Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
taxă pentru proceduri vamale - taxa pentru serviciile acordate de organul vamal; lista acestor servicii şi cuantumul
taxei pentru prestarea lor sînt prevăzute de legislaţie;
colaborator vamal - persoana căreia i se acordă, permanent sau provizoriu, în virtutea legii, anumite drepturi şi
obligaţii în vederea exercitării atribuţiilor organului vamal sau acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice şi
economice;
declarant – orice persoană care are dreptul de a dispune de mărfuri şi/sau de mijloace de transport, care întocmeşte
declaraţia vamală în numele său sau în al cărei nume este întocmită declaraţia vamală;
regim vamal - totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de transport în
funcţie de scopul operaţiunii şi de destinaţia mărfurilor;
declaraţie vamală - actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia
vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită destinaţie vamală;
destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, plasarea lor într-o zonă liberă, într-un magazin duty-free,
reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea statului;
drepturi de import; drepturi de export - taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa pe valoarea adăugată,
accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu
legislaţia; taxa pentru procedurile vamale, orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de
organul vamal în conformitate cu legislaţia
valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul
perceperii drepturilor de import
obligaţie vamală - obligaţia de plată a drepturilor de import şi de export (inclusiv a amenzilor, contravalorii corpurilor
delicte şi penalităţilor) apărute conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior operaţiunilor vamale;
control vamal – ansamblu de acţiuni întreprinse de organele vamale pentru aplicarea şi respectarea legilor şi a
reglementărilor pe care organele vamale au sarcina să le aplice;
culoar de control vamal – circuitul automatizat bazat pe analiza de risc, care trebuie urmat de declaraţia vamală pe
durata procesului de control vamal. Fiecare culoar reprezintă un nivel de control care trebuie aplicat unei declaraţii
vamale, după cum urmează:
- culoarul verde – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic, aplicînd validarea automată a declarației vamale;
- culoarul galben – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar, fără efectuarea controlului fizic;
- culoarul roşu – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă după efectuarea controlului
documentar şi fizic;
- culoar albastru – culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului
documentar şi fizic, aplicînd validarea automată a declarației vamale,cu efectuarea în baza principiului selectivităţii a
controlului ulterior prin reverificarea declaraţiei vamale;
a. import;
b. export;
a. tranzit;
b. antrepozit vamal;
c. perfecţionare activă (cu suspendare);
d. transformare sub control vamal;
e. admitere temporară;
f. perfecţionare pasivă.
3) alte destinatii:
a) zona libera
b) magazine Duty free
c) reexport
d) abandon in favoarea statului
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în
liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică
Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul
mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor
pe acest teritoriu.
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la
un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8
zile de la data trecerii frontierei vamale.
Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate
mărfurile specificate la alin.(2).
Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică care administrează şi
gestionează antrepozitul vamal.
Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de
antrepozit vamal.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii de transformare
sau prelucrare pe teritoriul vamal Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie
utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără
încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi
restituirea acestora la realizarea exportului.
Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul
Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu
plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri.
Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se stabileşte în conformitate cu
legislaţia.
Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare
parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor
de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.
Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau
puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata
drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute
de prezenta secţiune.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie ori în supraveghere vamală
în regim de perfecţionare activă sînt scoase pentru prelucrare, transformare în afara teritoriului Republicii Moldova,
iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.
( Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de politică economică
prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri. Operaţiunile de perfecţionare pasivă complementare celor de
perfecţionare activă atrag aplicarea măsurilor de politică economică prevăzute pentru reexportul de mărfuri),
Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata drepturilor
de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte
normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea
condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export.
Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de
politică economică, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale, la bordul aeronavelor sau la
punctele internaţionale de trecere a frontierei de stat, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1).
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport străine, plasate
anterior într-un regim vamal suspensiv, de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative
Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără
onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
- în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
- în baza costului unitar al mărfii;
- în baza valorii calculate a mărfii;
- prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii
tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă.
La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se include următoarele
componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal (cheltuielile
aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării, descărcării şi transportului mărfii);
cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în
corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului,
inclusiv costul materialelor de ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte piese de completare, ce
constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la fabricarea mărfii, lucrările de proiectare,
experimentale de construcţie, de amenajare estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului
RM în procesul operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului gratis
sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii evaluate;
plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect pentru utilizarea
obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia restricţiilor:
stabilite de legislaţie
în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
care nu influenţează esenţial preţul mărfii
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată în
consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este confirmată
prin acte;
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile
care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi
reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în categoria celor neidentice,
dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare
mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt
ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere
comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existenţa mărfii
comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Metoda de rezervă
În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a
metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă
a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia despre preţurile la
mărfurile importate.
