Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 B 8 K 5 Dzdiso 4 SKC 40 S
3 B 8 K 5 Dzdiso 4 SKC 40 S
a) Definitie. Terminologie
b) Rolul dreptului civil roman – pozitia de “drept comun”
c) Principiile dreptului civil roman. Categorii de principii
d) Delimitarea de celelalte ramuri ale sistemului de drept romanesc
0
Dreptul civil roman are rolul (pozitia) de drept comun, in sensul ca, atunci cand o ramura
de drept nu contine norme proprii care sa reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic, se
apeleaza la norma corespunzatoare din dreptul civil. Putem astfel considera ca dreptul civil
“imprumuta” normele sale altor ramuri de drept, in anumite conditii.
Dreptul civil are totodata rolulde a ocroti valorile patrimoniale si nepatrimoniale ale
omenirii, are un rol pozitiv in continua perfectionare a legislatiei civile ai a dreptului in general si
constituie garantia formarii unei constiinte juridice corecte si constituie o garantie de netagaduit
a intaririi moralei.
In sistemul dreptului romanesc, dreptul civil roman are un loc central.
1
-Constitutia consacra si garanteaza drepturile subiective civile;
-In dreptul constitutional predomina raporturile nepatrimoniale, iar in dreptul civil cele
patrimoniale;
-Subiectele raporturilor de drept constitutional sunt pe pozitii de subordonare, iar in civil pe
pozitii de egalitate juridica;
-Majoritatea normelor drept constitutional sunt imperative, iar cele de drept civil sunt
dispozitive;
-Dreptul constitutional are sanctiuni ce nu presupun un proces;
-Subiectele raportului de drept constitutional sunt organele de stat, pe de o parte si cetateanul, pe
de alta parte, in timp ce in cadrul unuio raport juridic de drept civil subiectele sunt peroane fizice
si persoane juridice.
In raport cu dreptul administrativ, putem spune ca majoritatea raporturilor juridice de drept civil
sunt patrimoniale fata de raporturile juridice de drept administrativ care, in majoritatea lor lor,
sunt nepatrimoniale. Pozitia partilor, in administrativ, este una de subordonare, pe cand in civil
este una de egalitate. Subiectele raportului juridic civil sunt persoane fizice sau juridice, in timp
ce in cadrul raportului juridic administrativ cel putin unul dintre subiecte este un organ al
administratiei publice. In dreptul civil predomina normele dispozitive, pe cand in dreptul
administrativ predomina normele imperative.Sanctiunile caracteristice dreptului administrativ
sunt amenda, confiscarea etc., in conditiile in care asemenea sanctiuni nu se regasesc in dreptul
civil, acesta din urma operand cu sanctiuni de tipul inipozabilitatii sau nulitatii actului juridic.
In raport cu dreptul financiar, atat in dreptul civil cat si in cel financiar, majoritatea raporturilor
sunt patrimoniale. Insa partile, spre deosebire de dreptul civil, in dreptul financiar sunt
subordonate, una dintre ele fiind un organ de stat. Normele de drept financiar sunt preponderent
imperative iar institutia sanctiunii imbaraca forma majorarilor de intarzire/dobanzi/penalitati in
dreptul financiar.
In raport cu dreptul comercial, sunt foarte multe asemanari, delimitarea legislativa fiind realizata
in principal de Codul civil, Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale si Legea nr.
26/1990 privind registrul comerţului.
In raport cu dreptul familiei, raporturile juridice de drept civil sunt predominant patrimoniale,
fata de cele de dreptul familiei care sunt predominant nepatrimoniale. Partile, in general, si in
dreptul familiei, se afla pe pozitie de egalitate, nuantat mai ales in raporturile parinte-minor si cu
anume „specializari” a partilor in dreptul familiei:sot, parinte, copil etc.Spre deosebire de dreptul
civil, normele de dreptul familiei sunt predominant imperative si sanctiunile sunt proprii fiecarei
ramuri de drept.
In raport cu dreptul muncii, raporturile juridice de dreptul muncii pot fi patrimoniale si
nepatrimoniale iar pozitia de egalitate juridica a partilor din civil o regasim si in dreptul muncii
la momentul incheierii contractelor de munca.In categoria subiecteleor de dreptul muncii, aria
acestora este mai restransa decat in civil iar normele de dreptul muncii sunt in marea lor
majoritate imperative si sanctiunile specifice dreptului muncii (raspundere materiala, raspundere
disciplinara).
In raport cu dreptul procesual civil, dreptul civil reprezinta dreptul material iar dreptul procesual
civil reprezinta aspectul sanctionator al dreptului material.
In raport cu dreptul international privat, singura particularitate este existenta ELEMENTULUI
DE EXTRANEITATE (cetatenie, nationalitate, situarea bunurilor etc.).
2
In raportul cu dreptul penal si dreptul procesual penal, deosebirile sunt evidente. Totusi, ele
imprumuta reciproc unele institutii: parte civila, parte responsabila civilmente, capacitate de
exercitiu, discernamant etc.
Alte legi civile: Legea nr. 31/1990 - privind societăţile comerciale; Legile fondului funciar;
Legea nr. 50/1991 – privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor;
3
OBICEIUL (CUTUMA): nu este izvor de drept. Exista insa obiceiuri la care trimit anumite
norme din texte de lege. Exista totodata obiceiuri care pot fi folosite in interpretarea unor acte
juridice (uzuri ale comertului maritim).
