Sunteți pe pagina 1din 5

ASISTAREA PSIHOSOCIALA IN PROBATIUNE SI

COLABORAREA CU MEDIUL PRIVATIV DE LIBERATE

Asistarea psihosociala in cadrul sistemului de probatiune este abordata ca un process


complex, unitar si continuu, care presupune existent unor etape asistentiale distincte si
totodata, interdependente. In esenta, abordarea noastra face referire la reallizarea unui circuit
asistential de natura pssihosocio-juridica, in care intra beneficiarii structurilor teritoriale de
probatiune, in functie de etapa procesual penala in care acestia se afla si care contureaza
etapele managementul de caz in probatiune dupa cum urmeaza:

 Evaluarea inittiala a persoanelor inculpate: evaluarea inculpatilor minori; evaluarea


inculpatilor majori; estimarea nevoilor sociale si a riscului criminogen
 Planificarea, monitorizarea si managementul riscului criminogen: evaluarea minorilor
aflati in executarea unei masuri educative; eevaluarea persoanelor majore aflate in
suoraveghere; estimarea conduitei victimiare in cadrul evaluarii realizata pentru
agresor.

Se mai desprind si activitati asistentiale particulare cum ar fi: terapia agresorului, asistarea
persoanelor dependente de substante psihoactive sau a celor cu proble de sanatate mintala,
protectiaa si asistenta psihoactiva a victimei.

2 Etapele asistarii desfasurate la nivelul serviciului de probatiune

Cele trei activitati de baza ale serviciului de probatiune sunt: evaluarea psihosociala;
supravegheerea in comunitate si asistarea psihosociala. Evaluarea psihosociala si asistarea
sunt reglementate separate, cu putine elemente explicite de comunitate. Pe de alta parte, ceea
ce legea denumeste asistare este reglementat intr-un mod general, aceasta fiind explicit legata
de procesul de supraveghere in comunitate.

In consecinta, propunem un mod de abordare unitary, care sa reflecte in acelasi timp,


continuitatea activitatilor asistentiale, cu includerea evaluarii, abordata procesual si ca tip
specific de activitate, in cadrul unui circuit asistential pe coordonatele managementului de caz
in probatiune. In cadrul acestei abordari ciclice si in functie de etapa prrocesual penala in care
se afla beneficiarii structurilor teritoriale de probatiune, se desprind doua mari ramuri de baza
ale asistentei psihosociale in probatiune si anume: asistarea psihosociala penala si asistarea
psihosociala post-penala. Asa cum se poate observa, in cadrul celor doua ramuri asistentiale
principale se disting tipuri de activitati commune cum ar fi evaluarea psihosociala,
consilierea, programele comunitare daar si activitati specific cum ar fi estimarea riscului si
managementyl riscului, planificarea executarii pedepsei, terapia agresorului sau asistarea
persoanelor cu probleme speciale.

2.1 MANAGEMENTUL DE CAZ IN PROBATIUNE


Abordarea de tip management de caz se refera la procesul de coordonare a ansamblului
activitatilor de evaluare a persoanei supravegheate, planificare si desfasurare a interveentiilor
de asistare si control, monitorizare a modului de executare a masurilor si obligatiilor impuse
de organele judiciare, inclusiv prin valorificarea potentialului intern al persoanei si
contributiei institutiilor din comunitate.

In legatura cu aceasta definitie se impugn urmatoarele precizari:

 Managementul de caz in probatiune este conturat si definit in functie de ansamblul


activitatilor care se circumscriu procesului de evaluare, supraveghere si asistare avand
va finalitate cresterea gradului de siguranta in comunitate prin reabilutarea sociala a
infrcatorlor si diminuarea riscului de savarsire a unor noi infractiuni
 Etapele managementului de caz in probatiune vizeaza/urmaresc ansamblul activitatilor
realizate de consilierul de probatiune manager dee caz, pe coordonatele: evaluare-
supraaveghere, asistare si control- planificare, interventie si monitorizare, in vederea
gestionarii eficiente a masurilor si sanctiunilor neprivative de liberate.
 Evaluarea initiala, intermediara si finala precum si asistarea psihosociala, ca etape
distincte in conturarea managementului de caz in probatiune sunt implicite si deci,
subordinate procesului de supraveghere si control cu privire la executarea masurilor si
sanctiunilor neprivative de libertate.
 Mecanismele psihosocio-juridice care ofera continut managementului de caz in
probatiune vizeaza integrarea aspectelor referitoare la capitalul personal, urmand
principiului auto-responsabilizarii, cu a cele referitoare la capitolul social urmand
principiului oportunitatii sociale, al continuitatii interventiei si al colaborarii inter-
institutionale functionale
 Integrarea contributiei institutiilor din comunitate se realizeaza prin referirea cazului
de catre serviciul de probatiune care gestioneaza managementul de caz catre o
institutie din comunitate, imputernicita sa realizeze o interventie in accord cu
planificarea activitatii de probatiune.

