activităţii care constituie principala sursă de venit;
- bunurile mobile şi imobile ce se află temporar în deţinerea
altor persoane în baza contractelor de arendă, de împrumut, de
închiriere, de concesiune, de leasing şi altele;
- ansamblul de bunuri;
- maşini-unelte, utilaje, materii prime şi materiale şi alte bunuri
mobile, precum şi bunuri imobile ce servesc activităţii care constituie
principala sursă de venit;
- produse finite.
În cadrul procedurii de executare silită se pot folosi succesiv
sau concomitent modalităţile de executare silită prevăzute de lege.
Executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează
(lăsarea în nelucrare sau suspendarea nu antrenează perimarea,
respectiv imposibilitatea de a finaliza executarea începută).
Executarea silită se desfăşoară până la stingerea creanţelor
fiscale înscrise în titlul executoriu, inclusiv a majorărilor de întârziere ori a
altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum şi a
cheltuielilor de executare.
Procedura de executarea silită începe prin comunicarea
somaţiei. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somaţiei nu
se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Somaţia este însoţită de un exemplar al titlului executoriu şi va
cuprinde următoarele:
- numărul dosarului de executare;
- suma centru care se începe executarea silită;
- termenul în care cel somat urmează sa plătească suma
prevăzută în titlul executoriu, precum şi indicarea consecinţelor
nerespectării acesteia.
Înaintea valorificării bunurilor, acestea vor fi evaluate. Evaluarea
se efectuează de organul de executare prin experţi evaluatori proprii sau
prin experţi evaluatori independenţi, iar organul de executare va actualiza
preţul de evaluare ţinând cont de rata inflaţiei.

73
 Cheltuielile de executare sunt în sarcina debitorului.

10.3. Modalităţi de executare silită

a. Poprirea
Poprirea se poate dispunea asupra:
- oricăror sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi
băneşti în lei şi în valută;
- titlurilor de valoare sau imobile necorporale, deţinute şi/sau
datorate cu orice titlu debitorului de către terţe persoane sau pe care
aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi
juridice existente;
- sumele ce reprezintă venituri băneşti ale debitorului persoană
fizică, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum şi ajutoarele sau
indemnizaţiile cu destinaţie specială sunt supuse urmăririi numai în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă (ex. veniturile din salarii
se urmăresc numai până la jumătate, dacă debitorul nu are și alte creante
față de alte persoane care sunt privilegiate în raport cu creanțele fiscale,
cum ar fi contribuțiile de întreținere pentru copii);
Sunt exceptate de la poprire sumele reprezentând credite
nerambursabile sau finanţări primite de la instituţii sau organizaţii
internaţionale pentru programe ori proiecte.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau
persoane juridice se înfiinţează de către organul de executare printr-o
adresă care va fi trimisă prin scrisoare recomandată, cu dovada de
primire, terţului poprit, împreună cu o copie certificată de pe titlul
executoriu.
Debitorul va fi înştiinţat despre înfiinţarea popririi în mod
obligatoriu.
Poprirea nu este supusă validării.
Poprirea înfiinţată anterior, ca măsură asiguratorie, devine
executorie prin comunicarea copiei certificate de pe titlul executoriu,
făcută terţului poprit, şi înştiinţarea despre aceasta a debitorului.
Poprirea se consideră înfiinţată din momentul primirii adresei
de înfiinţare de către terţul poprit.
Terţul poprit este obligat:
- să înregistreze atât ziua cît şi ora primirii adresei de
înfiinţare a popririi.
- să plătească, de îndată sau după data la care creanţa
devine exigibilă organului fiscal, suma reţinută şi cuvenită, în contul
indicat de organul de executare;
- să indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite,
înştiinţând despre aceasta organul de executare.

74
 Pentru stingerea creanţelor fiscale, debitorii titulari de conturi
bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare.
În acest caz, odată cu comunicarea somaţiei şi a titlului executoriu, făcută
debitorului, o copie certificată de pe acest titlu va fi comunicată băncii la
care se află deschis contul debitorului.
b. Executarea silită a bunurilor mobile
Executarea silită asupra bunurilor mobile ale debitorului
vizează orice fel de bunuri mobile ale debitorului, cu excepţiile prevăzute
de lege.
Sunt exceptate de la executarea silită mobiliară următoarele
categorii de bunuri ale persoanei fizice:
- bunurile necesare vieţii şi muncii debitorului, precum şi
ale membrilor de familiei;
- bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea
studiilor şi la formarea profesională,:
- bunurile strict necesare exercitării profesiei sau a altei
ocupaţii cu caracter permanent (ex. bunurile necesare desfăşurării
activităţii agricole cum sunt uneltele, seminţele, îngrăşămintele, furajele şi
animalele de producţie şi de lucru);
- bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al
debitorului şi familiei sale;
- obiectele de cult religios, dacă nu sunt mai multe de acelaşi
fel;
- alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de
două luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura,
alimentele strict necesare până la noua recoltă;
- combustibilul necesar debitorului şi familiei sale pentru
încălzit şi pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnă;
- obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate
îngrijirii persoanelor bolnave;
- bunurile declarate neurmăribile prin alte dispoziţii legale;
Executarea silită a bunurilor mobile se face prin
sechestrarea şi valorificarea acestora, chiar dacă acestea se află la un
terţ.
Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal. Procesul-
verbal de sechestru va cuprinde:
- denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei şi
a orei când s-a făcut sechestrul;
- numele şi prenumele executorului fiscal care aplica sechestrul,
numărul legitimaţiei şi al delegaţiei;

