Sunteți pe pagina 1din 13

Problema aromana,din oriee punet de vedere s-ar examina.

,faeB

v v v v

]JGlrte integranta din marea noastra problema nationala,din dest~nul nos-

J v .> """"-"",,,0..<. "

tru na~ional,este 0 problem@. vitala care nupoate interesa ~re pers-

~ 0

oana sau cutare" partid,dar care <ar trebui sa intereseze,la aeelasi ni-

.:.

. ~ v

~el,pe toti romanii,indiferent unde s-ar gasi la ora actuali,dat fiind

ea ea este patrimoniul cel mai sf'1.nt transmis de gener&tiile din trecut,

_. , "

geuera~ii10r viitoare,patrimoniu pe care acestea audatGria sa-l traJls-

.. mi ta m.a:'ri t s au c e L pu t Ln intact generatiilor vii toare, dl>:a..ca nu doresc s~

1\ ~.> v

scada in prepriii lor ochi si in cei ai viitoarelar generatii si ~aca

;J '. '3 :)

ae e s t e a tin sa aa Lvga rde z e Ln t e r-e s e Le pe:manente ale natiunii.

, .J'

Ametiti si tinuti 1n Dermanenta sub influenta culturii grecesti

? , ~ J I ~ .:> " , :7

~i a; .. p ro pagande t perrt ru t;mare idee 1', R8Jllanii din Peninsula Ba Lo an f.ca pea-

te c;;' nici nu s-ar fi gfndi t vreoQl.ata cit au c sva comun cu i'ratii lor

v v' ~

din nordul Dunarii,daca unele spirite de elita,oameni mari <tin genera-

tiilec9,re au c r e a t Rc:nRania Ju)derna nu a=a.r fi gfnai t c~ e s t e in intere-

)

toare a elenismului,de a-I

...

tui in sufletul lor in

"1. ~ v ,--

s u L romanismul~i s a srau Lga pe fratii lor de sub Lnf Lue n t a de sna't Lcna l.Lzr

) <I )

chena la constiinta nationala si de a substi-

, v'?

locul dragostei pentru 0 lifllba,pentru un trecl.lt

s i, trafclitii care nu e rau ale Le rv d rago e t ea pentru Lf.mba lor proprie , ~

pentru trecutul lor,pentru traditiile lor.

Evenimentele anu Lu i 1~48 din fVloldova si Muntenia au e on t r-Lbuf t

~ '. d-

La ap ro p t e r-e a vd i.n t r e r-oraan i.t din Pr-Lnc i.pa t e si c e i din sudul Dunarii.

)

In ur1l'la revolutiei din acest an,multi din bllirbatii de stat ai

v " ). " ,_, )

t ar-t Le r- r-craane , ex t.La t t , o~la torind prin BaLc an t , au r-ama s u iraL ti, intflnin

) " '

d in drumul lc;r comune-curat rom~n£sti.D.Bratianu,Cezar Bolliac, Ion

. J ft'

lonescn d. la Brad etc.au cunoscut de-aproRoe viata rGmariil~r din Bal-

- - )

can i , La.r Df.a i trie ga:m:tMmi:r BOliJJ1tinea:n~n-a Lnee t af un singur In0ment .

din viata sa,de a Ie cta tot sprijinul.

....

lnti'nrplarile anu Lu i, 1856, lmpreuna cu "Un i r-e a" si a1egerea--lui

- ~

Alexandru loan Cuza Cta donmitor al Principatelor Unite,au adus mari

v .... '" .

schimbari in v i.a t a Doli ticta si sc c La'La a r-oraan i.Le r- din Pr-Lnc t pa t e, schill·

._; ,-," t'I? .....

bari datorita carora aromanii din Bucuresti datoreazt:l. infiintarei11 unui

v

comitet de propaganda

constiintei de seeole

.j '\

.... '

nationala,care a avut drept scop rede~teptarea

) >

adorIflit~ In inimile conatienalilor dinPen.BalcaJll )

. ....

fllca.

_.

In 1860, Di.ai. trie Cazacovici a reusi t s~ f'o rrae z e , fyapreuna cu fra ?

2

tii Goga din Clisura,Zisu Sideri din Serres,M.niculescu din Tfrnova si

, fl

Tomla Tricopol din Crusova,un co.m.itet care a lansat un manifest redactat

.I J

fn limba romana si greac~, prin care s e :fndemnau ro:m.anii din Turcia s;' in-

v ..... ' .. _. ...;

lature limba greaca din scoala si biserica .

. , ,

Prin 1863,clnd la departamentul instructiunii se afla Dimitrie Bolir

~ J

tineanu,s-a. creat pentru cultura romaneasca din Macedonia un fond cu care

s;;" s e deschid~ S,cOli,iar/COInitetul a Lca tu t t de data ac e as t a din D.Bolintineanu,Cezar Bolliac,Christian Tell,C.A.Rosetti,Dimitrie Cazacovici,Zisu Sideri si Iordache G~ga lanseaza un nou manifest de redesteptare cultura-

y Y t". ) v

la ~i patriotica catre romanii din lViacedonia,aratindu-le str .... lucitele ori-

gini din care descind.

Nu se stie dac~ aceste apeluri au fost sau nu citite pe vremea ~-

1 v v ~,

ceea in Macedonia,sau daca au putut macar ajunge plna acolo,dar ceea ce

v

se stie cu precizie este ca un oarecare Atanasescu,pe vremea aceea simplu

, v ~

croitor intr-un cartier din Constantinopol si abia stiind sa citeasca,in-

v '" ) Iv

data ce a luat cunostinta de aceste apeluri si-a lasat foarfecele si a ple

, 7 ,; .......... ) .., .,

cat la Bucuresti,unde dupa ce a Ulvatat sa descifreze 0 carte romaneasca

«» ~) v 1\

a-a oferit sa fie trimis In Macedonia pentru a deschide 0 sC0ala romaneas-

oJ v v "'u } .,.,

ca.Cererea i-a fost acceptata si iata prim.ul lnvatator trimis de Romania

Q ' n )

~n Macedonia,primul apostol al romanismului in Macedonia.

