UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA: DREPT

DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

Banca Națională a României

COORDONATOR: Conf. univ. dr. Cristina Oneț

Student : Bălășescu Andreea

Anul : IV
Hunedoara
Semestrul I
Anul 2020
 CUPRINS

1.Introducere…………………………………………………………pag.2-4
2. Banca Națională a României……………………..……………….pag.4-5
3.Funcțiile Băncii Naționale a României……………………………pag.5-9
4.Emisiunea monetară……………………………………………….pag.9-10
5.Politica monetară și valutară a Băncii Naționale a României…..pag.10-11
6.Conducerea Băncii Naționale a României………………………..pag.11-12
7.Bibliografie

2
 I.Introducere

Conceptul de sistem monetar are înțelesuri și abordări diferite. O

abordare cuprinzatoare a sistemului monetar este aceea de complex de instituții și
politici care permit reglementarea circulației monetare dintr-o țăra, prin
intermediul unui ansamblu de norme juridice care emană de la autoritatea publică,
cât și ca totalitatea instrumentelor și tehnicilor de plată. Constantin Kiritescu a dat
definiția cea mai cuprinzatoare în țara noastră :,, Sistemul monetar reprezintă
ansamblul normelor legale și instituțiilor care reglementează, organizeaza și
respectiv supraveghează relațiile bănești dintr-un stat.
Pentru ca sistemul să fie omogen este necesară și existența unui sistem
de relații între instituțiile ce au ca obiect de activitate circulația monetară. Sistemul
monetar este folosit într-o țără pentru a alimenta subiecții economici cu moneda
și pentru a controla schimbul propriei monede cu cele străine.1
Până în a doua jumatate a secolului XIX, în România nu exista un
adevarat sistem monetar. Prima lege monetară a țării noastre a fost adoptată în
1867, aceasta a adoptat un sistem monetar zecimal și regimul monetar bimetalist.
Tot prin această lege a fost creată moneda națională- leul de argint de 5 grame.
Prima bancnotă emisă de BNR a fost cea de 1000 lei, care a circulat până în anul
1933.În 1880-1881 se înființează Banca Națională a României.
Între cele 2 Razboaie Mondiale, România și-a modernizat
circulația monetară și sistemul bancar și s-a aliniat din ce în ce mai mult la
reglementările și normele emise pe plan internațional. Au acționat parțial și
incomplet, sistemele monetare aur-argint, aur-lingouri și aur-devize.
În perioada comunistă, în România, circulația monetară s-a rupt de
contextul internațional. După anul 1989, România încearcă să se alinieze din nou
rigorilor Sistemului Monetar Internațional. Deși este o perioadă economică grea,
cu inflație, depreciere monetară continua și scădere economică, desi a crescut mult
datoria publică externă și deficitele, totusi țara noastră se implică tot mai mult în
mecanismele monetare internaționale. Fiind membră a organismelor financiare
internationale, România a adoptat sistemul monetar bazat pe puterea de cumpărare
a monedei naționale. Moneda emisă și pusă astazi în circulație pe plan național

1
www.vdocuments.site

3
are drept corespondent un etalon format prin contributia bunurilor și serviciilor
create în cadrul economiei naționale.
Tocmai diversitatea acestor bunuri și servicii face imposibilă redarea sub
forma fizicî a valorii de intrebuințare corespunzătoare puterii de cumpărare.
Necesitatea existenței sistemului financiar-monetar decurge din
faptul că formarea și gestionarea fondurilor de resurse financiare au pe lângă
trăsăturile comune și anumite particularități specifice fenomenului pe care îl
exprimă, determinate de sursele și modul de alimentare, de modalitătile de
repartizare și de utilizare a fiecărui fond în înfăptuirea reproducției sociale,
precum si de controlul care se exercita cu ajutorul instrumentelor financiare si
bancare asupra creării, repartizării și utilizării produsului național brut.
Sistemul financiar-monetar îndeplinește un rol important în satisfacerea
cerințelor legilor economice care actionează în societatea noastră, în realizarea
obiectivelor economico-sociale, a atribuțiilor statului. Acest sistem contribuie la
folosirea cu eficiență a resurselor materiale și bănești și în intensificarea vitezei
de rotație a fondurilor de producție. De asemenea, contribuie activ la justa
organizare și desfășurare a repartitiei produsului național brut, la înfăptuirea unei
circulații monetare sănătoase și la dezvoltarea echilibrată a ramurilor economiei
naționale.2

