Sunteți pe pagina 1din 81
Il 445,937 Prof. univ. dr. Gheorghe IANCU Drd. Vlad Alexandru IANCU DREPTUL DE AZIL Privire comparativa cu statutul juridic al refugiatului Eadie revizuita si completata (GHEORGHE IANCU, niseut a2 septembrie 1952 in municipio Bucuret ‘Absolvnt al Faculii de Drepta Universiti Bucwes Dactor in rept constuonl al Facuki de Drept a Universi din Bucuresti Profesor universiar, dups parcurgre tur teptelor univer store, ptr atrile,Dretcoasituiona si insu police” si “Desplletra” la Facaea de Drepa Universiti Bure ‘Membr fondator a ,Centuli de dep constuina isi polite” din carul Universiti Bucur ‘Abzolvent cu diploma a unoe cust postunversitare la Otawa (Universitatea atonoma si Palamentul canadian), Fibours (Eve, Ia Insti de federalism) ga FlretaCIstntal European de Drept) De asemene, a urmatcursur postdoctoral a Universitatea Paheon Sorbonne I Pai, dura de6 lun. Fost conser jure ye la Minister Slveuli, rocwor pent insta Cure de Casi susie la Parchetal General de pe Hinga Inala Cute de Casaje fi Justi, conser parlamentar la Camera Depuajilor, seretar_general_al Cur Consttuonale, tne al Cri de Conia Rome ayaa a Seta jure ional), seretar general al Autor Eletorale Permanente, adjunct 8 Avocatls Popol apo Avocat al Pporul ‘Autor a mal mulor luis (peste SO), prsum si tdi, com nici apo, aticote alte aserenea, publica i eit ei gi revit despite th domenile Deeps consiuional sal insur pote, prec iin el al Dep eee Parcipant I mai multe congsese, confer inteme i intema- ona), simpozioane et. Membr ai ELI (sttutal European de rep. Cisigtor al unor remit petra asivitatea depusk si pens uci pub Prof. univ. dr. Gheorghe [ANCU Drd. Vlad Alexandru [ANCU DREPTUL DE AZIL Privire comparativa cu statutul juridic al refugiatului Edie revizwita si completata at NAIC ACU) Universul Juridic Bucuresti 7 -2015- Editat de S.C. Universul Juridie S.R.L. Copyright © 2015, S.C. Universul Juridie S.R-L. ‘Toate drepturile asupra prezentei edit apartin S.C. Universul Juridie S.R.L. ‘Nicio parte din acest volum nu poste fi copiat fir acordul seris al S.C. Universul Juridie S.R.L. NICIUN_EXEMPLI ENTUL TIRAJ NU VA FI EGMEREALIEAY-DECAT INSOTIT DE SEMNATURA-S1 ‘STAMPILA_EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIME| COPERTE, Deserievea CIP a Biblioteca Nationale + Rominiet TANCU, GHEORGHE, ‘Dreptl de zl rive compara cu statuul juridical refugiatalu/ Geoese lana, ied Alevand lnc. Ed. ‘Bucuresti: Universal ure, 2015 Biblio. ISBN978-606.673-702-9 [-lanca, Vid Alexandr 34145(4+100) 341.2341 231.14(100%8) 5147452211004) REDACHIE: tel/fax:021.314.95.13 tel: 0732.320.666 email, redacte@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: 021.314.9315, DISTRIBUTIE: fax: 021.314.93.16 email: distiibutlesuniversuljuridic.ro www.universuljuridic.ro oi Capitolul | NOTIUNILE DE CETATEAN SI DE STRAIN (CETATEAN STRAIN $I APATRID) Sectiunea 1 Notiunea de cetatean CCetifeanul este acea persoand fica, care detin, el putin 0 cater. Cte exe ace elt «psoas Tie ce exprima relaite permanente social ~ economice, polite $i Juriioe dinte persoana fizid gi stat, dovedind apatenenta sa |a un stats care, atribuie persouneifizice posibiltatea de fi titularul tuturor drepturilor si obligatilor previzute de constitu ide leg In prezent, cettjenia nu trebuie confundata cu .natio- nalitatea, care, in ceea ce prveste persoana fied, reprezindt riginea etnied™. Cu toate acestea cetifenia in dreprl nostra a fost iar in alte sisteme de drept, este desemnath prin treat eon 7 omnia ete pare la acearth Corwen, ratiicare ind ralzatt prin Lepen nx 3612005, publctl im M, OF 1.186 dn 20 decembrie ows. Captotul Notun de cee sce sin 13 ©) pierderea cetafeniei rebuie si opereze