Sunteți pe pagina 1din 296
Cosmin DARIESCU FUNDAMENTELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT Editia a V-a, revdzuta si adaugita Universul Juridic Bucuresti -2018- Dariescu Cosmin @ Studii: Licentiat in stiinte juridice (1997 - Universitatea ,,Alexandru Joan Cuza”, Iasi), competente in cercetarea stiintifica; doctor in drept (2004 - Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, lasi). @ Activitatea: Din 2016 este conferenfiar la Universitatea Alexandru Joan Cuza”, lasi, unde preda: cursurile ,,Probleme de Drept international privat in Dreptul afacerilor” si ,,Institutii in dreptul comertului international”, cu seminariile aferente in cadrul Programului de studii aprofundate in Dreptul afacerilor; cursurile ,,Drept international privat” si ,,Sociologie juridici” cu seminariile aferente in cadrul studiilor de licenta. 0 Publicatii: Dintre cartile autorului: ~ Istoria statului si dreptului romanesc in epoca contemporana ~ Istoria statului si dreptului romanese din antichitate pana la Marea unire - Fundamentele dreptului international privat (patru editii). Editat de Universul Juridie SRL. Editura Universul Juridic este acreditati CNATDCU (lista A2) si este considerati editurl cu prestigiy recunoseut Copyright © 2012, 2013, 1014, 2016, 2018, Universal Juridic SRL. ‘Toate drepturile asupra prezentei editié apartin Universut Juridie SRL. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi copiata fird acordul seris al Universul Juridie SRL. Niciun exemplar din prezentul tiraj nu va fi comercializat fara stampita si semnitura @ Editurii sau, dups eaz, a Autorului/Autoritor, aplicate pe interieral ult Respect pentru autarii nostri, respect pentru profesia aleast« Prezenta lucrare, to tot sat tn parte, este purtétoare de drepturi de autor, aflate sub protecrie Legit nr. 8/1996 privind deptul de autor i drepurcile conexe. Intrucdt, is comtemporancitate, aveste drepturi unt ignorate gi facdlcate intro masurd alarmanti, ip potida sistemalul valorilor gt conventiilor sociale neserise, a devenit necesar’ apéicarea for pri forta si sub sanctianes legit UNIVERSUL JURIDIC SRI, titular! dreptukt de autor asupra prezente luce, precizeaza pete etter si: > conform art, 140 din Legea nv, 8/1996, constitu infracthune $i se pedepseste cu inchisoare de la ‘© luna fa wn an sau cu amendé reproducerea, fard autorizarea sau consimtanvantul titularalai drepturilor recunoscute de lege, a operelor purtitoare de drepturi de autor sau 4 produselor purtdioare de drepturi conexe; AD conform art. 14 din Legea ww. 819%, pin reproducere so injelege reatizarea, integrala sau portal a uncle off a mal multor copit-afe unei opere, direct sau indirect, temporar oi aecbaneot: prin orice mifloc g sub orie forms, inclasivrealizarea ovine tnregistci sonore er audigvienate a veel opere, precum si slocarea permanentd or} temporart a acesteia cu mifjloace eletronice. ‘ : Editura igi rezerva dreptal de a actions, prin mijloace legate yi prin implicarea autoritétilor competente, in vederea protejirii drepturilor patrimoniale de autor al eiror lefinator este in baza contractelor de editare. Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionate a Romaniei DARIESCU, COSMIN Fundamentele dreptului international privat / Cosmin Dariescu. - Ed, a $-a, rev. gi adaug, ~ Bucuresti : Universul Juridic, 2038 ‘Contine bibliografie ISBN 978-606-39-0215-4 341.9(100) Reta 4 toa Gniversul f ol redacteosiversuluidieso Baha ujmagro: Distribute: jel O21.314.93.15 Portal: ‘Libriria UJmag: fax: 025.314.9316 tel: O725.683.560 tel: 9733.673.555; O24 F12.22.21 ‘e-mail: diatibutie@@universoljurdic.o | e-mail: portek@universeljurdiowe | e-mails comenzig@ujrnag ce editurauniversuljuridie.ro niversuljuridiero ujmag.ro INTRODUCERE Progresul tehnologic in domeniul mijloacelor de transport gsi industrializarea razboaielor in cursul ultimelor dou’ veacuri a inten- sificat circulatia bunurilor si persoanelor in lume. Traversarea frontie- relor statale a generat, pe langa probleme sociale, sanitare sau culturale si probleme de natura juridici. S-au multiplicat raporturile juridice susceptibile de a fi guvernate de unul sau mai multe sisteme de drept pozitiv statal precum i litigiile legate de astfel de raporturi. De asemenea, circulatia bunurilor si a persoanelor a fost dublaté de o mobilitate extraordinara a hotdrarilor judecatoresti (in sensul larg al termenului). Tot mai des, instantele unui stat au fost solicitate si acorde efecte unor hotarari jurisdictionale pronuntate in strainatate. Solutionarea conflictelor aparute intre legile unor state diferite cu privire la un raport juridic de drept privat, intre instantele unor {ari diferite cu privire la un litigiu de drept privat ori a conflictelor privind recunoasterea drepturilor dobandite legal in strainatate sau a hoti- rarilor jurisdictionale