MORALA (reguli de convietuire sociala) nu este izvor de drept distinct ci doar atunci cand legea
face trimitere la morala.
JURISPRUDENTA (precedentul judiciar) nu este izvor de drept distinct.
NOUL COD CIVIL intareste faptul ca in cazurile neprevazute de lege, se aplica uzantele iar in
lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la situatii juridice asemanatoare, iar cand nici acestea
nu exista, se aplica principiile generale ale dreptului. In noul cod uzantele sunt definite ca fiind
obiceiul locului si uzurile profesionale. Noul cod prevede ca „in materiile reglementate prin lege,
uzantele produc efecte numai in masura in care sunt recunoscute ori admise in mod expres de
lege. Uzantele publicate in culegeri elaborate de catre autoritatile sau institutiile competente in
domeniu se prezuma ca exista, pana la proba contrarie.”
LEGEA CIVILA intra in vigoare la data precizata in act sau, daca aceasta precizare lipseste, in
termen de 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.
Legea civila iese din vigoare prin abrogare expresa sau tacita. O particularitate o constituie
desuetudinea –cazul in care legea nu iese din vigoare, dar isi pierde efectiv „valoarea” in a mai
putea fi aplicata de la un moment dat.
Art.6 din noul Cod civil statueaza ca „legea civila este aplicabila in timp cat este in vigoare.Ea
nu are putere retroactiva”.
Astfel, functioneaza urmatoarele principii: neretroactivitatea legii civile si
aplicarea imediata a legii civile noi, ca o consecinta a principiului neretroactivitatii. Ca exceptii
la principiul neretroactivitatii, putem vorbi de:
-retroactivitatea legii civile noi, numai daca asa dispune legea noua;
(Constitutia nu permite nici o exceptie de la principiul neretroactivitatii civile.)
-ultractivitatea (supravietuirea) legii civile vechi, numai daca precizeaza legea noua .
Sub spectul intern al aplicarii legii civile in spatiu, vorbim de principiul teritorialitatii legii
civile, adica actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe
intreg teritoriul Romaniei, iar reglementarile civile ce emana de la un organ de stat local se
aplica doar pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale respective.
Am putea vorbi si de o exceptie de la aceasta regula, in materia publicitatii imobiliare, exceptie
valabila pana la realizarea lucrarilor definitive de cadastru conform Legii cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
Astfel, pentru Transilvania si Bucovina se aplica Decretul – Lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispozitiilor privind cartile funciare (sistemul publicitatii imobiliare reale) pentru toate
operatiunile anterioare intrarii in vigoare a Legii nr.7/1996, in raport cu restul teritoriului
Romaniei unde s-au aplicat dispozitiile Codului civil si ale Codului de procedura civila privind
publicitatea imobiliara personala prin registrul de inscriptiuni – transcriptiuni.
Art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, “Legea dispune numai pentru
viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
4
Referitor la aspectul international al aplicarii legii civile in spatiu, adica
EXTRATERITORIALITATEA LEGII CIVILE, art.8 din noul Cod civil reglementeaza
urmatoarele: „in cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii
civile aplicabile se face tinandu-se seama de normele de drept international privat cuprinse
in cartea a VII- a din prezentul Cod civil”.
Problema se rezolva de “normele conflictuale” ale dreptului international privat ce presupun
“CONFLICTUL DE LEGI” – in spatiu ), spre exemplu: LEX REI SITAE – pentru imobile; LEX
PATRIAE – pentru starea civila si capacitatea civila a persoanei fizice; LOCUS REGIT ACTUM
– pentru forma actului juridic; A nu se confunda insa cu aspectele de ordin procesual, in sensul
ca, atunci cand judecatorul roman aplica o lege straina o face pentru ca se supune legii romane
care il obliga sa aplice acea lege si nu ca s-ar supune unei legi straine.
In acest sens, noul Cod civil reglementeaza ca aplicarea generala a Codul civil,
adica”dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si
raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil. Sunt considerati profesionisti toti
cei care exploateaza o intreprindere” (indiferent daca are sau nu ca scop obtinerea de profit).
In ceea ce priveste aplicarea legii civile persoanelor, distingem: legi civile cu vocatie generala de
aplicare (Codul civil), legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor fizice (Legea nr. 4/1954,
OG nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea numelui pe cale administrativa), legi civile cu
vocatie aplicarii numai persoanelor juridice(Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale).
Un alt principiu privind aplicarea legii civile persoanelor, reglementat de noul Cod civil, se
refera la „aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului”. In acest sens,
dispozitiile privind drepturile si libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate in
concordanta cu Constitutia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, pactele si celelalte
tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare
la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si codul civil, au prioritate
reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care codul civil contine dispozitii mai
favorabile.
Totodata, in raport cu normele din codul civil, normele dreptului comunitar se aplica in mod
prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor (art.5 din noul Cod civil).
5
Cat priveste interpretarea legii de catre instanta, aceasta se face numai in scopul aplicarii ei in
cazul dedus judecatii.
Norma interpretativa poate produce efecte numai pentru viitor.
