Sunteți pe pagina 1din 10
AsCACIUPERI: AROMANJLJI SHI LIMBA AROME&NEASCA TMinjisita asistentsa Cunuscutlu istoric german,cari ninga di 1a anlu 1774 are publicataé prim lu documentu literar a limbiljei dit Machedonie,tu cartea a lui "Untersu- chungen iiber die Geschichte der Ostlichen europaischen VSlker (Protopeiria @ preftului macedo-aromin di Moscopole Theodor Anastas Cavaljoti)scria ca macedo-aromanjlji suntu un popul numiros:"Elj prinde s-hibé priste giumita te di locuitorilji a Traciiljei sh-priste trei carturi di locuitorilji a Machedondiljei shi a Thesaliiljei.Shi tu Albania si-afla multsa", (Th, Cap.) Mtra anjlji 1805-1816,Pouqueville,consulu al Napoleon Ianind,dzatse cd aromanjlji earau 74.470,um cAlator englez (Martin Leake) estimeadza eA aro- manjlji earau ca la varnd 500.000 di nilje,J.G.Hahn tu lucrarea "Albanisch: Studien" nA da sh-el cifra di 500.000 .T anlu 1856 Rizo Rhangabé,ndinte si-avea aparnjitd actsiunea culturala romaneasca la aromanjlji dit Pen. Bal- canied,zburashte di 600,000 di njilje di aromanj.Tu anlu 1913,Rubin zbu- rashte @i 357.900 mashi tu Grecia sh-priste un milion tu ntreaga Pen,Balca: nied.Tu statistica greacd dit anlu 1928 -19.703,tu atsea dit anlu 1940 — 53-997,iara tu atsea dit anlu 1951 -39.855,Evanghelos A.Averof tu cartea a lui "Latura politica a problemiljei a aromanjlor (1948) ricunoashte exis- tentsa a 400.000 di njilje di arominj mashi tu Grecia,Lexiconlu di Leipzig dit anlu 1956,scrie cA aromanjlji dit Pen.Balcanicd suntu ca varnd 300 di njilji,ma adavgA sh-faptul cA aeste 300 di njilje suntu mashi atselj tse Daneadzd tu mase compacte shi si-ocupa cu crishtearea a odlor.Numirlu a lo: easte cu multu ma mare,ca aromanjlji dit hdsdpadz zburascu aromineshti aca- sa sh-tu public (nafoard) limba a statlui tu cari baneadza shi tra atsea suntu loats ca gretsi tu Grecia,ca arbineshi tu Albania etc. aste multu interesanta tra cunushteart @ numirlui a aromdnjlor cartes al Socrate B.Lliacu scoasa tu anlu 1965 - Originea a aromanjlor (I catayoyi ton armomion).Tu bitisita a cartiljei,tu loe di epilog,autorlu fatse und documentata analiza tu ligitura cu numirlu a aromanjlor tu sec.al XVIII~le: scutsanda la videala alathurile shi falsificdrile fapte contra a lor.Dit caleulele fapte di autor iase cd pri la anlu 1810 sh-dupa atseale ma njits: evaludri,latinomachedonogloshil ji (arominjlji) tritseau di 37,6 % di tuta populatsia,va dzdcd earau priste 700 di njilje.Macd tu anlu 1810 aromanjlj: earau ahdts cat nd apudixeashte Socrate Liacu,cats va prindea s-hiba elji asandza? Und adivarata statistica,oficiala,tra numirlu a aromAnjlor nu si-~afla shi nitei nu poate si si-afla,cd tu statile iu baneadza suntu loate ca gretsi vlahofonj tu Grecia,arfineshi vlahofonj tu Albania etc,,ma putem si-u afirmim cu tuta putearea sh-cu tutd isihia ed aestu popul a nostru nil ga sh-asdndza priste um milion di oaminj misura,cu tuta presiunea tra dez~ oo. nateinalizare tse s-fatse priste el.Aromanjlji dezmatsinalizats di expre- siune greaca,slava etc.suntu ma multe milioane tu ntreaga Pen, Balcanica. Aestu milion di caminj zburashte sh-asindzd limba aromand cari s-tradz dit limba latina shi caste uni Limba ronanicd.Mack latina occidentala dea de limbile italiana, francezd,spaniolastra cari s-dzAtse cA suntu limbi su rari,latina oriental nA deade doaua limbi romanice principale:romina shi aromana,card suntu surari bume,di una mumd shi di un tata,euntu surari dzeamine,ahat di apruchiate una di anandd,ca putem e-dzdtsem cA sumtu una sheidghia limba. Una di martiriile cd limba a noastra easte di origina latind easte