straine reprezintd menirea dreptului international privat (prescurtat in lucrare prin acronimul DIP). Complexitatea domeniului determina si complexitatea stiintei juridice a dreptului international privat. Lucrarea de fafa isi propune sa cilduzeascd primii pasi ai citito- rului in intelegerea mecanismelor teoretice gi a normelor Dreptutui international privat. Acest obiectiv impune o selectie a problemelor discutate, insistdnd doar asupra celor esentiale. Astfel, lucrarea debu- teaz& cu trei capitole de prezentare a notiunilor preliminare (obiectul cursului, tipurile de conflicte solutionate de dreptul international privat, avantajele metodei dreptului international privat, izvoarele acestei ramuri juridice, natura normelor etc.) pentru ca, apoi, pe parcurstl altor paisprezece sa prezinte notiunile de specialitate ale disciplinei conform etapelor obligatorii pentru corecta solutionare a litigiului civil cu element strain. Desigur, cele saptesprezece capitole nu pot fi acoperite in integralitate de-a lungul celor paisprezece lectii impuse oricdrui curs din invatimantul superior romdnese prin adoptarea modelului Bologna. Pe de alta parte, am simtit nevoia s& 6 Fundamentele dreptului international privat tratez toate aspectele pe care le-am considerat importante pentru ca cititorul s4 ducd la bun sfarsit un proces civil international. in acest fel, cartea se transforma dintr-un simplu curs intr-un ghid, apt sé-1 ciliuzeascd atat pe student cat si pe profesionist (tanar avocat, notar, magistrat ori comerciant) printre capcanele acestei discipline juridice dificile, cAstigandu-si locul in bibliotecd pe o durati mai indelungata decdt cea rezervati, in mod obignuit, scrierilor didactice. Necesitatea condensarii cunostintelor fundamentale intr-un numar cat mai redus de pagini m-a indemnat si ma inspir (pentru teoria generala a conflictelor de legi) din cursul de drept international privat sustinut de reputatul profesor brazilian Haroldo Teixeira Valladao (5 septembrie 1901-7 aprilie 1987), la Academia de Drept International de la Haga in 1971. Personal, am fost fermecat de stilul curgator si de eruditia acestui magistru, care-fi oferea o imagine panoramica asupra ptincipiilor dreptului international privat far a neglija savantii care au contribuit la cristalizarea acestor idei calauzitoare. Prezentarea nor- melor romanesti de drept international privat s-a facut ludndu-se in considerare doctrina romaneasc’ gi prevederile in materie ale Codului civil si ale Codului de procedura civila, incluzand modificarile legislative survenite pana-n decembrie 2017. Spre deosebire de precedenta editie, Editia a V-a cuprinde urmatoarele modificari: completarea capitolelor II (Izvoarele formale ale dreptului international privat), TIL (Natura normelor de Drept international privat), V (Solutionarea conflictelor de competent& internationala), XI (Norme conflictuale privind persoana fizic’), XH (privind legea aplicabilé bunurilor) gi rescrierea Capitolului al XTV-lea privind legea aplicabila mostenirii. Ca elemente bibliografice, am folosit principalele cursuri si tratate de drept international privat rom4nesc aparute din anul 2011 pana in decembrie 2017, lucrari ale unor autori straini consacrati, articole de specialitate de data recent, publicate in periodice sau pe world wide web, precum gi o serie de acte normative de drept international privat din diverse state ale lumii. Sper c& osteneala cititorului de a parcurge cu rabdare si pana la capat paginile acestei carfi ii va fi rasplatita prin imbogatirea culturii juridice si ci ii va fi indemn pentru aprofundarea acelor chestiuni care nu sunt pe deplin deslusite in paginile ei (in multe locuri, Introducere 7 ne fiindu-i recomandate cititorului cartile si actele normative necesare). Un alt dar al efortului de a parcurge aceasta carte consta in formarea si cizelarea respectului reciproc si a deschiderii spre dialog intre indivizi si popoare. Dreptul international privat ne invata si pretuim creafia Juridica si culturali a altor popoare si sé o valorizim, aplicdnd-o in toate acele situatii in care este necesar acest lucru. Strainii nu mai sunt considerati dusmani ai confortului si ordinit autohtone, ci parteneri egali, indreptatiti sa fie guvernati, in majoritatea situatiilor de viata, de reglementari juridice edictate de un alt stat. Creatia iegislativa a altor Ppopoare este considerata egala cu cea a forului. Este la fel de pretioasa si la fel de valid’! Juristii formati in state diferite trebuie s coopereze, sé se consulte gi sd accepte aplicarea legilor straine raporturilor juridice care prin elementul lor international solicit acest lucru. Dreptul international privat stimuleaz& cooperarea si dialogul intre juristii lumii! Respectul reciproc si disponibilitatea pentru dialog sunt trisaturi de caracter