Ca modalitati de interpretare, vorbim despre: interpretarea oficiala si neoficiala, interpretarea
literala, interpretarea gramaticala, interpretarea logica a legii civile. Interpretarea oficiala este cea
facuta de un organ al puterii legislative, executive sau judecatoresti, deosebind intre cea
autentica, care are forta obligatorie generala, si cea juridica (judiciara) care are forta obligatorie
numai in speta respectiva (jurisprudenta). Interpretarea neoficiala se raporteaza la doctrina
juridica reflectata in literatura de specialitate si nu are forta obligatorie.
Interpretarea literala, este interpretarea necesara atunci cand nu este concordanta intre formularea
textului legii civile si cazurile din practica fiind ceruta o extindere sau o restrictie a intelesului
textului, dupa cum poate fi extensiva sau restrictiva;
Interpretarea gramaticala priveste lamurirea intelesului unei dispozitii legale civile pe baza
regulilor gramaticii. Vorbim despre interpretarea:
-sistematica: - consta in lamurirea intelesului unei dispozitii legale tinand seama de legaturile
sale cu alte dispozitii din acelasi act sau din alt act normativ;
-istorico-teleologica: - stabilirea sensului unei dispozitii legale tinand seama de finalitatea
urmarita de legiuitor la adoptarea actului.
Referitor la EFECTELE LEGII CIVILE, asa cum sunt statuate in codul civil, trebuie de retinut
faptul ca nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi. Cu toate acestea, cand
cineva, impartasind o credinta comuna si invincibila, a considerat ca o persoana are un anumit
drept sau o anumita calitate juridica, instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va
putea hotari ca actul incheiat in aceasta stare va produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi
efecte ca si cand ar fi variabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cauza nici un
prejudiciu.
Legile care deroga de la o dispozitie generala, care restrang exercitiul unor drepturi civile sau
care prevad sanctiuni civile se aplica numai in cazurile expres prevazute de lege.
6
TEMA II: RAPORTUL JURIDIC CIVIL
PLANUL TEMEI:
a) Notiune. Clasificari.
b) Distinctia intre actul juridic si faptul juridic
7
– adica tine de o vointa de stat (a legiuitorului) si/sau de vointa autorilor sau autorului actului
juridic civil- si reflecta o pozitie de egalitate juridica a partilor.
Persoana juridica este subiect colectiv de drept civil si poate fi caracterizata dupa criteriul
proprietatii ( particulara (private), cooperatista si obsteasca, mixta, de stat) si /sau dupa criteriul
nationalitatii (de nationalitate romana sau de nationalitate straina). In raport cu criteriul
nationalitatii, mai nou, putem chiar sa vorbim de persoane juridice de nationalitate „europeana-
comunitara” in sensul celor definite de Legea nr.31/1990 cu privire la societatile europene cu
sediul in Romania carora le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE)
nr.2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene.
8
succesoral); devalmasia (sotii pe timpul casatoriei, cu exceptiile ce le poate consfinti o eventuala
conventie matrimoniala). In raporturile nepatrimoniale, pluralitate activa poate fi una determinta
sau una determinata. In raporturile obligationale (de creanta), pluralitate poate fi: activa, atunci
cand vorbim de mai multi creditori; pasiva, cand avem mai multi debitori sau poate fi o
pluralitate mixta.
In cazul pluralitatii subiectelor raportului juridic civil, REGULA o constituie
DIVIZIBILITATEA, adica: in caz de pluralitate activa fiecare creditor nu poate pretinde decat
partea sa; in caz de pluralitate pasiva fiecare debitor nu este tinut decat pentru partea sa din
datoria comuna.
Exceptia o constituie SOLIDARITATEA (pasiva sau activa) si INDIVIZIBILITATEA (numai
pasiva).
9
Capacitate de exercitiu deplina incepe de la data la care persoana devine majora. O persoana
devine majora la implinirea varstei de 18 ani. Totodata o persoana minora dobandeste capacitatea
deplina de exercitiu prin casatorie iar in cazul in care casatoria casatoria a fost anulata, minorul
care a fost de buna credinta la incheierea casatoriei isi pastreaza capacitatea deplina de exercitiu.
-Capacitate de exercitiu anticipata.Conform prevederilor art.40 C.civ., pentru motive temeinice,
instanta de tutelapoate recunoaste minorului care a implinit de 16 ani capacitatea deplina de
exercitiu. In acest scop, vor fi ascultati si parintii/tutorele minorului, lundu-se, cand este cazul, si
avizul consiliului de familie.
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice poate fi definita ca aptitudinea subiectului
colectiv de drept civil de a avea drepturi si obligatii civile. Ea se dobandeste, de regula, la data
inregistrarii. Persona juridica nu poate avea decat drepturile pentru care a fost autorizata conform
scopului ei.
Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice poate fi definita ca aptitudinea subiectului
colectiv de drept civil de a exercita drepturile civile si de a-si indeplini obligatiile civile, prin
incheierea de acte juridice civile prin organele sale de conducere. Raporturile dintre persoana
juridica si cei care alcatuiesc organele de conducere sunt supuse regulilor mandatului (de obicei).
b) Dupa natura continutului lor, putem distinge intre drepturi patrimoniale (drepturile reale
si drepturile de creanta) si drepturi personale nepatrimoniale:
-Drepturile patrimoniale sunt drepturi subiective al caror continut poate fi exprimat baneste,
pecuniar si, functie de modul in care titularii lor isi exercita prerogativele, se impart in drepturi
reale si drepturi de creanta.