La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: preţul de vânzare al
mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau
preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile,
costul de producţie al mărfii, alt decât valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii
comercializate pentru export în altă ţară decât ţara importatoare.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful vamal.
Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc taxa vamala în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la
conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor. Persoanelor juridice li se permite achitarea în
numerar doar a diferenţei de plată determinate la momentul vămuirii.
Calcularea taxei vamale se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele, stabilite de legislaţie, existente la momentul
depunerii declaraţie
Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza cotelor stabilite la data apariţiei obligaţiei
vamale.
În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu exactitate a datei apariţiei obligaţiei vamale, data luată în considerare
pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în cauză este acea în care organul vamal constată că
mărfurile se află într-o situaţie care face să apară o obligaţie vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun
de informaţii din care rezultă că obligaţia vamală a apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se
determină pe baza cotelor existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza acelor informaţii.
Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care pentru stabilirea acesteia este
necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru moneda naţională este cel stabilit de Banca
Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei obligaţiei vamale.
Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine exigibilă şi se stinge prin
executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de
organul vamal.
În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie vamală, a unui regim vamal
suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de organul
vamal.
5. Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus
(1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor
anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale,
se restituie plătitorului sau se trec în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data
supraplăţii. Taxa vamală nu se restituie în cazul în care la exportul produselor compensatoare a fost emisă/se
întocmește o dovadă de origine preferențială, care a fost acceptată de țara de import.
(4) Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor față de bugetul public național, iar în lipsa
datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor obligații ale acestuia față de bugetul public național sau la
contul bancar al plătitorului vamal respectiv.
Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor plătitorului vamal, inclusiv persoanelor
juridice și fizice cesionari.
(41) Restituirea taxei vamale se efectuează în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depășește 30 de zile.
(5) Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie, cu excepția cazurilor în care au fost comise
erori tehnice și/sau de calcul, precum și în cazul cînd au fost încasate sume ale taxei pentru efectuarea procedurilor
vamale nedatorate conform legislației.
Astfel Misiunile diplomatice şi oficiile consulare în Republica Moldova pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei
mărfuri destinate uzului lor oficial, cu respectarea regulilor de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, fiind
exonerate de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli
aferente.
Agenţii diplomatici, funcţionarii consulari străini în Republica Moldova, precum şi membrii lor de familie care
locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, pot introduce şi scoate de pe teritoriul ei
mărfuri destinate uzului personal, precum şi mărfuri destinate instalării lor, cu respectarea regulilor de trecere a
mărfurilor peste frontiera vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import şi de export, cu excepţia taxelor de
depozitare şi de transport, altor cheltuieli aferente. Bagajul personal al agenţilor diplomatici, funcţionarilor consulari
străini în Republica Moldova, precum şi al membrilor lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt
cetăţeni ai Republicii Moldova este exonerat de control vamal. Dacă există motive serioase să se presupună că în
bagajul lor există mărfuri nedestinate uzului personal sau prohibite de legislaţia Republicii Moldova, de este parte de a
fi introduse ori scoase din Republica Moldova, sau supuse carantinei, atunci se efectuează controlul vamal în prezenţa
persoanelor indicate în prezentul articol sau a reprezentanţilor lor autorizaţi.
Personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice, angajaţii consulari ai oficiilor consulare în Republica
Moldova, precum şi membrii lor de familie care locuiesc împreună cu ei şi care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova
pot introduce în Republica Moldova mărfuri cu ocazia primei lor instalări, respectînd regulile de trecere a mărfurilor
peste frontiera vamală, fiind exoneraţi de drepturile de import, cu excepţia taxelor de depozitare şi de transport, altor
cheltuieli aferente Facilităţile vamale acordate curierilor diplomatici şi consulari străini
În temeiul principiului de mutualitate, curierii diplomatici şi consulari străini pot introduce şi scoate din Republica
Moldova mărfuri de uz personal, fiind exoneraţi de control vamal şi de drepturi de import şi de export, cu excepţia
taxelor de depozitare şi de transport, altor cheltuieli aferente.
