A PATRA CONFERINŢĂ

A HIDROENERGETICIENILO R DIN ROMÂNIA,

Dorin Pavel

ELEMENTE PRIVIND HIDRODINAMICA

MICROTURBINEI BANKI
Mihai EXARHU1

Abstract: The paper present a short analysis of main aspects regarding construction and hydrodynamic
of cros-flow(Banki) turbine, the specific element beeng that water passes twaice the wheel. If whole
wheels are built approximately in the same maner, three types of injectors exist.

1. INTODUCERE
Microturbina Banki figurează printre cele mai cunoscute microturbine, cu o
vechime practic de peste un secol. Concepută pentru prima oară se pare de australianul
Mitchell, maşina a fost substanţial îmbunătăţită de profesorul ungur Donath Banki,
principala schimbare fiind tocmai injectorul specific, cu o clapetă articulată constituind
unul dintre pereţi. O anumită experienţă ne fac să afirmăm că din punctul de vedere a
randamentului, varianta Banki conduce la randamentul cel mai ridicat, dar la un moment
hidrodinamic mare pe clapeta injectorului, mai ales spre poziţiile închis, ceea ce o făcea
greu utilizabilă mai ales la căderi mari sau la dimensiuni mari. În consecinţă s-au căutat
soluţii, printre care cea propusă de constructorii sovietici din acea vreme, în care clapeta
era înlocuită cu o placă care translatează, dar se pare cu randamente mai scăzute la
sarcini parţiale. Din aceleaşi motive s-a propus varianta cu clapetă profilată şi articulată
spre centru, pe care o vom numi după firma promotoare injector Ossberger. În acest caz
rotorului se măreşte debitul şi puterea turbinei. Prin divizarea rotorului şi a injectorului
se pare că randamentul este uşor mai scăzut, dar momentul pe clapetă scade substanţial.
În rotorul Banki curgerea este plan paralelă şi nu centripetală, deci prin mărirea lungimii

1
prof.dr.ing. UPB, Cat. Hidraulică şi Maşini hidraulice
cu un perete transversal în două secţiuni independente se pot obţine randamente ridicate
într-o gamă relativ largă de debite, aceasta constituind o altă particularitate a turbinei.
Din punct de vedere constructiv turbina este uşor de realizat, exceptând corpul
lagărelor şi sistemul de manevrare bazându-se pe table îndoite şi sudate şi pe prelucrări
prin aşchiere, procese tehnologice existente în orice societate constructoare de maşini.
Unele date mai vechi au arătat că, exceptând sistemul de manevrare a clapetei şi partea
de automatizare, costul maşinii este mult mai scăzut decât al unei microturbine de tip
Francis.

Fig.1. Scheme de microturbine Banki. a. Varianta Banki, b. Varianta VIGM, c. Varianta Ossberger.

În decursul timpului în colectivul TVSM din Catedra de Hidraulică şi Maşini

Hidraulice din UPB au fost proiectate şi încercate mai multe variante de microturbine în
varianta Banki, (fig.2 şi fig.3).

2. ELEMENTE PRIVIND HIDRODINAMICA ROTORULUI

Ecuaţiile fundamentale ale rotorului Banki se bazează pe următoarele particularităţi:
- apa parcurge paletajul rotoric de două ori, prima trecere fiind în sens centripetal,
iar a doua în sens centrifugal;
- turbina are un grad de reacţiune neglijabil, mai precis are un mic grad de
reacţiune la funcţionarea cu injectorul complet deschis şi este cu acţiune la
deschideri parţiale ale injectorului.
 Fig. 2. Imaginea unei microturbinei Banki încercată în laboratorul din UPB.

Fig. 3. Imaginea unei microturbine Banki aflată în laboratorul din UPB.

Punctele caracteristice ale rotorului, situate la intrările şi ieşirile din paletaje se notează
cu 1,2,3 şi 4, (fig.4). Considerând doar regimul cu acţiune, căderea la nivelul rotorului
are expresia

v12 − v42 v12 − v22 v32 − v42

(1) H= = + = H I + H II
2g 2g 2g
rezultând o anumită energie transmisă la fiecare trecere. Pentru ca rotorul să preia cât
mai multă energie este nevoie ca v4 << v1 , regimul optim fiind deci tot la vθ 4 = 0 , deci

u1 vθ1
(2) H=
g ηh

Fig.4. Triunghiurile de viteze ale rotorului

Dacă se analizează triunghiurile de viteze din punctele 2 şi 3 se constată că acestea sunt

congruente pentru că:
a. u2 = u3 , punctele fiind la aceeaşi rază;
b. v2 = v3 , punctele fiind aproximativ la aceeaşi cotă şi la aceeaşi presiune a aerului,
rezultă din ecuaţia lui Bernoulli pentru un fluid perfect în curgere absolută aplicată între
punctele 2 şi 3.
c. α 2 = α 3 formând unghiurile dintre laturile unui triunghi isoscel, cu baza traiectoria
unei particule de apă şi laturile în prelungirea vitezelor de transport.
Din congruenţa triunghiurilor de viteze vor rezulta relaţiile w2 = w3 şi β 2 = β 3
Unghiurile β 2 şi β3 sunt unghiuri formate de de vitezele relative w2 şi w3 cu vitezele
de transport u2 şi u3 . Vitezele relative sunt ambele tangente la pală, dar de sensuri
contrarii, în punctul 2 spre razele mici, iar în punctul 3 spre razele mari. În consecinţă
β 2 = 180° − β3 . Această relaţie, împreună cu egalitatea celor două unghiuri nu poate fi
satisfăcută decât dacă β 2 = β3 = 90° . Această relaţie dintre unghiuri este o
particularitate a rotoarelor cu dublă parcurgere.
Din ecuaţiile lui Bernoulli în mişcare relativă
p1 w12 − u12 p w2 − u22
(3) + + z1 = 2 + 2 + z2 + hr1− 2
γ 2g γ 2g
p3 w32 − u32 p w2 − u32
(4) + + z3 = 3 + 3 + z3 + hr 3− 4 ,
γ 2g γ 2g
ţinând seama şi de egalităţile stabilite anterior pentru mărimile din punctele 2 şi 3, şi
admiţând

