Sunteți pe pagina 1din 16

Tema Taxele vamale

1. Taxele vamale - caracteristică generală.


taxă vamală - impozitul încasat de organul vamal conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor;

taxă pentru proceduri vamale - taxa pentru serviciile acordate de organul vamal; lista acestor servicii şi cuantumul
taxei pentru prestarea lor sînt prevăzute de legislaţie;

colaborator vamal - persoana căreia i se acordă, permanent sau provizoriu, în virtutea legii, anumite drepturi şi
obligaţii în vederea exercitării atribuţiilor organului vamal sau acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice şi
economice;

declarant – orice persoană care are dreptul de a dispune de mărfuri şi/sau de mijloace de transport, care întocmeşte
declaraţia vamală în numele său sau în al cărei nume este întocmită declaraţia vamală;

regim vamal - totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în
funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor;

declaraţie vamală - actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia
vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie vamală;

destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, plasarea lor într-o zonă liberă, într-un magazin duty-free,
reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea statului;

drepturi de import; drepturi de export - taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată,
accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu
legislaţia; taxa pentru procedurile vamale, orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de
organul vamal în conformitate cu legislaţia

valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul
perceperii drepturilor de import

obligaţie vamală - obligaţia de plată a drepturilor de import şi de export (inclusiv a amenzilor, contravalorii corpurilor
delicte şi penalităţilor) apărute conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior operaţiunilor vamale;

control vamal – ansamblu de acţiuni întreprinse de organele vamale pentru aplicarea şi respectarea legilor şi a
reglementărilor pe care organele vamale au sarcina să le aplice;

culoar de control vamal – circuitul automatizat bazat pe analiza de risc, care trebuie urmat de declaraţia vamală pe
durata procesului de control vamal. Fiecare culoar reprezintă un nivel de control care trebuie aplicat unei declaraţii
vamale, după cum urmează:
- culoarul verde – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic, aplicînd validarea automată a declarației vamale;
- culoarul galben – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar, fără efectuarea controlului fizic;
- culoarul roşu – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar şi fizic;
- culoar albastru – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic, aplicînd validarea automată a declarației vamale,cu efectuarea în baza principiului selectivităţii a
controlului ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale;

Scopul aplicării taxelor vamale este:


• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
• protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care cuprinde
nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele taxei vamale aplicate acestor
mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională.
Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în tranzit pe teritoriul
RM.
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil. Cotele taxei vamale
şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu
acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate,
cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova
este parte.
2. Destinatie vamala

Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:

1) regimuri vamale definitive:

a. import;
b. export;

2) regimuri vamale suspensive:

a. tranzit;
b. antrepozit vamal;
c. perfecţionare activă (cu suspendare);
d. transformare sub control vamal;
e. admitere temporară;
f. perfecţionare pasivă.

3) alte destinatii:
a) zona libera
b) magazine Duty free
c) reexport
d) abandon in favoarea statului

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în
liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică
Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul
mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor
pe acest teritoriu.
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la
un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8
zile de la data trecerii frontierei vamale.

Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate
mărfurile specificate la alin.(2).
Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică care administrează şi
gestionează antrepozitul vamal.
Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de
antrepozit vamal.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare
sau prelucrare pe teritoriul vamal Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie
utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără
încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi
restituirea acestora la realizarea exportului.
Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul
Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu
plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri.
Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se stabileşte în conformitate cu
legislaţia.
Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare
parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor
de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.
Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau
puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata
drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute
de prezenta secţiune.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie ori în supraveghere vamală
în regim de perfecţionare activă sînt scoase pentru prelucrare, transformare în afara teritoriului Republicii Moldova,
iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.
( Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de politică economică
prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri. Operaţiunile de perfecţionare pasivă complementare celor de
perfecţionare activă atrag aplicarea măsurilor de politică economică prevăzute pentru reexportul de mărfuri),
Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata drepturilor
de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte
normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea
condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.
Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de
politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la
punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1).
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport străine, plasate
anterior într-un regim vamal suspensiv, de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative
Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără
onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

3. Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă


În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de taxe:
 Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.
 Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
 Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.
În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează în:
- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de introducerea pe teritoriul
vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale
considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decât
valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar predici pentru organizarea sau
extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;
- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la exportul
cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau
extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
- în baza costului unitar al mărfii;
- în baza valorii calculate a mărfii;
- prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii
tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă.
La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se include următoarele
componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
 cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal (cheltuielile
aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării, descărcării şi transportului mărfii);
 cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în
corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului,
inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
 partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte piese de completare, ce
constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la fabricarea mărfii, lucrările de proiectare,
experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului
RM în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis
sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate;
 plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect pentru utilizarea
obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia restricţiilor:
 stabilite de legislaţie
 în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
 care nu influenţează esenţial preţul mărfii
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată în
consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este confirmată
prin acte;

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile
care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi
reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice,
dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare
mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt
ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere
comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existenţa mărfii
comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.


Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa evaluată ori marfa identică
sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea stării ei iniţiale.
La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a acestei mărfi la
momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este în relaţii de interdependenţă cu
vânzătorul.
Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe beneficiu, cheltuielile
generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b)
cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea, transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe
teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate


La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei unităţi de marfă dată, calculată
prin adunarea:
 valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de producătorul ei;
 cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a mărfurilor importate de aceeaşi
clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare, transport, încărcare vamală, altor cheltuieli
 beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în Republica Moldova

Metoda de rezervă
În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a
metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă
a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre preţurile la
mărfurile importate.
La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: preţul de vânzare al
mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau
preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile,
costul de producţie al mărfii, alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii
comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.

4 Tehnica calcularii taxelor vamale

Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.
Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc taxa vamala în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la
conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor. Persoanelor juridice li se permite achitarea în
numerar doar a diferenţei de plată determinate la momentul vămuirii.
Calcularea taxei vamale se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele, stabilite de legislaţie, existente la momentul
depunerii declaraţie
Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza cotelor stabilite la data apariţiei obligaţiei
vamale.
În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu exactitate a datei apariţiei obligaţiei vamale, data luată în considerare
pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în cauză este acea în care organul vamal constată că
mărfurile se află într-o situaţie care face să apară o obligaţie vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun
de informaţii din care rezultă că obligaţia vamală a apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se
determină pe baza cotelor existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza acelor informaţii.
Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care pentru stabilirea acesteia este
necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru moneda naţională este cel stabilit de Banca
Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei obligaţiei vamale.
Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine exigibilă şi se stinge prin
executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de
organul vamal.
În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie vamală, a unui regim vamal
suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul
vamal.
5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus

(1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor
anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale,
se restituie plătitorului sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data
supraplăţii. Taxa vamală nu se restituie în cazul în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă/se
întocmește o dovadă de origine preferențială, care a fost acceptată de țara de import.

(4) Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor față de bugetul public național, iar în lipsa
datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național sau la
contul bancar al plătitorului vamal respectiv.
Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor plătitorului vamal, inclusiv persoanelor
juridice și fizice cesionari.
(41) Restituirea taxei vamale se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depășește 30 de zile.
(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie, cu excepția cazurilor în care au fost comise
erori tehnice și/sau de calcul, precum și în cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor
vamale nedatorate conform legislației.

Inlesniri la plata taxei vamale se acorda

- misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în Republica Moldova şi lucrătorilor acestora


- altor persoane străine

Astfel Misiunile diplomatice şi oficiile consulare în Republica Moldova pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei
mărfuri destinate uzului lor oficial, cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, fiind
exonerate de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli
aferente.