- Dreptul real (JUS IN RE) se caracterizeaza prin aceea ca titularul isi poate
exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva, avnd urmatoarele
particularitati:
- subiect pasiv nedeterminat;
- ii corespunde obligatia generala negativa de NON FACERE;
- sunt limitate ca numar;
- este insotit de prerogativele urmaririi si preferintei.
10
- Dreptul de creanta (JUS AD PERSONAM) se caracterizeaza prin aceea ca
subiectul activ (creditorul) poate pretinde subiectului pasiv (debitorul) sa dea, sa
faca sau sa nu faca ceva, avand urmatoarele particularitati:
- subiect pasiv cunoscut;
- ii corespunde fie obligatia de a A DA, fie de A FACE, fie de A
NU FACE;
- sunt nelimitate ca numar;
c) Dupa corelatia dintre ele, deosebim intre drepturi principale si drepturi accesrii, cu
urmatoarele particularitati:
-Dreptul principal este dreptul subiectiv civil care are o existenta de sine statatoare, soarta
sa nedepinzand de vreun alt drept si in aceasta categorie intra: dreptul de proprietate
publica si privata; dreptul de uz, de uzufruct de abitatie, de superficie, de servitute-toate
caracteristice doar proprietatii private;dreptul de administrare al regiilor autonome si
institutiilor publice – corespunzator proprietatii publice; dreptul de folosinta –
corespunzator proprietatii private; dreptul de concesiune; dreptul de preemtiune si/sau de
preferinta.
-Dreptul accesoriu este dreptul subiectiv civil a carui soarta depinde de existenta altui
drept cu rol de drept principal, in aceasta categorie intrand: dreptul de ipoteca, dreptul de
gaj, privilegiul (drept ce da unui creditor calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti
creditori, fie chiar ipotecari), dreptul de retentie (recunoscut indeosebi in doctrina si
practica judecatoreasca- DEBITUM CUM RE JUNCTUM).
d) Dupa gradul de certitudine conferit titularilor putem vorbi de drepturi pure si simple si
drepturi afecatate de midalitati.
- Drepturile pure si simple sunt drepturi subiective civile care confera maxima
certitudine titularului sau intrucat nici existenta si nici exercitarea lui nu depinde de vreo
imprejurare viitoare;
- Drepturile afectate de modalitati sunt drepturi subiective civile ale caror existenta
depinde de o imprejurare viitoare, certa ori incerta, adica de un termen, o conditie sau o
sarcina.
II / 3 / b OBLIGATIA CIVILA
11
Obligatia, conform prevederilor art.1164 C.civ., este o legatura de drept in virtutea careia
debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia
datorata.
Obligatiile izvorasc din contracte, acte unilaterale, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa
cauza, plata nedatorata, falta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea neaga
nasterea unei obligatii.
Clasificarea obligatiilor civile:
Functie de opozabilitatea lor, deosebim intre obligatii obisnuite (opozabile numai partilor),
obligatii opozabile si tertilor (SCRIPTAE IN REM) si obligatii reale (PROPTER REM);
- Abuzul de drept constituie exercitarea unui drept subiectiv civil cu incalcarea principiilor
exercitarii sale, adica:
12
- prin nesocotirea scopului economic si social pentru care a fost recunoscut;
- cu nesocotirea legii, moralei;
- cu rea-credinta;
- cu depasirea limitelor sale.
Sunt BUNURI IMOBILE, asa cum le statueaza art.537 C.civ., terenurile, izvoarele si
cursurile de apa, plantatiile prinse de radacini, constructiile si orice alte lucrari fixate in pamant
cu caracter permanent, platformele si alte instalatii de exploatare a resurselor submarine situate
pe platoul continental, precum si tot ceea ce, in mod natural sau artificial, este incorporat in
acestea cu caracter permanent.
Prin obiectul la care se aplica, pot fi considerate imobile: uzufructul lucrurilor imobile;
servitutile; actiunile ce tind a revendica un imobil.
Sunt considerate imobile prin natura lor: fondurile de pamant si cladirile; recoltele care inca
se tin de radacini.
13
Sunt considerate imobile prin destinatie lucrurile mobile asezate in perpetuu sau cand ele nu se
pot scoate fara a deteriora fondul in care sunt asezate si tot ceea ce in mod natural sau artificial
este incorporat in imobile cu caracter permanent.
Art.538 C.civ. stabileste ca „raman bunuri imobile materialele separate in mod provizoriu de un
imobil, pentru a fi din nou intrebuintate, atat timp cat sunt pastrate in aceeasi forma, precum si
partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a
fi reintegrate. Materialele aduse pentru a fi intrebuintate in locul celor vechi devin bunuri imobile
din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.”
- Dupa regimul circulatiei lor juridice, putem deosebi intre: bunuri aflate in circuitul
civil (care pot circula neingradit sau conditionat); bunuri scoase din circuitul civil –
INALIENABILE; (vezi bunurile din domeniul public – Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia = INALIENABILE – INSESIZABILE –
IMPRESCRIPTIBILE =).