75
 - numărul dosarului de executare, data şi numărul de
înregistrare a somaţiei, precum şi titlul executoriu în baza căruia se face
executarea silită;
- temeiul legal în baza căruia se face executarea silită;
- sumele datorate pentru a căror executare silită se aplică
sechestrul, inclusiv cele reprezentând majorări de întârziere,
menţionându-se şi cota acestora, precum şi actul normativ în baza căruia
a fost stabilită obligaţia de plată;
- numele, prenumele şi domiciliul debitorului persoană fizică ori,
în lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieşte împreună cu debitorul
sau denumirea şi sediul debitorului;
- numele, prenumele şi domiciliul altor persoane majore care au
fost de faţă la aplicarea sechestrului, precum şi alte elemente de
identificare a acestor persoane;
- descrierea bunurilor mobile sechestrate şi indicarea valorii
estimative a fiecăruia, după aprecierea executorului fiscal, pentru
identificarea şi individualizarea acestora, menţionându-se starea de uzură
şi eventualele semne particulare ale fiecărui bun, precum şi dacă s-au
luat măsuri spre neschimbare, punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de
la locul unde se află, administrare ori conservare a acestora, după caz;
- menţiunea că evaluarea se va face înaintea începerii
procedurii de valorificare, în cazul în care executorul fiscal nu a putut
evalua bunul deoarece acesta necesită cunoştinţe de specialitate;
- menţiunea făcută de debitor privind existenţa sau inexistenţa
unui drept de gaj, ipotecă ori privilegiu, după caz, constituit în favoarea
unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;
- numele, prenumele şi adresa persoanei căreia i s-au lăsat
bunurile precum şi locul de depozitare a acestora, după caz;
- eventualele obiecţii făcute de persoanele prezente la aplicarea
sechestrului;
- menţiunea că, în cazul în care în termen de 15 zile de la data
încheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plăteşte obligaţiile
fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;
- semnătura executorului fiscal care a aplicat sechestrul şi a
tuturor persoanelor care au fost de prezente la sechestrare;
Dacă vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea să
semneze, executorul fiscal va menţiona această împrejurare în procesul
verbal.
Câte un exemplar al procesului-verbal de sechestru se
predă debitorului sub semnătură sau i se comunică la domiciliul ori
sediul acestuia şi, atunci când este cazul, custodelui. Custodele
semnează procesul verbal și va atest că a primit în custodie bunurile
sechestrate.

76
 Bunurile mobile sechestrate vor putea fi lăsate:
- în custodia debitorului;
- în custodia creditorului;
- în custodia unui terț (custodele) desemnat de organul de
executare sau de executorul fiscal și după caz ori vor fi ridicate şi
depozitate de către acesta.
Atunci când bunurile sunt lăsate în custodia debitorului sau
a altei persoane desemnate conform legii şi când se constată că
există pericol de substituire ori de degradare, executorul fiscal
poate aplica sigiliul asupra bunurilor.
În cazul în care bunurile sechestrate constau în sume de bani în
lei sau în valută, titluri de valoare, obiecte de metale preţioase, pietre
preţioase, obiecte de artă, colecţii de valoare, acestea se ridică şi se
depun, cel târziu a doua zi lucrătoare, la unităţile specializate:
- bănci în cazul sumelor de bani și valută,
- muzee sau galerii în cazul obiectelor de artă;
- unități specializate în prelucrarea bijuteriilor;
Cel care primeşte bunurile în custodie va semna procesul-verbal
de sechestru, iar în cazul în care custodele este o altă persoană decât
debitorul sau creditorul, organul de executare îi va stabili acestuia o
remuneraţie ţinând seama de activitatea depusă în vederea depozitării
etc.
c. Executarea silită a bunurilor imobile
Executarea silită imobiliară se întinde asupra bunurilor imobile
proprietate a debitorului.
În situaţia în care debitorul deţine bunuri în proprietate comună
cu alte persoane, executarea silită se va întinde numai asupra
bunurilor atribuite debitorului în urma partajului judiciar, respectiv
asupra sultei, dacă bunul a fost atribuit celuilalt coproprietar.
Executarea silită imobiliară se întinde de plin drept şi asupra
bunurilor accesorii bunului imobil, prevăzute de Codul civil. Bunurile
accesorii nu pot fi urmărite decât odată cu imobilul.
Sunt exceptate de la executarea silită imobiliară imobilul
locuit de debitorul persoană fizică și familia sa în limita respectării
normei locative legale.
Dispoziţiile mai susmenționate nu sunt aplicabile în cazurile
în care executarea silită se face pentru stingerea creanţelor fiscale
rezultate din săvârşirea de infracţiuni ( ex.în caz de condamnare a
debitorului pentru evaziune fiscală este urmărită silit și casa de locuit cu
condiția a aceasta să fie proprietate sa ).
Executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-
verbal de sechestru, acesta constituindu-se în ipotecă legală.