Agenţii diplomatici, funcţionarii consulari străini în Republica Moldova, precum şi membrii lor de familie care
locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei
mărfuri destinate uzului personal, precum şi mărfuri destinate instalării lor, cu respectarea regulilor de trecere a
mărfurilor peste frontiera vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxelor de
depozitare şi de transport, altor cheltuieli aferente. Bagajul personal al agenţilor diplomatici, funcţionarilor consulari
străini în Republica Moldova, precum şi al membrilor lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt
cetăţeni ai Republicii Moldova este exonerat de control vamal. Dacă există motive serioase să se presupună că în
bagajul lor există mărfuri nedestinate uzului personal sau prohibite de legislaţia Republicii Moldova, de este parte de a
fi introduse ori scoase din Republica Moldova, sau supuse carantinei, atunci se efectuează controlul vamal în prezenţa
persoanelor indicate în prezentul articol sau a reprezentanţilor lor autorizaţi.

Personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice, angajaţii consulari ai oficiilor consulare în Republica
Moldova, precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova
pot introduce în Republica Moldova mărfuri cu ocazia primei lor instalări, respectînd regulile de trecere a mărfurilor
peste frontiera vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor
cheltuieli aferente Facilităţile vamale acordate curierilor diplomatici şi consulari străini

În temeiul principiului de mutualitate, curierii diplomatici şi consulari străini pot introduce şi scoate din Republica
Moldova mărfuri de uz personal, fiind exoneraţi de control vamal şi de drepturi de import şi de export, cu excepţia
taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli aferente.

Reprezentanţilor altor state, membrilor delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale, precum şi, pe principiul
mutualităţii, membrilor delegaţiilor străine care participă în Republica Moldova la tratative interstatale, la conferinţe
sau adunări internaţionale, la alte misiuni oficiale, li se acordă facilităţile vamale prevăzute de prezentul cod pentru
personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. De aceleaşi facilităţi vamale beneficiază şi membrii lor de
familie care îi însoţesc.
Tema: TVA

1. Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget
a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.

Livrare de mărfuri – transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb,
transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti,
achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în
numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a
mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi
de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de
către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Mărfuri de uz sau consum personal – obiecte destinate pentru satisfacerea necesităţilor proprietarului şi (sau) ale
membrilor familiei sale.

Factură fiscală – formular tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică,
prezentat cumpărătorului (beneficiarului) de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, la efectuarea
livrărilor impozabile.

Registrul general electronic al facturilor fiscale – registru electronic constituit şi administrat de Serviciul Fiscal de
Stat, în care, conform regulilor stabilite de art.1181, se înregistrează facturile fiscale.

2. Subiecţii impozabili sînt:

a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente), care sînt înregistraţi sau trebuie
să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform care importă mărfuri, cu
excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform care importă servicii,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.

Obiectele impozabile

a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător
în Republica Moldova;
b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de
persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele
fizice;
c. importul serviciilor în Republica Moldova.

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:


a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a
livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
- 8% – la pîinea şi produsele de panificaţie, la medicamentele la alcoolul etilic nedenaturat destinat producerii
farmaceutice şi utilizării în medicină, la gazele naturale şi gazele lichefiate, la producţia din zootehnie în formă
naturală, masă vie, pui vii de reproducţie, sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerate la zahărul din sfeclă de zahăr,
produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii Moldova;
c) cota zero – la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 (mărfurile, serviciile pentru export şi
toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport
internaţional al gazelor naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de
călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la
bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic
internaţional;energia electrică, energia termică şi apa caldă pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent
de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri; mărfurile livrate în magazinele duty-free; mărfurile, serviciile
livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova)
3. Modul de calculare şi achitare a T.V.A.
Subiecţii impozabili sînt obligaţi să declare, conform art.115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală,
suma T.V.A., care se determină ca diferenţă dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate de către
cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi achitate
furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv T.V.A. la valorile materiale importate)
folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de
trecere în cont..
(2) Dacă suma T.V.A. achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului(deductibila) la procurarea valorilor
materiale, serviciilor depăşeşte suma T.V.A. primită ( calculate) sau care urmează să fie primită de la cumpărători
(beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte
a sumei T.V.A. ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în această perioadă.
(3)Dacă suma T.V.A. la valorile materiale şi la serviciile procurate de către întreprinderile ce produc pîine şi
produse de panificaţie şi întreprinderile ce prelucrează lapte şi produc produse lactate depăşeşte suma T.V.A. la
livrările de pîine, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate, diferenţa se restituie din buget în limitele cotei-
standard a T.V.A., înmulţite cu valoarea livrării ce se impozitează la cota redusă. T.V.A. se restituie în modul stabilit
de Guvern, într-un termen ce nu va depăşi 45 de zile.
(5) Dacă depăşirea sumei T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul
impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost
depăşită T.V.A. la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar şi/sau al stingerii
sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale
art.125, în limitele cotei-standard a T.V.A\
(7) Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător achită T.V.A.
pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul
Republicii Moldova. Persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de
euro achită T.V.A. în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor (limita neimpozabilă nu micşorează valoarea
impozabilă a mărfurilor).
4. Scutirea de T.V.A.
T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii
impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova:
1) locuinţa, pămîntul, locaţiunea locuinţei şi arenda pămîntului, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu
excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;
2) mărfurile şi produsele alimentare pentru copii
3) proprietatea de stat, răscumpărată în procesul privatizării;
4) instituţiile preşcolare, sanatoriile şi alte obiecte cu destinaţie social-culturală şi de locuit, precum şi
drumurile, reţelele şi substaţiile electrice, reţelele de gaz, instalaţiile pentru extragerea apelor subterane şi alte obiecte
similare transferate gratuit autorităţilor publice
5)proprietatea confiscată, proprietatea fără stăpîn, proprietatea trecută în posesiunea statului cu drept de
succesiune, comorile;
9) serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrînilor, precum şi mărfurile, din contul organizaţiilor de
binefacere, destinate pregătirii pachetelor pentru bătrînii nevoiaşi şi distribuite lor gratuit;
10) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice, serviciile de ambulanţă medicală aeriană; materia primă
medicamentoasă, materialele, articolele, ambalajul primar şi secundar utilizate la prepararea şi producerea
medicamentelor, autorizate de Ministerul Sănătăţii, cu excepţia alcoolului etilic
producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile
tarifare, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul
menţionat;
21) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
5. Înregistrarea subiectului impozabil
(1) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, ,
exclusiv instituţiilor de învăţămînt publice, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.511, şi
deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. dacă el, într-o oricare
perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 600000 lei, cu excepţia
livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor care nu constituie obiect impozabil în conformitate cu art.95 alin.
(2). Subiectul este obligat să înştiinţeze oficial Serviciul Fiscal de Stat, completînd formularul respectiv, şi să se
înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a avut loc depăşirea. Subiectul se consideră înregistrat din prima
zi a lunii următoare celei în care a avut loc depăşirea.
(2) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător are dreptul să se înregistreze în calitate de contribuabil
al T.V.A. dacă el preconizează efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri sau servicii. Subiectul se consideră
înregistrat din prima zi a lunii următoare celei în care a fost depusă la Serviciul Fiscal de Stat cererea de înregistrare,
cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1).
(3) La înregistrarea subiectului impozabil, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să-i elibereze certificatul de
înregistrare, aprobat în modul stabilit, cu indicarea:
a) denumirii (numelui) şi adresei juridice ale subiectului impozabil;
b) datei înregistrării;
c) codului fiscal al subiectului impozabil.
(4) Subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător şi care beneficiază de import de servicii, cu excepţia
celor scutite de T.V.A., a căror valoare, fiind adăugată la valoarea livrărilor de mărfuri, servicii, efectuate pe parcursul
oricăror 12 luni consecutive, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. şi a celor care nu constituie obiect impozabil în
conformitate cu art.95 alin.(2), depăşeşte 600000 de lei este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A.
Anularea înregistrării
(1) În cazul suspendării livrărilor supuse T.V.A., subiectul impozabil este obligat să informeze despre aceasta
Serviciul Fiscal de Stat. Anularea înregistrării ca contribuabil al T.V.A. se efectuează în modul stabilit de Serviciul
Fiscal de Stat.
(2) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului T.V.A. în cazul
în care:
b) subiectul impunerii nu a prezentat declaraţie privind T.V.A. pentru fiecare perioadă fiscală;
c) informaţia prezentată despre sediul subiectului şi sediul subdiviziunilor acestuia este neveridică;
d) subiectul impunerii aflat în proces de lichidare nu a depus cererea privind anularea înregistrării ca contribuabil
al T.V.A în legătură cu lichidarea pînă la începerea controlului fiscal.
(3) În momentul anulării înregistrării contribuabilului T.V.A., el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare
impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, T.V.A. a fost
trecută în cont şi trebuie să achite datoria la T.V.A. pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se
consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse uzurii – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi
valoarea de piaţă.
(4) Data anulării înregistrării ca contribuabil al TVA se consideră data întocmirii actului de control în a cărui
bază este emisă decizia conducerii Serviciului Fiscal de Stat privind anularea înregistrării.
Tema : ACCIZELE