- Dupa modul cum sunt determinate, bunurile imobile pot fi impartite in: RES CERTA
– determinate individual (unicatele) si RES GENERA – determinate generic
(individualizarea lor se va face prin cantarire, masurare, numarare etc.);
- Dupa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei obligatii civile
- Fungibile (bunuri determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel incat
pot fi inlocuite unele prin altele in executarea unei obligatii);
- Nefungibile, adica bunuri care nu pot fi inlocuite cu altul in executarea unei
obligatii, debitorul fiind liberat numai prin predarea bunului datorat. Printr-un act
juridic, un bun fungibil prin natura sa poate fi considerat ca nefungibil.
- Dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea ori instrainarea lor:
- Consumptibile (bunuri mobile a caror intrebuintare obisnuita implica
instrainarea sau consumarea substantei)
- necomsumptibile (bunuri ce pot fi folosite repetat, fara ca prin aceasta sa fie
necesara consumarea substantei sau instrainarea lor (COMODATUL). Un bun
consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil daca, prin act juridic, i
se schimba intrebuintarea.
- Dupa cum pot fi sau nu impartite fara sa-si schimbe destinatia lor, bunurile se impart
in in divizibile (bunuri care pot fi impartite in natura fara a lise schimba destinatia) si
14
indivizibile. Prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat ca
indivizibil.
- Dupa cum sunt sau nu supuse urmaririi si executarii silite pentru plata datoriilor:
- sesizabile = pot forma obiectul executarii silite
- insesizabile = nu pot fi urmarite silit
15
II / 5 IZVOARELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL CONCRET
- Izvorul raportului juridic civil concret = o imprejurare (act sau fapt) de care legea civila
leaga nasterea unui raport juridic civil concret;
- un act sau fapt din societate are valoare de izvor al unor efecte de drept, numai
daca exista norma de drept civil care sa-i confere o asemenea valoare.
! Diferenta dintre faptul juridic LATO SENSU si fapt juridic STRICTO SENSU o
reprezinta chiar ACTUL JURIDIC
- PROBA = mijlocul juridic de stabilire a existentei unui act sau fapt juridic si, prin aceasta, a
dreptului subiectiv civil si a obligatiei civile;
16
Codul civil;
- Reglementarea probei: Codul de procedura civila ;
- Obiectul probei = element de dovada pentru a demonstra existenta unui drept subiectiv civil
si a obligatiei corelative;
- Conditii de admisibilitate:
- sa nu fie oprita de lege;
- sa fie verosimila;
- sa fie utila;
- sa fie pertinenta;
- sa fie concludenta;
- Mijloacele de proba:
preconstituite;
dupa scop nepreconstituite;
originare;
- INSCRISURILE dupa efect recognitive;
confirmative;
dupa raporturile dintre ele originare;
copii;
dupa criteriul semnarii semnate;
nesemnate;
autentice;
• cele mai insemnate specii de inscrisuri: sub semnatura privata;
17
- MARTURISIREA (recunoasterea) = recunoasterea de catre o persoana a unui act sau fapt
pe care o alta persoana isi intemeiaza o pretentie si care este de natura sa produca efecte contra
autorului ei;
- este un act juridic si mijloacele de proba;
- deosebim intre marturisirea judiciara si extrajudiciara;
- este indivizibila = nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui care a
marturisit;
- puterea doveditoare – putere incontestabila in procesul civil;
- se administreaza ca proba prin INTEROGATORIU si este reglementata de Codul de
procedura civila.
PLANUL TEMEI:
18
a) Definitie, clasificare. Principiul consensualismului.
b) Forma AD PROBATIONEM
c) Forma AD SOLEMNITATEM (VALIDITATEM)
d) Forma pentru opozabilitate fata de terti
termenul;
4. Modalitatile actului juridic civil conditia;
sarcina
- Clasificare: Noul Cod Civil, in cartea "despre obligatii", trateaza clasificarea generala a
actelor juridice civile in : CONTRACTE si ACTE UNILATERALE;
unilaterale (testamentul, acceptarea succe-siunii,
oferta s.a.);
- Dupa numarul partilor bilaterale (contractul civil: vanzare- cum-
parare, schimb, locatiune, mandat etc.);
multilaterale (contractul civil de societate).
19
unilaterale
* Atentie! – a nu se confunda cu contractele civile
bilaterale (si-
nalagmatice)
cu titlu oneros;
- Dupa scopul urmarit la incheierea lor
cu titlu gratuit;
- Dupa efect act translativ = are ca efect stramutarea unui drept subi-
ectiv civil (vanzare-cumparare, donatie);
ET TUNC
efecte pentru trecut
20
consensuale = simple manifestari de vointa;
REGULA
pure si simple;
- Dupa legatura lor cu modalitatile termen;
afectate de modalitati conditie;
sarcina;
(contract de asigurare)
21
numite (tipice) = au o denumire stabilita
- Dupa reglementarea legea civila si o reglementare proprie
de si denumirea lor legala (majoritatea)
nenumite (atipice)
capacitatea de a contracta
- sediul materiei – Cod civil
despre minori
III/2/b CONSIMTAMANTUL
22
- conditiile de valabilitate a consimtamantului sunt:
Expresa;
- manifestarea de vointa tacita – in principiu tacerea nu va-loreaza
consimtamant exteriorizat (la mostenire, da).