Da r trebuie s;a ne inchipuim ca' e Lanu L sa;' de pionier al ro:mll'lismul~

• .,J "

s-a izbit de 0 rau Lt Lrae de greutati,cu atit mai mari cu cit era p re a putin

·V ",,' ~

pregatit pentru aceasta m.isiune a sa si pentru ca si-a ales C<il, centru al

..J ,1 1

ac t Lv i. tatii sale comuna natala Tirnova,la 0 d t s t arrt a de 6-7 kilometri de

,. v

Bi tolia, oras cunoscut pe v r-erae a ac e ea ca ci tadela a e Le n i.amu Lu t i'n Ivlace!j

donia.

nalii scoli )

aveau

neret

In realitate,atunci cind Atanasescu s-a prezentat printre conatio-

--,

s~i pentru a le predica noua evanghelie,acestia aveau lnfloritoare

v ) v

primare de baieti si fete,precum si 0 scoala secundara foarte buna;

v ,J . 'I J) .

fnvatatori,profesori,medici,crescuti in ideile grecesti,aveau un ti·

) v ) 1

educat de pe bancile scolii eu discursurile lui Demosthene,ul'l tine-

) (I ,

ret care visa cu eroii lui Homer si era m i no r-u de eroii de La Salamina, ,

Ma.r-a't ho n , Therm.opile.

v v

Oricft de justa sa fi fost cauza pentru care lupta Atanasescu,nu

er1n. posibil pentru un om care avea numai elern.entare notiuni de scris si

'" , ,

ci ti t s~ :lnlocuiasca fn sufletul conationalilor sai fn locul cu L tului pen,

.....

tru e Le n i.ea , cu l. tul pen t ru r-oraan i sm ,

"-'

Dar pe l~nga aceasta dificultate avea de luptat si I

de t r-e cut ob-

3

s t acel e sim.ai ma r i. ne n t r-u a o b t Ln e de La guve rnul turc au t o r-Lz a't La am a .;Ij

') .", ~., ,) '-0 u.

deschide 0 scoa1a si de a profesa liber.Pe vre.ea aceea era foarte natu-

)'

v ~ v

ral c a guvernul o t o aan sa nu fie pe d e p Lt.n edificat aaup ra rtlisiunii lnva-

- ~ . ~

tatorului roman si aceasta cu atit mai mult eu cit de 1a sosirea sa 1a

j

')

Tirnova,Ato;-l.nasescu a fast denuntat de p re o t u L gr-e cy e Le ru L ,grecesc ne vre.mf

'"'(I CI) - •. / ~ v"

ace e a se bucur-a de t o a t a .i.nc r-e e e r-e a guve rnu.Lu L o t oman au to r-L tatilor o a

, )

v

uh tulburator 81 ordinai ~ublice si ca un agent al unor idei subversive )

pe rrt ru stat.A fost intemni"tat,m&d tfrziu e Li.be r-a t pe cau t iune r i ar- aut o r-i e,

J ) v . ~J

tia de a deschiie 0 scoala nu i-a fost Beordata declt dUPB cftiva ani.

? .....) - .)

Dac a am insistat c e va raa i mu Lt aauo.ra cazului At anae e scu e s t s oen-

L L

V v

t ruca pc ve s t e a s a e e t e ap ro ape po ve s t ea tuturor tnvat~torilor r(').mani din

<" v ) . .J

Macedonia ll1 priniii ani de Lup t a pe n t r-u red€lsteptere na t Lona.La , Este po ve s

1 v) , ~~

tea celor dint~i aoosto1i a L culturii s I lim'bii stramosesti, lnfocati ana r.

L'\ ,- ),._.,?' -

toriai r-oman l srau Lu Lv o arsen i. care au stiut s a Lndur-e cu r-e s emna re c e Le 111ai

grele suferinte pentru realizarea unui sublim ideal.

I ,,::> ...J ,_, .' OJ _."1 •

Oeel ta fi gur-a care va .rarm ne cte-i.i pu r-u r i Le ga t a d e Lno e pu tur-LLe red,

v 1.1"\ "- v

steptar-1 i nat Lo na l.e a romanilo r din M,iwe&onia este 1\..130 s t o L IVlargari t . Aces:-

1""J , "'\,,; oJ

ta inca din 1862; pe cl.nd e r-a lnvatator La s o o a.La greceasc;<.," din vlaho-Cli·-

v lJ } 1..,~.., ...; if

sura.fnvata De elevii sai,cei mai multi aromani,sa-si cunoascastraluci-

• ) J. C\ ,) v .....

ta lor origine si in acest scop Ie preda si notiuni de limba romaneasca.

") ~"»)

Aflind des~re aceasta patriarhul grec Sofronios,a ineput a-I persecuta,

. J VJ ~v ""...;

dind ordi~ocuitorilor din comuna sa izgoneasca pe Margarit ca razvrati-

tor.

. . v. . '.,. /1 _ v II 0. t\

Amen i nt a ri Le pa t.r-La r-hu Lu I r n .Lo c sa lnSpaU1'l.lnte pe vlaho-clisureni

v 2--.",,/ '"

i1 f'ao sa vada maibine te'dintele si a.s p t r-a t i r Le grecilor si sa i.'mbratise·

v v v »)" ~

ze cu :mai multa ca1dura cauza invatatorului lor,lulndu-i apararea in fata )

patriarhu1ui.