shi faptul cA noi aromAnjlji avem tednuta pana asdndzA numa di ramdnj-arminj cari yine di la romanus, Aparnjindaceu sec.al III-lea ndinte di Hristos (Pyrus 279-272) ,romanj- ji acdtsara Macedonia shi Grecia (146),Iliria (34) Moesia (29) ,Pannonia (10) ,Tracia (46) ,Dacia (106),va dzdcd atsea ma mare parte a Pen, Baleanice shi s-teasira di la Adriatica 1a Marea Laie sh-dit muntealj Carpats pana tu Pindu.Aestu mare teritoriu fu colonizat di romanj tu diastima di ma multe sute di anj.Ia tee nd dzdtse tu ligdturé cu colonizarea sh-cu amis- ticarea a romanjlor cu autohtonjiji K-Koumas,tse treatse tu Grecia ca Di- dascalos tu Yemus (1'Instructeur de la Nation):"Les Romains,pendant huit cents ans,depuis Albion (Anjeterre) jusqu'aux déserts africains,ayant sow nis les nations et s'y étant mélés eux-ménes gréice a leurs colonies,y in- troduisirent aussi leur langue,de fagon logique.L'Illirie eut le statut / de province (romaine) em 219 a. C.,la Macédoine et 1'Epire em 167 a.C.ct 1a Grace on 146 a.C.. Elles furent pleines,durant des sidcles,de troupes romaines,de Préfets et de gouverneurs romains". (A. Le ee = Cu tute cd tu aparmjita nu fu lishor s-hibA asifilate ca limba popu- latsiile autohtone,cu chirolu curentul di asimilare acdtsa ariditsinj tu teritoriile cucerite shi limba latind lo loclu a limbiljei a autohtonjlor Limba latind agiumse s-hibé singurlu instrumentu di aduchire a populatsii Ajei autohtone.Mashi tu Grecia sh-tu uma njicd parte a teritoriului ilirt romanizarea nu putu si-aibd loc. Factorilji cari furd determinantsa 1a anlocuirea a limbiljei a autoh~ tonjlor cu limba latina fura:colomishtilj,armata,administratsia,comertsul shi,ma multu di tute,erishtinismul cari fu predicat pri limba latina shi eara tra oaminjlji di nghios.Aestu faptu featse ca limba latin s-pitrund pama tu atseale di ma nghios straturi a populatsiiljei. / Limba latina adusA tu atsea ma mare parte a Pon,Balcanice sh-tu Dacia, prifeatse,tu nascdnde sute di anj aeste locuri tu una masa omogend romana cari s-dezvolta tu streasd ligatura cu latinitatea apuseand.Cu chirolu pr tuta tindearea a Amirariiljei Romane aparnjeau s-iasA tu migdane tu latin zburata diafurai (deosebiri) lingvistice di la una regiune la alta, Und sole ca tu provinciile romane apusene,autohtonjlji dit rasarit ado 5. tara limba latind,ma u prifeatsird dupa a lor instinctu payalea-payalea shi-1j deadira caractere particulare cari si-nmultsara tut ma multu pana candu alaxirile agiumsira ahat di mari cd nu ma poate s-biba zborlu di umd limba latind,ma di und noaud limb romanicd shi di um nou popul - populu romanAesta alaxire eara fapta prit sec.VI shi VII,ashi cd la ashidzarea a slayilor tu mesea @ rominjlor,aesta limba romanicA eara ncljigata,eara ad- rata. Urnjirea a slayilor cari mpandzara ntyglu teritoriu locuit di romanj shi si-ashidzara tu mesea a lor,arupse streasa ligatura ntra aesta limba roma~ nica sh-truncl jul romanic apusean sh-dispartsé pri romanj tu doaud:romanj- ji di njadzdnoapte shi arominjlji di njadzadzua. Limba a lor pri cari nvitsats]ji u-au acljimata romana comund (noi alj dzAtsem asdndza protoromana)i s-disparte tu doaud sh-aparnjeashte S-evolueadzd independent:romana agiumse s-hiba asdndzA und perfecta limba literard,iard aromdna armase la stadiulu di limba populara.cu alte zboare aromama nu easte un dialectu a limbiljei romane,Ea deriva una soie dit pro- toromama ea shi romana shi easte,cum u dzdsim,bun sora cu masde .j ‘Aémina sh-romina umdzescu abit di multu,cd nviteatlu aromin agiundze la concluzia cd suntu una sh-Adyia limbA:"Pot si-u dzdc ara cd nviteatel