atdt de necesare omului contemporan care se manifesta frecvent ca o fiintd egoista, centraté doar pe bunistarea personaia, intoleranté sau in cel mai bun caz indiferenté fata de suferintele tuturor acelora care nu fi impartasesc sistemul de valori gi pe care nu fi cunoaste personal! lagi, 26 decembrie 2017 Capitolul I NOTIUNI PRELIMINARE 1.1. Obiectul cursului Acest curs nu igi propune sa prezinte toate cunostintele de drept international privat. Aceasta este sarcina unei lucrari cu mult mai ample si mai ambitioase (intitulatd sratar). Tratatul este, in general, fie rezultatul unui efort colectiv fie produsul unui singur specialist, caruia ‘varsta si experienta fi ingaduie o privire panoramica dar detaliata asu- pra unei stiinfe anumite. intrucdt mu ma aflu in niciuna din cele doua situatii, se impune, dup& exemplul altor specialisti, s4 fac 0 selectie'. Vom incepe cu nofiunile preliminare, apoi vom urméri algoritmul solutiondrii litigiilor civile cu element de extraneitate. Astfel, cititorul va fi initiat in problematica conflictelor de competenté jurisdictionala internationald (afland tara in care ne vom judeca), apoi va deslusi modalitatea de stabilire a legii ce guverneazd procedura de solutionare a litigiului (afland etapele procesuale gi actele ce trebuie indeplinite). fntr-un nou stadiu al procesului de invatare, cititorul va asimila con- ceptele fundamentale ale conflictelor de legi (mecanism care stabileste legea ce reglementeaza drepturile si obligatiile partilor respectivului litigiu civil cu element international) si normele conflictuale speciale utilizate de autoritatile romanesti in diverse materi. Initierea cititorului in stiinta dreptului international privat se va incheia prin explicarea e/i- cienjei internafionale a hotérdrilor jurisdictionale (adici a metodelor ' Ase vedea Haroldo Vallado, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de droit international privé), in Recueil des Cours de L’Académie de droit imernational de la Haye, Tome 133 (1971), p. 422; Sergiu Deleanu, Drept international privat. Partea generalé, Ed. Universut Juridic, Bucuresti, 2013; Dragog-Alexandru Sitaru, Drept international privat. Partea generald. Partea speciala - Normele conflictuale in diferite ramuri si Jnstingii ale dreptului privat, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2013; Emestina Ungureanu, Drept international privat, Partea | si Partea a H-a, Ed. Cugetarea, lasi, 1999, 2000; Emestina Ungureanu gi Adrian Constantin Tatar, Drept international privat, Pariea generald actualizaté, Ed. Lumen, lagi, 2014, 10 Fundamentele dreptului international privat prin care hotararile ce rezolva un litigiu civil cu element strain isi vor produce toate efectele dincolo de granitele puterii suverane de care depinde autoritatea jurisdictionala ce a emis hotararea). 1.2. Diversitatea sistemelor de drept pozitive gi varietatea raporturilor sociale in spatiu si timp Dreptul pozitiv existent in lume (ce include legile, cutumele si jurisprudenta) nu este nici universal gi nici perpetuu. El se imparte jntr-un mare numéar de sisteme juridice, fiecare autonom, cu norme proptii, adesea divergente care se aplici intr-o anumité epoca, pe un anumit teritoriu, anumitor persoane. SA lim spre exemplu legile fiec3rai stat, ale statelor federate, ale anumitor provincii sau ale diverselor religii sau rituri. Pe de alta parte, in afara acestei diversitii legislative spatiale si temporale, faptele juridice se nasc, se dezvolta, produc efectele si sunt adesea judecate cu caracteristicile lor de continuitate in epoci si in locuri diferite. Omul nu este limitat in acti- vitatea sa, asemeni legilor. Efectele vietii sale pot avea legatura cu teritorii diferite, cu o varietate de indivizi si se pot prelungi in epoci diferite. Spre exemplu, si lum nasterea, cisuitoria, dobandirea de bunuri, delictele, moartea, fapte care intervin intr-o tara, intr-un moment precis si care prin situarea domiciliului sau resedintei persoa- nelor implicate, prin situarea bunurilor si prin timpul scurs ajung sa fie judecate intr-o alti tar sau intr-o alta epoca. 1.3. Conflictele de jurisdictie, conflictele de legi in spatiu st conflictele de legi in timp si spatiu. Izvorul lor: raportul juridic cu element de extraneitate Aceste fapte intra in relatie, in epoci si in zone geografice diferite, cu legi autonome gi divergente care nasc in spiritului celui interesat (al avocatului, al autorit3tii, al judecdtorului) o indoiala atdt asupra autorititii competente si stabileascd drepturile si obligatiile persoa- nelor implicate in aceste fapte cat si asupra legii ce va reglementa aceste drepturi si aceste obligatii: legea proprie (aceea a autoritatii care © aplicd, numiti legea forului) sau legea straina, sau, pe de-o parte, legea actuala a forului si pe de alta, legea straina veche