• ;1 • -,

Momentul renasterii sosise,iar grecii prlnZlllG de veste au incepu

J ," v V'

sa e r-e e ze tot f s Lu L de dificultati fmpo t r Lva obstacolu.lui o e Lnc e pea sa

) v

se r-i d Lc e inai:ntea "ma r-a i lor idsi ", perrt r-u a iJI1piedici:.il. pe propovadui torii

si.aderentii misc~rii culturale arom~ne;fnsa constienti d@ misiunea lor,

:> vv'> "I Vv ..I ~v"",,? v

fnvatatorii au mers fara sovaire pe calea dre(pta cautfnd sa fndrume _pe

"j v } '"

cei ratctci ti s-ore Lura Lna . Cu r-e n t u L f'avo r'ab i L miscarii de r-e d e s t e p t a.r-e na-

y ? -'- v ;?

tionala i'ncepe sa se raan i f e s t e tot mai pu t e r-n i.c in rnu Lt e comune ax und e se

f'ac fncerc~ri pentru introducerea limbii rorJ!l~~:nesti in scoli s L biserici.

. '! u' , ,

Acolo unde romanii nu erau Drea staniniti de sentimente grecesti,

~ ~) ~

iar cultura greceasca inca nuavusese timpu1 sa cistige teren,s-a putut

, ~ ,

ajunge la rezultate:Xi frumoase.Lupta 'insa a fost cit ss poate de grea in

4

acele centre unde grecomanii formau majoritatea populatiei

.:'\

ratiler greci ~ra foarte roic In Macedonia.

r.

Dorinta aromanilor de j

0/ -numarul adev&i

se putea

• <01

mai bine satisface decit prin recrutarea unui corp didactic bine pregatit

care sa se devoteze apostolatului,de aceea,in acest scop,ln anul 1865,se lnfiinteaza 0 scoala in curtea bisericii Sf.Apostoli din Bucuresti.CU re-

J 'l .... v v

crutarea de elevi pentru aceasta scoala a fost l'nsarcinat un calugar aro-

) ...

m.an,Averchie,originar din Avdela,care pe timpul procesului secularizarii

averilor m;n~stiresti,venise la Bucurestiga ca reprezentant al m~~~stirilor SF.Pavel si Ivirul de la Sf.lVIunte,unde ajunsese egumen.El s-a fa cut

. . :) u v "..

cunoscut :tn t ar-a in 1862, cu o c az i a defilarii trupelor r-oraane In fata dom.-

~

nitorului Alex.Ioan Cuza,pe platoul de la Cotroceni,cind,intr-un elan de

a se instrui rn limba mat'erna nu

entuziasm a strigat:I1Si eu hiu arman".

, A ~

Farintelui Averchie i-a fost incredintata misiunea de a fiilege ti-

...J )

,..,

neri care trebuiau adusi la Bucuresti sa primeasca 0 educatie romaneasca

v 1 ! -' >

si dUDa terminarea studiilor sa se Intoarca in Macedonia nentru a predica

? ~

noua evanghelie.

v v

Datorita relatiilor personale si fncrederii pe care 0 inspira,pa-

, OJ -' ) -

rintele Averchie reuseste sa aduca la Bucuresti 10 tineri care au fost

1 ..,

plasati imediat la scoala de la Sf.Apostoli.

I)

._) Actiunea propagandei romans fn Macedonia se face simtita pfna in

J ~

anul 1868 urin prezenta la Tfrnova a lui Atanasescu si prin cea a fnca trE

v'_' -,,- 1 ._, v ) -

invatatori r-oman.i.r Aoo s t c L IVIargarit,D.Cos11ll.escu si T011!lara,trimisi intre

J - ,

1866-1867,primul La Avdela,comuna sa na t a La c a L do i Le a La Gone s si a l, t r-e t-

• :> ;)

lea la Ohrida.

Pa ri.rrt e Le Ave roh i e e s t e tri:rnis din nou in IVhwedonia si mai aduc e

>

pentru a doua oara 10 tineri care sunt plasati in sco1ile de stat •

._, ? '-' )

Abia din 1868 Romania fncepe sa trimeata in Macedonia cftiva din

.1

acesti tineri care au fast instruiti la Bucuresti.

) v

Asa dar,pina fn 1868,n-aufost :in Macedonia decft patru scoli,sau

'1 ..., " t'< v )

maidegraba pa t r-u i'nvatatori r-oman I , caci scolile nu functionau, neavfnd, d i:

. ) 7 , w ~

e auz a intrigilor Panar-u Lu t j aut o r-Lza t La de functionare.Acesti patru t nva ta-

>.I._/.J ) ? -

tori,dintre care Apostol lVlargarit este figura cea mai importanta irylupta

._,' ._, C)

aceasta gigantica in care citiva oameni modesti fncearca sa rastoarne (')

J )

stare de lucruri consacrata prin traditii II'lultiseculare,dejuclnd intrigi-

.) .

le,bravfnd excomunic~rile clerului grec,suportfhd cu curaj exilul,lnchi-

sorile si r-eve ndLo i'nd sus si t~"re l'n f'avo a.r-e a poporu1ui lor dreptul legi-

~ ) J

tim de a se instrui i'n propria sa limba.

5

De la 1868 pina 1a 1878 s-au infiintat numai opt scali In Mace-

I J

donia.Au trebuit 18 ani pentru a deschide opt scoli,18 ani de pregatire

) ,

a spiritelor,18 ani pentru a convinge autoritatile imperiale ca {ncerca~

~ ~ . )

rea de a instrui pe r-oraan L in Li.raba lor n=avea n Ln.i o aubve r-s i v s i nu co n-

)

travenea. interese10r Imperiu1ui otoman

v

Abia din 1878 propaganda romilneasca in Macedonia lneepe sa fie

"'"

mai eficace datorita ordinului dat de marele vizir Savfet-pasa guvernato-

........ "'_ ..,

rilor din ~alonic ~i Ianina.prin care ti obliga s~ faca eunoscut tuturor

'"

fUrlctionarilor civili ca sunt ob1igati nu numai sa nu creeze dificultati

...> ') <'\ I,_; )

J:nvatal!f'llntu1ui r-omarre e c , ci din contra,la ne vo Le , sa ac o r-d e ajutor a i, pra-

)..,,., »

tectie tnvatatorilor romani.

)

."