2.2 Evaluarea initiala a persoanelor inculpate

Evaluarea psihosociala este un process complex si continuu de evaluare si reevaluare, care in


functie de etapa procesula penala in care se afla beneficiarii serviciilor de probatiune poate lua
forma evaluarii psihosociale initiale(presententiala) sau a evaluarii psihosociale post –
condamnatorie(post-sententiala). I cadrul procesului de supraveghere sunt greffate etapele
ciclului asistential, in acest sens, evaluarea ocupand un loc foaarte important pe urmatoarele
coordinate: evaluare initiala (pre sau post-sententiala), evaluare intermediara planificare,
interventie, monitorizare) si evvaluare finala(odata cu incheierea procesului e supraveghere si
implicit acolo unde este cazul a procesului asistential).

Evaluarea capatta aspect particulare si contatii diferite atunci caand se realizeaza de catre
serviciile de probatiune pentru persoanelee private de libertate aflate in unitatile peniteciare,
in centrele de detentie sau centrele educative. Evaluarea primara realizata pentru persoanele
aflate in detentie se poate baza atat pe referatele/rapoartele de evaluare presententiale
communicate de catre serviciile de prbatiune in colaborare cu instanta de executare, caat sip e
referatele de evaluare intocmite de catre seerviciile de probatiune pentru minorii din centrele
de detentie ori centrele educaive, fie la inlocuirea masurii educative privative de liberate cu
masura educative a asistarii zilnice, fie cu acordarea liberarii. In acest fel se asigura
colaborarea serviciilor de probatiune cu servicile de asistenta psihosociala din cadrul unitatilor
penitenciare, centrelor de detentie si ceentrelor educative, in vederea plaanificarii executarii
pedepsei.

2.2.1 Evaluarea inculpatilor minori

In cazul inculpatilor minori, pasibili de aplicarea unor masuri educative neprivative de


libertate, managementul de caz incepe, in fat, odata cu intocmirea referatului de evaluare in
etapa evaluarii presententiale, cand se identifica nevoile potential criminogene ale minorului,
care stau labaza estimarii ulterioare a riscului criminogen. Aceasta particularitate a
managementului de caz, in situatia minorilor aflati in evident serviciului de pprobatiune
rezida, in primul rand, din necesitatea incluziunii socio-familiale, motiv petru care evaluarea,
supravegherea si asistarea minorilor presupuneno colaborare stransa cu membrii familiei, in
special cu persoana desemnata de catre instant cu supravegherea minorului pecum si cu
institutile publice din comunitate – scoala, biserica, ong ailitate, institutii de sanatate publica.

 Evaluarea inculpatului minor se realizeaza de catre consilierul de probatiune


competent la solicitarea organelor judiciare, datele obtinute in cadrul evaluarii find
consemnate intr-un referat de evaluare care se intocmeste si se comunica in termen de
21 de zile de la data primirii adresei de solicitare la serviciul de probatiune.
 Referatul de evaluare intocmit pentr inculpatul minor trebuie sa contina anumite date
sau informatii relevante pentru procesul de individualizare a masurilor educative
neprivative de libertate aplicabile minorului dupa cum urmeaza:
 Date privind mediul familial si social al minorului
 Sitautia educational si profesionala
 Conduit generala a minorului
 Analiza comportamentului infractional
 Riscul de savarsire a unor infractiuni
 Mentiuni referitoare la respectarea conditiilor de executare a masurii educative
si a obligatiilor impuse, atunci cand esste cazul, in situatia inculpatuluiminor
care se afla in acelsai timp in executarea unei masuri educative
 Orice alte date relevaante pentru situatia minorului
 Staarea de sanatate a minorului
 Evolutia minorului din punct de vedere fizicc, afectiv, moral si intellectual
 Caracterul personal al referatului de evaluare se realizeaza in baza uneia sau mai
multor intrevederi cu minorul in cauzaa si a datelor obtinute din alte surse de
informatii cum ar fi parintii sau reprezentantii legali ai minorului, membrii familie ori
rudele minorului, actorii scolari, vecinii familiei minorlui sau dupa caz din
proximitatea locative a minorului, specialist din comunitate (polisti, psihologo,
asistenti sociali, asistenti comunitari, medic, preot, mediaori si alti specialist)
 Sustinerea in instanta a referatului de evaluare de catre consilieul de probaiune przent
lajuecareaminorului se realizeaza in felul urmator>
 Consilierul de probatiune ofera instantei de judecata informatii si lamurriri
suplimentare fata de continutul referatului de evaluare intocmit si comunicat in
prealabil
 Consilierul de probatiune poae formula cereri pentru solicitarea de informati
suplimentare institutiilor, organizatiilor saupersoanelor fizice care detin
informatii considerate necesare pentru clarificarea situaiei minorrului si
completarea evaluarii. In termen de 7 zile trebuie sapuna la dispozitie toate
informatiile solicitate de la aceste institutii.
 Consilierul de probatiune prezinta instantei de judecata propunerile privind
masurile care poot fi luate fta de minor, asa cum au fost fost formulate in
continutul refeatului de evaluaree sa formuleaza completari atunci cand e
cazul.