77
 La instituirea sechestrului şi în tot cursul executării silite,
organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacă
această măsură este necesară pentru administrarea imobilului urmărit.
Administratorul sechestru urmărește:
- încasarea chiriilor, a arendei şi a altor venituri obţinute din
administrarea acestui;
- organizarea apărării în litigii privind imobilul respectiv;
- consemnarea veniturile produse de imobil și încasate la
unităţile abilitate;
- depune recipisa de consemnare la organul de executare;
- ia măsuri de efectuare a lucrărilor de reparații și intreținere a
imobilului
Administrator-sechestru poate fi numit: creditorul, debitorul
ori altă persoană fizică sau juridică.
După primirea procesului-verbal de sechestru, debitorul poate
solicita organului de executare, în termen de 15 zile de la comunicare, să
îi aprobe ca plata integrală a creanţelor fiscale să se facă din veniturile
bunului imobil urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de cel mult 6
luni.

10.4. Valorificare bunurilor sechestrate

Dacă în termen de 15 zile creanța în raport cu care s-a
pornit executarea silită nu a fost stinsă se procedează al întocmirea
formalităților de valorificare a bunurilor sechestrate.
Valorificarea bunurilor se va face cu respectarea interesului și a
drepturilor și obligațiilor debitorului.
Modalități de realizare a valorificării bunurilor sunt:
- înțelegerea părților;
- vânzarea în regim de consignație a bunurilor mobile;
- vânzarea directă;
- vânzarea l licitație, inclusiv prin mijloace electronice;
- alte modalități prevăzute de lege;
a. Valorificarea bunurilor sechestrate prin înțelegerea
părților se realizează prin acordul dintre debitor și organul de executare
așa încât să se realizeze o recuperare corespunzătoare a creanței.
Debitorul va depune la organul de executare, în scris, propunerea de
vânzare care i s-a făcut și numele potențialului cumpărător. Prețul propus
de debitor nu poate fi mai mic decât prețul de evaluare. După examinarea
propunerii , organul de executare indică în ce cont se va plăti prețul
bunului de către cumpărător. Încheierea tranzacției și plata prețului în
contul organului de executare impune ridicarea indisponibilizării care
greva bunul.
b. Valorificarea bunurilor sechestrate prin vânzare directă

78
se poate realiza în următoarele cazuri:
- înaintea procedurii de valorificare prin licitație dacă se
recuperează integral creanța;
- după finalizarea licitației dacă bunurile sechestrate nu au fost
vândute;
Vânzarea directă se realizează prin încheierea unui proces
verbal care constituie titlu de proprietate.
c. Vânzarea bunurilor sechestrate la licitație presupune ca
organul de executare trebuie să procedeze publicitatea de cu cel puțin 10
zile înainte de data fixată pentru vânzare. Publicitatea se afișează la
primăria în a cărei rază teritorială în care se află bunul sechestrat.
Licitația se ține la locul unde se află bunurile sechestrate sau la
locul stabilit de organul de executare silită.
Ofertele de cumpărare pot fi depuse direct sau prin poștă.
Bunurile se vor adjudeca de către persona care va oferi prețul
cel mai mare. Valoarea bunul la prima licitație se diminuează cu 25%, iar
la cea de a doua se diminuează cu 50%.Fiecare participant oferă o taxă
de participare de 10%.
Comisia de licitare este formată din 3 persoane desemnată de
organul fiscal. Modul de desfășurare a licitației se consemnează într-un
proces verbal întocmit și semnat de comisia de licitație.
După adjudecarea bunului și plata prețului de către adjudecatar,
organul de executare în termen de 5 zile încheie procesul verbal de
adjudecare, care constituie titlu de proprietate. Dacă prin licitație a fost
vândut un imobil, procesul verbal de adjudecare se servește la înscrierea
în cartea funciară a adjudecatarului ca proprietar.
Procesul verbal de adjudecare trebuie să conțină următoarele
mențiuni:
- numărul și dosarul de executare silită;
- numărul și data procesului verbal de desfășurare a licitației;
- datele de identificare ale cumpărătorului;
- datele de identificare ale debitorului;
- prețul la care s-a adjudecat bunul și tva dacă este cazul;
- modalitatea de plată a prețului (integral sau în tranșe);
- mențiunea că acest document constituie titlu de proprietate;
- semnătura cumpărătorului sau al reprezentantului său;

10.5. Contestația la executare

a. Natura juridică a contestației la executare silită a
creanțelor fiscale
Contestația la executare este remediul procesual de care
pot uza persoanele interesate împotriva oricărui act de executare
efectuat cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură fiscală de