La adapostul acestui ordin vizirial care recunostea existenta ele·

}, -)

mentului arom:nesc din tureia ea 0 nationa1itate aparte si dreptul s';u de

v, ,.

a se instrui fn propria sa limba,se puteau deschide oricfte seoli

v v ~ )

putea 1argi actiunea de propaganda romaneasca 8i cu toate acestea

- ,

deschis decft 12 scoli noi.

~ , ~

Daca acest ordin a acordat romanilor dreptul de a se instru1 in

..; oJ ....,

Li.mba lor,nu-i ma L pu t Ln ad.e var-a t c a e L a trezit toata a t errt La guvernului

, ~

g r-e c s i a clerulu1 grec in intregim.e. Guvernu.l grec, c Le r u L grecesc, c a ~i

1 'J.,J .." '" r)-

na t i.une a g re ac a i'ntreaga vede au :in ac e s t a trezire na't t c na La a romanilor

J }

un nericol serios nentru interesele lor politice si rasiale.Obisnuiti «

.J.: ._....._" ~. .._; )""" :> _"

cum erau sa aiba sub tutela lor lnorala poporul roman din Turcia care era

considerat de e I e a si de ~ntres,ga Europa o a facfnd parte Ln t e gz-an t a din

. v , v

rasa g re ac a , e i nu pu t e au sa pri v e a sca linis)ti t,i eforturile c e ae faceau

pentru a-l sustr..a.ge de sub influenta lor.

?

S-a spus,pe drept cuvint,ca,pe vrem.ea aceea,fort}i Greciei nu con-

sta :i'n r-e ga tul care pur t a ac e s t nume , ci In ide''( e Le n Lemu Lu t care s e in-

s1 se ~1 )

nu s-au

" ,

• tindea dincolo de frontierele naturale ale statu1ui.

proces se deja

..,.

Nici Grecia,nici F'anarul nu pu t e au a s i s t a cu indiferenta La ac e s t

)

de d e ep r Lnde r-e de e Lerri.era , cu atit ma i, mu l, t cu cft elenismul primi-

grele lovituri fn Rom~nia si Bulgaria.

v 1

Intr-adevar a sustrage elenisillului elementu1 romanlYsc din Turcia

v v

insemna a-I reduce la jurnatate.Prin valoarea sa numerica,prin valoarea sa

moral~ 81 intelectual~,prin bun~starea sa material~ si prin bravura sa,

~ '-' !

acest element a constitui~ elementul de baza pe care au contat grecii tot·

(\ lncepe

pentru realizarea visurilor lor politice.

~ ~ u u ~

Propaganda romaneasca incepe sa prinda In mase,iar clerul grec v

sa agite in ochi1 maselor un spectru.Pr1n calugari,prin preoti,

>

deauna

6

];1rin'inva't~tori,prin

)

lui,Patriarhia si gu.vernul gree au llitllsat un atae frontal fmpotriva fnva-

;J ,(I ., '-' ., '"'

tatorilor r-oman i, mintind aa se Le c a invatatorii romani uz-aar-e so treeerea.

> )." r

acestei populatii la 0 alta dogma religioasa,ea ar fi agenti ai catolieis ,

..)

oricine avea 0 eft'de mica influenta asupra poporu-

mului.

Si euvlntul de ordinefiind dat de La At e na si Pana r , :fncepe 0 lupt~

} ,

grea fntre forte inegale.

Pe r-i.e ada c e a m."1i fru:nlOas~ perrt ru che s t Lunea national; fn lViacedonia

J i •

este cea cuprinsa :Lntre anii 1890-1895.Incepfnd cu aceast': perioadi mis-

.) ~ \"II V ,.

o ar-e a pentru e u L t ur-a na~,ionala a Lnoe pu't sa s e contureze cu mai mu L ta pre

y "J <'

eizie si sa faca sa vibreze sufletul romanilor pentru limba lor,pentru

.,

muzica l0r,pentru poezia lor,pentru legendele lor,fnt~-un cuvint'pentru

tot ce le apartinea.In acesti ani sentimentul national atit de multi ani

1) ., 7

comprim.at, a f~cut pe nea~teptate ex p Lc z Le si s-a manifestat in ac e Las t

timp in maimul te locali t~ti prin ac e a luPta desl~ntui ta. de ro:rl'uini p;ntru

J ,

a intra in no s e s La scolilor lor e aauna Le s L a bisericilor lor pa.ro h i.a.Le .''''

. .;) ')

Pr-ovLno i i.Le Imperiu.lui Otoman Lo cu L te de ar~rm.ani n=au fost in ae e aa t a ID.'-

j '"' J ~

rieada deeit un teatru ~e batalii,uneori s1ngeroase,ca.re aveau lac in

sC01i,in biserici,pe strad~ si in pietele publice pentru lectura evanghe-

") ) 1, v

lied aau a une i e p i.e t e Le In romana, pen t r'u- un Tatal no e t ru , perrt ru un Sfin-

1 t ,r:. t . h l t b._)'

te Duane z eu e , pen ru un c rn t e c , une o r-a c. Hir pen ruuna z i.ua aau e a.Lf,

J:liera.

.,J

datorita

Sub lima Turcia.

'-' t1 v

Miscarea nationala a luat 1n aceasta perioada un deoe.bit avfnt

) J ,

faptului case ineepusera de.ersurile £n vederea

v

Pearta a

obtinerii de l~

)

,..

recunoasterii unu i, ae f religios perrt r-u po po ru L r-oman din

) ~

In lurcia acelor vr •• uri 0 nationalitate nu era oficial recunose

")

"" _.~ (\ J 1\ .; "r'

~uta de~lt 1n masura 1n care era reprezentata de catr n sef spiritual

"_. .)

investi t legal eu un "berat".

,f"'\ '" tJ "

Recunoasterea unui sef spiritu:,a.l roman trebuia. deci sa puna cap~

u) ~

acestei stRri de lucruri ~i sa fie consacrarea eforturilor de p::fna aeum t7

pentru eraanc Lpa re a poporului roman iIDin Turcia de sub tutela mo ra.La a clei'

rului grec.