ji xenj shi rominj,eAndu au ricunuseuta identitatea a limbiljei aromine cu liz ba romana sivau andrupata (sprijinita) mm mashi pri identitatea a numilor @ lor etnice,valah shi roman,tsi ma multu pri structura a limbiljei-AromAns shi romana nu si-undzescu mashi tu evolutsia normala a faptilor di limba, @ structuraljei a lor gramaticale,tsi sh-tu atseale ma njitei exceptsii, fated di limbile romanice.Ca aesta identitate si-aiba loc la doaua limbi dispartedte tu spateiu (900 Km.) sh-tu timpu (ma multu di und mjilje di anj prinde si-admitem cd strapapanjlji a arominjlor shi a rominjlor,tu secolele eandu si-are fapta populu romin (pana tu sec,VII-VIII) au banata tu idyia unitate teritoriala,au zburata idyia limba shi au avuta idyia soie di band, diafura di a andndor populj dit sud-estul european, Idmba aromana easte sora ma ftoha a limbiljei romine, fara s-hiba un dia- lectu a 1jei.li disparte mashi un singur lucru =faptul ca limba aromind mu are agiumta uma limb culta,literara,ca romina,capabila s-exprima ateeale a analte simtsAminte sh-minduiri a omlui.Aesta datorita a peristasurilor isto rice tu cari avem banatd noi aromnjl ji. Idmbe aromana easte und limbd romanicd shi are la baza a 1jei limba lati na dit card s-tradze ca shi anande limbi romanice,Antreaga a 1jei structura gramaticala shi vocabularlu-1j principal, fondul lexical principal sh-cari ur dina (circula) ma multu easte di origina latina. A zboarile di origina latind,cari urdind ma multu tu limba a noastra, suntu ma multe n4 u-are apudixitd cu multa competentsA nvitsatlu aroman T. Papahagi tu introducerea la marile a lui dictsiomar aroman,iu na da ca exem plu una di poeziile al M.Beza.Tu aesta poezie suntu 89 di zboare,Di aeste 8 = di zboare mashi 7 nu suntu di origind latind:ambar,cupii,fluieri,gulishan, jale,o 1ai.Di aeste putsane zboare trei suntu un soie ca tu limba romindt fluieri,gulishan shi jale.Macd vrem s-exprimAm tu procentaj avem ashi: di origina latina 92,2 % shi di alta origina 7,8% - Cum rominjlji au di priste 100 di anj apudixita,di candy cu cunuscuta teorie a urdinariljel a lexiclui al B.P.Hajdeu,cd limba romana easte und limba romanicd sh~cum aromana easte sora bund cu romina,putem si apudixim latinitatea a limbiljei a noastre sh-prit comparatsie cu romana, Tra si-s vead’ cdt ma ghine gradlu di-aradire utra aromind shi romina, va dau ma nghios un textu shcurtu loat dit un paramith al Yiorghis Exarhos Fac cunuscut cA aestu tinir armin easte dit und hoard curat armineascd dit eampul a Thesaliiljei.Scrise:Paramithe a gretsilor vlahofonj (Paramithia tom viahofonon ellinom).Mashi protile doaua paramithe li~are data sh-pri aromaneshti, Aromat "Pei dzasishi,barbate? Nu lucredz? Shi cari dzdtei prista le ma-ta tra si bitseascA lucrili? Alasé cA hiu di oclju,i ted si pari cA si afla ma mshiata mljari di io? Cari 1ji sta tra s-vA mtreasc&? Naca-i pednu? Di man va u agiut,s-1ji neljid gura shi urecljili,plangoasa,s-nu xanaplanga". Romana: "Ge ziseshi,barbate? Nu lucrez? Shi cine zici sta la md-ta ca s& termir luerul? Lasa eA sant de deochi,sau tsi se pare cA se afla mai frumoasa mu- dere decdt eu? Cine ai sta (Ai teine tovardshie) ca si va angrijeascd Nu cumva e putsin? De maine Ai vol ajuta,sd-i anchid gura shi urechile,plan~ gareatsa,sA ou mai planga", Greaed - tu tolmatsirea a autorlui, "pos den dulevo les? Che pios cani sindrofia sti mana su otan cani tis duljes tis? Horia pu-me matiasmeni. I iparhi les pio omorfi yineca apo me- na? Pios tis cratai sindrofia yia na sas frontiei? I to-his liyo afto pu yinete? Ma apo avrio tha tin voithiso yia na min