Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/
Structura cristalelor
Structura cristalină (3-D) a gheții H2O Îh (c) constă din baze de molecule
de gheață H2O (b) localizate pe punctele de rețea din aria spațială (a) Valoarea
pentru unghiul O-H și distanța O-H provin din ”Fizica gheții” cu incertitudini de
± 1,5 ° și, respectiv, 0,005 A. Caseta albă din (c) este celula unitară definită de
Bernal și Fowler.)
În cristalografie, structura cristalină este o descriere a aranjamentului
ordonat de atomi, ioni sau molecule într-un material cristalin. Structurile
ordonate apar din natura intrinsecă a particulelor constituente pentru a forma
modele simetrice care se repetă de-a lungul direcțiilor principale ale spațiului
tridimensional din materie.
Cel mai mic grup de particule din materialul care constituie modelul
repetat este celula unitară a structurii. Celula unitară definește complet simetria și
structura întregii rețele cristaline, care este construită prin traducerea repetitivă a
celulei unitare de-a lungul axelor sale principale. Modelele repetate se spune că
sunt situate în punctele din rețeaua Bravais.
Lungimile axelor principale sau margini, ale celulei unitare și unghiurile
dintre ele sunt constantele rețelei, numite și parametrii rețelei. Proprietățile de
simetrie ale cristalelor sunt descrise de conceptul de grupuri spațiale. Toate
aranjamentele simetrice posibile ale particulelor în spațiul tridimensional pot fi
descrise de cele 230 de grupuri spațiale.
Structura cristalului și simetria joacă un rol critic în determinarea multor
proprietăți fizice, cum ar fi scindarea, structura benzii electronice și transparența
optică.
Celula unitară
1
http://referate.wyz.ro/
acesteia, care sunt lungimile marginilor celulelor (a, b și c) și unghiurile dintre ele
(alfa, beta și gama), în timp ce pozițiile atomilor din interiorul celulei unitare sunt
descrise de mulțimea de poziții atomice (xi, yi, zi) măsurate de la un punct de
referință al rețelei. În mod obișnuit, pozițiile atomice sunt reprezentate în termeni
de coordonate fracționate, în raport cu lungimile celulelor unitare.
(Cubic simplu (P) – Cubic centrat pe corp (I) – Cubic centrat pe față (F))
2
http://referate.wyz.ro/
Vectorii și planele dintr-o rețea de cristal sunt descrise prin notația cu trei
valori a indicelui Miller. Utilizează indicii ℓ, m și n ca parametri direcționali, care
sunt separați de 90 ° și sunt astfel ortogonali.
Prin definiție, sintaxa (ℓmn) desemnează un plan care intersectează cele
trei puncte a1/l, a2/m și a3/n sau un număr mai mic al acestora. Adică, indicii
Miller sunt proporțional cu inverșii interceptelor planului cu celula unitară (în
baza vectorilor rețelei). Dacă unul sau mai mulți indici sunt zero, înseamnă că
planurile nu intersectează acea axă (adică, interceptul este „la infinit”). Un plan
care conține o axă de coordonate este tradus astfel încât să nu mai conțină acea
axă înainte de determinarea indicilor Miller. Indicii Miller pentru un plan sunt
numere întregi fără factori comuni. Indicii negativi sunt indicați cu bare
orizontale, ca în (123). Într-un sistem de coordonate ortogonale pentru o celulă
cubică, indicii Miller ai unui plan sunt componentele carteziene ale unui vector
normal față de plan.
Considerând doar planurile (ℓmn) care intersectează unul sau mai multe
puncte de rețea (planurile de rețea), distanța dintre planurile de rețea adiacente
este legată de cel mai scurt vector de reticulare reciprocă ortogonal față de planuri
prin formula
d = 2π/|gℓmn|
Planuri și direcții
3
http://referate.wyz.ro/
Structuri cubice
4
http://referate.wyz.ro/
http://referate.wyz.ro/
http://referate.wyz.ro/
http://referate.wyz.ro/