Un capitol dureros din istoria aromanilor este acela al ra:9ortu('.

rilor cu greeii din momentul 1n care si-au manifestat vointa, d. a nu mai

\

fi t ns t r-umen tu.l elenismului s i de a s e af' i r-aa ca 0 un i t a t e e t n i ca inde-

v .

pendenta.Arom~~nii au avu t de aupo r-t a t t e ro ar-e a Pa t r-La.rh Le i si 't e r-o a re a )

band e Ler grece::sti. ')

'7

~' '..J

Timn de seeole idee& erestina a fost renrezentati fn rasaritul Eu-

~ J ~

r-o pe i. fnmod exc Lus av de eatre pa t r-i ar-nu L gr-e c din Co ne t an t Lno po L s i tiJl1p

fnde1ungat,sub dominatia turc~,seoa1a greeease~ a fast unieR s~oal~ eres-

_; ~ 1 'I

tina.

v ~

Ac e a s t a hege:moni~.a fost tre:ptat r-e due a :prin declararea au'to nora i e t

~ v

bi ae r-Le i L RLHr.taniei,Serbiei,Bu1gariei si,lueru eiud;;it,a Greciei.Pe masur-a

'j

ce unu L din m i c a Le s t a te care e r-au va.s a Le Turciei se consti t u t a din punct

1870,bulgarii obtin

:'

fsi organiza ~utocefalia biserieii sale.

1 ~

Patriarhiei declt crestinii eetateni turei.Dar )

din partea sultanului un firrnan care reeunostea

in

de vedere politic,el Nu-i raflliheau

pe

e-

xa rhu l. ales in 1e63 si s e instituia Exarhatul Bulgar.Sinodul Ecumenic I-a

<) ...J ...._ -J

d e c La.r-a t s o h i.zraa tic de~i r-am i ne a fidel tuturor do grae Lo r- ortodoxiei, f'a r-a

'v'

sa recunoasca autoritatea Patriarhului.

A _ ~

De-aeum Lna.tn t e Pa t r-La.r-hu L nu paet r-a sub au t o r-t t a t e a sa decit pe

'"

grec11 otomani,albanezii ortodocsi,aromanii si serbii din Macedonia.Aro-

OJ 1'01;) _~

manii crescuti in civilizatia areaca,profund atasati biserieii lor,au pIa,

? "_' -_; ,. ~. ~ ')

tit seump aceasta dubla fidelitate.

1\

Curajul si abne ga t La pe n t r-u c auz a r-omane as c a ii

v '1 )

ia mas~rile cele mai diabolice.Bandele greeesti De de 0

1 ,-

v '

hia din Constantinopol pe de alta parte,si-au pus in aplicare planul de a

1

""

teroriza pe va Lah i i teIllterari cu eco pu L de a-i opri d Ln d rurnu L La c apa t u L

v.' -"

e a ru i.a era r-u i.na e Len Lsmu Lu i 111 Mac e dorri.a ,

face pe greei sa parte,si Patriar-

)

"'"

Patriarhul din Constantinopol,uitind caracrerul sau ecumenic,prin-

tr-o derogare manifest~ de Ia fnalta sa misiune,a fast totdeauna prineipalul reprezentant a~ elenismului in Balcani.A vrut s~ fie protagonistu1 pop0rului gree 111 10e s; aib; lntelegere pentru to~i crestinii,fii ai bi-

~ , ~.} u

s~ricii ortodoxe,sau cel putin sa fie de 0 indiferenta impartiala cu pri-

) ->

vire la aspiratiile lor nationale.In ace:::st rol de caJppion al elenismului,

) 1 J

s-a deda,t foarte des la acte de 0 rara intoleranta.Patriarhul a uzat si

v )

a abuzat de anateme si excomunieari ~n legatura eu bunii ortodoc~i care

l ....; ~ v '

nu eereau in realitate decit sa se roage si sa se instruiasca In limba

,

....; v V ,.;

lor materna,caei biserica o r-Lerrt a La nu exeludeafolosirea oricarei limbi

o w

fn rugaciunili1e credinciosilor sai.

" ')

Romanii C(1J,re se as o c Lau pentru d e s oh Ld e r-e a une i,

scoli sau a unei ,

" .. ,- \.-d' rlt(l'I'

biserici s r-au blestemati de eatre p r-eo t i.t. grec1 s i o ao a .i.n r.n .a.mp are 0

~" j.; \l "j

nenorocire o ad e a peste c apu L une i. familii din ace s t e a c ac e aa t a co i.nc t dent a' )

~ ~ v

era Lnt e r-pr-e t a t a e a 0 dreapta ped e aps a a eeru1ui .

._; VI

Preotii care fndrazneau sa oficieze 14n b1's~r1'cl'la ~

. co co r'omane s t j din

8

1IJf d . V. • r. f . l' . ... (' .., t .,.,

mac e o m a sausa s puna r-ugac run i In r am i a i , sa a.nmo r-m i n e z e sau sa bo t e z e

erau obiectul a numeroase si dureroase persecutii.

, ~

Iata citeva cazuri precise:

Preotul Sofronie din Vlaho-Clisura a fost incarcerat timp de 40 .d e z i.Le perrt ru c~i a botezat o e p i Lu.L lui 'I'u Ll.Lu Tacit,lnv~t~tor roman.

)

Preotul Nicolae Nanciu din Gope~ a fost arestat,pus in lant,uri,

rn.altratat,excomunicat pentru c~ a botezat pe fiul unui alt rnv~tator ro-

_,

~

man,George Caracota.

Preotul Ion Zgala din Ohrida a fost fncarcerat la manastirea Sf.

~. ~ '-"'. . . ~ ((., .....,

pentru ca. la cererea unui roman a spu~~ rugaclunlle In romana.

Preotul Nicolae rregu din Vlaho-Clisura a fost aruncat in inchisoa

........ '_' <wi"

~e si preotul Cosma din Voscopol~ a fost batut,apoi exilat la m~nastirea

Sf. Anarghir de ling~ CaJo riatde . c»: tre e p Lec o pu L de Cori ta, perrt ru c;;, si ...