Acciz – impozit de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.

Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul Fiscal de Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea
acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.

Încăpere de acciz – totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile,
terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse
accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiecţii impunerii

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul
Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.

Obiectele impunerii şi baza impozabilă


(1) Obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexele la prezentul titlu.
(2) Baza impozabilă o constituie:
a) volumul în expresie naturală, dacă cotele accizelor, inclusiv în cazul importului, sînt stabilite în sumă absolută la
unitatea de măsură a mărfii;
b) valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sînt stabilite cote ad
valorem în procente ale accizelor, cu excepţia art.1231;
c) valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele
ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză
sînt stabilite cote ad valorem
Cotele accizelor

a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;


b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.,

Modul de calculare şi termenele de achitare a accizelor


(1) Subiecţii impunerii specificaţi la art.120 lit.a), care expediază (transportă) mărfuri supuse accizelor din
încăperea de acciz:
a) calculează accizele pornind de la volumul mărfurilor în expresie naturală sau de la valoarea acestora (în
dependenţă de cotă – în sumă absolută sau ad valorem în procente);
b) achită accizele la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz conform cotelor
stabilite în anexa nr.1 la prezentul titlu.
(2) În cazul transmiterii mărfurilor supuse accizelor cu plată sau cu titlu gratuit, inclusiv în contul salariului,
angajaţilor subiectului impunerii, altor persoane, achitarea accizelor se efectuează în modul specificat la alin.(1).
(3) Accizele la mărfurile importate se calculează şi se achită de către subiecţii impunerii specificaţi la art.120
lit.b) din prezentul cod pînă la depunerea declaraţiei vamale sau,

Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte
băuturi spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi
220600, divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final,
procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul
ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării
mărfurilor supuse accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii
Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.
Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate
(1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate
în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii
(transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite numai
în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la
expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile
supuse accizelor utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse la maturare, subiectului impunerii i
se permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la fabricarea de
mărfuri similare supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare supuse accizelor din
încăperea de acciz şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor.
(2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la mărfurile supuse
accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la costuri sau la cheltuieli în perioada fiscală în care
a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Înregistrarea subiecţilor impunerii

(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea şi/sau
fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să primească certificatul de acciz de modelul stabilit,
pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză.

(2) În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de modelul stabilit de Ministerul Finanţelor), adresată
Serviciului Fiscal de Stat, agentul economic indică:

a) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale);

b) proprietarul clădirii, încăperii, teritoriului, terenului;

c) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale) ale
arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;

d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv
la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi aceluiaşi agent economic, dacă aceste încăperi se află pe
teritorii diferite.

(3) La cerere se anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a secţiei de producţie, a depozitului, a
altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător.