tin acuo,tin clapsopether na su paraponjete". Tustextul di ma nsus,cari are 58 di zboare,mashi verbul bitisescu (te. bitirmek),conjunctsia i (gr.i),verbul mutrescu (vsl.motriti) shi adverbul xana ea prefixu a verbului pldngu,nu suntu ca tu romana, Dit SANTA EVANGHELIE DI LA MARCU - CAPLU 2 (18-22) Aromind Ucenicilji al Ioan sh-fariceilji tsdneau pareasinj;tr-aesta vinjira shi-lj dzdsira:"Tra tse ucenicilji al Ioan sh-a fariseilor tsan pareasinj,iara ucenicilji a talj nu tsan?" Sh-la dzdse Isus:"Pot s-tednd pareasinj sotslji a yambrolui pana easte yambrolu cu nashi? Cat chiro au pri yambrolu cu elj,nu pot s-tsind pareasinj,Ma va yind dzdle candu va bi- ba loat yambrolu di la elj,sh-atumtsea va teand pareasinj tu dzAlile atses le, Varna nu coase peatic di pandzd noaua la stranju vecljusalta soi,p ticlu nou tradze di stranjulu veclju,sh-ma mare aruptura s-fatee.Sh-varnd oo nu baga yin now tu utera vecljitalta soi,yinlu aspardze utsralj,sh-yinlu s-vearsa,sh-utsral ji cher;tei yinlu nou tu utsra noi prinde si-s baga". Romana Ucenicii lui Ioan shi fariseii posteau;deci venira shi-i zisera:"Pentru ce ucenicii lui Ioan shi ai fariseilor postesc,iar ucemicii tai nu postesc’ Shi le zise Isus:"Oare pot s& posteasca prietenii mirelui pana cand este mirele cu ddnshii? Cata vreme au pe mirele cu ei,nu pot sd posteasca.Dar vor veni zile cand se va lua mirele de la ei,shi atunci vor posti an zile- le acelea.Nimeni nu coase petec de panzd noud la haind veche;altfel,pete- cul nou trage din haina veche,shi mai mare sparturd se face.Shi nimeni nu pune vin nou an foi vechizaltfel,vinul sparge foii,shi vinul se varsa,shi fold pier;ci vinul nou an foi noi tretuie si se puna". Greaca I mathite de tu Ioamu che i ton fariseon enistevon;ehe erhonte,che le~ yusi pros afton:Dia ti i mathite tu Ioanu che i ton fariseon nistewusin,i de mathite ou den nistewisi?/Che ipe pros aftus o Iisus:Mipos dinante i it tu nimfonos,enoso o mimfios ine met afton,na nistevosin? Oson cheron ehusi ton nimfion meth'eafton,den dinante na nistevosi.Thelusi omos elthi imere, otan aferethi ap'afton o nimfios,che tote thelusi nistevsi en echines tes imeres.Che udis rapti epirrama aynkfu paniu epi imdtion paleon; i de mi,to anapliroma aftu to neon aferi apo tu paleu,che yinete shisma hiroteron.Che udis vali inon neon is ascus pales; i de mi,o inos o neos diashizi tus ascus,che o inos echéete,che i aschi fthironte;ala prepi inos neos na va- lite is ascus neus. Di atseale 152 di zboare cate are textul citit,mashi 5 nu si-afla tu Limba romana :yanbrolu (gr.yanvros ~3),chiro (gr-cheros) ,variuwipad (La vere>ufiis) putre-utsra (lat.uter,uterus) shi prinde cu sensul rominescu di “trebuie’ CA limba a noastra easte und limba romanicd sh-cA zboarile cai urdind ma multu suntu atseale latineshti u shtie lumea nvitsata,u shtiu multu ma ghine universitarilji gretsi di specialitate,ma di cate ori zburascu a ar- manjlor 1A adue aminte c limba aromineasca are cu multu ma multe zboare grateeshti dicdt latineshti,cum featse tu un mare discursu secretar lu general a Uniuniljei panellenice a sutsatilor culturale aromaneshti. Avem sh-un mare numir di zboare xeane pitrumte tu limba a noastra,ma cari nu 1j-au alaxita individualitatea,cd easte un adivar general,ricunus- cut tu filologie,cd mprumuturile di vocabular secundar nu pot si-asparga haractirlu a unei limbi abit chiro cét ea shi-tedne structura fonetiea shi gramaticala cari suntu organismul a ljei,limba aromind shi-are tsdnuta ha- ractirlu latin,cA shi-are tsAnuta niagudit ahat fonetismul a 1jei,cat shi procedeele morfologice shi sintactice