doar daca se va obéndi cetijenia unui alt sta; ot 1) in cazul repucieri”, daca legislata statului prevede, igi ‘a produce efectele doar daca se va dovedio altécetifenie; 8) Legea poate prevedea si exceptii, dacd cetifenia a fost ‘objinuta prin mijloace frauduloase: 1) statele nu vor permite pierderea cetifeniei, dacd aceastt pierdere aravea ca efeet apatridia; i) statele nu pot lipsi de cetitenie o persoand fizied, pentru ‘motive de ordin rasial, etic, religios sau politic; 3) in cazul unor cediri de tertorii se va teglementa ca nicio persoand si nu devina apatrd, De reguld, caracterizarea unei persoane fizice ca stein (cetijean strdin sau apatrid) se determina in raport cu consti- tutia si lezea unui stat. in prineipiu, acestia au drepturi gis pot asuma obliga mai pujine decat cetafenit statului in aur’, De asemenca, exist state, in care se recunoaste ca fiind cetijean al siu o persoand fizicd, indiferent daca aceasta are sau va dobindi o alta cetifenie. Exita si state unde o astfel de indiferenté mu existi, cum sunt Germania, Danemarea, Elvefia si parjal Suedia si Finlanda, {in fara noastri, din Constitute gi din Legea nr. 21/1991 a ccetijeniei romaine, republicati", rezultd ef, dobindirea ceti- {eniei romaine nu este conditionat& de pierderea (in orice mod) a cetijenie altui sta. Legislatia romana de dupa 1989 ingiduie ddubla sau multipla cetdfenie", pentru a permite solutionarea ? Reprezin 0 cauzi de divory sau de separace sil, n dif sisteme de dept iin speci ce lami “Publica in M. OF ne 876 din 1 august 2010. Exist 9i 0 opnie comrar: a se Yedea LM, Anghel, Problema tbls etaent legisla romana, Deepen 2/198, pp. 3-4 cae “4 Dept de zi punctul de vedere istoric'®. rom we rn etn ose Nii Iie pit convene bite dé Romina wu ‘Sten a ro tat cunts dbl cen” (p13). Desi prblgna exe chi pte comport interesante disc eT Muranyas opt. 157 Capitolul II REGIMUL JURIDIC AL STRAINILOR IN ROMANIA Sectiunea 1 Regimul juridie constitutional al strdinilor in Roménia Consttia romind se refer, in mod expres, la stein (cetieni sti si apatzi, in dispocitile privind proteta cetajenilrsrini sa apatrzlor (art. 18); extadareacestra lar. 19 alin. 3) si posibilitatea dobindin in proprietate a unor ferenuri in Rominia numai in condiile reaitate din aderarea Romine’ la Uniunea Europeand si din alte trata internationale la care Romina este parte, pe baza de reipro. sitate, in conitile provizute prin lege orzanied, recum si ‘rin mostenie legals fr. 44 ain (2) teza Ia Din alte dispoziti constitionle rezulti ci acestea se refer fn srtni, dar nu expres, si anume: at. 16 alin.) ~ -Funefile si demnitajile publics, civle si militar, pot f cupate de persoancle care au cetfenia romsnd gi domi in fart"; art 36 si art. 37 potrvitcirora-numal cetaeni ‘omni pot exercitadreptrileexclsi politic (reptl de vot si dreptul de afi ales, care nv pot fi exerctate de sini) 9 ant $5 potivitcéria cetifeniiromini au dept gi obligatia $8 apere Romina iar,Condiile privind indeplinitea indato- Tirilor militar se tabilese prin lege organi.” ie Dreptul ge ai Txt ale prveder contains, din ere reat tangnial se refer st Toate cet dsp contol element ei nl jure eonttonal al sino (eenor Sein oat. Pott regimuiljuriic consti, sit care leeiese in Roménia se bur de proteia genera Persoacor sia aero, a ese gaa de Contes A legis opi e ai care se acod se erage fn conde len 5 a respetre instuentelr jr ner mal ace Romine poi stn ptf extra numa pe bza une con- veniincmatonal sau In condi de rpc” (at 1 Gin Conti) dac nu fst teat o convene ntems- font Pee Stn au dep dea sbi domi i Romani, a consti ei Constia reglmeteard 0 sev deiner sau rest le exerci anor cept tn Roni, sana 2) nui dbl In propetate a