eroare – obstacol:
23
- ERROR IN NEGOTIO
- ERROR IN CORPORE
DOLUL (VICLENIA) = inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace viclene sau
dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic;
- este o EROARE PROVOCATA;
- reglementata – Cod civil;
24
LEZIUNEA = prejudiciul material suferit de una din parti din cauza disproportiei vadite
de valoare intre contraprestatii, ce exista in chiar momentul incheierii actului;
- are un domeniu restrans de aplicare: poate fi invocat de minorii 14-18 ani;
- conditii pentru a fi viciu de consimtamant:
- leziunea sa fie o consecinta directa a actului respectiv;
- leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului juridic civil;
- disproportia de valoare intre contraprestatii sa fie vadita.
= conduita partilor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv actiunile sau inactiunile la
care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.
- conditii generale
- conditii speciale
25
III/2/d CAUZA (SCOPUL) ACTULUI JURIDIC CIVIL
= acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea actului
26
este un element constitutiv, esential al actului juridic => neres-
pectarea atrage NULITATEA ABSOLUTA;
este obligatorie
sanctiunea nerespectarii o constituie inopozabilitatea
- trasaturi dovedirii actului cu alt mijloc de proba
- aplicatii:
- publicitatea imobiliara prin Cartea Funciara (art. 21 Legea nr. 7/1996);
- publicitatea constituirii gajului (ipotecii mobiliare)
- notificarea cesiunii de creanta;
- inregistrarea inventiilor (Legea nr. 64/1991, Legea nr. 129/1992);
27
- inregistrarea si publicitatea denumirii societatilor comerciale (Legea nr.
31/1990).
a) TERMENUL (DIES) = un eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata fie
inceperea, fie incetarea exercitiului drepturilor subiective civile si executarea obligatiilor civile
- clasificare:
SUSPENSIV = amana inceputul exercitiului drep-
tului subiectiv si executarea obligatiei corelative;
- dupa efecte
EXTINCTIV = amana stingerea exercitiului drep-
tului subiectiv si executarea obligatiei corelative;
in favoarea debitorului;
- dupa titularul beneficiului termenului in favoarea creditorului;
in favoarea debitorului
si creditorului
- efecte:
- termenul afecteaza doar executarea actului, iar nu si existenta sa (principiul
consacrat);
- termenul suspensiv – intarzie, amana inceputul exercitarii dreptului subiectiv
si a indeplinirii obligatiei corelative;
- termenul extinctiv – marcheaza stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei
corelative.
b) Conditia = un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau
desfiintarea) actului juridic civil
- clasificare:
SUSPENSIVA = de indeplinirea ei depinde nasterea actului
juridic civil;
- dupa efect
REZOLUTORIE = de indeplinirea ei depinde desfiintarea
actului juridic civil;
28
- dupa legatura cu vointa partilor:
CAUZALA = realizarea ei depinde de hazard;
MIXTA = realizarea ei depinde de vointa uneia din parti si vointa altei
persoane determinate;
PUR POTESTATIVA = realizarea ei depinde
exclusiv de vointa uneia dintre parti;
POTESTATIVA
POTESTATIVA SIMPLA = realizarea ei depinde de
vointa uneia din parti si de un fapt exterior sau
vointa unei persoane nedeterminate;
POZITIVA
- dupa modul de formulare NEGATIVA
conditia afecteaza insasi existenta actului juridic civil, adica nasterea sau
desfiintarea lui;
- efecte: conditia isi produce efectele retroactiv (EX TUNC);
c) Sarcina = o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva, impusa de dispunator gratificatului in
actele cu titlu gratuit – liberalitate;
29
- sarcina in favoarea dispunatorului;
- clasificare: - sarcina in favoarea gratificatului;
- sarcina in favoarea unui tert;
- Efectul actului juridic civil = drepturile subiective si obligatiile civile la care da nastere, pe
care le modifica sau stinge un asemenea act;
- este ceea ce de fapt reprezinta continutul raportului juridic civil;
- efectul actului juridic civil reprezinta tocmai continutul sau.
REGULI DE INTERPRETARE
- interpretarea se face dupa intentia comuna a partilor si nu dupa sensul literal al termenilor;
- cand o clauza este primitoare de doua sensuri, ea se interpreteaza in sensul in care poate avea
un efect ;
- termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu
natura contractului;
- dispozitiile indoioase se intrepreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul;
- clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese intr-insul ;
- toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul ce
rezulta din actul intreg – INTERPRETARE SISTEMATICA;
30
- cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga (regula “IN
DUBIO PRO REO”);
31
- Mandatul se stinge prin revocarea mandantului sau prin renunatrea
mandatarului la mandat..;
● REGULA = actul produce efecte numai fata de autorii sau autorul actului, el
neputand sa profite sau sa dauneze altor persoane.