ce a permis nagterea unui drept intr-un alt stat. Notiuni preliminare 11 Aceste stari de indoiald ce se nase in mintea persoanelor impli- cate sunt denumite in limbajul juridic: Y conflicte de jurisdictii (cele dintre organele jurisdictionale ale statului in care lucreazé judecdtorul, arbitrul, avocatul Sau functionarul public si organele jurisdictionale ale unui alt stat implicat), Y conflicte de legi in spatin (dintre legea forului si legea strding) si Y conflicte de legi in timp si spatiu (cele privind recunoasterea sub legea actuala a forului a efectelor unui drept dobandit de 0 persoand conform legii straine vechi)'. Tipurile de conflicte de mai sus sunt generate de raporturile juridice cu element de extraneitate (cu element strain), adicd de acele raporturile juridice care prin anumite elemente au legdturd cu mai multe sisteme de drept’. Elementul de extraneitate nu reprezinta un element de structura distinct ai raportului juridic, alaturi de subiecte, continut si obiect, ci oricare dintre acestea, dacd se afl sub incidenta unei legi striine, devine element de extraneitate. in doctrin’, principalele elemente de extraneitate ce pot aparea in legatura cu cele trei elemente ale raportului juridic civil au fost prezentate astfel: > in legdturd cu subiectele raportului juridic: cetitenia, rege- dinta obisnuita, religia (pentru persoana fizicd), sediul, rese- dinta obignuité, nationalitatea, fondul de comer{ (pentru persoane juridice}; > in legaturd cu continutul raportului juridic: anamite elemente materiale relevante pentru continut precum locul incheierii actului juridic sau al executarii lui, sau acordul de vointé al partilor sau locul sivarsirii delictului sau cel al producerii prejudiciului sunt guvernate de o lege a altui stat; } Pentru o definitie completi a conflictelor de legi in timp si spafiu a se vedea mai jos 1.7. 2 Sergiu Deleanu, Drept international privat, Partea generald, Bd. Universul Juridie, Bucuresti, 2013, p. 11. 12 Fundamentele dreptului international privat > in legdturd cu obiectul derivat al raportului juridic: bunul este situat in strdinatate sau desi este fn tara noastrS se supune unei legi strAine (bunurile unei ambasade in Roméania)'. Raportul juridic cu element de extraneitate poate da nastere, frec- vent, unui litigin intre parti in legatura cu drepturile si obligatiile lor. Activitatea prin care instanta rezolvé acest litigiu derivat din raportul juridic cu element de extraneitate se numeste proces civil inter- national. 1.4. Solutiile oferite de dreptul international privat. Definitii Pentru solutionarea conflictelor de jurisdictii, de legi in spatiu si a celor in timp si spatiu, dreptul si-a dezvoltat o ramura distincta. Este vorba de dreptul international privat. fn unele state (Spania, Argentina etc.) dreptul international privat nu_reglementeazi conflictele de jurisdictii, ci doar conflictele de legi. in respectivele state, conflictele de jurisdictii fac obiectul dreptului procesual civil international. Dreptul international privat reprezintéi acea ramurd a dreptului care reglementeazé raporturile juridice cu element de extraneitate, indicdnd autoritatea competentd sé solutioneze litigiile legate de aceste raporturi, legea aplicabilé acestora precum si efectele pe care hotérdrile jurisdictionale le au in alt stat decat cel de origine’. O alti definitie interesanta si ugor de retinut este cea potrivit cireia dreprul international privat reprezinté totalitatea _normelor juridice conflictuale yi materiale prin care se solutioneazd conflictele de legi gi conflictele de jurisdicfii, precum gi normele materiale privind conditia juridicd a strainulu®. Aceasti definitie are meritul c& precizeaz’ atat obiectul dreptului international privat cat si metoda acestei ramuri de drept, asa cum va afla cititorul in paginile urmatoare. Dreptul international privat reglementeazd faptele juridice care intré intr-o relatie spatiala cu legi autonome si divergente. Dreptul 1 Dragos-Alexandru Sitar, Drepi international privat. Partea generald, Partea specialé - Normele conflictuale in diferite ranuri si instingii ale dveptului privat, Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2013, p. 1-2. 