clirunumsite dit latina vulgar shi, pri di alta parte,cd di itia a vitalitatiljei/a ljei,are asimilata elemen- te lexicale xeane,supundnda-li shi tricdnda-1i prit a ljei tipare,are ma- teinatd granlu mprumitat 1a moara a 1je: 6 leclinarea shi conjugarea suntu mashi latine pdnd sh-la zboarile xeane,Tra exemplificare va declin un ad= Jectiv cubstantivizat di origind latind sh-un di origina greacd. Lat. gr. N. galbinlu pirifanlu G. a galbinlui @ pirifanlui D, a@ galbinlud @ pirifanlut A. pri galbinlu pri pirifanlu N. galbinjl ji pirifanjlji Ga galbinjlor @ pirifanjlor De a galbinjlor a pirifanjlor AL pri galbinjl ji pri pirdfan jl ji ‘Tut tra exemplificarea a ateilor dzdse ma mAinte,va conjug la indica- tivlu prezentu um verbu di orind latind,un di origina greacd shi un di o- rigind slava. a.hivri-hivrire(febrire) a pistipsi-pistipsire hivrescu @ aparnji-aparnjire(porii pistipsescu aparnjescu hivreshti pistipseshti aparnjeshti hivreashte pistipseashte aparnjashte hivrim pistipsim aparnjim hivrits pistipsits aparnjits hivrescu pistipsescu aparnjescu Dupa vinjirea a slayilor,aromanjlji s-trapsira ma multu tu trei regiunj: muntedlj a Gramushtiljei,muntedlj a Pindului shi Thesalia.Dit aeste locuri s-minard tu und mare expansiune cari mpdndzd antreaga Pen.Balcanica.Rivir~ sarea tu Grecia fu ahat di mare cA Thesalia cara cunuscuta tu evlu mediu sun numa di Vlahia Mare,Ipirlu sun atsea di Vlahia di Nous,iaradcarnania shi Etolia sum numa di Vlahia Wjicd.Tu sec.al XII-lea numirlu a lor fu abat di mare ca featsira dadun cu Vuryarilji Amirarilja Aromdno~Bulgara sun di- nastia a Asdneshtilor (1186-1280). Sun dominateia turca s-trapse iard und mare parte a aromanjlor napoi tu muntea,iu putea ma lishor 6i-apara shi iu shi-aveau a lor adninistratsie sl du au adrata hasdpadz avdzats ca Moscopole shi Gramoste.Tu chirolu a alunt: lor contra a turtsilor a populjilor balcanici tu sec.al XVIII-lea furd aspa: tsa multsa hAsapadz aromaneshti shi multsd arominj tra si-shi ascapa bana tricura tu Austria shi Ungaria. Tu aesta perioada (sec.XVIII) aromanjlji,cu tutd admiratsia a lor tra tricutlu spiritual a gretsilor,tu contactu cu altsA populj sh-ma multu cu populu roman di Transilvania,vrurd sh-mishi si scrie cate tsiva pri limba a lor,pri limba pri cari u zburau acasd,pri aromaneshti.Ishira tu aesta so ie,Viena shi Venetsia,protile monumente literare aromine,imprimate cu cara tere gratseshti. -7- Constantin Ucuta,aroman di Moscopole,preftu la colonia aromaneasca di Posen publica Viena,tu anlu 1797,Noaua Pedayoyie,tra anvitsarea a ficiori- lor aromanj pri limba a lor.Tu aparnjita a prefatsaljei dzatsea:"Cititor, dixea aesta puteand lunjina,tra bunlu a ficiorilor a noshtri,ca pistipses- cu di multu ts-eara dor s-vedz aesta aparnjitd tra fara a noastra,ca lisho siwaduchiasca atsea tse ficiorilji a noshtri cu multa chirdeare di chiro sh-cu mare griutate aduchescu tu und alta limba", George Constantin Ro ja,doctor la spitalu a Universitatiljei di Budapest: cari simna Valachus Moscopolitanus,n-are data,ntra altile shi un manual tre scriarea a zburariljei machedo-aromaneshti cu litere latine(Mdestria ghio- wasirii romneshti cu litere latineshti,cari suntu literile a rominjlor ceale vechi), Dupa cum si shtie,tra turtsi,pana la emanciparea a bisearicaljei bulgar: di sun autoritatea a Patriarhului di Constantinopoli (1870),m earau tu Bal canj ni bulgari,ni arbineshi,ni sarghi shi cu ahat ma putsdn aromanj,tei mashi crishtinj ortodocshi shi reprezentats di un singur shef religios -Pa- triarhul.Di atumtsea tu literatura di propaganda a gretsilor ishird numi