- PARTI = acea categorie de persoane fata de care actul juridic civil isi produce efectele in
virtutea principiului relativitatii;
- AVAND- CAUZA = persoana care, desi nu a participat la incheierea actului, totusi suporta
efectele acestuia datorita legaturii sale juridice cu partile actului:
- succesorul universal = persoana care dobandeste un patrimoniu (o
universalitate) (mostenitorul legal unic, legatarul universal);
- succesorii cu titlu universal = persoanele care dobandesc o fractiune dintr-un
patrimoniu (mostenitorii legali, legatarii cu titlu universal);
- succesorii cu titlu particular = persoanele care dobandesc un anumit drept
individual (cumparator, donatar, legatar cu titlu particular);
sa fie vorba de drepturi si obligatii
strans legate de bunul dobandit de
succesorul cu titlu particular;
- conditii pentru a fi avanzi-cauza
sa fie acte cu data anterioara;
32
devin terti
actiune revocatorie (PAULIANA) ;
pot ataca asemenea acte prin
actiune in declararea simulatiei ;
●● EXCEPTII
(Raspunsul la intrebarea: DACA UN ACT POATE NASTE DREPTURI SAU
OBLIGATII IN FAVOAREA TERTILOR?)
- Exceptia veritabila (reala) = STIPULATIA PENTRU ALTUL = actul bilateral prin
care o parte (STIPULANTUL) convine cu cealalta parte (PROMITENTUL) ca acesta din
urma sa efectueze o prestatie in favoarea unui TERT BENEFICIAR care nu participa la
incheierea actului nici direct, nici prin reprezentare. (in materie de renta viagera, in
materie de donatie cu sarcina , in materia asigurarilor);
avanzii-cauza;
promisiunea faptei altuia (conventia de porte-fort);
- Exceptii aparente simulatia;
reprezentarea;
actiunea directa;
- NULITATEA = sanctiunea de drept civil care lipseste actul juridic de efectele contrarii
normei juridice edictate pentru incheierea sa valabila;
functia preventiva;
- Functiile nulitatiifunctia sanctionatorie;
functia de minjloc de garantie a principiului legalitatii;
- Delimitarea nulitatii:
- In raport cu rezolutiunea:
- nulitatea presupune un act nevalabil, iar rezolutiunea un act valabil
incheiat;
- nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, iar rezolutiunea doar
contractelor sinalagmatice cu executare UNO ICTU;
- la nulitate cauzele sunt contemporane momentului incheierii actului,
iar la rezolutiune ele sunt ulterioare incheierii;
- inceputul prescriptiei extinctive este diferit;
33
- In raport cu rezilierea: aceleasi ca la rezolutiune, cu mentiunea ca efectele la
reziliere nu sunt retroactive ci doar pentru viitor – EX NUNC;
- In raport cu caducitatea:
- nulitatea presupune un act nevalabil incheiat, iar caducitatea unul
valabil;
- nulitatea retroactiveaza, iar caducitatea produce efecte numai EX
NUNC;
- nulitatea presupune cauze contemporane incheierii actului, iar
caducitatea cauze ulterioare si straine de vointa autorului actului;
- In raport cu revocarea – asemanator rezilierii:
- revocarea este specifica doar LIBERALITATILOR;
- In raport cu inopozabilitatea:
- nulitatea relativa poate fi confirmata, iar inopozabilitatea poate fi
inlaturata prin RATIFICARE..
- Clasificarea nulitatii:
- functie de natura interesului ocrotit:
- ABSOLUTA = sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului
juridic, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc;
- RELATIVA (ANULABILITATEA) = sanctioneaza nerespectarea, la
incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes particular,
personal sau individual;
partiala (regula);
- functie de intinderea efectelor totala (exceptie);
- functie de consacrarea legislativa expresa;
virtuala;
- dupa felul conditiei de validitate nerespectata de fond;
de forma.
- cauze de nulitate absoluta:
- incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanei:
- nerespectarea unei incapacitati speciale, impuse pentru ocrotirea unui
interes obstesc;
- lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice si nerespectarea
principiului specialitatii capacitatii de folosinta;
- lipsa totala a consimtamantului (cazul erorii - obstacol);
- nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
- cand lipseste cauza sau este una ilicita sau imorala;
- nerespectarea formei cerute AD VALIDITATEM;
- lipsa sau nevalabilitatea autorizatiei administrative sau judiciare;
- incalcarea ordinii publice;
- frauda legii;
34
- incalcarea dreptului de preemptiune al statului.
- Efectele nulitatii = constau in desfiintarea raportului juridic generat de actul juridic civil
lovit de nulitate si, prun aceasta, restabilirea legalitatii;
Difera dupa momentul in care intervine nulitatea posterior (ulterior) semnarii actului
juridic
- daca actul nu a fost inca executat, nulitatea nu va mai permite executarea;
- daca actul a fost executat, se va produce
- desfiintarea retroactiva a actului;
- restituirea prestatiilor deja efectuate;
- daca actul a fost executat si dobanditorul de drepturi le-a transmis mai departe unor
terti subdobanditori
- desfiintarea actului;
- restituirea prestatiilor efectuate;
- dsfiintarea actului subsecvent.
35
A. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil = nulitatea produce efecte
si EX TUNC si EX NUNC
exceptii de la resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis: prin care se mentine actul
subsecvent din ratiuni ce tin de
- principiul ocrotirii BUNEI-CREDINTE a subdobanditorului unui bun cu titlu
oneros;
- principiul stabilitatii circuitului civil ca o nevoie de ordin general, social
36
EXCEPTII de la regula = “QUOD NULLUM EST, NULLUM PRODUCIT EFFECTUM”
Principiul conversiunii actului juridic aplicabil cand se indeplinesc urmatoarele
conditii:
- exista un element de diferenta intre actul nul si cel valabil;
- unul dintre acte sa fie anulat;
- actul considerat valabil sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate;
- din vointa partilor sa nu rezulte inadmisibiliatea conversiunii.