2 forma contrasd a acestei definitii se gaseste la foan Macovei, Tratat de drept international privat, Ed. Universui Juridic, Bucuresti, 2017, p. 16. > Sergin Deleanu, Drept international privet. Partea generalii, Ed, Universut Juridic, Bucuresti, 2013, p. 28. Noftiuni preliminare 13 internajional privat reglementeazd, practic, faptele juridice in translare, care pe un spafiu geografic trec dintr-un sistem de drept intr-altul. El stabileste aplicarea unei legi dincolo de teritoriul si de persoanele pentru care a fost faicuta gi de catre alte autorit&ti decat cele obligate si o respecte ca lege proprie. El faciliteaza schimburile umane intre sisteme juridice opuse, asigurand continuitatea juridicd a indivizilor care trec din teritoriul unui sistem juridic in teritoriul altuia. in literatura juridica, un specialist il definea drept ,ingerul pazitor” al calatorilor, al strainilor care se deplaseaz3 pe harta lumii pentru a se distra, a invata, pentru a munci si chiar pentru a se stabili ca emigranti’. Din cele de mai sus, rezulta ci dreptul international privat exista ca ramura distincta in toate sistemele de drept contemporane si cd aceasta ramura a dreptului romanesc este singura ce fi permite juris- tului roman sa-si exercite profesia si si-gi foloseascd cunostintele in strainatate. De aceea, tinerii cititori care doresc sA-si incerce norocul in diaspora ar trebui si acorde o atenfie suplimentari acestei discipline. 15. Legatura stransa si influenta reciproca dintre dreptul international privat si dreptul intertemporal. Respectarea legii straine si a celei vechi {ntre dreptul international privat si dreptul intertemporal exist’ o paternicd legatura si influent4 reciproc’a. Dreptul intertemporal solutioneaza conflictele de legi in timp, reglementand faptele juridice in relatia lor temporalé cu legi divergente. El reglementeazd faptele in tranzifie, care trec de-a lungul timpului de la o lege Ia alta a aceluiasi stat. El asigura activitatea unei legi dincolo de epoca sa, drept pentru care a mai fost numit si drept tranzitoriu, conflict de legi in timp saw teorie a retroactivitatii legilor’. ' Haroldo Valladio, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de doit international privé), in Recueil des Cours de L'Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1971), p.422-423, ? Haroldo Valladio, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de droit international privé), 14 Fundamentele dreptului international privat in primele izvoare juridice formale moderne, dreptul international privat gi dreptul intertemporal au fost ,,frati gemeni”. Ambele ramuri au facut obiectul aceleiasi stiinte juridice, numit’ stiinfa izvoarelor dreptului, disciplina care studia legile, natura lor, efectele lor gi modul de aplicare. Principiile acestor ramuri de drept au fost formulate in primele titluri ale codificdrilor generale vechi, incepand cu Titlul 1, Cartea | a Codului lui lustinian’ gi terminand cu articolele 2 gi 3 ale Codului civil francez din 1804 si cu articolele 4 si 5 din Codul civil austriac din 18117. Reamintim c& si Codul civil roman din 1864 formula principiile dreptului international privat si dreptului tranzitoriu (intertemporal) in articolele 1 si 2 ale Titlului preliminar. Astfel, articolul 1 prevedea ci fegea dispune numai pentru viitor, ea neavand putere retroactiva. Articolul 2 avea trei alineate, dupa modelul art. 3 Cod civil francez. Potrivit celui dintai alineat, numai imobilele affStoare in cuprinsul teritoriului Romaniei sunt supuse legilor romane, in Recueil des Cours de L’Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1971), p. 423. )'Constitutia imparatului Theodosius (347-395 d. Chr.) ,Cunctos populos...” (Toate popoarele....), redatd in Codut lui fustinian in Cartea 1, Titlul [, C.1.1.1. obliga toate semintiile aflate sub carmuirea imparatului roman si devina crestini catolici adicd sf urmeze invataturile Primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325). In secolul al XEil-lea, constitutia a facut obiectul unei glose (adnotari) a juristului Francisco de Accursio (1182-1260), cunoscut sub numele latinizat Accursius. Aceasti glos, potrivit careia un cetijean al Bologniei chemat in fafa instanfelor din Modena nu trebuie judecat dup’ reglementarile Modenei, pentru cA ef nu esie supus acestora, reprezint’ certificatut de nastere al dreptutui international privat, deoarece deschide calea aplicdrii extrateritoriale a reglementdrilor straine mai ales tn materia statului personal. Pentru o traducere englez& a constitutiei a se consulta http:/www.uwyo. edu/lawlib/blume-justinian/ajc-edition-2/books/book i/book%201-Irev.pdf (accesaté pe 23 februarie 2016), Pentru glosa accursiané si rationamentul complex al acestui mare jurist a se consulta Jorge Alberto Silva Silva, La Lex Cunctos Populos. Un impulso al razionamento iusinternacional privatista contempordneo in Universidad ‘Autonoma de Ciudad de Suarez, Heuristica juridica, Afio 1, Nom. 2, Enero-Junio de 2011, p. 11-22, disponibil la urmétoarea adres& web: http://sirio.uac).mx/difusion! publicaciones/Documents/Heuristica/Revista%20Heuristica%20a!%20n2.pdf (acce- sata pe 23 februaris 2016). 