79
către organele de executare, precum și în cazul în care aceste
organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile
legii.
În doctrină, contestația la executare a fost definită ca fiind
mijlocul procesual pus la dispoziția debitorului, a terților interesați și a
procurorului, prin intermediul căruia se realizează cenzura de către
instanță a procedurii executării silite ( a se vedea A. Fanu-Moca , op. cit.,
p. 294).
Alți autori arată că prin contestația la executare, legiuitorul a pus
la dispoziția debitorului, terților interesați și procurorului un mijloc
procedural special în scopul garantării legalității actelor de executare silită
( a se vedea S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 251).
O definiție a contestației la executare redată în literatura juridică
relevă faptul că reprezintă mijlocul procedural specific fazei de executare
silită prin care persoana interesată sau procurorul solicită instanței
desființarea actelor de executare silită nelegale sau clarificarea
înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului titlului executoriu (a se vedea
A. Fanu –Moca, op. cot. P. 295).
Contestația la executare în materia executării silite a creanțelor
fiscale are caracterul unei contestații speciale pentru că este supusă
atât dispozițiilor din Codul de procedură civilă cât și dispozițiilor din Codul
de procedură fiscală, capitolul XI al titlului VII, respectiv art. 260-262, dar
și pentru că prezintă anumite particularități care o individualizează:
- poate di exercitată numai în faza de executare silită;
- poate fi exercitară de către persoana supusă proceduri
executare silită, dar și de alte persoane interesate ori de procuror;
- poate viza două aspecte desființarea actelor de executare
efectuate ilegal fiind un remediu care asigură respectarea dispozițiilor
legale și poate fi exercitată și pentru explicitarea titlului executoriu,
respectiv al întinderii și înțelesul dispozitivului;
- este guvernată de două categorii de norme juridice
procesuale cele procesual civile și cel procesual fiscale și din acest punct
de vedere are caracter derogator de la contestația la executare civilă.
Dacă analizăm contestația la executare împotriva executării
silite a creanțelor civile, care constituie o cale de atac generală, ea se
prezintă ca o contestație când este exercitată de creditor sau debitor
ca subiecte ale raportului obligațional din care s-a născut creanța civilă.
Când este exercitată de un terț interesat care pretinde că
bunul asupra căruia s-a exercitat urmărirea silită este proprietatea sa, are
caracterul unei veritabile acțiuni în justiție prin care terțul solicită
constatarea dreptului său asupra bunului, fiind o acțiune în revendicare (a
se vedea S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 264).
Literatura juridică a relevat faptul că titularul dreptului de

80
proprietate asupra bunului suspus procedurii executării silite poate uza de
acțiunea în revendicare propriu-zisă, de acțiunea posesorie sau de
contestația la executare. Avantajul pe care-l prezintă contestația la
executare îl constituie faptul că se bucură de celeritate în soluționare.
În privința contestației la executare promovate de procuror în
temeiul art. 92 din Codul de procedură civilă s-au exprimat puncte de
vedere diferite. Unii autori au susținut că în raport cu aspectele invocate,
neregularități ale actelor de executare, poate fi calificată drept cale de
atac prin care se urmărește înlăturarea actelor nelegale. Dacă este
exercitată pentru apărarea unui drept al unui terț (persoană incapabilă:
minor sau interzis judecătoresc), atunci constituie o acțiune în
revendicare.( a se vedea V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil.
Curs selectiv. Teste grilă, Editura All Beck, București, 2003, p. 503-504).
Alți autori au susținut că și în ipoteza în care procurorul
promovează contestație la executare pentru că bunul supus executării
silite aparține unui terț, acest aspect reprezintă pentru procuror tot o
neregularitate privind executare și contestația păstrează caracterul unei
căi de atac (a se vedea V. pătulea, Determinare naturii juridice a
contestației la executare în procesul civil și implicațiile rezultând din
această operație în plan procesual și procedural, în Dreptul nr. 6/2004,p.
122, A. Fanu-Moca, op. cit. p. 300).
În privința contestației la executare în materie fiscală doctrina
susține că este un mijloc procesual de realizare a contenciosului
fiscal de drept comun(a se vedea C. D. Popa, Executarea silită a
creanțelor bugetare, Editura Lumina Lex, București, 2000, p. 227-228,
C.D. Popa, A. Fanu-Moca, Contestația la executare reglementată de
O.G.11/2002, în Rev. de Drept comercial nr. 6/2002, p. 15).
b. Subiectele și domeniul de aplicare al contestației la
executare
Potrivit art. 260 Cod procedură fiscală:
- alin.1 „persoanele interesate pot face contestație împotriva
oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului
cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care
aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile
legii.”
- alin. 2 „dispozițiile privind suspendarea provizorie a
executării silite,prevăzute de codul de procedură civilă, republicat,nu sunt
aplicabile”.
- alin.3 „contestația poate fi făcută și împotriva titlului
executoriului în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în acest
titlu nu este o hotărâre dată de instanța judecătorească sau alt organ
jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură
prevăzută de lege”.