2.2.2. Evaluarea inculpatilor majori

Evaluarea inculpatilor majori are ca scop sprijinirea instantei de judecata in procesul de


individualizare a pedepselor aplicaile persoanelor care au savarsit infractiuni. Daca in cazul
inclpatilor minori, necesitatea evaluarii este generalizata la solicitaea organelor judiciare, in
cazul inculpatilor maajori, necesitatea solicitarii evaluarii ramane, fie la aprecierea
procurorului, fie la cea a instantei de judecata.

In principiu, tinand cont de specificul restrictiv al solicitari, evaluarea inculpatilor majori


respecta aceleasi principia, cu urmatoarele precizari:

 Evaluarea inculpatului major se realizeaza de catr consilierul de probatiune competent,


la solicitarea procurorului sau a instantei de judecata, in situatia in care considera
necesar; datele obtinute in cadrul evaluarii sunt consemnate intr-un raport de evaluare
care se intocmeste si se comunica in termen de 21 de zle de la data primirii adresei de
solicitare la serviciul de probatiune.
 Raportul de evaluare intocmit pentru inculpatul major contine anumite date relevante
pentru procesul de individualizare a pedepselor aplicabile persoanei majore, dupa cum
urmeaza:
 Date privind responsabilitatile familial si sociale ale persoanei inculpate
 Situatia educational si profesionala a persoanei inculpate
 Conduit generala a persoanei inculpate
 Analiza comportamentului infractional present
 Riscul de savarsire a unor infractiuni de catre persoana inculpaa
 Propuneri motivate privind masurile considerate opportune din perspectivaa
reducerii riscului savarsirii de infractiuni
 Orice alte date relevante pentru sustinerea persanei inculpate
 Obtinerea datelor relevante, in vederea intocmirii raportului de evaluare avand
character personal, pentru inculpatul major se realizeaza in modul urmatorr:
 Realizarea uneia sau mai multor intrevederi cu persoana inculpate
 Colaborarea cu asistentii sociali, pssihologici, consilieri scolari, pedagogi,
medici sau alti specialist
 Solicitarea de inforrmatii care prezinta relevanta pentru procesul devaluare din
partea institutiilor si organizatiilor in evident carora s-a aflat sau se afla
persoana inculpate pentru ingrijire, tratament sau protective sociala ori
educcatie; aceste informatii trebuie puse la dispozitia cconsilierului de
probatiune in termen de 7 zile de la solicitarea lor.

Importanta intocmirii rapoartelor de evaluare pentru parchet ssi instante in cazul inculpatilor
majoori in primul rand, in raport cu misiuna sociala si scopul activitatilor specific sistemului
de probatiune care sprijina instant de judecata cu privire la urmatoarele aspecte:

 Estimarea riscului pentru siguranta publica cu relevant in luarea masurilor preventive


asupra inculpatilorr majori
 Individualizarea pedepselorr in vederea aplicarii unei sentinte adecvate nevoilor de
reabiliitare si incluziune sociala a beneficiarilormajori
 Planificarea executarii pedepselor neprivative de libertate sau a celor privative de
liberate in virtutea colaboraii inter-institutionale functionale.

2.3 Estimarea si managementul riscului criminogen in probatiune

2.3.1 Estimare anevoilor cu potential criminogen si a risculuui criminogen

S-ar putea să vă placă și