2 Haroldo Valladao, Développement et intégration du droit international privé, nottamment dans les rapports de famille (Cours général de droit international privé), in Recueil des Cours de L’Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1971), p. 423. Notiuni preliminare 15 »chiar cand ele se poseda de strani”. Cel de-al doilea alineat prevedea cé legile relative la starea civila si la capacitatea persoanelor urmaresc pe romani, chiar cand ei au resedinta in straindtate. in sfargit, ultimul alineat al articolului 2 Cod civil roman 1864 dispunea supunerea formei exterioare a actelor legilor (ari unde se intoemeste actul!. in prezent, dezvoltarea ramutii dreptului international privat a impus abandonarea acestui mod de reglementare. Raporturile de drept international privat beneficiazi de o reglementare extinsd cuprinsa fie in Codul civil si in Codul de procedurd civila (a se vedea Cartea a Vil-a a Codului civil roman din 2009 sau a Codului romanese de procedura civila din 2010), fie intr-o lege separaté (spre exemplu, Legea nr. 218/1995, Reforma sistemului italian de drept international privat®, Legea Republicii Populare Chineze privind raporturile juridice civile cu element strain’, Legea poloneza din 4 februarie 2011 privind dreptul international privat’). in doctrina, s-a subliniat puternica legiturA existent intre dreptul international privat si dreptul intertemporal. Cele doud ramuri de drept se influenfeaza reciproc. Existé chestiuni de drept international privat (spre exemplu cele privind recunoasterea divorturilor straine nefrau- duloase sau cele ale recunoasterii timpului de lucru prestat de un strain) a caror solutie este identici cu cea oferita de dreptul inter- temporal (privind efectele produse, dupa abrogarea legii ce permitea desfacerea cdsatorici prin divort, a divorturilor pronunfate sub legea veche sau in materia timpului de munca prestat de un lucriitor inainte de intrarea in vigoare a noii reglementari)’. Conflictele de legi in ' Codut civil. Colectia ,,I.N. Fintescu”, No.1, Ed. Scrisul Romanesc, Craiova, 1935, p. 5. 2 Disponibita ta urmatoarea adres web: http://wwwjus.unitn.it/eardozo/ obiter_dictum/codeiv/legge218_95.htm (accesatii pe 29 februarie 2016). > Disponibila la: hitp://conflictoflaws.net/News/2011/01/PIL-China.pdf (acce- satii pe 29 februarie 2016). 4 Disponibila Ja: http://pil.mateuszpilich.edh.pl/New_Polish_PIL pdf (accesata pe 29 februarie 2016). 5 Haroldo Valladao, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de droit imernational privé}, in Recueil des Cours de L'Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1971), p. 424. 16 Fundamentele dreptului i ternational privat spatiu au, in general, o dimensiune temporala. Ar fi inexact s4 consi- derdm ci, intotdeauna, conflictele de legi in spatiu se desfasoara numai la timpul prezent (in momentul prezent). Exist& conflicte de legi in spajiu unde /ex fori este indeobste legea nova, iar legea straina este legea veche. Aceste conflicte de legi intre legea sub imperiul cdruia s-a ndscut un drept si legea altui stat unde se solicita recunoasterea lui sunt denumite in doctrina de drept international privat conflicte de legi in timp si spatiu pentru a le deosebi de cele exelusiv in spatiu (nascute intre legile unor state diferite la momentul nasterii, modi- ficdirii, transmiterii sau stingerii unui drept) si cele exclusiv temporale (apérute intre reglementarile juridice succesive apartinand aceluiasi stat gi cu privire la acelasi drept)'. Pe de alta parte, conflictele de drept intertemporal nu privesc doar faptele trecute, ele considerand si pro- blemele prezentului (spre exemplu, o prescriptie in curs sau contractele care nu au fost inc incheiate). Iati de ce dreptul intertemporal utili- zeazi deopotriva principiul aplicarii imediate a noii legi si principiul respectarii drepturilor dobandite. Atat dreptul international privat (pe care-| vom abrevia prin DIP) cat si dreptul intertemporal respect legea straina si legea veche pentru a asigura continuitatea spatiala si temporali a vietii juridice a persoanelor cu exceptia limitarilor impuse de principiile fraudei la lege si ale ordinii publice. 1.6. Multitudinea conflictelor interspatiale si interpersonale si integrarea lor in obiectul dreptului international privat. Explicatia denumirit Conflictele care fac obiectul DIP cuprind conflicte de legi auto- nome care apartin fie unui stat, fie unui stat membru, fie unei provincii sau regiuni, fie sistemelor juridice personale (sisteme juridice unde persoanelor fizice li se aplici un set de norme de drept privat deter- } Ase vedea Emestina Ungureanu si Adrian Constantin Tatar, Drept internagional privat. Partea generalé actualizaid, Ed. Lumen, Tasi, 2014 p. 106 si loan Macovei, Tratat de drept internagional privat, Ed. Universal Jaridie, Bucuresti, 2017, p. 108. Notiuni preliminare 17 minat de religia sau de semintia cdreia ii apartin). Un reputat specialist considera ca distinctia frecventa in doctrina europeana intre conflictele de legi internationale gi cele interprovinciale, distinctie obtinuté utilizindu-se criteriul suveranitatii