(4) În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile, Serviciul Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat
cererea, certificatul de acciz şi anexa la acesta care include schema (planul) specificată la alin.(3) din prezentul
articol. Persoana menţionată devine subiect al impunerii.

(5) Serviciul Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în care consideră că activitatea
agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori formele şi metodele de control prevăzute la alin.(2)
lit.d) din prezentul articol nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.

(6) În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru prelucrarea şi/sau
fabricarea mărfurilor supuse accizelor, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să determine în mod independent subiectul
(subiecţii) impunerii responsabil (responsabili) de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.

(7) Subiectul impunerii care preconizează să facă unele schimbări ce trebuie reflectate în certificatul de acciz sau în
anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare Serviciului Fiscal de Stat
Tema: Ipozit pe venit

Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori
transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune
sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft,
formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei
referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.

Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din
toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit,
la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.

Scutire – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului

Deducere – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului
conform prevederilor legislaţiei fiscale.

Trecere în cont – sumă reţinută şi/sau achitată prealabil cu care contribuabilul are dreptul să micşoreze
suma impozitului.

Subiecţii impunerii

(1) Subiecţi ai impunerii sînt:


a) persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova, care desfăşoară activitate de
întreprinzător, persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi persoanele care practică
activitate profesională în sectorul justiţiei, care, pe parcursul perioadei fiscale, obţin venit din orice
surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
b) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în
Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în
Republica Moldova;
c) persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător şi obţin venit din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
d) persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul
Republicii Moldova şi obţin venit din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în
afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova, cu excepţia venitului din
investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova;
e) persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate de întreprinzător pe teritoriul Republicii
Moldova şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri conform capitolului 11 din prezentul titlu.

Obiect al impunerii îl constituie:


a) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara
Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele
juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, de
persoanele care desfăşoară servicii profesionale, precum şi de persoanele care practică activitate
profesională în sectorul justiţiei;
b) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator,
precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu
excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni ai
Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător;
c) venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de
persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de
întreprinzător;
d) venitul din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii
Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia venitului din investiţii şi financiar din
orice surse aflate în afara Republicii Moldova, obţinut de persoanele fizice rezidente cetăţeni străini şi
apatrizi care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova;
e) venitul obţinut în Republica Moldova de persoanele fizice nerezidente care nu desfăşoară activitate
de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova.

Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:

1. pentru persoane fizice şi întreprinzători individuali, în mărime de:


a. 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 31140 lei;
b. 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 31140 lei;
2. pentru persoanele juridice – în mărime de 12% din venitul impozabil;
3. pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier) – în mărime de 7% din venitul impozabil;
4. pentru agenţii economici al căror venit a fost estimat în conformitate cu art.225 şi 2251 – în mărime
de 15% din depăşirea venitului estimat faţă de venitul brut înregistrat în contabilitate de agentul
economic.
Compoziţia venitului
Toate veniturile obţinute de către contribuabili, confirm prevederilor Codului fiscal (Articolele
18,20), pot fi divizate în:
- Venituri impozabile (care se includ în venitul brut);
- Venituri neimpozabile (care nu se includ în venitul brut).
În venitul brut se includ:
a) venitul provenit din activitatea de întreprinzător, din activitatea profesională sau din alte activităţi
similare;
b) venitul de la activitatea societăţilor obţinut de către membrii societăţilor şi venitul obţinut de către
acţionarii fondurilor de investiţii;
c) plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de
angajator, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare;
d) venitul din chirie (arendă);
e) creşterea de capital definită la art.40 alin.(6);
g) venitul obţinut sub formă de dobîndă;
h) royalty (redevenţe);
i) anuităţile