81
 - alin.4 „contestația se introduce la instanța judecătorească
competentă să judece în procedură de urgență”
Din conținutul textului legal rezultă singurul criteriu care
condiționează promovare contestației la executare este interesul care
trebuie să-l justifice un subiect de drept.
Persoanele interesate sunt cele care au fost vătămate prin
declanșarea executării silite, le-au fost încălcate drepturile și care nu
au la dispoziție și alte căi procesuale cum ar fi suspendarea
provizorie a executării silite prin ordonanţa preşedinţială prevăzute de
Codul de procedură civilă (art.. 260 alin. 2 Cod procedură fiscală).
Sunt persoane interesate:
- soții, copii, frați, coproprietari care dețin bunuri în comun cu
debitorul fiscal;
- alte persoane are au anumite drepturi asupra bunurilor supuse
procedurii de executare silită;
- debitorii creanței fiscale;
- participanți la procedurile de valorificare a bunurilor;
O poziție specială în sfera subiectele o are procurorul, care nu
poate fi considerată persoană interesată pentru că nu este lezat în nici un
fel prin actele de executare ori prin refuzul organului de executare de a
îndeplini un act de executare. Temeiul posibilității de a uz de contestație
la executare îl reprezintă art. 92 Cod procedură civilă și cel constituțional
prevăzut în art. 131 din Constituție, potrivit căruia acesta acționează
pentru salvgardarea ca intereselor generale ale intereselor, a ordinii
publice și ca apărător al drepturilor fundamentale și intereselor legitime
ale cetățenilor.
Pe calea contestației la executare pot fi atacate:
- orice acte de executare silită care sunt întocmite/efectuate cu
încălcarea dispozițiilor legale;
- orice neregularități procedurale comise în cursul urmării silite:
ne aducerea la cunoștința debitorului despre începerea executării silite,
alegerea unei forme de executare neadecvate, prescrierea dreptului de a
cere executarea silită, modul de realizare al publicității pentru realizarea
licitației, instituirea nelegală a măsurilor asiguratorii etc.;
- împărțirea bunurilor deținute de debitor în proprietate comună
cu alte persoane;
- titlul executoriu care trebuie să nu fie o hotărâre
judecătorească sau un act emis de un organ de jurisdicție și pentru care
legiuitorul a prevăzut o procedură specială de contestare;
În privința contestației împotriva titlului executoriu se poate uza
de calea de arac a contestației la executare atunci când un contribuabil a
devenit debitor urmărit în raportul execuțional aflându-se direct în faza de
executare silită și nemaiputând să poată exercita calea de atac a titlului

82
instituită potrivit art.268-281 Cod procedură fiscală. De pildă, dacă
datorită unui viciu de procedură privind comunicarea titlului, debitorul nu a
cunoscut existența lui și organele de executare, în lipsa contestației, au
declanșat procedură executării silite.
Această posibilitate a fost acordată de legiuitor pentru a da
eficiență drepturilor debitorului împotriva titlului emis împotriva sa și pe
care dintr-un viciu de procedură nu l-a putut contesta ( a se vedea C.D.
Popa, A. Fanu-Moca, Contestația la executare…op. cit. p. 19-20).
c. Competența de soluționare
Textul art. 260 Cod procedură fiscală dispune că este
competentă să judece contestația la executare de instanțe
judecătorească competentă să judece în procedură de urgentă. Textul nu
este clarificator și poate da naștere unor interpretări.
Potrivit art. 713 Codul de procedură civilă, este competentă
material să judece contestația la executare în materie civilă instanța de
executare, respectiv judecătoria în a cărei rază se află biroul executorului
judecătoresc care efectuează executarea.
Pe cale de interpretare, instanța competentă să judece
contestația la executare în materie fiscală este judecătoria în a cărei
rază de competență se află organul fiscal care efectuează
executarea silită (a se vedea A. Fanu-Moca, op. cit., p. 312).
Codul de procedură civilă dispune că în ipoteza în care
domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripția altei curți
de apel decât cea în care se află sediul biroului executorului
judecătoresc, contestația la executare se introduce și se
soluționează de judecătoria în a cărei rază se află sediul sau
domiciliul debitorului.
Dacă bunul asupra s-a declanșat urmărirea silită este un
imobil , instanța competentă sa soluționeze contestația la executare
în materie fiscală este judecătoria în a cărei rază de competență se
află imobilul.
Contestația privind lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării
titlului executoriu în materie civilă se judecă de instanța care a pronunța
hotărârea pusă în c pe cale silită sau instanța de executare, în cazul
titlului executoriu în materie fiscală de judecătoria în a cărei circumscripție
se află a fiscal competent.
Legiuitorul procesual fiscal, a lăsat această ambiguitate și
credem că de lege ferenda ar trebui ca textul să fie mandat în sensul de a
clarifica și aceste aspecte.
d. Termenul de introducere a contestației
În conformitate cu dispozițiile art. 261 Cod procedură fiscală
contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile, sub sancțiunea
decăderii.

