Subcompetenţe Unitatea de Nr.d/r Conţinuturi Nr.

Data sugestii pentru consolidare

învăţare de ore şi dezvoltare a capacităţilor
elevului
Muzica şi
literatura
10 ore
1.1 Compararea posibilităţilor Arta muzicii şi arta cuvîntului: caracteristicile 1
expresive şi descriptive ale specifice şi comune.
limbajului muzical şi literar în
creaţiile artistice, utilizînd Simbioza muzicii cu poezia populară: 1 Cîntec de leagăn, melodie şi
conştient termenii muzicali şi - Cîntece din folclorul copiilor; ( populare) versuri populare;
literari. - Cîntece de leagăn; - Să-mi cînţi , cobzar, melodie
- Cîntece istorice etc. populară
Cîntecul - „vers cîntat”, cîntecul
- „muzică versificată”.
- ,,La moară” din folclorul
copiilor;

1.2 Interpretarea expresivă a

repertoriului de cîntece în funcţie Simbioza muzicii cu literatura cultă: 1
Izvorul veşniciei, vers. -
de caracteristicile lor muzicale şi - Cîntece din patrimoniul cultural al neamului; Gr.Vieru, muz. Eugen Doga;
poetice.

1.3 Ţinerea în memorie a câtorva

teme muzicale din creaţii -Simbioza muzicii cu poezia lirică - La mijloc de codru des, vers. -
academice generate din simbioza 1 M.Eminescu, muz. Iacob
- Cîntece lirice (romanţă, lied) etc.
muzicii cu literatura. Mureşianu;
- Romanţa Pe lîngă plopii fără
soţ, vers.- M. Eminescu, muz. -
Guilelm Şorban; - Romanţa De
ce nu-mi vii?, vers.- M.
Eminescu, muz. - Carol Deckert;
- Liedul Păstrăvul, muz. - Franz
Schubert
1.4 Analiza şi descrierea
specificului genurilor muzicale

1
academice generate de simbioza Simbioza muzicii cu poezia epică
muzicii cu literatura; Balada - capodoperă de creaţie populară şi
cultă.
- Balada Mioriţa, din folclorul
1 păstoresc; - Trandafir de la
Moldova, melodie populară;
- Oratoriul Mioriţa, muz. - Ion
Macovei (fragment);

1.5 Aprecierea valorii artistice a -Valențele expressive ale vocii omenești 1 Cantata Altarul mănăstirii Putna
simbiozei muzică - literatură în de Ciprian Porumbescu;
creaţiile celebre din literatura - ,,La moartea lui Ștefan cel
muzicală naţională şi universală. Mare”

Alianţa muzică-cuvînt în muzica bisericească. 2 - Tatăl nostru de Gavriil

1.6 Utilizarea versurilor şi Motetul, Colindul,Muzica sacră Muzicescu; - ,,O, ce veste
aforismelor despre muzică în minunată” de Gh. Dima.
argumentarea atitudinii
personale faţă de creaţiile
muzicale audiate. Genuri muzicale academice generate de - Aria din cantata Braziliera
1 bachiană, p. I de Heitor
simbioza muzicii cu literatura cultă (motet,
cantată, oratoriu). VillaLobos.

1
Evaluare
Muzica şi teatrul
6 ore
2.1 Descoperirea raportului Arta muzicii şi arta teatrală. 1 Uvertura Egmont de L. van
muzică - dramă (atmosfera Muzica pentru drame şi tragedii Beethoven (drama lui Ghethe);
emoţională, integritatea acţiunii Uvertura „ EGMONT” – Suita Peer Gunt de Edvard
dramatice) în creaţiile muzicale Grieg (drama lui H. Ibsen); –
instrumentale. Piesă de concert Arleziana de
George Bizet (drama lui
2.2 Enumerarea şi explicarea Alphonse Daudet);

2
rolului părţilor componente ale
unui spectacol de operă, operetă,
musical.
2.3 Descrierea originii şi
dezvoltării genului de operă cu
referinţe la creaţii muzicale şi
autori.
2.4 Compararea şi diferenţierea
imaginii artistice generale în
diverse genuri de operă: operă-
basm, operă istorică şi operă
comică.
 Opera - gen al muzicii teatrale.
Vodevilul, opereta
-Cavatina Barbarinei din opera
2 Nunta lui Figaro de Wolfgang
Amadeus Mozart;
– Corul Pe plaiuri de munte şi
cîntecul ,,Copiliţă de la munte”
din opereta ,,Crai nou” de C.
Porumbescu;
– Aria lui Orfeu Che faro senza
Euridice din opera Orfeu de
Christoph Willibald Gluck,
acţiunea aIII-a; – Uvertura, Aria
lui Tamino Aşa frumuseţe divină
din opera - basm Flautul
fermecat de Wolfgang Amadeus
Mozart;

2.5 Intonarea expresivă a  Varietatea genului de operă în literatura – Scena marşului triumfal din
temelor/laitmotivelor din creaţii muzicală universală. opera Aida de Giuseppe Verdi,
muzicale dramatice.
1 finalul acţiunii a II-a; – Uvertura
Aria lui Figaro,
2.6 Caracterizarea conţinutului de  Caracterul de divertisment în genul de – Corul America şi Cîntecul lui
imagini al creaţiilor 1 Toni Maria din musical West
operetă şi musical*.
audiate/vizionate şi interpretate Side Story de Leonard
de pe poziţiile idealului şi gustului Evaluare Bernstain.
estetic autentic 1
Muzica şi arta
coreografică
10 ore
3.1 Explicarea caracterului Limbajul coregrafic şi limbajul muzical: 1 - Trei dansuri simfonice
absolut al sincretismului în relaţia asemănări şi deosebiri. româneşti: Ciobăneasca,
muzică-dans. Olteneasca, Brîul de Paul
3.2 Caracterizarea şi deosebirea Constantinescu;