Surse de venit neimpozabil:


a) anuităţile;
b) despăgubirile primite, conform legislatiei, în urma unui accident de munca sau în urma unei boli
profesionale, de salariati ori de moştenitorii lor legali;
c) plaţile, precum şi alte forme de compensatii acordate în caz de boala, de traumatisme, sau în alte
cazuri de incapacitate temporara de munca, conform contractelor de asigurare de sanatate;
e) bursele elevilor, studentilor;
f) pensiile alimentare şi indemnizatiile pentru copii;
g) indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei;
l) ajutoarele primite de la organizatii filantropice - fundatii şi asociatii obşteşti - în conformitate cu
prevederile statutului acestor organizaţii şi ale legislatiei;
m) contributiile la capitalul unui agent economic;
n) veniturile misiunilor diplomatice si altor misiuni asimilate lor, organizatiilor statelor straine,
organizatiilor internationale si personalului acestora;
o) sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la institutiile medicale de stat;
Deduceri

Deducerea este o sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al
contribuabilului. În legislaţia fiscală noţiunea de deduceri mai poate fi utilizată şi prin expresia
cheltuielilor suportate în cadrul activităţii de întreprinzător.
Există următoarele categorii de deduceri:
1.Cheltuieli care se permit a fi excluse în mărime deplină din venitul brut;
2.Cheltuieli (deduceri) limitate.
2. În conformitate cu hotărârile Guvernului Republicii Moldova în ce priveşte unele tipuri de
cheltuieli se stabilesc limite deductibile în scopul impozitării. Aceste cheltuieli cuprind:
 cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi
normativelor stabilite de Guvern;
 cheltuieli pentru plata dobânzilor ,care se referă exclusiv la efectuarea activităţii de întreprinzător, cu
excepţia dobânzii aferente procurării mijloacelor fixe până la punerea în exploatare;
 uzura mijloacelor fixe;
 amortizarea activelor nemateriale;
 cheltuieli legate de extracţia resurselor naturale;
 suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor;
 cheltuieli de investiţie.

Nu se permite deducerea:

 cheltuielilor personale şi familiale;

 sumelor plătite la procurarea terenurilor;

 sumelor plătite la procurarea proprietăţii la care se calculează uzura (amortizarea);

 cheltuieli legate de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul obţinut fiind
scutit de impozit;

 cheltuieli neconfirmate documentar;

 impozitul pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget;

 impozitele achitate în numele unei persoane, alta decât contribuabilul.

5.Particularităţile impozitării veniturilor persoanelor fizice


La calcularea impozitului pe venit a persoanelor fizice se utilizează formulele:
Impozit pe venit ═ Venit impozabil * Cotă;
Venit impozabil =Venit brut – Scutiri – Contribuţii la asigur. sociale (6%) – Asigurări medicale
obligatorii (3,5%);
(Contribuţiile la asigurările sociale (6%) şi Asigurări medicale obligatorii (3,5%)se permit a fi deduse
din venitul impozabil al contribuabilului.)
În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii, care urmează a fi acordată lucrătorului, ultimul
nu mai târziu de data stabilită pentru începerea lucrului în calitate de angajat, trebuie să prezinte
patronului o Cerere privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu, anexând la ea
documentele ce certifică acest drept. Scutirile vor fi acordate începând cu luna următoare de la data
depunerii cererii. Scutirile se acordă persoanelor fizice numai la locul de muncă de bază. Dacă pe
parcursul perioadei fiscale s-au modificat formele scutirilor de care beneficiază contribuabilul (în sensul
majorării sau diminuării acestora), este necesar de a depune o nouă cerere de acordare a scutirilor. Noile
forme de scutiri vor fi acordate începând cu luna următoare de la data depunerii cererii.
În scopul determinării venitului impozabil, a sumei scutirilor şi numărului de luni de la începutul
perioadei de când lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce urmează a
fi reţinut la sursa din plăţile salariale (inclusiv prime, facilităţi etc.), patronul deschide, pentru fiecare
lucrător angajat al sau, Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului pe anul gestionar, precum şi a impozitului pe venit
reţinut din aceste plăţi.
Fişa personală se completează de către patron anual de la începutul fiecărui an fiscal sau, în cazul
în care lucrătorul s-a angajat la serviciu pe parcursul anului fiscal, de la data angajării.
La calcularea impozitului pe venit din plăţile salariale, se utilizează metoda de impunere în cote
progresive compuse. În procesul de calcul al impozitului pe venit în Fişa personală se ţine cont de suma
scutirilor şi de numărul de luni, pe parcursul cărora lucrătorul se consideră angajat. Scutiri se acordă
angajatului numai la locul de muncă de bază.