83
 Acest termen curge prin raportare la anumite momente:
- de la data la care a luat cunoștință de executare;
- de la data efectuării actului de executare contestat;
- de la comunicarea somației,sau o altă înștiințare primită;
- de la data efectuării executării;
- de la data la care contestatorul a luat cunoștință de refuzul
organului de executare de a efectua un act de executare;
- de la data când cel interesat a lut act de
distribuirea/eliberarea sumelor pe care le contestă;
- de la data efectuării executării asupra unui bun cu privire la
care terțul contestator pretinde că are un drept real;
Cu referire la acest ultim caz, terțul poate exercita și o acțiune
civilă de drept comun cum ar fi acțiunea în revendicare, dar care este
mult mai strictă și se taxează la valoarea bunului revendicat și nu se
bucură de soluționarea cu celeritate.
Nerespectarea termenului de introducere a contestației
antrenează decăderea din dreptul de a mai putea valorificarea dreptului.
Pentru motive temeinice, când contestatorul demonstrează
că s-a aflat într-o imposibilitate absolută care l-a împiedicat să
depună contestația, el va putea fi repus în termen de către instanța
competentă să judece contestația ( a se vedea I. Deleanu, op. cit., vol.
III, p. 159).
e. Judecarea contestației la executare
Regulile privitoare la judecata contestației sunt prevăzute de art.
262 Cod procedură fiscală și completate cu dispozițiile art. 715 Cod
procedură civilă.
Judecarea contestației se face în regim de urgență pentru a nu
tergiversa procedura executării silite, fiind o cauză de suspendare a
acesteia.
Contestația la executare trebuie să fie formulată în scris și să
cuprindă toate condițiile și mențiunile prevăzute de art. 194 Cod
procedură civilă:
- numele, prenumele, codul numeric personal în cazul
persoanei fizice contestatoare sau sediul, codul unic de înregistrare sau
identificare fiscală , nr. de înregistrare în registrul comerțului, contul
bancar în cazul persoanei juridice;
- numele,prenumele, calitatea reprezentantului ,sediul
profesional al acestuia;
- obiectul contestației și valoarea lui dacă are caracter
patrimonial,indicarea bunului asupra căruia a fost pornită executarea
silită, elemente de identificare etc.;
- Indicarea motivelor de fapt și de drept ale contestației;

84
 - Înscrisurile dacă este cazul pe car-și fundamentează
susținerile;
Instanţa va cita
-pe contestator și organul de executare în a cărui rază
teritorială se desfășoară executarea;
- în cazul popriri se citează și terțul poprit;
La cererea părţii interesate, instanţa poate decide, în cadrul
contestaţiei la executare, asupra împărţirii bunurilor pe care
debitorul le deţine în proprietate comună cu alte persoane.
Prin contestație, contestatorul poate solicita și suspendarea
executării silite potrivit dispozițiilor art. 718 Cod procedură civilă.
Cererea de suspendare va fi condiționată de plata unei cauțiuni care va fi
plătită de acesta, ea fiind fixată de judecătorul investit cu soluționarea
contestației. Cauțiunea se stabilește în raport cu valoarea obiectului
contestației, reprezentând o cotă procentuală din valoarea obiectului (a
se vedea art. 718 alin. 2 din Codul de procedură civilă). De asemenea
cererea de suspendare a executării silite este supusă și taxelor judiciare
de timbru.
Cererea de suspendare se judecă cu precădere și cu citarea
părților.
În cazuri urgente, judecătorul poate dispune prin încheiere, fără
citarea părților suspendare provizorie a executării silite, care nu este
supusă niciunei căi de atac.
În privința probațiunii care poate fi administrată în cadrul
contestației la executare , textele legale care o reglementează nu conțin
dispoziții exprese în acest sens și așa cum s-a subliniar în literatura de
specialitate, pot fi administrate orice mijloace de probă ( a se vedea I. Leș
op. cit. p. 915). Când contestația este introdusă de un terț care pretinde
un anumit drept asupra unui bun suspus executării, trebuie să facă
dovada dreptului pretins.
f. Soluțiile pe care le poate pronunța instanța:
1. Admiterea contestației
- admiterea contestaţiei la executare și după caz, poate
dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea
acestuia;
- admiterea contestației și anularea ori încetarea executării
silite;
- admiterea contestației și lămurirea titlului executoriu ori
îndreptarea lui când aceasta a fost refuzată de organul de executare;
- admiterea contestației și obligarea organului de executare
să îndeplinească actul refuzat
În cazul anulării actului de executare contestat sau chiar a
executării silite, instanţa poate dispune prin aceiaşi hotărâre să i se

85
restituie celui îndreptăţit suma ce i se cuvine din valorificarea
bunurilor sau din reţinerile prin poprire.
- 2. Respingerea contestaţiei, situație în care contestatorul
poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru
pagubele cauzate prin întârzierea executării;
Când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă,
contestatorul va fi obligat şi la plata unei amenzi de la 50 lei la 1000
lei.
g. Căile de atac
În conformitate cu dispozițiile art. 717 Cod procedură civilă ,
împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată
contestația la executare se poate exercita calea de atac a apelului,
cale de atac ordinară care poate fi exercitată în termen de 30 zile de
la comunicarea hotărârii.
Pe cale de excepție, potrivit art. 418 Cod procedură civilă, se
poate exercita și calea de atac a recursului (după epuizarea căii de atac
a apelului):
- când hotărârilor privind soluționarea unei contestații la
executare a acut ca obiect partajarea bunurilor comune le debitorului
și terțului contestator;
- hotărârile pronunțate în contestație la executare care au avut
ca obiect valorificarea unui drept real al unui terț asupra bunului
suspus executării;

Capitolul XI
Inspecția fiscală

11.1. Obiectivele și formele inspecției fiscale

Inspecția fiscală reprezintă o activitate care are drept scop
verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii
și exactității îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabili.