Reprezentanţilor altor state, membrilor delegaţiilor parlamentare şi guvernamentale, precum şi, pe principiul
mutualităţii, membrilor delegaţiilor străine care participă în Republica Moldova la tratative interstatale, la conferinţe
sau adunări internaţionale, la alte misiuni oficiale, li se acordă facilităţile vamale prevăzute de prezentul cod pentru
personalul administrativ şi tehnic al misiunilor diplomatice. De aceleaşi facilităţi vamale beneficiază şi membrii lor de
familie care îi însoţesc.
Tema: TVA
1. Taxă pe valoarea adăugată (în continuare – T.V.A.) – impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget
a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova.
Livrare de mărfuri – transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb,
transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti,
achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în
numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a
mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi
de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.
Livrare impozabilă – livrare de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de T.V.A., efectuate de
către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.
Mărfuri de uz sau consum personal – obiecte destinate pentru satisfacerea necesităţilor proprietarului şi (sau) ale
membrilor familiei sale.
Factură fiscală – formular tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică,
prezentat cumpărătorului (beneficiarului) de către subiectul impozabil, înregistrat în modul stabilit, la efectuarea
livrărilor impozabile.
Registrul general electronic al facturilor fiscale – registru electronic constituit şi administrat de Serviciul Fiscal de
Stat, în care, conform regulilor stabilite de art.1181, se înregistrează facturile fiscale.
a) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente), care sînt înregistraţi sau trebuie
să fie înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.;
b) persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform care importă mărfuri, cu
excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare nu depăşeşte limita
stabilită de legislaţia în vigoare;
c) persoanele juridice şi fizice, cu excepţia organizaţiilor social-politice, nerezidenţii care desfăşoară activitate de
întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform care importă servicii,
indiferent de faptul dacă sînt sau nu sînt înregistraţi în calitate de plătitori de T.V.A.
Obiectele impozabile
a. livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul activităţii lor de întreprinzător
în Republica Moldova;
b. importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal importate de
persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare, importate de către persoanele
fizice;
c. importul serviciilor în Republica Moldova.
Certificat de acciz – document eliberat de Serviciul Fiscal de Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea
acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor.
Încăpere de acciz – totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile,
terenurile, orice alte locuri, care sînt situate separat, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse
accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.
Subiecţii impunerii
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul
Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor.
Mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final, cum ar fi votca, lichiorurile şi alte
băuturi spirtoase, vermuturile şi alte vinuri din struguri proaspeţi, alte băuturi fermentate de la poziţiile tarifare 2205 şi
220600, divinurile, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate pentru
comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse accizelor, îmbuteliate în ambalaj pentru consum final,
procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul
ei bugetar, sînt pasibile marcării obligatorii cu “Timbru de acciz”. Marcarea se efectuează în timpul fabricării
mărfurilor supuse accizelor, pînă la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii
Moldova – pînă la momentul expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.
Trecerea la cont şi restituirea accizelor achitate
(1) Subiectului impunerii i se permite trecerea la cont a accizelor achitate la mărfurile supuse accizelor, utilizate
în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, la momentul expedierii
(transportării) mărfurilor finite supuse accizelor din încăperea de acciz. Trecerea la cont a accizelor se permite numai
în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea altor mărfuri supuse accizelor, la
expedierea (transportarea) lor ulterioară şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile
supuse accizelor utilizate. În cazul în care mărfurile supuse accizelor sînt depuse la maturare, subiectului impunerii i
se permite trecerea în cont a accizului în limitele cantităţii de mărfuri supuse accizelor, utilizate la fabricarea de
mărfuri similare supuse accizelor, la momentul expedierii (transportării) acestor mărfuri similare supuse accizelor din
încăperea de acciz şi în cazul prezenţei documentelor ce confirmă achitarea accizelor la mărfurile supuse accizelor.
(2) Dacă suma accizului achitată la mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de
fabricare pentru obţinerea altor mărfuri supuse accizelor, depăşeşte suma accizului calculată la mărfurile supuse
accizelor expediate din încăperea de acciz, diferenţa se reportează la costuri sau la cheltuieli în perioada fiscală în care
a avut loc expedierea mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.
Înregistrarea subiecţilor impunerii
(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice care preconizează să se ocupe sau care se ocupă cu prelucrarea şi/sau
fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize sînt obligate să primească certificatul de acciz de modelul stabilit,
pînă a începe desfăşurarea activităţii în cauză.