terensor ta Romani >) resrngurea posi de ocupae «uno inti sau dernniti public, vile mila )restingra exerci rept exes polices 6} resrngorea drop 9a obliga de aprare a Romdne se desire a servic iia oblgntora )restngeren droll de a Se deplas nesngheit pe ter Romani ; Cu tewe aceza stimu cae se ald Inna dine situ n care ep nrc pre testo satel Tomi poate f tos expulat pnt motive de sigan patna seu de ering publi numa in feel howe Capitola 1. Regimal jure stir in Romania 7 {udecitorest rimase definitive, potrivitlegii. Conform art. 19 alin. (3) din Constituje, exputzarea se hotiriste numai de justi, Sectiuneaa2-a Regimul juridic legal al strdinilor in Romania Statutul juridie al steainilor in Romania nu ar putea fi complet fir examinarea si a celui juridie, prevazut de lege, care detaliazA, in acest domeniu, dispoziile constitutionale Astfel, prin O.U.G, nr. 194/2002, republieat” (denumits jn _continuare ,ordonanti"), a fost reglementat ,regimul strdnilor in Rominia”, text care are Ia baz reglementirile ‘omunitare si interafionale in domeniu' Potrivit ar. 1 din ordonanf, .prin striin se infelege per- Din economia ordonantei reaulti cd, strdinii sunt cetifeni strani i apatrizi, Legea reglementeaza drepturile si indatorrile steinilor in Romania. Astfel, conform art. 3 alin, (1) din ordonanja, reludndu-se art. 18 alin. (1) din Constituyi, se prevede ed In Romania strinit se bucura de protecyia general a persoanei ‘ averilor, garantata de Constitute gi de alte legi, preeum gi de drepturile previzute de tratatele intemationale, la care Romania este parte”, In acelasi timp, conform art. 4 alin, (2) din ordonanta, strainii nu pot organiza pe teritoriul Romaniei partie politice ori alte organizafii sau grupati similare acestora si nici nu pot Republica in M. OF ne 421 din Sine 2008, "In acest sens ase vee I. Lasc, O non replementare in leg ‘1 regina strdinior in Romina, n Deel nr. 82001, pp 9.13 18 Dreptl de az Tr Smpal yr orn Romi tin alsa iia Ae ved, n acest sens, Gh, lancu, Regul constiniomae vind ccuparea filer denne publice, arc Cpt I. Regi juridical ein in Romania w Interdit de expulzare durea7 pana la disparitia moti- velor, pe care a fost intemeiat. Strainii pot intra in Romania, pentru afaceri, pentru activitati de presi, angajare in munci sau pentru studi, ca turisti, in tranzit ori in alte interese, in condifile ordonantei. Intrarea strinilor in Roménia se face in baza documen- telor valabile de trecere a frontierei de stat, care sunt recunos- cute sau acceptate de statul roman, precum sa vizei romtine, 4dacd prin ingelegeriintemationale nu s-a convenit altel [art 6 alin, (1) din ordonanta}, Viza romana se acorda la cerete de tre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Roméniei, iar prin exceptie $i de organele politiei de frontiers (art. 32 din ordonanta. Sunt exceptati de la obfinerea vizelor cetifeni statelor cu care Romanis a incheiat acorduri in acest sens gi pilot strani si ccilali membri ai echipajelor, in conditile stabilite de ‘ordonant’. Vizele se acordi pe perioadele previizute de ordo- nanf in funefie de scopul sederi in Romania, Conform art, 8 din ordonanti, nepermiterea intra in Romania si refuzul acordici vizelor strinilor se pot face in urmatoarele eazuri 4) nu indeplinese conditile prevazute de ordonan b) sunt semnalagi de organizatii intemationale la care Romania este parte, precum si de insttuji specializate in combaterea terorismului ci finanjeazd, prewitese, sprijind in orice mod activitatea acestor grupurs ©) a desfisurat, desfigoard ori exist’ indieii temeinice c& fac parte din grupuri infiactionale organizate cu caracter transnational sau 8 sprijind in orice mod activitatea acestor ‘grupuris 