86
 În scopul efectuării inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală:
- examinează documentele aflate în dosarul fiscal al
contribuabilului;
- verifică concordanțe dintre datele din declarațiile fiscale cu cele
din evidența contabilă a contribuabilului;
- analizează și evaluează informațiile în vederea confruntării
declarațiilor cu informațiile proprii sau din alte surse;
- efectuează verificări încrucișate respectiv actele și documentele
contribuabilului cu cele ale altor persoane cu care a colaborat;
- solicită informații de la terți;
- verifică locurile unde se realizează activități generatoare de
venituri impozabile ori unde se află bunurile impozabile;
- solicită explicații scrise de la reprezentantul legal al
contribuabilului;
- stabilește în mod corect baza de impozitare, diferențele datorate;
- dispune sancționarea celor care au aplicat greșit legea sau au
comis încălcări de natură contravențională;
- dispune măsuri asiguratorii în condițiile legii;
- dispune aplicarea sigiliilor în condițiile legii;
Nu intră în competența inspecției fiscale constatările tehnico-
științifice sau orice alte verificări solicitate de organele de anchetă penală.
Inspecția fiscală se exercită asupra oricăror persoane și entități.
Formele inspecției fiscale sunt :
- inspecția fiscală generală care semnifică verificare de
ansamblu a moduli de îndeplinire a tuturor obligațiilor fiscale și a altor
obligații prevăzute de legislația fiscală ce-i revin fiecărui contribuabil pe o
perioadă determinată;
- inspecția fiscală parțială reprezintă activitatea de verificare a
modului de îndeplinire a unora sau mai multor obligații fiscale;

87
 11.2. Metode de control
Pentru efectuarea inspecției fiscale se pot utiliza următoarele
metode de control:
- verificarea prin sondaj – constă în verificarea selectivă a
documentelor și operațiunilor semnificative care stau la baza modului de
calcul, evidențiere și de plată a obligațiilor fiscale;
- verificarea exhaustivă- constă în activitatea de verificare a
tuturor documentelor și operațiunilor care stau la baza modului de calcul,
evidențiere și de plată a obligațiilor fiscale;
- controlul electronic – constă în verificarea contabilității și a
surselor acesteia, prelucrarea în mediul electronic utilizând metode de
analiză evaluare și testare asistate de instrumente specializate;

11.3. Perioada supusă inspecției fiscale

Inspecția fiscală se efectuează în termenul de prescripție a
dreptului de a stabili creanțe fiscale.
Activitatea de inspecție fiscală se organizează în baza unor
programe anuale, trimestriale și lunare.
Se poate efectua o singură dată pentru fiecare tip de creanță
fiscală și se consemnează în registrul unic de control ori de câte ori
există obligația țineri acestuia și se urmărește să nu afecteze activitatea
celui controlat.
Principiile care guvernează inspecția fiscală sunt: principiul
independenței, unicității, autonomiei, ierarhizării, teritorialității, și
descentralizării.
La finalul inspecției fiscale, contribuabilul este obligat să dea
o declarație scrisă, pe proprie răspundere, că a pus la dispoziție toate
documentele și informațiile solicitate de inspecția fiscală, precum și

88
faptul că i-au fost restituite toate documentele solicitate și puse la
dispoziție.
Contribuabilul verificat trebuie să îndeplinească măsurile dispuse
în actul întocmit cu ocazia inspecției fiscale.
În cazul creanțelor administrate de organul fiscal central
pentru marii contribuabili) prin ordin al președintelui A.N.A.F. sunt
constituite structuri care au competențe de a efectua inspecția fiscală
pe întreg teritoriul țării.
Selectarea contribuabililor care urmează să fie supuși controlului
fiscal se efectuează de organul fiscal competent și în raport de nivelul de
risc, care se stabilește pe baza analizei de risc.
11. 4. Procedura efectuării inspecției fiscale
În desfășurarea inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală
are obligația să înștiințeze în scris contribuabilul în legătură cu
acțiunea care urmează să o efectueze, prin transmiterea unui aviz de
inspecție fiscală, care se comunică:
- cu 30 zile pentru marii contribuabili;
- cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili;
Avizul inspecției fiscale cuprinde :
- temeiul juridic al inspecției fiscale ;
- data de începere a inspecției fiscale;
- obligațiile fiscale, alte obligații prevăzute de legislația fiscală și
contabilă precum și perioadele ce urmează a fi supuse inspecției fiscale;
- posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a
inspecției fiscale;
Inspecția fiscală se desfășoară în spațiile de lucru a
contribuabilului, puse la dispoziție de acesta, la sediul acestuia sau la un alt
loc stabilit de comun acord. Chiar dacă se desfășoară în alt loc inspecția
poate efectua control și la locurile de lucru.