(2) În cererea de solicitare a certificatului de acciz (cerere de modelul stabilit de Ministerul Finanţelor), adresată
Serviciului Fiscal de Stat, agentul economic indică:
a) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale);
c) denumirea, numele şi prenumele, adresa juridică (adresele juridice) şi codul fiscal (codurile fiscale) ale
arendatorului sau ale locatorului, în cazul în care proprietatea este folosită pentru desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, în baza contractului de arendă sau de închiriere;
d) formele şi metodele concrete de control, a căror aplicare asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor, inclusiv
la expedierea lor dintr-o încăpere de acciz în alta ale unuia şi aceluiaşi agent economic, dacă aceste încăperi se află pe
teritorii diferite.
(3) La cerere se anexează schema (planul) amplasării blocului administrativ, a secţiei de producţie, a depozitului, a
altor încăperi aflate pe teritoriul agentului economic, în limitele stabilite pentru realizarea activităţii de întreprinzător.
(4) În cazul în care cererea conţine informaţii verificabile, Serviciul Fiscal de Stat eliberează persoanei care a înaintat
cererea, certificatul de acciz şi anexa la acesta care include schema (planul) specificată la alin.(3) din prezentul
articol. Persoana menţionată devine subiect al impunerii.
(5) Serviciul Fiscal de Stat poate refuza eliberarea certificatului de acciz în cazul în care consideră că activitatea
agentului economic sau încăperea de acciz nu pot fi controlate ori formele şi metodele de control prevăzute la alin.(2)
lit.d) din prezentul articol nu asigură integritatea mărfurilor supuse accizelor.
(6) În cazul în care mai mulţi agenţi economici folosesc una şi aceeaşi încăpere de acciz pentru prelucrarea şi/sau
fabricarea mărfurilor supuse accizelor, Serviciul Fiscal de Stat este obligat să determine în mod independent subiectul
(subiecţii) impunerii responsabil (responsabili) de achitarea accizelor, în modul stabilit de acest serviciu.
(7) Subiectul impunerii care preconizează să facă unele schimbări ce trebuie reflectate în certificatul de acciz sau în
anexa la el este obligat să adreseze cererea corespunzătoare Serviciului Fiscal de Stat
Tema: Ipozit pe venit
Royalty (redevenţă) – plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori
transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra
unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune
sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft,
formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei
referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
Venit impozabil – venitul brut, inclusiv facilităţile acordate de angajator, obţinut de contribuabil din
toate sursele într-o anumită perioadă fiscală, cu excepţia deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit,
la care are dreptul contribuabilul conform legislaţiei fiscale.
Scutire – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului
Deducere – sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al contribuabilului
conform prevederilor legislaţiei fiscale.
Trecere în cont – sumă reţinută şi/sau achitată prealabil cu care contribuabilul are dreptul să micşoreze
suma impozitului.
Subiecţii impunerii
Cotele de impozit
Suma totală a impozitului pe venit se determină:
Deducerea este o sumă care, la calcularea venitului impozabil, se scade din venitul brut al
contribuabilului. În legislaţia fiscală noţiunea de deduceri mai poate fi utilizată şi prin expresia
cheltuielilor suportate în cadrul activităţii de întreprinzător.
Există următoarele categorii de deduceri:
1.Cheltuieli care se permit a fi excluse în mărime deplină din venitul brut;
2.Cheltuieli (deduceri) limitate.
2. În conformitate cu hotărârile Guvernului Republicii Moldova în ce priveşte unele tipuri de
cheltuieli se stabilesc limite deductibile în scopul impozitării. Aceste cheltuieli cuprind:
cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita normelor şi
normativelor stabilite de Guvern;
cheltuieli pentru plata dobânzilor ,care se referă exclusiv la efectuarea activităţii de întreprinzător, cu
excepţia dobânzii aferente procurării mijloacelor fixe până la punerea în exploatare;
uzura mijloacelor fixe;
amortizarea activelor nemateriale;
cheltuieli legate de extracţia resurselor naturale;
suma cheltuielilor viitoare pentru recultivarea terenurilor;
cheltuieli de investiţie.
Nu se permite deducerea:
cheltuieli legate de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul obţinut fiind
scutit de impozit;
impozitul pe venit, penalităţilor şi amenzilor aferente altor impozite, taxe şi plăţi obligatorii la buget;
Alte servicii.