tra edudie tse shi asindza scriitorilji gretsi 1i au ninga:gretsi vlahofon, gretsi bulgarofonj,gretsi albanofonj ete. Principalu obiectiv a elenismilui dit sec, alXXVIII-lea shi al XIX-lea fu ca prit shcoala shi bisearica s-deznatsionalizeadza prit limba tuts po- puljlji dit Balcanj.sh-cum eara di ashtiptare,manifestarile,ancercarile di emancipare natsionala a aromanjlor dit diaspora adusira di partea a gretei- lor sh-ma multu a clerlui gratsescu und vehementa reactsiune, Prof.grec Neofit Duca are atseale ma farmicoase invective contra a limb Ljei aromine,cu scupolu s-1ji facd pri arominj s-nu bagd limba a lor tu bi. searicd i shcoald,ashi cum vrura Ucuta,Roja shi altsA arominj dit diaspora, "ELj,serie Neofit Duca,si-alavda cA suntu und fara aparte sh-mu vor si-s uneasca prit limba payalea-payalea cu fara gratseasca,ashi cum si-au unita prit religie.Si-alavdA cu fara a romanjlor shi nu si-arushineadzA di limba a lor..,Ashi suntu atselj cari s-pravduiescu cu aesta limba aromineasca mu: darca sh-mizerabila..." Ma diatriba aesta farmacoasd al Neofit Duca na as- pune cA aromanjlji ninga di la bitisita a sec. al XVIII-lea aveau und con- shtdinted natsionala sh-cA shtiau cA limba a lor easte und limba di origin latineasca. Tu anlu 1813,Mihail Boiagi,profesor di limba greacd la gimnaziulu di Vi na publica und gramaticd aromineascA cu titlul "Romanische oder Macedo-Vla hische Sprachlehre" (Yramatichi romanichi iti machedovlahichi).Tu prifatsa scriata pri limba greacd shi germanA,Boiagi,apandisindalui al Neofit Duca, dzatse,ntra altile,sh-aeste:"Arominlu nu are tré tse si-arusheasca tra lim ba a lui,din contra el prinde s-hiba pirifan..." Ma diparte surpa tute ar- gumentele al Neofit Duca sh-bitiseashte dzAcandalui:"Sh-ca s-eara aromanj- ji Hotentots,tut 14 armanea andreptul sh-borgea tra si-s perfectsioneadza 3. tua lor limba,cari easte atsea ma buna tra aestu lucru". (Waren die Viahen Hottentoten,so bleibt ihnen doch immer das Recht und die Pflicht,sich dure! ihre eigene Sprache,als durch zweckmisigste Mittel zu vervollkommen). Curaiulu cu cari nvitsatlu aromin 1j-apandisi al Neofit Duca alarma aha di multu Patriarhia di Constantinopol,cd,alasandalui di-una parte linia a Ljei di sabotare subterand di pand atumtsea,aparnji una ofensiva pri fated sh-lu afurisi.S-deade diitayie priste tut loclu ca gramatica aromineasca s-hiba aruptd,hiinda afurisita.Ia tse scria Patriarhul Ecumenic:"Aflu ca si-araspandzashte cartea a unui chirdut a bisearicdljei,a unui tade Boiagi. Scupolu aishtui easte s-combata limba greacd dit avdzdrea a credincioasi- Ljei a noastre cupii.Dimandats afurisirea a noastra la tuts", Nu mashi aestu mijloc lu-are mitahirsita Patriarhia:afurisirea.Ba pitri tsea tu hoarile aromameshti pri preftsalj a ljei cari dutseau una mare pro paganda ca aromnjlji si-shi alasd limba.Raste ghine cunuscuta actsiunea disfishurata di cdlugarlu Kosmas tré deznatsionalizarea a arominjlor ntra anjlji 1767-1779.Fura deznatsionalizate 40 di hoare aromaneshti.Pri aestu Kosma Etolianlu Patriarhia Ecumenica al tinjisi tu anlu 1961 ca "Santu Uni versal a Orthodoxiiljei".Aestu Kosmas dzdtsea a crishtinjlor aromanj,ntra altile,ca"elj prinde si si-neljind al Dumnidzdu mashi tu limba greaca,atse aromana hiinda mitahireita di Dumnidzdu mashi cdndu zburashte cu draclu" Tu a doaua giumitate a sec. al XIX-lea shi apdrnjita a sec.al XX-lea,du pa multe griutats sh-alumte cu gretsilji sh-cu Patriarhia di Constantinopo: cu agiutorlu a rominjlor cari aparnjira tu Pen,Balcanica una mare actsiune di culturalizare a aromanjlor,loara hiintsa ma multe shcolj