3
auditivă a muzicii diferitor tipuri
de dans.
3.3 Manifestarea interesului
pentru tezaurul artei coregrafice
populare: „Drăgaica”, „Căluşarii”,
„Jocul zestrei” ş.a.
3.4 Compunere de ritmuri simple
de dans şi susţinerea ritmului
melodiilor de dans cu bătăi în
palme.
3.5 Recunoaşterea celor mai
semnificative elemente ale
limbajului baletului.
Sincretismul muzică - dans în arta
coregrafică populară. (joc, trioletul)
Muzica dansurilor ritualice şi a dansurilor
propriu-zise.( paparudele,dragaica calusarii)
Muzica şi dansurile popoarelor lumii în
creaţia muzicală academică.( hora, sirba)
Muzica şi dansurile de societate. ( valsul,
tangoul,boleroul)
Muzica de balet.
4
- Joc, Joc mare, Brâul
amestecat, Sincopa;
3 -Muzica dansurilor ritualice
Drăgaica, Paparudele, Călușarii
ș.a.
- Cine mișcă florile de T. Chiriac;
- Piesă pentru orchestra
simfonică Bolero de Maurice
Ravel; - Cîntecul Cît trăim pe-
acest pămînt, vers. - Nicolae
Dabija, muz. - Tudor Chiriac; -
Cîntecul Ţară de soare, vers. -
Gr. Vieru, melodie populară.
1
- Muzica dansurilor propriu-zise
(neritualice): Hora, Sîrba, Bătuta
ş. a.; - Cîntecul popular Să
pornim hora inel; - Rapsodia
2 română № 1 de George Enescu;
- Valsul Valurile Dunării de I.
Ivanovici;
Valsul ,,Dunărea albastră” de
Iohann Strauss (fiul); - Tangou
La Cumparsita de C.H. Matos
Rodrigues;
1 - Secvenţe din baletele Lacul
lebedelor şi Spărgătorul de nuci
de Piotr Ilici Ceaikovski (video);
- Dansul cu săbii din baletul
3.6 Aprecierea valorii artistice a Gayaneh de Aram Haceaturean;
baletelor celebre ruseşti. - Dansul cavalerilor din fantezia
Romeo şi Julietta de Serghei
3.7 Argumentarea atitudinii Prokofiev;
proprii asupra genurilor artei
coregrafice ca mijloc de Varietatea dansului modern ( lambada, 1 Lambada, Samba, Country,
exprimare şi comunicare samba) Rock-and-roll;
spirituală. -Dansurile moderne europene;
Evaluare
1

Muzica şi artele
plastice
8 ore
4.1 Deosebirea specificului Muzica şi artele plastice: mijloace specifice 1
mijloacelor de exprimare ale unor de redare/exprimare a realităţii.
creaţii muzicale şi plastice pe
acelaşi subiect. Arta decorativă populară şi folclorul 1
muzical.
4.2 Utilizarea adecvată a
termenilor de limbaj special Tabloul muzical. Peisajul muzical şi peisajul 1 Tabloul simfonic Zborul
pentru caracterizarea operelor plastic. cărăbuşului din opera Povestea
muzicale şi plastice. Ţarului Saltan de Nicolai
Andreevici Rimski-Korsakov;
4.3 Stabilirea diferenţelor de - Dumitru Georgescu – Kiriac
ilustrare artistică a realităţii, ,,Moara”;
limitele şi posibilităţile expresive - Tabloul Crăiasa-Lebădă de
şi descriptive în lucrările plastice Mihail Vrubel;
şi în cele muzicale. -Tabloul Furtună pe mare de I.K.
Aivazovski;
4.4 Determinarea elementelor - Cîntecul Moara, vers. - V.
comune de limbaj în redarea Cosmovici, muz. - Ave Maria de
realităţii în creaţii plastice şi Franz Schubert;
muzicale. - Tabloul Tsunami la Kanagawa

5

4.5 Transferul în limbajul artei
plastice a impresiilor trăite prin
muzică.
Portretul muzical şi portretul plastic.
Creaţia plasticianului - sursă de inspiraţie
pentru compozitor.
Muzica - sursă de inspiraţie pentru
plasticieni*.
Evaluare
Repetare
de Katsushika Hokusai;
- Piesa Lebăda din albumul
Carnavalul animalelor de
Camille Saint-Saëns;
1
- Monumentul Ştefan cel Mare
de Alexandru Plămădeală;
- Uvertura Marea din opera
Sadko de N.A. RimskiKorsakov;
- Tabloul Intrarea lui Mihai
Viteazul în Alba-Iulia de
Constantin Lecca; - Muzica din
filmul Mihai Viteazul de Tiberiu
Olah; - Cîntecul Cea din urmă
noapte a lui Mihai Viteazul,
vers. - D. Bolintineanu, muz. din
colecţia lui G. Muzicescu;
1
- Suita simfonică Picturi de
Grigorescu de Ion Hartulary
Darclèe;
- Tablourile Car cu boi, Venind
de la izvor, Păstoriţa,
Dorobanţul de pictorul Nicolae
Grigorescu;
1 - Schiţa simfonică Marea de
Claude Debussy;
- Poemul simfonic Marea de
M.K. Ciurlionis;
- Tabloul Sonata mării de M.K.
Ciurlionis.
1

6
 1