, )

unul si cel~lalt 't!oficiaser~ in limba rorn~na blestemat; de Dumnezeu".

Naum

Chi~r in incinta bisericii din _

pa

Moloviste,episcopul de Pres

v' "

si Ohrida. I-a lovit pe George Dimca pentru CR a cintat lIT romaneste.

)

Episcopul de Grebena,dupa ce I-a chemat la episcopie pe preotul

~ - ~

rornan Dumitru Constantinescu,l-a arestat ~i I-a trimis lntr-omanastire

din Thesalia,pentru cia: a slujit fn rom~neste.

Persecutiile suspendate in timpul razboiului din 1897,au reincep~

....

dupa.pu~in timp cu 0 si mai mare violenta.

, .. ' ...,

La Turia,comuna curat romaneasca,episcopul grec venit in turneu

v

pastoral boteaza pentru a doua oara -ceea ce ssts un sacrilegiu- un cop-

."

il al carui prim botez fusese celebrat de un preot roman.

La Belca:men,unui t:rnar cumuniant de 9 ani,elev al scolii rom~ne i-a fost smulsa cura i.rri.c a't ur-a din gur~ pentru c~; in ultima clip;' un asistent strigase preotului grec:este un copilde valah~

La Bitolia,protopopul Theodor carell;;,a cererea unui insemnat nu-

t..) ;......, ""

mar de familii a spus r-ugac i.un i in romaneste :In sinul ac e a to r familii, s-a

v J v

vazut insultat,maltratat,urmarit pe strazi,amenintat cu anatema,cu exco-

1

municarea si cu arestarea. ~

j v ~

Acest din urma caz spune toata dureroasa epopee a romanilor din

Macedonia care pentru a-si afirma fidelitatea in originea lor au avut de

"

lnfruntat abuzurile unui clar care s-a transformat fntr-nn instrument de

fanat-is.lD- politic.

"

UN nou val de violenta si teroare din partea Patriarhiei a avut

" 1'\ j "

loc dupa cs un delegat roman a fast admis in comisiunea de reforme din

1904 8i ,mai ales,dupa ce s-a publicat iradeaua

din (iO-2].) mai ~rin

. 9-21,. (!for)

care

9

11 •

se recunostea nationalitat~a eivila a romanllor si care Ie acorda dreptul

de a IlUlili pe primari(Muktar).

Pa'tr-La.rhLa si organele s a.Le j c a re pin~ ae ua avuseser~ @ a t i tud Lne

" '). '-' -t"/l v.,;;.

intransigenta ~i 91ina de ura,h-au da~ indarat de la niei un abuz, de la

~. v

niei un act salbatie, de lea. niei 0 c r-Lraa ,

...J

Preotii greei care pina aeU1\fl refuzau caremonia fnhuI1lariimorti-

,>

fata corpului neinsufletit

? ~ )

ei ar fi greei.In caz de refuz,nu

~ ~

l<JT romani,pretindeau de-aCID'll parintilor, in

" ) ~

al copilului lor,declaratia scrisa ca

. ,

ac erdau mortului suprema f avo a re de 'oa, fi lnmGlrmintat fntr-un cirni tir or-

todox.

Ui tati e r-au de-acurn com i tagiii bulgari, u i tat e r-a pe r-Lco Lu L une i. lVTacedonii slavizate pe care p r e s a din At sna II avoca f~r~ lncetare .Nlare-

v ~

le si adevaratul pericol era "ro.anul eretic,care trebuie· dat fiareler".

"" I"t <J.~

Oriceconstituire a unei eomunitati romanesti !Elra urmata de ba-

'- :> ,

talii srngeroase.In~l~i prela~i,.itropolitul Ioachim de Pelagonia,mitro- ~

p.litul de Ohrida,se deplasau fn persoani in aicile sate locuite de romani pe n t ru a :tRlpiedica u r-e be Laune a" .p.i:r.iseau resedinta lor lnsoti ti de

", 'l .,

bandi ti si c r-Ln.i.na.Lt ; sosirea lor :tn sate era anuntat~ de dang;itul ~lop®-

) :) ,'" .,

tel@r si,J:n biseriea greeeasea. a satului,prorluntau in fat..a multim.ii exco-'

, . ". ) .,".

1ll1lunicarea si anatema lmpotriva tuturor eelar care trecusera 141 romani,

)

. 'V V 1;,) iJ";

tlra5a ne d emna , impura si r-auf'aca to a re ". )

In b t ae r-i.ca din Bi tolia, in z i.ua de 4/17 ap r i.Li e 1904, in timpul

serviciului divin,mitropolitu1 Pelagoniei ia euvintul pentru <iii, face ap@-

'-'

Le g i.a limbii g.re ce e t a , "limba i_1ngerilor,limb<.<t nc b i La. si bogata care a cuc e:

1 ~ ~

rit universul intregt'.Apoi,adresindu-se calor prezen~i ii ~meninta sa vo~

v .J ~,"

beasea la ei aeasa numai limba grea.aa,pentru ca asfel sa-si atraga binecu'

vfntarea divin~ si recunostinta generatiilor viitoare."

1)7 "./

Se noate ghici restul.Iesind din biserica acesti indivizi se napUi

- v )c~ .~

t e au eu mi'nie a supr-a o r'Lca ruf. r-oraan s La Nijopole s-au napustit a s up r-a pri-

~ \J ._, -::;...0

marulu.i roman, i-au taiat f'a t a cu cuti t e Le ,i-au t a i.a t; doua d e ge t e de La n1:f.

, ) <.J ~

na si nemultumiti numai cu aceasta,41u batut plna la sfnge pe sotia aees-

) )) ,J v .J) ,; ,.)

tuia,pe fiul :;jli pe frat@le sau.Au ineeput dupa aeeea 0 goana nebuna dupa

t\ ..... ~J ..,

inV¢il,~:.;tt0rul roman a L aa tu Lu i, si au t r-as cu p t s t o a.Le Le prin f'e r-e s t r-e Le ea-

sei lui.