4) exista motive serioase si se constate ci au sivaryit sau ‘au participat la sivarsirea unor inffacfiuni contra pacii $1 aa Dreptul de ai fomenirii ori a unor erime de rzboi sau crime contra uma- nit, prevazute de conventiile intemayionale la care Romania este parte. {In acelagi timp, organele polijei de frontierd pot refuza intrarea stainilor in Romina in urmatoarele situa: 4) a sAvasitinffactiuni fn perioada alto gederi in Rominia ori in strinitate impotsiva statulu sau a unui cetafean romans ») suferd de maladii care pot pune in pericol grav sine tatea public, stabilite prin ordinal ministrului sinstais «) @introdus sau a Tncercat s&introducd ileal in Romania ali strinis ‘Ordonanja mai prevede reguli de procedur’ privind in- rare, sederea,stablirea domiciliului s iesireastrinilorin/din ‘Romania, angajarea stnilor, precum si rispunderile i sanc~ liunile aplicate acestora in eazulincdlearii prevederilor legale. in art, 15 din ordonanja stabileste cA striinului nu i se permite iesirea din jar, in urmatoatele situati: a) este invinuit sau inculpatint-o cauzi penala gi magis- tratul dispune instituirea masuri interdictiei parasiiilocalitai sau a firs ») a fost condamnat prin hotirire judecdtoreased ramasi Aefintiv i are de exeeutat o pedeaps’ privativa de liberate. Conform art. 16 din ordonanfi, incetarea masurii de nepermitere @ iesiri din fark poate fi revocaté daca strainul cru nu is permis iesirea din fara face dovada cx 4) sa dispus neineeperea urmiriri penale, a fost seos de sub urmirire penali ori s-a dispus incetarea urmariii penale, a fost achitat ori s-u dispus incetarea procesului penal; ») a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiaza de amnistie sau a fost condamnat cu suspendare condifionaté a exocutirii. pedepsei prin hotirire judecatoreasca amas definitiva Capitol Regimal jeri astrntor in Romina 2 Se stabileste ef Ordonanta nu se aplic cetijenilorstatelor membre ale Uniunii Europene si ale Spajului Economic European, solicitangilor de ail, refugiatilor si vietimelor con- fitelor armate, al cdrorstatut si regim sunt reglementate prin legi speciale. De asemenea, Guvemul poate stabili uncle ‘excepfiireferitoare la objinerea vizelor de eatre strain Capitolul III REGIMUL JURIDIC AL EXTRADARIT ‘$1 EXPULZARI Sectiunea I Precizéri prealabile Enda s expuare sun dol src afte deeper pesca, moi pen care le sunt relemeniat in notunnte rie interaionae, ons Sieg De asemenen, dori cli fp reglementre lr fee dtl inattentive, Cet dou mis finde pe un pin gens suoscutde insrunerse judge nema din beni de legs satior fami anune el rope eur po fie extra iii explaiExplaea Seu exon propre celian ar fo miss contart de cents care inplic olga de pts pe cause cel aor smal sigur excep de al cen ace pep aname exe expla feeipoce ale proper cen i Mari rani i SUA, Catt clon specie dnt, acest ste ghee su reglementate prin tratatebilaterale”™ ® G. Geum, Drop interational penal sacle dnerm Fone a. aden, Bucur 1977,p 217 "dom pitoll IL. Regimul juridical exter s expat 2B Constituia Roméniei, in art. 19 alin, (1), preludnd acest principiu universal, sabileste cf ,Cetifeanul romin nu poate fi extridat sau expulzat din Romania” Totusi, prin derogare de la regulile constitutionale, deja citate, si avind in vedere relajiile speciale cate exists in prezent intre Romania si SUA si potrivit prevederilor art. 19, alin, (2) din Consttutie, eetijenii romni pot fi extridati cu espectarea a trei conditi, $i anume: in baza conventiloe {nternajionale la eare Romania este parte, in conditie legi si, pe bazi de reciprocitate Pe cale de consecin, pot fi extridati si expulzati strani (cetajenii steini si apatrizit), im condiile si cu nuenfirile vizute