este vetusti'. Toate aceste conflicte intra in obiectul DIP, solutiile fiind extrem de asemandtoare. Dife- renfele intre modul de sokitionare a acestor conflicte sunt rare, limitate si de o importanfa redusa. in secolul al XIX-lea si chiar in secolul al XX-lea, conflictele de legi, in spatiu (care tin de DIP), sau in timp (care tin de dreptul intertemporal), includeau atat conflictele intre normele de drept public cat si intre cele de drept privat”. Aceasta pe considerentul ca, in contlictele de legi, se recunoaste si se aplici dreptul public strain, Sa ne gandim, spre exemplu, Ia legile straine privind cetatenia, sau la actele administrative ori de procedurA straine. Astfel, intemeietorul stiintei DIP, judecatorul american Joseph Story considera in lucrarea sa din 1834, Commentaries on the Conflict of Laws Foreign and Domestic... c& in obiectul disciplinei intrau si conflictele de legi de procedura si conflictele de reglementari materiale penale. La fel se considera si in America Latina (a se vedea Tratatul de la Montevideo din 1889 si 1940, Conventia de la Havana din 1928 - Codul Bustamante si doctrina din epoca). in Europa, propagatorii demumirii de drept international privat (inventaté de Joseph Story), adic’ Schafner in Germania (1841) si Foelix in Franta (1840 gi 1843) nu dadeau cuvintelor international privat” conotafia pe care doctrina ' Haroldo Valladdo, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de droit international privé), in Recueil des Cours de L'Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1971), p. 425. Pentru detalii asupra caracteristicilor conflictetor de legi interpro- Vinciale a se consulta Ernestine Ungureanu, Adrian Constantin Tatar, Drepe interna- fional privat. Partea generalé actualizaté, Ed. Lumen, lasi, 2014, p. 134-136. + Haroldo Valladio, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cow's général de droit international privé), in Recueil des Cours de L'Académie de droit international de la Haye, Tome 133 (1974), p. 425. > Lucrarea poate fi consultataé fa urmatoarea adresi web bttps://books.google.ro/ books?id=4A09AAAAIAAJ&printsec=frontcover&hi=ro&source=gbs_ge_summary_ r&cad=O#v=onepage&ig&ftalse (accesat pe 29 februarie 2016). 18 Fundamentele dreptului international privat posterioar’ europeanii a sustinut-o, adic aceea privind conflictele de legi suverane doar in materia dreptului privat si comercial. De altfel, in secolul al XIX-lea, dreptul procedural si dreptul penal erau considerate .drept privat” si nu ,drept public”, ca in zilele noastre!. Doctrina europeana contemporana consider’, in majoritatea ei, cd dreptul international privat reglementeazd doar raporturile juridice de drept privat cu element de extrancitate*. Jatt de ce disciplina studiata de noj cuprinde in denumirea sa adjectivul ,,.privat”. Celalalt adjectiv, ,,international” se explicd prin prezenta ele- mentului de extrancitate in raporturile juridice de drept privat regle- mentate de aceasti ramuri a dreptului. Acest epitet este ingelator, deoarece pentru neinitiati poate sugera o legatura cu dreptul interna- fional public ce reglementeaza relatiile dintre state si dintre state si organizatii internationale. jn realitate, legitura dintre cele dowd ramuri de drept este mai relaxati decat las s& se inteleaga denumirea, desi influentele reciproce existi. O dozd redusi de drept international public se gliseste in dreptul international privat. in doctrina engleza, aceasti concluzie este ilustrati astfel: atunci cénd este vorba despre confiscarea sau nationalizarea de citre state a proprictatii private, atat timp cat bunul confiscat se afla pe teritoriul statului ce |-a confiscat, dreptul international privat va recunoaste validitatea acestui act juridic, indiferent de prevederile de drept international public privind conditiile adoptarii unei astfel de masuri gi a plitii compensatiilor datorate de respectivul stat’, Adjectivul international” nu face trimitere nici 1a natura izvoarelor formale ale acestei ramuti de drept. 1 Haroldo Valladao, Développement et intégration du droit international privé, notamment dans les rapports de famille (Cours général de droit international privé), in Recueil des Cours de L’Académie de droit international de ta Haye, Tome 133 (1971), p. 426. 2 Dragos-Alexandru Sitaru, op. cit, p. 7; Sergiu Deleanu, op. cit., p. 7-8; Claudiu Paul Buglea, Dreptdl international privat roman, ed. a I-a revazuti si adaugiti, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015, p. 9; C.M.Y. Clarkson, Jonathan Hill, The Conflict of Laws. Third Edition, Oxford University Press, Oxford UK, 2006, p. 3; Adrian Briggs, The Conflict af Laws. Third Edition, Clarendon Law Series, Oxford University Press, Oxford UK, 2013, p. 2-3. 