La aceste excese de ordin eeleziastic veneau sa se adauge crimele bandelor greeesti.

,

Chiar in pe r-Lo ada c i'nd Pa t r-La.rhu L ad r-e sa IVlarilor Pu tie r-L un memo-

• 1'1 't r i <.I

rlU lmpo rlV,a atrocitatilor comitagiilor bulgari,grecii organizau bande ")

10

1 '" v I.-

dupa mo.d e Lu bande Lo r celebre e L tero<iitrea an t a r-t i.Le r- :m.ergea nn.na fn rafna

J

cu teroarea bisericii.

Bu Lga r i.L organizasera barid e perrt r-u a. teroriza po pu.La t i.a si a 0 Qb-

.) )

liga sa devina bulgar~.Sfrbii s-au constituit l'n bande pentru a se apa'ra,

dar grecii au luat of ens iva. :Ban dele lor au fost organizate chiar fn Gre-

u

cia 9i conducatorii bandelor erau ofiteri din armata regulata.Aceste ban-

) J -'.

@i.e au operat mai ales :in vilaietele lVIonastir si Ianina,regiuni undemajo-

1 )!

ritatea popula~iei era romaneasca,populatie pasnica carefoarte rar a or-

"

ganizat bande pentr~ a se apara .

. _; /" " v

Dupa adm i t e r-e a unui d e Le ga t roman In e om i.s Lune a de r-e f'o r-ae s i dupa

...; ,~

iradeaua din 1905,promotorii panelenismului s-au jurat sa treaca prin foe

..., ::\ • v "" v ,,}

si sabie pe toti romanii care lmplngeau rndrazneala uina la a voi sa-si

~ _ L

v

cultive propria limba.

Din ordinul episcopului Cie Ianina,predicatori,insotiti

<J ) ,

cu t re e rau ce aune Le tinutului si araen i.n't au cu t r-aene t e din Cer

? ) ,.;,):) .

csia care s-ar servi de limba romana.

)

de bande De toti a-

...

In Rceste conditiuni,desehiderea unei scoli sau a unei biserici

.J '" ') ) " v

insem.na 0 adevarata vietorie si este lntr-adevar un .miraco1 faptu1 ca,

') . ,

in ciudaatitor adversitati,rornanii din Mac e don.l.a au »ut ut ave a Ulna in

') A..l;

1912,30 de biseriei deservite de iliO de preoti,114 scoli cu 59 de profe-

-.I

se r-t s L 206 Lnva t a t o r-L si 0 po pu La t Le ~colara de peste 5000 de e Lev i ,

Dindu-si s e araa de r-e Lu L pe c a r-e I-a avut b Ls e rLc a greaca in s u f Le-

" .

tul s roraano.Lo r , preCUID e i, de iJJlllportanta pe care 0 ave a 't r-e c e r-ea lor sub

) ~

~ u ~

jurizdictia biserioii romane,protagonistii miscarii romanesti din Balcani

, )

in frunte cu Apostol Margarit,lndata cenolitica scolar~ <It dat unele re-

,1: '\

1\ .'

zultate,s-au ingrijit sa creeze biserici romanesti in satele unde se in-

u

fiintasera scoli.

_) J . l\

De prin 1880,dar mai ales din 1895,Romania si-a dat tot concursul

perrt ru c a aroRllnii sa ....... aib~ un mitropolit a L l®r.In) z i.ua de 8 august 1881,

,n \ !l

reprezentan~i a i ar-oman Lt.o r din Macedonia, Ep i r si Thesalia au Lna Lrrt a t J 1\

un memoriu ambasadorilor marilor puteri de pe linga Inalta Poarta In care

v

de aceleasi drepturi si libertati ca si grecii si bulgarii din Impe~iul

) )? ')

o A

s pune au , printre a.L tele, c a "e s t e drept e i logic e a a rorean t f sa se bucu re

,

Ot.oman II •

..J .. J

Aceasta prima interventi. nu a produs mare vflva deoarece mis.)cara~

~ ~ v

na t t ona La in Ba Lc an i. e r-a La fnceputurile e i .Probler:l'l1il s-a pus cu ma i mu L ta

',J

tarie,oficial 8i neoficial,abia in 1892.

~

In Luna oaa r t t e 1r2~ ao e s t u i. an sultanul a ac c e p t a t sa ia fiinta fn )

11

i'I "I . .)

Irape r-t u L oto.rn.an, Sf .Mi tropolie Rom.aneasca, La r a.eoman t i s=au ho t a r f t Sa in-

<.,.I

fiin~eze do ua e p t s copi i i una La B'i tio Li a ~i alta 1& I£anina,dal' fntl'e tiI£lP

v v ~

Pa tr-La r'h i.a a anen i.n t a't o a Viii, Lua ma s ur-L d r-a.s t Lo e fnci t sa fie l'nchise

)

t e a-t e b i ee r-t o i Le romanesti din Imperiu.Rusia,care s e ame s t e c a f o ar-t e rauLt

'-,

tn problem@le ortodoxiei din Balcani a luat pozitie contral'a P0zitiei l'o-

~) ''')

m~,nilor.

Sultanul,cedind presiunilor l'usesti,a declarat Cia vor ii lllscaunati mitroDoliti rom~ni attta timp cit vor fi hirotonisiti de c~tre Pa-

) ~'" 1

triarhi@, Ecumen t ca .

..., /\ .

Daca fruntasii aromanl

guvernul r-oman

"

s-au straduit

"

sa obtina

,)

~ u

un mitropolit perrt r-u ar-oman i i din l\lacedonia,;<;, fost pe n t ru c a in r-e a.l I t a'b e.

n@tion.alitatile,dupa cum am ma i spus,nu ex i e t au fn Turcia declt in ma sur-a

1 v •

fn care ave au un s e f religios r-e cuno ecut printr--o .i r-ad e a Lmpe r-La La urn:la--

o v

t a de un firman.Odata recunoscut,seful bisericii obtinea atributii civile.

) ) f

..J- .J' ,-,J ....