de instrumentele juridice internajionale, constituii si legi, Pe aceeasi linie de gindire, in art, 19° alin, (2) din Constitutia Romaniei, se aratd c& ,Cetafeni stini si apatizi Pot fi extridati numai in baza unei convent intemationale sau in conditt de reciprocitate”, in alte cuvinte, eu respectarea doar a doua condi constitutionale. Problema necesititi reglementii ca extridarea si se faci ‘pe baza unui instrument juridic intemafional, eu respectarea principiului reciprocititii a fost ridicata in doctrina de spe- cialitate™, dar nu a fost avutl in vedere decit © dati eu adoptarea Constitujiei Romfniei din 1991 si apoi eu ocazia revizuirii acesteia in anul 2008, Ca principiu extridare si expulzarea se hotirise de Justi Convenjia europeand privind extridarea nu prevede o regula in aceastd privin, In art. 19 alin. (3) din Constitufia, Roméniei se dispune tsi cA, ,Expulzarea sau extridarea se RM, Stinoiu, Assen judiciardimermaiona i materi penal, Ed, Academie, Bucuresti 1975, pp. 100-103, 24 rept de zi hore de justi, coneatind autores competent Te dgpunO ase de repulconsiyrals are mene dea sii ne sue a un pra in cave ace arf dspace de ate aor pais, fn pel ale excetve. Vor obser ch noi cx do Rai deci a vei aoriior amin, Hien onli jit ind expla, ma ales nee rvs expat, prin acest ee lapunde fn gener! unr move A oporate,eem po supse apse jue ‘gs cum am reareat dif d elise habe sr doc ating gre uno bet undarentle exte normal ea Ss tds chin act 9 sel Conti Romine usa ee unl dine gaan (poste el mal putemic selma efit) al repr 9 ibertiir Conta” Sectiuneaa2-a Extradarea Exiridarea este misura conform clreia un stat poate preda, potrivit unor reguli previzute de lege, unui alt stat, persoanele aflate pe teritoriul si si care sunt urmatrite penal sau timise in judecati pentru s8virsirea unor infractiuni ori Celutate in vederea executirii unei pedepse ori a unei masuri de siguranta de catre autoritile judiciare ale staului solicitant in doctrina de specialitate se di gio alt definitie a ext dari, care este consideratl nu ca 0 ,smisura”, ci ca un act de asistentdjudiciara”, Astiel,extidarea este yn aet de asisten Jjudiciard interstatala in materie penalii cate urmareste 7 Murra ga opi. 195, Capitol Ht. Reginul juridical eri si expuliv 25 transferul unui individ urmarit sau condamnat penal, din domeniul suveranitatii judiciare 2 unui stat in domeniul celuitatt stat", intr-o alti opinie™, extridarea este consideratl ea un act de asstentjuridicd in domeniul dreptului penal, eae functio- ‘neazi direct (in iteresul statului care o solicit) si indirect (in interesul tuturor statelor, pentru reprimarea, a nivel interna tional, a infractiunitor. Pe eale de consecin(a,rolul principal al extrdiri este ca prin represiunea infraefiunilor s& se asigure fiecarui stat eele mai bune conditii de realizare a justtei. Definind extridarea, in aceasta opinie se arati cd, ,Extridarea este actul prin care statul, pe teritoriul catuia sua refugiat o pPersoani urmiriti penal sau condamnata intrun alt stat remite, Ia cererea statului interest, pe acea persoand pentru s 4 judecati sau pentru a executa pedeapsa la care a fost condamnata™, {n alts opinie se aratai cd, extridarea se wconcretizeazit in ‘cceptarea de citre fiecare stat a obligajiei de a preda pe rauficdtori justified statului a cru ordine publicd a fost ‘ulburata™”, Alli autori considera ca, extridarea ,este 0 procedura care permite unui stat si objina de la un alt stat extridarea unui fnculpat sau condamnat refugiat pe teritoriul acestuia din uma" * G. Geamina, Dropriemational publi, vo. 1, Ba. Didactics yi Pedagogies, Bucues, 1981, p35, "RM, Stinoiy op cit, p. 98, fn acclgisens, ae vedea T, Pop, Drop penal compara, Parten general, vol. Chi, 1923, . 