3 Adrian Briggs, The Conflict of Laws. Third Edition, Clarendon Law Series, Oxford University Press, Oxford UK, 2013, p. 2. Notiuni preliminare 19 Asa cum se va vedea la momentul potrivit, izvoarele juridice interne au un rol preponderent in configurarea dreptului international privat, de aceea aceasta ramurd de drept este considerata o ramura interna si nu international. in jurisdictiile de common law (Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, majoritatea provinciilor Canadei, Australia etc.), aceasta ramura de drept este cunoscut’ sub denumirea de ,,The Conflict of Laws”. Aceasté denumire este criticaté pe motiv cd diminueazi semnificatia conflictului de jurisdictii (conflictele de competenta si recunoasterea gi executarea hotararilor straine) si pentru cd atrage atentia doar asupra unui aspect care pentru juristii de common law vine, in ordinea importantei, dupa pasul stabilirii competentei instan- jelor proprii si dupa cel al identificdrii efectelor pe care hotararile straine le au in Marea Britanie, respectiv $.U.A., Canada etc.” lati de ce si in sistemul de common law, in epoca contemporand, se genera- lizeaz denumirea de ,,Private International Law”, 1.7. Egecul masurilor radicale si totalitare de solutionare a conflictelor de legi in spatiu si a celor in spatiu si timp Dreptul international privat este o ramurd de drept intern indispen- sabila oricirui stat contemporan deoarece conflictele de legi in spatiu si cele in spatiu si timp nu pot fi suprimate. Suprimarea lor ar implica fie imobilizarea persoanelor intr-un singur sistem juridic, fie uniformi- zarea tuturor sistemelor de drept din lume. Imobilizarea persoanelor intr-un singur sistem juridic ar insemna interzicerea schimburilor umane, interzicerea deplasarii persoanelor, interzicerea raporturilor cu persoane ce traiesc sub imperiul altor sisteme juridice. Aceste masuri desi au fost incercate, de-a lungul istoriei, in mod total sau partial (a se 1A se vedea in acest sens, Claudiu-Paul Buglea, Dreptul international privat romén, ed, a Ta reviautd si addugita, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2015, p. 12-33. 2 Adrian Briggs, op. cit, p. 1. > CMY. Clarkson, Jonathan Hill, The Conflict of Laws. Third Edition, Oxford University Press, Oxford UK, 2006, p. 2-3. 20 Fundamentele dreptului international privat vedea exemplul Chinei imperiale', al Japoniei din epoca Shogunatului Tokugawa? sau pe cel al interzicerii cdsatorici autohtonilor cu straini), au fost intotdeauna abandonate (uneori sub presiunea armatelor strdine, aga cum s-a intémplat in cazul ambelor imperii asiatice). 1.8. Imposibilitatea unui drept uniform mondial. incheierea unor conventii privind conflictele de legi paralele celor privind o lege uniforma. Noi izvoare formale cu dispozitii uniformizatoare Unificarea tuturor sistemelor juridice din lume ar presupune stingerea totald a personalitatii indivizilor si a autonomiei legislative a grupurilor umane att de numeroase pe mapamond. Incercarile de unificare a sistemelor de drept din lume au fost timide gi cu rezultate precare. In general, era vorba de materii specifice reglementate prin conventii, mai ales de drept comercial sau de dreptul transporturilor. Conventiile de acest tip sunt fie conventii de drept uniform (privind cambia, cec-ul etc.) sau conventii asupra conflictelor de legi privind o anumiti materie. Aceste conventii au fost ratificate de un numar redus de tari si cu rezerve. Dreptul uniform presupune o interpretare unitara, ceea ce ar fi o utopie, la nivel mondial, cdci ar presupune instituirea unei instanfe unice, supreme si universale care ar trebui si asigure interpretarea unitara a prevederilor legale uniforme. in epoca contem- porana, incercarile de unificare a sistemetor juridice europene, in anumite materi se concretizeazi in regulamentele adoptate de 1 fn perioadele dinastiilor Ming (1368-1644) si Qing (1644-1911), supugilor chinezi li s-a interzis, adeseori, s& plece pe mare sau s& treaci dincolo de Marele Zid, spre deosebire de epocile dinastiilor Song (960-1279) gi Yuan (1271-1368), cdnd negustorii chinezi cilatoreau in Persia, Nepal, Japonia si Coreea, iar corabiile lor, shidate de busolé, siribitean cu iufeala marile Sudului. Pentru detalii a se vedea Bai Shouyi (coordonator), Sew tratat de istoria Chinei, Ed. Enciclopedicd, Bucuresti, 1997, p. 288-291 $i 366. 7 fntre 1636-1638, shogunul Tokugawa femitsu adopts 0 serie de edicte care transforma Japonia in tard inchisi (sakoku). Singurii strsini ctirora fi se ingaduia sa Irdiased pe teritoriul japonez, pe © peninsuld artificiala construita in dreptul portului Nagasaki, erau olandezii, chinezii si coreenii. Japonezii nu aveau voie s4 emigreze, iar celor stabiliti peste hotare li se interzicea revenirea in tard. A se vedea in acest sens, Robert Calvet, storia samurailor, Ed. Herald, Bucuresti, 2015, p. 151-155.

S-ar putea să vă placă și