PLANUL TEMEI:
37
b) Suspendarea prescriptiei extinctive
c) Intreruperea prescriptiei extinctive
d) Repunerea in termenul de prescriptie
e) Implinirea (calculul) prescriptiei extinctive
IV/1 NOTIUNEA DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA
38
- repunerea in termen este caracteristica doar prescriptiei extinctive.
- fata de decadere:
- decaderea stinge insasi dreptul subiectiv;
- decaderea presupune termene de decadere care sunt mai scurte si mai putine;
- decaderea nu are reguli privind intreruperea, suspendarea si repunerea in
termen.
a) PRINCIPIUL = prescriptia extinctiva stinge doar dreptul la actiune in sens material, iar nu
insusi dreptul subiectiv
- dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa sunt doar transformate, devenind imperfecte;
- desi s-a implinit termenul de prescriptie, dreptul la actiune ramane imprescriptibil in sens
procesual – accesul liber la justitie;
39
conditiile in care dreptul la actiune nu era prescris la momentul la care s-ar fi putut opune
compensarea sau dreptul de retentie;
g) PRINCIPIUL = prescriptia poate fi opusa numai de cel in folosul caruia curge, personal sau
prin reprezentant, in sensul ca:
-instanta de judecata nu poate aplica prescriptia din oficiu;
-prescriptia poate fi opusa numai in prima instanta, prin intampinare, sau cel mai tarziu la primul
termen de judecata la care partile sunt legal citate;
-codebitorii unei obligatii solidare sau indivizibile, fidejusorii, creditorii celui interesat, pot
invoca prescriptia chiar daca unii din debitori au neglijat sa o faca sau au renuntat la prescriptie;
h) PRINCIPIUL = este interzisa orice clauza prin care direct/indirect o actiune ar fi declarata
imprescriptibila/prescriptibila desi potrivit legii aceasta este prescriptibila/imprescriptibila
(art.2515.alin.2);
*EXCEPTII: -partile pot, prin acord expres, sa modifice durata termenlor de prescriptie sau sa
modifice cursul prescriptie prin fixarea inceputului acestuia ori prin modificarea cauzelor legale
de suspendare ori de intrerupere;
-termenele de prescriptie pot fi reduse sau marite, prin acordul expres al partilor,
fara insa ca noua durata a acestora sa fie mai mica de 1 an si nici mai mare de 10 ani, cu exceptia
termenelor de prescriptie de 10 ani sau mai mult care pot fi prelungite pana la 20 de ani;
40
- PRINCIPIU = dreptul la actiune avand ca obiect dreptul de creanta se stinge prin prescriptie
=> PRESCRIPTIBILE EXTINCTIV.
- EXCEPTIE: imprescriptibile:
- actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile
facultative de persoane (Legea privind asigurările şi reasigurările în România).
- EXCEPTII:
41
- actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil
- actiunea in nulitatea relativa a casatoriei;
- actiunea in tagada paternitatii;
- actiunea in stabilirea paternitatii;
- TERMENE GENERALE:
- TERMENE SPECIALE:
42
b) Termenul de prescriptie de 1 AN pentru actiunile specifice profesionistilor (art.2520
NCCiv);
- REGULI SPECIALE:
- PENTRU ACTIUNEA IN EXECUTAREA OBLIGATIEI DE A DA/A FACE
(art.2524 din NCCiv) = prescriptia incepe sa curga de la data cand obligatia devine
exigibila si debitorul trebuia astfel sa o execute;
● daca dreptul este afectat de:
- UN TERMEN SUSPENSIV- prescriptia incepe sa curga de la
implinirea termenului sau de la data renuntarii la beneficiul termenului
stabilit exclusiv in favoarea creditorului;
- O CONDITIE SUSPENSIVA- prescriptia incepe sa curga de la data
cand s-a implinit conditia;
43
- PENTRU ACTIUNEA IN MATERIA ASIGURARILOR (art.2527 NCCiv) =
prescriptia incepe sa curga de la expirarea termenelor stabilite pentru plata primei de
asigurare/indemnizatiei/despagubirilor;
44
● Intre soti, cat timp dureaza casatoria si nu sunt separati in fapt;
● Intre parinti/tutore/curator si cei lipsiti de capacitate de exercitiu/cu capacitate de
exercitiu restransa, cat timp dureaza ocrotirea si socotelile nu au fost date si aprobate;
● Intre persoana care, in virtutea legii si/act j.civil sau a unei hot.jud., administraeaza
bunurile altei persoane si cea a caror bunuri sunt administrate, pe timpul cat
administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate;
● In cazul celui lipsit de capacitate de exercitiu/cu capacitate de exercitiu restransa, pe
timpul cat nu are reprezentant/ocrotitor legal, ina afara cazurilor in care exista o
dispozitie legala contrara;
● Cat timp debitorul, in mod deliberat,ascunde creditorului existenta datoriei sau
exigibilitatea acesteia.
45