163 RM. Sino, op cit, p98 2 V.V. Pala, Delite gaits, Bucuresti 1919, p. 468 1M. Travers, Le doi penal international, vol. V, Sire Pars, 1920, p.303 6 Depaul de zi iin documentele celui deal X-lea Congres al Asociafii Internationale de Drept Penal, tinut la Roma, inte 29 septem- brie si $ octombrie 1969, extridarea era definita ca un act de asistenj judiciard intemajionala in materie penala care urma- reste transferul unui individ sau condamnat penal din dome- niul suverantifi judiciare a unui stat in domeniul celuilalt stat Jn Roménia extridarea este reglementata prin art. 19 din Constitutie, Convenfa european privind extradarea, incheiata la Paris la 13 decembrie 1957, prin protocoalele sale adijio- nale, incheiate la Strasbourg, la 15 octombrie 1957 si 17 rmartie 1978” si Legea nr. 296/201 privind extridatea”” (@enumit in continuare lege"). iin punetul de vedere istorie in Romiinia masura extr= darii apare pentru prima dati reglementatl, constitugional, in Constitutia Prineipatelor Unite Moldova gi Tara Rominease care a fost votatt de Comisiunes de la Foesani, in gedinja sa din 9/21 octombrie 1859, dar careia nu i s-a dat curs” de Cuza, eu toate cf ia fost supus promulgari, in acest sens, prin setisoarea nt, 206 din 12 noiembrie 1859. Conform art. 28 alin. (3) din Consttujie, ,Oricine este refugiat in staul romin ‘nu poate fi extradat deci existind reciproctate de extridare”. Regula extridirii apare apoi, peste timp, de abia in Constitutia Romaniei din 1991, eeea ce denots ipsa unei ‘radii constitujionale in domeniu, A se veda RIDP ne. 3-4, 1968, pp 682 51767. v0 pe cae Roménin lea atin, cu $ delarai, prin Legca 801997, pica in ML OF a 89 din 14 mai 1997 1 pblcat in M, OF ar 326 din 18 nie 2001 8M Kogahicean, Prolect de Constintunea Prinipatclor Unie Moldavia i Tare Romincase, Tpogrfis Miner, Poul Lung, 1861 Pent oseurth evolu sori in me, ae vedea UM. Stinoi, ap cit, Pp. 99100, Capitol Regi juridical ektridri expat 27 Conn cuopesnhprivndextdare ois sl pre concn” poser la ext, sind ‘Parte conrsae se nga peen ep Po ‘eer ah cn dacminae pm se om ar, peal ae sit wt pen infact citi vedere encoun pepe su' ued non de sigan de ate aie Jar ale pl tne") Comtiis Romi ne povede siuaile a fp, pen cates pte exten amen poe fiind dificil de realizat si desigur ineficient™’. Pe cale de comein tenet apelin la nstumetle jude iteration In dei aarti ca vor ae Taal tener probe l occ meee ipa a intrest juice mcmajionle ea press, Steet sangeet doment dg pla romanesti"™*, Regul nvr ans nse pot adit ext daca pent polis, Peale de cme selen src 21 ain (J) Ho) ain, @) dn Leen 30200 pr vind cooperarea judiciara intemationali in materie penala”® txtadaren mses wT tz dh. etna pon cre ex eee comida de tl stant inciine plc sav step cone une omens inc, Acwen elt se aplic the exis maine sos sc ec ces de nae mtv pnts inctine de ex comun a t premade tris pele rel peseane pe mothe Je aS rigid neal sad opin Pes oc sat ST Mra gp er 8. Idem. Pee ® Repuctn M.Of a 377 in 31 mai 2011 28 rept de ai cell persoane ssc sf fie apravat, penta unul sau ata dintre aeste motive ererea este formula intro eau afl pe rolul unor tribunale extraordinae, altele decit cele onsite prin instrumente internationale pertinent sau in vederea executirit unei pedepse apicate de un asemenea tribunal in plus, lege mi prevede si posblitatea rez ext- dai i pentru urmitoarele motive: cin fapa care motiveaz8 terete face obectl una proces pena f curs sau atunc end fceasti fapti poate face obiectul unui proces penal in Romina De asemenca, extridarca poate fi refwzatt sau aménatt lack predarea persoanei in cauz8 este suscepibilt sai onsetine de 0 