II. Banca Națională a României

Datorită monopolizării dreptului de emisiune monetară, de-a lungul

timpului, banca centrală s-a transformat într-o instituţie de supraveghere, control
şi susţinere a sistemului bancar în ansamblul său, dobândind de aceea denumirea
de “bancherul celorlalte bănci” sau “bancă a băncilor”.
Sarcina principală a băncii centrale este de a reglementa şi influenţa
comportamentul economic al celorlalte bănci, conform obiectivelor politicii
economice, prin utilizarea unor instrumente specifice (vânzări, cumpărări de
titluri şi devize) şi prin măsuri de control selectiv al creditelor. Prin aceste
instrumente, banca centrală supraveghează lichiditatea băncilor şi acţionează ca
un creditor în ultimă instanţă pentru acestea, refinanţându-le.De asemenea,
asigură o serie de servicii comune pentru profesia bancară (centralizarea
incidentelor de plată, compensările interbancare ş.a.) şi are calitatea de bancher şi
casier al statului.3

2
www.academia.edu
3
www.studocu.com

4
 Banca Națională a României (BNR) este banca centrală a României, o
instituție publică cu personalitate juridică având monopolul asupra emisiunii
de monedă fiduciară, așa-zisa obligativitate.4
Banca Naţională a României (BNR) este o instituţie publică independentă,
cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât în
municipiul Bucureşti cât şi în alte localităţi din ţară.5 Banca Naţională a fost
înfiinţată în anul 1880 cu un capital iniţial de 30 milioane lei (din care 10 milioane
capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precădere al familiei
Brătianu).
Banca Naţională a României este condusă de un consiliu de administraţie.
Conducerea executivă a Băncii Naţionale a României, în cadrul Comitetului de
Politică Monetară şi a Comitetului de Supraveghere, se exercită de către
guvernator, prim-viceguvernator şi de cei doi viceguvernatori, în condiţiile
stabilite prin regulamentul intern, aprobat de consiliul de administraţie.
Activitatea consiliului de administraţie este reglementată prin legea
312/2004 şi de regulamentele Băncii Naţionale a României.6
Obiectivului fundamental al Bancii Nationale a Romaniei este asigurarea si
mentinerea stabilitatii preturilor.
Conform art.2 din Legea nr.312/2004 principalele atribuții ale Băncii Naționale a
României sunt:
a) elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
b) autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit,
promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru
asigurarea stabilității financiare;Jurisprudență, Reviste
c) emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul
României;Reviste
d) stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;Jurisprudență
e) administrarea rezervelor internaționale ale României.
(3) Banca Națională a României sprijină politica economică generală a statului,
fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea și
menținerea stabilității prețurilor.7

III. Funcțiile Băncii Naționale a României

Banca Naţională a României are un rol intrinsec în menţinerea

stabilităţii financiare, date fiind responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază

4
www.ro.wikipedia.org
5
www.bnr.ro
6
www.academia.edu
7
Legea nr.312/2004

5
de autoritate monetară şi prudenţială. Atribuţii subsumate obiectivelor de
stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea
prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi
transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă
sistemică.
Totodată, este necesară identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor
întregului sistem financiar, în ansamblul său şi pe componentele sale, deoarece
monitorizarea stabilităţii financiare este preventivă. Apariţia şi dezvoltarea unor
disfuncţionalităţi, precum evaluarea incorectă a riscurilor şi ineficienţa alocării
capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar şi stabilitatea economică.
Cooperarea dintre Banca Naţională a României şi celelalte autorităţi de
reglementare şi supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar
românesc s-a intensificat treptat, pe măsură ce sistemul financiar românesc, în
ansamblul său, a devenit mult mai dinamic şi complex, determinând
întrepătrunderi la nivel instituţional. Astfel a devenit necesară conlucrarea dintre
autorităţile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea şi controlul
pieţelor componente ale sistemului financiar, pentru a asigura transparenţa şi
integritatea sistemului financiar şi a pieţelor sale componente, respectarea
cadrului legal aplicabil, precum şi lărgirea cadrului naţional de stabilitate
financiară.8
a. Functia de creditare a economiei nationale
Creditarea economiei naţionale se realizează prin intermediul băncilor
comerciale care se refinanţează de la Banca Centrală. Astfel Banca Centrală
îndeplineşte rolul de creditor de ultimă instanţă al economiei naţionale, acţionand
în scopul supravegherii lichiditaţii economiei.
Banca Nationala a Romaniei poate acorda credite instituţiilor de credit
eligibile, în condiţii care se stabilesc prin reglementări propri şi face publice
condiţiile de creditare, nivelul minim al ratei dobânzii la creditele care se acordă
instituţiilor de credit şi criteriile ce trebuie îndeplinite de instituţiile de credit
pentru a putea solicita credite de la Banca Naţională a României pe baze
competitive.
Banca Naţională a României poate stabili plafoane de creditare, niveluri ale
ratei dobânzii, termene de rambursare şi alte condiţii în care ea poate acorda
credite iar pentru toate operaţiunile de creditare efectuate stabileşte şi încasează
dobânzi şi comisioane. De asemenea, BNR poate furniza lichidităţi instituţiilor de
credit, prin acordarea de facilităţi, în condiţiile art. 19 din Legea 31/2004, şi prin
cumpărarea de titluri eligibile, în conformitate cu reglementările proprii.
Banca Naţionala a Romaniei nu poate credita prin descoperit de cont sau
orice alt tip de creditare a statului, autoritaţilor publice centrale şi locale, regiilor
autonome, societăţiilor naţionale companiilor naţionale şi altor societăţi cu capital