Pu.t e a sa d e s ch i da scali si era r-e p r'e z en t a t prin delegatii sai in consi-

!_ 1

liu1 administrativ care functiona pe lrng~ valiul din fiecare vilaiet.IN-

"

tr-un cuvint toate problemele in leg~tur; cu starea civil~,mariaj,nastere

.l'

v

moarte,mostenire etc.erau de competenta sa exclusiva.

) 1

In Li paa une I biserici recJ}uYloscute ,aromanii t r-e bu.i au

sa,

se

adre

~ ~

seze ministerului calugarilor si preo~ilor greci,care erau investiti cu

n ) 1

t c a.te a.o e s t e a't r t.bu t t l rilclerul din Pana r ~Xl'lrSa contra c e Lo r care ma-

n I f e s t au aen t Lme n t e rOTfl~,nesti c e a 111ai c r-un t a 't t.r-an r e ,

- ,'\

~ La 6 noiembrie 1896,rom~nii din Macedonia au ales pe episcopul

Anti:m,IvIitropolit a L poporului v a Lah s i un act ao Lemn a f'o s t e emna t fn'a-

j

cest sens.Un serviciu divin a fost celebrat fn aceeasi zi la biserica din

" .... ,

Pera.Crteva zile mai tirziu,mitropolitul roman a putut sa slujeasca intr-

,..,; "v ...

o capela romaneasca improvizata la Constantinopol.

Grecii au inoenut manifestatiile ostile f.n fata locuintei Mi-

...., ,

'trepolitului Antim.Politia a intervenit pentru a-I proteja. ,)

In acelasi timp,Sultanul,printr-o iradea,a ordonat ad:miterea de

bursieri arom::ini l~ liceul o t oman din Ce ns t an't Lno po Lj c e e a c e fnsernna 0 re ounoastere indirect~ a nationalit~tii rom~ne,dar nu si a unei biserici

. A . ) ~

r-omarie .WIi tropoli tul An t im a fost numa i tolerat.

• ;._1

Printr-o alt~ iradea,sultanul promitea 0 solutie urgenta in±~

~,

v

legatura cu recunoasterea mitropolitului,dar aceasta solutie negasindu-

') '", v , I

se,episcopul Antim a parasit partida.

~f

In 1905,guvernul de la Bucuresti,prin ministrul sau la Cons~a1'l-

tinopol,:Ct f~cut d eme r-su r-L s e r-Lo ae e pe linjlnalta ~oarta perrt r-u a obt.,ine

12

J

un act formal de'l recunoastere a nationalitatii valahe si eforturile minis-

) J , ) <J

trului plenipoten~iar al Ro.maniei au fost incununate de succes,caci pentrt

prima dat~ Sultan~l a dat 0 irade~ prin care recunostea direct existenta elementului rom~nes6 ca 0 nationalitate distinct~ si-i acorda dreptul a nua i pe p r-Lma r i .

Textul ir6tdelei:

J

Sultanul recunostea astfel ca~egoric existenta nationalitatii ro-

" j .,:»)

mane, care fusese deja recunoscuta prin numirea unui delegut rom~n in comi-

sia de reforrne,dar iradeaua din 9/22 mai 1905 era in acela~; timp prifflul ·act public care acorda rom2nilordin 'Macedonia dreptul de a numi pe pri.mari pentru propriile lor comunitati si de a £1 reprezentati In consiliil~

) )

Imperiului.

,'\

In actiunea romanilor de a obtine drepturi egale cu celelalte naj

o J )

.~ionali ta~i nemu su Irnane din Imperiul Otoman, au fost sp r Lj ini ~i ~i de reprE

zentantii marilor Duteri:Ger:rnania,Rusia,Austro-Ungc1l.ria s i Italia,care re-

~ - )

cunosteau asfMx astfel legitimitatea revendicarilor romanilor din MacedoN)

nia.

Cu iradeaua din 9/22 mai,problema romaneasca din Macedonia intra

v \,.., "

deei ~ntr-t) nona faza.Romanii se pun pe lucru irnediat ~i,la numai clteva

v .... v

luni,organizeaza aa.s e z e c I de comun i tati distincte. Dar pe ma su r-a c e rezis-

) v ,~ ~) v

tenta lor se accentueaza,pe masura ce revendica energic dreptul de a admiJ

) (' .... '-

nistra ei lnsisi interesele lor religioase fara sa fie confundati cu gre-

')) v~, '-,

c t Lv ace e t La din u rma i de z Lan't u i.e 0 Lup t a 't ur-ba t a ~~rx contra lor. ) Din c&;!,lendarul e cu.menic :

1\

Guvernnl de la Bucuresti flU putea ramine indiferent.Cu toate acestea demersurile si protestele sale au fost zadarnice.Opinia romaneasca se alarma de martir~ul fra~ilor din Macedonia,polemici violente s ..... au angajat fn presa celor dou~ tari.Guvernul de la Atena ia atitudine de bravad~ si, La 3/16 e e p t emb r-Le ,mlnistrul Greciei La Buc ur-e s t L anun t a" p Le e ar-e a Sa f;a:r~

~. ' . ..1 ._ t.t v V v '<.,} )

sa faca vizitele de uzanta si fara sa numeasca un :tnsarcinat de afaceri.

, ) J

Aceasta a fost intreruperea relatiilor diplomatice fntre cele doua tari.

I\. v l'"\ 1 _. ...... :>

La rindul sau,ministrul Romaniei Ia Atena si-a parasit postul :tn aceleasi

__, ) - )

conditiuni.Aceasta situatie a durat pina in 1910,cfnd au fast reluate re)

latiile

diplomatice.

Iat~ ce declar~presedint.le consiliului de ministri al Greciei

V"·, . .1 J J

In 1905,in Le ga tu ra cu iradeaula 0ultanului:fI ••• c a iradeaua 1Vl.S.STJltanului~

v ~ v

favorabila romanilor este ilegala 8i constituie 0 stirhire a privilegii)

')

S-ar putea să vă placă și