(5) p1 = p4 hr1− 2 = hr 3− 4 ≅ 0 u1 = u4 z1 − z2 ≅ z3 − z4
rezultă w1 = w4 . Triunghiul de viteze de la ieşire fiind presupus dreptunghic ( vθ 2 = 0 ),
u4 = w4 cos β4 . Din aceleaşi considerente expuse şi pentru punctele 2 şi 3,
β 4 = 180° − β1 . Unghiul β1 este obtuz, de multe ori la acest rotor, ca şi la rotorul
Pelton, este considerat suplementul său β'1 = β 4 . Dar, ţinând seama de egalităţile
precedente u1 = w1 cos β'1 . Pe de altă parte, din triunghiul de viteze din punctul 1
rezultă

(6) v1 cos α1 = u1 + w1 cos β1' = 2u1

deci
v1 cos α1 vθ1
(7) u1 = =
2 2
Între unghiurile α1 şi β'1 există relaţia

wm1 w v
(8) tg β1 = = m1 = 2 m1 = 2 tgα1
vθ1 − u1 u1 vθ1
În majoritatea lucrărilor se recomandă β'1 =( 30°-40°) rezultând α1 =(16°-20°). Aceste
valori mici ale unghiului α1 sunt favorabile din punct de vedere a schimbului de
energie. Definind un coeficient de utilizare a energiei de către rotor, rezultă

v12 − v42 vθ21 + vm

2 2
1 − vm 4 v12 cos 2 α1
(9) ξ= = = = cos 2 α1
v12 v12 v12
Din expresia precedentă rezultă că unghiul optim ar fi α1 =0°, pentru α1 =16°10’
rezultând ξ =0,92. În realitate α1 =0° duce la vm1 =0. Se poate defini şi o putere
specifică, cu relaţia

v12 − v42 ρ ρ
(10) ps = γ vm1 = ξ vm1v12 = v13 cos 2 α1 sin α1
2g 2 2
maximul acesteia fiind la α1 ≅ 36°
Pentru a se stabili raportul D2 / D1 se porneşte de la ecuaţia (3 ) şi se consideră
p1 = p2 . Rezultă succesiv

(11) w12 − u12 = w22 − u22

w22 u12 D2
(12) −1− (1 − x2 ) x=
w12 w12 D1
Dar u1 = w1 cos β'1 , iar din ecuaţia de continuitate

(13) δ D1 B1 w1 sin β1' = δ D2 B2 w2 sin β 2 β 2 =90°

din care rezultă
w2 sin β'1
(14) =
w1 x
Se obţine relaţia

sin 2 β1'
(15)
2
= 1 − ( 1 − x 2 ) cos 2 β'1
x
care ,după transformarea y = x 2 , conduce la soluţia
1/ 2
D2 ⎡⎢ − tg β1 + tg β1 + 4 tg β1 ⎤
2 ' 4 ' 2 '
(16) = ⎥
D1 ⎢ 2 ⎥
⎣ ⎦
'
Pentru β1 =30° rezultă D2 / D1 = 0 ,66 , valoare des întâlnită în construcţia acestor
rotoare.
Energiile transferate de lichid rotorului sunt diferite la cele două treceri. Astfel,
considerând numai rotorul cu parametrii β'1 =30° şi D2 / D1 = 2 / 3 rezultă succesiv
13 2
(17) v12 = vm
2 2 2 2 ' 2
1 + vθ1 = u1 tg β1 + 4 u1 = u1
3
2 2 2 2 u12 ⎛ 4⎞ 7
(18) w2 = w1 − u1 + u2 = 2 '
= u12 ⎜1 − ⎟ = u12
cos β1 ⎝ 9⎠ 9
7 4 11
(19) v22 = u22 + w22 = u12 + u12 = u12
9 9 9
2 2
v −v
(20) ξ I = 1 2 2 ≅ 0,72 ξ II = ξ − ξ I ≅ 0 ,20
v1
În consecinţă majoritatea energiei se transformă în lucru mecanic la prima trecere.

3. BIBLIOGRAFIE
[1] EXARHU,M,-Contribuţii la hidrodinamica turbinei Banki. In "Sesiunea a IV-a de comunicări
tehnico-stiinţifice. ICPEH Resiţa",1978, pag.97-102.
[2] EXARHU,M.,TCACENCO,V.,-Consideraţii privind construcţia unor microhidrocentrale cu puteri
sub 100 kW. In "Sesiunea a IV-a de Comunicari tehnico-stiinţifice. ICPEH Resiţa",1978, pag. 103-109.
[3] EXARHU,M.,TCACENCO,V.,-Contribuţii privind fenomenul de ambalare la turbina Banki. In
"Colocviul de mecanica fluidelor şi aplicaţiile ei tehnice", Galaţi, 1979, pag.166-167.