8
www.politicaromaneasca.ro

6
majoritar de stat, precum şi a altor organisme guvernate de legea publică şi
companii publice din statele membre UE.
Pentru prevenirea şi limitarea riscurilor de plată şi credit, Banca Naţională a
României poate presta servicii de colectare şi difuzare, la cerere, contra cost,
conform reglementărilor proprii, de date şi informaţii privind incidentele de plăţi
şi riscurile de creditare în sistemul instituţiilor de credit, în condiţii de asigurare a
secretului bancar.

b. Functia de bancă a bancilor

Banca Nationala a Romaniei autorizează bancile de pe teritoriul Romaniei să
funcţioneze pe teritoriul României, le reglementează şi le supraveghează
activitatea.
Această funcţie este strâns de funcţia de creditare a economiei nationale,
însă în acest caz avem o implicare directă a activităţii Băncii Centrale în
activitatea băncilor comerciale, pe mai multe planuri:
a) Banca centrală reglementează administrativ funcţionarea băncilor
comerciale, bănci care işi desfasoară activitatea numai cu avizul Băncii Centrale
şi în conformitate cu normele de funcţionare impuse de acestea;
b) Banca centrală reglementează şi gestionează disponibilităţile lichide
ale bancilor comerciale din sistemul bancar naţional, disponibilităţi deţinute în
cont la Banca centrală;
c) Banca centrală asigură derularea normală a plăţilor între bancile
comerciale şi deci in cadrul economiei, atât prin reglementarea circuitului
instrumentelor de plată, cât şi prin asigurarea cadrului instituţional de derulare a
tranzacţiilor monetare şi prestarea unor servicii referitoare la circulaţia
documentelor de plată.
BNR se constituie în gestionarul riscului de sistem în activitatea tuturor
băncilor, reprezentând interesul întregii societăţi în preîntampinarea problemelor
ce pot aparea în onorarea de către băncilor comerciale a cererilor de retragere de
depozite din partea deponenţilor. Primul act al acestei emisiuni este autorizarea
băncilor comerciale, BNR verificând existenţa capitalului şi a persoanelor care
intenţionează să conducă banca. În continuare, banca va fi supravegheată
prudenţial, prin verificarea permanentă a expunerii la risc a acesteia, din punct de
vedere al tehnicilor şi restricţilor bancare.
Banca Nationala a Romaniei este împuternicită de lege să emită reglementări
(regulamente, norme, circulare) cu valabilitate pentru întregul sistem bancar. In
caz de criză financiară sau de apariţie a unor riscuri sistemice, BNR poate fi
împrumutător de ultimă instanţă.

c. Functia de centru valutar

Banca Nationala a Romaniei stabileşte şi conduce politica valutară a tarii,
in baza prevederilor legii ce reglementează activitatea băncii centrale, astfel BNR
elaborează, aplică şi raspunde de politica valutară a ţării. Totodată asigură