89
 Durata inspecției este stabilită de organul de inspecție fiscală, în
funcție de obiectivele pe care le vizează :
- 180 zile pentru marii contribuabili
- 90 zile pentru contribuabili mijlocii;
-45 zile pentru ceilalți contribuabili;
Suspendarea inspecției fiscale se poate dispune când apar
situații care împiedică finalizarea ei:
- pentru desfășurarea unor controale încrucișate;
- pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de organul de
inspecție;
- pentru emiterea unei decizii a Comisiei centrale fiscale;
- pentru efectuarea unei expertize;
- pentru efectuarea de cercetări specifice sau stabilirea unor
tranzacții;
- pentru solicitare de informați sau documente de la autorități,
instituiții, terți;
- pentru soluționarea unei contestații a unui act administrativ-
fiscal anterior;
Suspendarea nu poate fi mai mare de 3 luni.
Pe parcursul efectuării inspecției fiscale contribuabilul va fi
informat despre aspectele constatate.
Rezultatul inspecției fiscale se consemnează într-un raport
scris întocmit de organul fiscal în care sunt prezentate aspectele
constatate din punct de vedere faptic și legal precum și consecințele
fiscale.
Raportul inspecției fiscale stă la baza emiterii:
- deciziei de impunere a bazelor de impozitare, a obligațiilor
fiscale și a accesoriilor

90
 - deciziei de modificare a bazelor de impozitare dacă s-au stabilit
diferențe,
Pe parcursul inspecției fiscale se pot emite și decizii de impunere
provizorii.

11.5. Controlul inopinat

Controlul inopinat reprezintă verificarea documentelor fiscale
de către organul fiscal fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului.
Durata controlului inopinat este stabilită de conducătorul
organului de control, în funcție de obiectivele controlului și nu poate fi mai
mare de 30 zile.
Organele de control trebuie să prezinte legitimația și ordinul de
serviciu. Pentru aceleași operațiuni sau obligații nu se poate efectua și
control inopinat și inspecție fiscală concomitent.
Controlul inopinat se consemnează în registrul unic de
control.
Pot efectua control inopinat inspectorii din cadrul Direcției de
combatere a fraudelor , dar și comisarii Direcției Generale Antifraudă
Fiscală.
11. 6. Verificarea situației fiscale persoanele de către organul
fiscal central
Contribuabilul trebuie informat pe parcursul desfășurării inspecției
fiscale despre aspectele constatate și la final despre consecințele fiscale.
Proiectul de raport de inspecție fiscală se comunică în format
electronic sau pe suport de hârtie pentru ca cel în cază să-și exprime
punctul de vedere și pentru a avea loc discuția finală.
Organul fiscal poate verifica situația de ansamblu a
persoanei juridice și a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

91
 Competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și
a activității preliminare se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.
Prin sintagma „situație fiscală personală” înțelegem totalitatea
drepturilor și obligațiilor de natură patrimonială , a fluxurilor de
trezorerie și a altor elemente de natură să determine starea de fapt
fiscală reală a persoanei fizice în perioada verificată.
Dacă există diferențe semnificative între veniturile estimate
calculate în baza situației fiscale personale și veniturile declarate de
persoana fizică, în termen de 60 zile de la comunicarea avizului de
verificare se solicită persoanei clarificări relevante pentru situația sa
fiscală.
Termenul de 60 zile se poate prelungi o singură dată, pentru
justificări temeinice, cu încă un termen de 30 zile.
Persoana verificată are obligația depunerii declarației de
patrimoniu și de venituri și pe parcursul verificării trebuie informată asupra
constatărilor rezultate din verificare.
Verificarea situației fiscale personale se poate efectua o singură
dată pentru impozitul pe venit .Activitatea de verificare se efectuează în
termenul de prescripție la sediul organului fiscal sau la cererea scrisă a
persoanei la domiciliul sau la sediul persoanei care-i acordă asistență de
specialitate sau juridică. Verificarea situației personale poate fi suspendată
în condițiile legii. Persoana verificată trebuie să colaboreze și să pună la
dispoziție documentele necesare.
Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, iar
persoana poate depune în 5 zile un punct de vedere referitor la
constatări care se anexează la raport.
Raportul de constatare stă la baza:
- emiterii deciziei de impunere,
- încetării procedurii de verificare;

92
 Atunci când se constată declarații fiscale, documente și informații
incorecte , incomplete, false sau persoana se sustrage de la verificare
organul fiscal stabilește baza de impozitare ajustată pentru impozitul pe
venit și emite decizie de impunere.

Bibliografie indicată

1.Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015 completat și

modificat:
2. Codul de procedură de fiscală aprobat prin Legea nr.
207/2015
3. Cosmin Flavius Costaș Drept fiscal, Editura Universul Juridic,
București 2019
4. Ioana Maria Costea, Drept financiar. Note de curs, Editura
Hamangiu, București, 2019
5. Dan Drosu-Șaguna, Daniela Iuliana Radu, Drept fiscal,
Editura , C.H. Back, București, 2018
6. Adrian Fanu–Moca, Contenciosul fiscal, Editura C.H.Beck,
București, 2013
7. Constantin Dragoș Popa, Executarea silită a creanțelor
bugetare, Editura Lumina Lex, București 2001

93
94
95