gravitate desebis pent ea in special din cauza visti saa stiri sale de sindate TLegea mai prevede ci extrdarea Se poste refiza dact pedeapsaprivatve de liberate ese mai mic de Ian sau dac texovutarea penal este ce mult 4 an in ees ce priveste infretunile militar, art. 21 din lege prevede ci nu cst admis extdarea motivate infant nlite care nu constitu infact de dept comun, Conform ar, 4 in Legea de ratficare a Convenii euro- ene privind extidara, lista infaciunilor, penint care Entidarea este exclusiva f intoemité de Ministral Justi Siaprobat de Guvemal Romie Lega stabileye faptle, care nu sunt considerate inac- iui politic, printe cre si atentatul a viaja unui gf de stat Sau uni membr al fare sale fain. (2) din art. 21 din lege, precum sinfactiunil scale (art. 25 din lege) Convent europsant privind exteidarea si legen previ, in mod detait,condiile referitoare Ia pedeaps, la com- penta sila procedurd, in cazal in care se poste admite Copitoll I Regi jure a xiii expat 2» extridarea unui striin, precum si procedurile de extridere si de reextridare, care se desfisoari in fafa instantelor jude- chtorest ‘Legea mai prevede si efectele extridaei (art. 71-75). Este de semnalat edi mai existi o interesanti institute tn ddomeniu, si anume ,Extridarea aparenti”, care intervine cand, {in mod exceptional, cererea de extridare rerulti din acte internationale speciale, cum sunt statuteletribunalefor penale intemationale, remiterea pentru urmirire si judecata a persoanelor invinuite de sivaryirea unor crime grave. In aceste situatii procedura de extridare este distineta gi previzuti de instrumentele juridice internationale in cauza sau de lei Sectiunea a3-a Exputzarea in doctrina juridicd expulzarea a fost definité ¢@ fiind| ~insttutia juridicd ce permite autoritailor publice dintr-un stat ‘8 oblige o persoana (cetajean stein sau apatrid) sé prseasca {ara, pundnd astfel capat, in mod silit, gederi acestei persoane pe teritoriul siu™®, Din punetul de vedere istorie expulzarea apare in Roménia, cca masura de ordin constitutional, doar in art, 19° din Constitutia din 1991 (nerevizuita). Lannivelullegii masura expulzarii a aparut reglementata in ‘maj multe acte normative”, in prezent masura expulzirii mai 1 Muraru 2,09. itp 198, Legea pentri contol srinilor, controll ura dite sabi ‘mentle public i penta infinjrea unui bro al poplin 20 mari 1918, eu moiicarile din 2 manic 1921; Leges penta replementrea Imjgratiailor nr. 1.206 din 11 aprile 1925 31 Regulamennl pent 30 rept de zi este reglementaté in Pactul intemajional cu privire la drep- tutile civile si politice (denumit in continuare Pact”); Protocolul adifional la Convenfia european asupra transfe- iri persoanclor condamnate, adoptat la Strasbourg, la 18: ‘octombrie 1997"; protocoalele 4 si 7 la Conventia europeand pentru apirarea drepturilor omului sia libertiilor Fundamen- tale (denumith tn continuare ,conventie european”) si care fac parte din dreptul nostra intern, conform art. 11 din Constitute, iar pe plan inter, prin Legea nr. 123/201 privind regimul strinilor in Romania, at. 438 din Codul de procedurs ppenald si art. 111, 112 gi 117 din Codul penal Din examinarea acestor instrumente juridice intema- fionale si aete normative rezult ed, expulzarea priveste numai ‘pe strini (cetiteni stint i apatriz), simu pe cetifeni proprit ‘(roméni). ‘plicarea legit migragiailor wr. 2078 din 22 tunic 1925; Lepea peru Proteguitea munci ndigene ar. 1.118 din 3 apriie 1930, Decotl-ese fr 4072 din 3 decembrie 1938 pentru completarea lei pent control! ‘anor si lafinjarea tn time fix; Decetepe nr. 3.283 din 1938 Privitor la reglementaea stunt persoanelor see din reise de faionaliate omdnd; Lega a. 411/.581 