7
trezoreria balanţei de plaţi externe a ţării şi acţionează pentru asigurarea
convertabilitaţii leului pentru tranzacţiile curente ale balanţei de plaţi.
In gestiunea BNR se află şi rezervele internaţionale (aur, valute
convertibile) ale ţării ce pot fi folosite, conform legii, pentru susţinerea cursului
monedei naţionale în momentele critice şi/sau pentru a efectua plăţi ordonate de
autorităţile statului în situaţii bine stabilite. BNR contribuie la mobilizarea
resurselor valutare ale ţarii pentru constituirea rezervei de stat, este păstrătoarea
acestora şi are obligaţia de a efectua plaţile la care s-a angajat Guvernul Romaniei
prin Ministerul Finanţelor. Potrivit legislaţiei în vigoare, Banca Națională prezintă
un raport Guvernului și Parlamentului dacă prevede sau constată scăderea rezervei
de metale preţioase şi devize (rezervă internaţională) până la un nivel pe care îl
consideră alarmant.
Banca Naţională a României poate elabora reglementări privind
monitorizarea şi controlul tranzacţiilor valutare pe teritoriul ţării şi emite
autorizaţii pentru operaţiuni valutare de capital, tranzacţii pe pieţele valutare şi
alte operaţiuni specifice.
Reglementările Băncii Naţionale a României se referă în principal la:
a) autorizarea şi retragerea autorizaţiei, precum şi supravegherea
persoanelor care au obţinut autorizaţia de a efectua tranzacţii valutare;
b) stabilirea de plafoane şi alte limite pentru deţinerea de active externe şi
operaţiuni cu acestea, pentru persoane juridice şi fizice;
c) stabilirea plafonului şi a condiţiilor îndatorării externe a persoanelor
juridice şi fizice care intră sub incidenţa regimului valutar.

d.Funcţia de banca a statului

Banca Nationala a Romaniei este casier general si bancher al statului roman,
această functie fiind prima dintre functiile BNR, ea reprezinta su motivul înfinţarii
primelor banci centrale, in scopul finanţării cheltuielilor publice. BNR participă
la procesul execuţiei bugetului de stat şi ţine evidenţele contabile ale contului
curent ale Trezoreriei Statului. Pentru operaţiunile derulate prin contul Trezoreriei
Statului, Banca Naţională a României percepe comisioane şi plateşte dobandă la
disponibilităţile din acest cont. Totodata BNR poate acorda bugetului de stat un
împrumut limitat pentru acoperirea decalajului temporar între veniturile şi
cheltuielile acestuia. 9
Tot pentru contul bugetului de stat, BNR poate mobiliza resurse băneşti,
acţionand ca agent al statului în ceea ce priveşte emisiunea, vânzarea şi
răscumpărarea obligaţiunilor prin care statul se împrumută de la public, persoane
juridice sau bănci. Astfel, Banca Centrală organizează emisiunea şi plasarea
obligaţiunilor de stat, efectuând şi serviciul financiar al datoriei publice.

9
Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editia a III-a, Editura C.H. Beck

8
 În toată această activitate, BNR nu dispune de nici un privilegiu special ca
agent al statului şi se supune, în calitatea sa de intermediar financiar pe pieţa
valorilor mobiliare, regulilor concurenţei comerciale.

e.Funcţia de reprezentant al statului în relaţiile financiare internaţionale

BNR supraveghează şi reglementează sistemul de plăţi al tării, astfel
infaptuind politica monetară şi de a mentinand stabilitatea monedei naţionale,
precum si încrederea publicului în sistemul bancar naţional.
Datorită poziţiei sale în cadrul instituţiilor publice, BNR este abilitată prin
statut să reprezinte statul în relaţiile financiare internaţionale şi în organismele
financiare internaţionale.
Banca Nationala poate participa, din împuternicirea Parlamentului, la
organizaţii internaţionale cu caracter financiar, bancar, monetar, sau de plăţi și
poate să devină membru al acestora. Începând cu data aderării României la
Eurosistem, BNR participă la organizaţii internaţionale şi este membru al
acestora, făcând parte din Sistemul European al Băncilor Centrale conform
prevederilor Legii nr.312/2004.
In concluzie, putem spune ca BNR nu exercita functiile unei banci
comerciale si deci nu concureaza cu celelalte instituţii de credit ale sistemului, ci
le coordoneaza si supravegheaza.

IV. Emisiunea monetara

Banca Naţională a României este unica instituţie autorizată să emită însemne

monetare, sub formă de bancnote şi monede, ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României. Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia,
banul.10
De asemenea, Banca Naţională a României este singura în drept să
stabilească valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul şi alte
caracteristici tehnice ale bancnotelor şi monedelor.
Banca Natională a Romaniei elaborează programul de emisiune a
bancnotelor şi monedelor, astfel încât să se asigure necesarul de numerar, în strictă
concordanţă cu nevoile reale ale circulaţiei băneşti. Suma totală a bancnotelor şi
monedelor în circulaţie, care exclude rezerva de numerar, se evidentiază ca
element de pasiv în contabilitatea Bancii Nationale a Romaniei.11
Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 312/2004, BNR este unica
instituţie autorizată să emită însemne monetare ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României, iar potrivit art. 14 aceasta este singura în drept să stabilească
10
www.bnr.ro
11
www.vdocuments.site