sh-biseritsi,v d@zdea putum s-nd cultivam sh-noi pri limba a noastra literard - limba ro- mana. Tu anlu 1905,prit Iradeaua dit 9/22 maiu,sultanlu ricumuscu direct exis tentea a elementului aromanesc ca und natsionalitate distineta shi-lj dead andrepturi egale cu anande milets balcanice. Sh-cu tute cheditsle tee nd statura tu cale,avem avuta pand tu anlu 191 30 di biseritei cu 60 di prefted,l1y di shcolj cu 59 di profesori shi 206 di nvitsatori sh-und populatsie scolara di priste 5.000 di elevi. Dupa anlu 1913, dupa Alumtile Balcanice,arominamea fu mpartsata la atsea patru state Balcanice.Scoljle aromaneshti,cu tuta propaganda antiaromaneas eA a tutulor aeshtor state,dindsira,ma nu tra multu chiro,Dupa atsea di a doaua alumta mondiala nu si-afld tu warna stat balcanic shcoala i biseari- cA aromineasca.Tu Grecia,iu baneadzd ma multsdlj arominj,sun pretextul cA taha aromanjlji s-featsira sots a imperialismului fascist,scoljle shi bise ritsile furd ncljise shi arominjlji cari zburau aromaneshti fura avinate. Aestu fu mashi un pretextu tra intensificarea a actsiuniljei di dezna- teionalizare a aromanjlor.Aesta propaganda s-fatsea di varnd 200 di ani sh criscu sh-ma multu dit aparnjita a sec.XX.Nvitsatsl ji gretei nu ricunush- teau latinitatea a limbiljei aromineshti shi 1a 1909 dit vrearea sh-cu pa- ro radzlji a Patriarhiiljei di Constantinopolo fu publicat cunuscutlu lexicon Macedo-Aromam,cu litere gratseshti sh-latineshti,al Constantin Nicolaidi,c und prefatsd di 40 di paginj tu cari s-fortseadza s!-aspund ca limba arm- neasea easte gratseasca 1a origina. Tu shcoljle gratseshti s-fatsea propaganda ca s-nu s-ducd la biseritsil aromaneshti shi s-mu zburascd ficiorilji aromineshti cu parintsdlj a lor.F sh-un chiro (1937) edndu cdndu autoritatsle avurd interzisa si si zburasca aromaneshti pri cale i la cafine. Cu aparnjita a decaddljei a patra a sec. a nostru,nvitsatslji gretei u turnara aflada,candu vidzuraé cd mu mashi nvitstslji aromdnj shi romanj sus team latinitatea a limbiljei a noastre,tsi sh-tuts nvitsatelji xenj. Aparnjinda cu prof.Keramopoulos,nuvitsatslji gretei ricunoscu cu disd di Limba latinitatea a limbiljei aromneshti,ma nod arominjlji him taha grets cari avem loatd limba a romanjilor-NascandzA di aeshtsa nvitsate agiungu pana sh-la absurda teorie cA noi him atselj ma curatslji gretsi cari fum latinizats, Scupolu a teoriilor aeshtor easte si-1j facd pri aromanj s-hib pirifanj cA suntu ma bunjlji gretei shi si-shi alasd limba aromaneasca. Tse easte ma tra ciudie tu ligatura cu aesta teorie easte faptul cd ea easte sustsdnuta di arominjlji codz di tapor,cari vor si-agiunga cat ma ayonja tu posturi di condutseare,cari mitdbirsescu originea a aromanjlor ca und trambulina politica shi culturala.Ja tse dzatse aromanlu Ghiorghi Exarhu tra limba aromineascd:"easte limba "mum" a limbiljei gratseshti veelji,cari tu calea a ljei are avuta influentse di la "mipoatile a ljei, greaca shi latina".Atselj ma multealj di nvitsats]ji aromanj di expresiune greacd rjcunoscu latinitatea a limbiljei,ma tut zburdscu di marile numir di zboare gratseshti,fard s-dzdcd tsiva tra marea urdinare a x xiclui latinescu tu zburare. Greclu Hristos N-Kanellopoulos tu prefatsa a unui manual di limba lati~ na, ricunoashte shi limba arom4neascd andreptu und limba romanicd,ma adavgd eA easte "zburdté ma multu tu locurile grateeshti dit Epir shi Thi salia di gretei cari zburascu paralel shi limba greaca", Gretsilji adivarats suntu ma oblectivi tu ligatura cu originea a aromi- njlor.Ia tse aflam dit uma carte pitricuté di C.Kouros catra un dzuar di Athina:"Aveam