6.Particularităţile calculării impozitului pe venitul persoanelor juridice


La determinarea venitului impozabil, din venitul brut se deduc cheltuielile ce ţin de fabricarea
(executarea, prestarea) şi desfacerea producţiei (lucrărilor, serviciilor) vândute, producerea şi desfacerea
mărfurilor, mijloacelor fixe şi altor bunuri, precum şi cheltuielile legate de obţinerea altor venituri
impozabile, care se determină conform Standardelor Naţionale De Contabilitate, luând în consideraţie
prevederile Codului Fiscal.
Impozit pe venit ═ Venit impozabil * Cotă;
Venit impozabil =Venit brut – Deduceri
Calculul impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitatea de întreprinzător se
efectuează în Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică activitate de
întreprinzător (în continuare Declaraţie).
Modalitatea de plată a impozitului pe venit pentru persoanele care practică activitate de
întreprinzător este determinată de articolul 84 al Codului Fiscal. Conform articolului 84 al Codului
Fiscal, contribuabilii care obţin venit nu din munca salariată sau de la care nu se reţine la sursa de plată
impozitul pe venit din dobânzi şi royalty, şi obligaţiunile fiscale ale cărora depaşeau în anul fiscal
precedent suma de 500 de lei, sunt obligate să achite, nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie
şi 31 decembrie ale anului fiscal, sume egale cu ¼ din:
1. Suma calculată drept impozit ce urmează a fi plătit pentru anul respectiv; sau
2. Impozitul ce urma sa fie plătit pentru anul precedent.
Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite impozitul
pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în doua etape: ¼ din suma impozitului
pe venit – până la 31 martie şi ¾ din aceasta suma – până la 31 decembrie ale anului fiscal.

7.Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată


O modalitate de achitare a impozitului pe venit este reţinerea acestuia la sursa de plată. Reţinerea
impozitului pe venit la sursa de plată se efctuiază în următoarele cazuri :
1. La achitarea dobânzilor şi rozalty în favoarea persoanelor fizice în mărime de 15% (cu excepţia
dobânzilor achitate în favoarea persoanelor ce au depăşit vârsta de 60 ani).
2. La achitarea serviciilor prestate de persoanele juridice în mărime de 5 % la următoarele tipuri de
servicii :

 Servicii de management, marketing şi consulting ;

 Servicii privind darea în arendă ;

 Servicii de instalare, reparare şi deservire a tehnicii de calcul, servicii de informatică;

 Servicii de protecţie şi pază a bunurilor şi persoanelor ;

 Alte servicii.

8.Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit


Conform Codului Fiscal dreptul de a prezenta Declaraţia pe venit o au toţi contribuabilii, dar sunt
obligate numai următoarele categorii de cetăţeni:
1. Persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv
membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea
impozitului;
2. Persoanele fizice rezidente (cetăţeni al Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii,
inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii), care nu au obligaţiunea de
a achita impozitul pe venit, dar care pe parcursul anului fiscal:
a) au obţinut din surse impozabile, altele decât salariul, un venit ce depăşeşte suma scutirii
personale de 7200 lei anual;
b) au obţinut un venit sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 de lei anual, cu
excepţia persoanelor fizice care au obţinut un astfel de venit la un singur loc de munca;
c) au obţinut un venit din salariu, cât şi din surse, altele decât salariul, dacă acest venit depăşeşte
25200 lei anual;
d) intenţionează să-şi schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În acest
caz, contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioada a anului de gestiune cât a fost
rezident;
e) administrează succesiunea proprietarului decedat.
3. Toate categoriile de persoane juridice.