din 1946 pneu recent Staiior din Romina, inprcund ow reglamenole date tn temeial lr; Deere nr 2381988 prvind rgimul sinlor in Republi Popular Romi, publicat im M. OF ne- 215 din 16 septembre 1948; Decretul i. 2601957 pivind rglementaren inti, deri esi sania din Republica Socialist Romina, publica in BOF ne. 15 in 15 fue 1957, si Legea ne. 25/1969 peivind regal srtinilr in Republica Socialist omni, publican B. OF me. 146 din 17 deerbrie 1968. ™ Adoptat cde Adunares General a ONU la 16 devembre 1966 cre 4 inratinvgoare fa 23 mae 1976. Romania (a ratifies prin Decteta tw. 212/197, publi in B. OF wr. 146 din 20 noiembrie 1974 pe care Roménia La catfcat prin O.G. ne. 92/1999, publics in IM.OF ar 425 din 31 august 1990, “ Ratifcate de Roma prin Lege nr. 30/194, publica in M. Of, se, 138 in 31 ma 1994, Copltofu Regina jr al xin ri expat 31 In art. 3 din Protocolul 4 la Conventia europeand se Prevede un principiu de mare importanta, preluat de altfel in art. 19 alin. (1) din Constitui, si anume ,.Nimeni nu poate fi expulzat print-o misuri individuali sau colectiva, de pe teritoriul statului al cirui cetajean este.” De asemenea, Pactul, in art. 13, sabileste o alti regula de principiu, si anume ci un strin, care se afla in mod legal pe ‘eritoriul unui stat parte la Pact, nu poate fi expulzat, decit in anumite conditi si anume: a) in executarea unei decizi uate in conformitate cu lege si daca ratiuniimperioase de securitate nationala nu se opun; ») i se asigura posibititatea de a isi prezenta conside- rentele, care pledeaza impotriva expulzari ©) are posibilitatea objinerii examinavii cazului de ex- Pulzare, de 0 autoritate competenti ori de una saw mai multe ppersoane special desemnate de aceasta autortate si dacd persoana in cau este reprezentat Protocolul 4 la Conventia europeand, la art. 4, adauga o alti importantd regula, conform cireia ,Expulzarile colective de stain sunt interise”, Constitutia nu prevede (si nici nu o putea face) situatile, in care strinii pot fi expulzati, de aceea este necesar si apelim la instrumentelejuridice internationale in domeniu. Astfel, conform art. 1 par. 2 din Protocolul 7 la Conventia e:uropeand un striin poate fi expulzat end expulzarea sa este necesari in interesul ordinii publice sau se intemeiazi pe motive de securitatenayionala in doctrin’ s-a refinut c& ,masura expalzirii se ia, de reguli, pentru octotirea ordinii de drept, fiind motivata de Considerati de ordin politic, economic, jurdic, menfionéndu-se fn acest context tulburari ale ordinii publice, aeiuni contrare 2 Deptt de az leit sau aston police conrare sigur it, oes aduse statu de reson Sa unui sta tn" in ara noastt expulzarea este 0 mfsurl de sigrant pe care instance de judesatao pot lua numa fat de strsni, care svryese fap ilegale fn Romania. Cerri ae au cos 0 inane, se pot incre miners pe ftir rel nab 6 apatrdulu, care na are domicilul pe trtoriul Roméni eal scar prevedr ete art 3 din Protocol edi ‘onal ln Conventia europeana asupra transfert persoanelor condamnate””, conform ciruia ,Statul de executare poate, la fereren staului de condamnare, sub rezera apliciri prev derilor acest artic, sisi dea acordul pentru transferarea tune persoane condamnate fri consimamntl acesteia din tum tune ednd eondamnarea pronunat fmpotiva aesteia i 0 odie administrativa ati ca urmare a. acetal Sandan conineo mis de spl on conde frontend sau orice alt misurd, in vinutea ella acestei persoane,o dati posi in liberate, nu fi va mai fi penis s& Findnd pe ertoril staal de condampare. Stat de exe- cutare ni vada cord n sopul par. | dedt dupa ce a hat in eonsiderare avizal pesoanei condamate. in sconul apli- cari acest arco statul de eondamnare pune la