utribata und oara pri Pan.Kanellopoulos,cari fu prim ministr tu um zburdre particulara,sh-nj-avea dzAsi,cu putedmd ritsaneare siyur,ca aromanjlji suntu rominj". Afurnjie cartea al Yerasimos Kaclamanis (Epi tis domis tu neoelinicu cratus - Tra structura a statlui necelenic),Vasilis Rafailidis scrie tu dzuarlu Ethnos ma multe articole dit cari poate si-s veada ghine cd aro~ nanjiji suntu und etmie aparte sh-ca statlu gratsescu easte un stat poli- etmic. Citedzr"Tra tse arominjlji,arbineshilji,slayilji etc.cari baneadza tu aestu stat continua si si-aduchiascd oaspits pri un loc cari easte shi a lor? "La atsea di ma nsus ntribare sh-la multe alte ca nisi varnd logicé -10- shi epistimonicheascA apandise nu easte tra dare,ca s-nu dixim cA elinjiJji earau tu antichitate,shi continua s-hiba shi asandzA -multu ma multu asdn- @za- un popul po lietnic!, "Tse dzdtsea Falmereier shi 1j-umplu di yinate pri pseudootnopramateftsa? Ca nu easte continuare rasiala ntra vecl4 sh-noilji gretsi,lucru autoapudixit tra cathe om dishteptu.shi cA greteilji 44 asandzA suntu und panspermie di etnii", "Tu Ellada,va dzdca,tra tse nA easte arshine s-dadtsom ca him un stat polietnic shi s-nd purtam analog, diz Ligands und ard ch-tra daima farnul a "asiyuripsitiljei"mitologic a mono~ etniiljei a noastre?" Cum limba,tu epoca modermi,agiundze s-gioacA un rol preponderentu la seu tearea tu evidented shi simbolizarea a unei etnii,lucru ehtiut di multu di gretei shi ma multu tu dzdlile a noastre,tuts atselj tse vor chireares ca etnie shi-arucd tuta putearea tra send facd s-na aldsdm limba a noastra. Propaganda contra a etniiljei shi a limbiljei aromineshti easte multu mare.Si-afla dzuare ca "Stohos'\di Athina cari scrie tu cathe frandza a lui cA prinde tu Elladi s-domind mashi greteilji shi si ei zburased mashi lin- be greacd.DzAtse Stohosjtra altile,ehi aeste:"Scupolu sinteashte mi jloacele Patriot grec,anchiadicd si si zburasca armaneshti pri cale,la cafine,la luc rul a tadu.Tute metodele suntu bune? Va taljem cioarile atsilor eari zburas eu aromAna.Aua easte Ellada shi ca spateiu easte maski tra limba grateeasca Shtim cA va nA si dzdeA cA aestu dzuar easte di extrema andreapta sh-mul te altile.Ma iu easte presa anandd? Tra tse tatse edndu Stohos mA fuvirsea- shte? La aesta problemA abat di ardzdtoare guvernele gratseshti nu au varnd zbor tra dzdcé cu tute cd au simnata acorduri internateionale tu cari s-dza tse cd itee om are andreptul si zburascd shi si-nveated pri limba a lui. Cu propaganda contra a limbiljei a noastre,fard sheolj sh-biseritei pri aromaneshti, fara presd,limba,cari easte "yilia a popului cari u zburashte, tu cari s-yilceashte bana a lui spirituala sh-materialé,cultura shi civili- zatsia a lui",chiare,iara tute statile cari vor chirirea a unei limbi s-fac vinovate di genocid cultural,ca easte und mare crimA s-fatei e-chierd un popul cu limba shi cultura a lui. Limba a noastra,limba aromdneascd,easte yistearea atsea ma marea tse nA au alasata parintsalj,papanjlji shi strapapanjiji a moshtri sh-tr-atsea prinde si-alumtam cu tute puterile a moastre tra apararea a ljei,tra ted- nearea a ljei spistrita chi si-u aldeim sh-ateilor tse va yinA dupi noi, Scriitorlu francez Alphonse Daudet (1840-1897) dzdtees "limba prinde si-u tednem ntra noi shi vara oard s-nu u-agirshim,ea,atuntsea edndu un popul easte sclav,ahat chiro cat ashi tedne limba,easte canda shi-tsdne cljeaia a brpndzttor.a ut". (07 yu ib fellacé be gos eel tee ef t¢ Armag Leublin, parce gui, guard tn peuple deve 2 Teed quid Aint 1 langue, eed comme sel etenalt Le he ta proien )