9
valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, desenul şi alte caracteristici tehnice
ale bancnotelor şi monedelor metalice.
Banca Națională a României elaborează programul de emisiune astfel încât
să se asigure necesarul de numerar în strictă concordanţă cu nevoile reale ale
circulaţiei băneşti, iar suma totală a bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie
– exclusiv rezerva de numerar – se evidenţiază ca pasiv în contabilitatea BNR.
Emiterea monedei se face pe baza a trei tipuri de creanţe: titluri publice; valute şi
devize;
anumite tipuri de titluri private. Legea prevede că tranşa de numerar în circulaţie,
emisă de BNR peste nivelul rezervelor internaţionale stabilite şi menţinute,
trebuie acoperită integral de următoarele active:
a. titluri de stat în portofoliul de investiţii;
b. active rezultate din credite acordate băncilor şi altor persoane juridice
c. cecuri, cambii şi alte titluri de credit scontate sau deţinute în portofoliu.
Legea nr. 312/2004 instituie în sarcina BNR obligaţia de a retrage din
circulaţie şi a distruge bancnotele şi monedele metalice uzate sau
necorespunzătoare sau de a le înlocui cualtele noi,fără taxe şi comisioane.
De asemenea, BNR poate hotărî – schimbarea însemnelor monetare - anularea sau
retragerea din circulaţie a oricăror bancnote sau monede metalice şi punerea în
circulaţie a altor tipuri de însemne monetare. 12
Potrivit art. 18 (3) din Legea privind Statutul BNR, la expirarea perioadei de
preschimbare, însemnele monetare retrase din circulaţie nu mai pot fi utilizate
pentru plata obligaţiilor publice sau private.
Suma totală a bancnotelor şi monedelor metalice retrase din circulaţie, dar
nepreschimbate la momentul stabilit, se scade din totalul numerarului în
circulaţie, înregistrat în evidenţele contabile şi se înregistrează ca venit al BNR.13

V.Politica monetară şi valutară a B.N.R.

BNR utilizează, conform Legii nr. 312/2004, art. 5, proceduri şi

instrumente specifice pentru operaţiuni de piaţă monetară, de creditare a băncilor
şi de control al lichidităţii prin rezerve minime obligatorii. Operaţiunile BNR pe
piaţa monetară sunt: scontarea; dobândirea; luarea în gaj; vânzarea de creanţe,
titluri sau alte valori asupra statului, băncilor sau altor persoane juridice; atragerea
de depozite de la bănci, în condiţiile pe care le consideră necesare pentru a realiza
obiectivele politicii monetare. Acestea se efectuează, potrivit art. 7 din
Regulamentul nr.1/2000 privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR

12
www.lege5.ro
13
www.studocu.com

10
şi facilităţile de creditare şi depozit acordate de acestea băncilor, pe baza
următoarelor tipuri de tranzacţii:cumpărări-vânzări reversibile (repo/reverse repo)
de active eligibil pentru tranzacţionare.
Cumpărările reversibile (repo) sunt tranzacţii în cadrul cărora, în scopul
introducerii de lichiditate, BNR cumpără de la bănci active eligibile pentru
tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra respectivele active la o
dată ulterioară şi la un preţ stabilit în momentul tranzacţionării. Vânzările
reversibile (reverse repo) sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora BNR vinde
băncilor active eligibile pentru tranzacţionare, angajându-se să răscumpere
activele la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit.14
 acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare, tranzacţii
reversibile în scopul injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR acordă credite
băncilor, acestea păstrând proprietatea asupra activelor eligibile aduse în garanţie;
 vânzări-cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare cu scopul absorbţiei
sau al creşterilor de lichiditate, conform cărora BNR vinde/cumpără active
eligibile pentru tranzacţionare, care implică transferul proprietăţii asupra activelor
eligibile respective de la vânzător la cumpărător prin mecanismul livrare contra
plată.
 emitere de certificate de depozit, în scopul absorbţiei de lichiditate;
 swap valutar (două tranzacţii simultane, încheiate cu aceeaşi contrapartidă, prin
care BNR cumpără la vedere valută convertibilă contra lei, în scopul creşterii
lichidităţilor, şi vinde la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută convertibilă
contra lei; respectiv vinde la vedere valută convertibilă contra lei – pentru
absorbţia de lichiditate – şi cumpără la o dată ulterioară aceeaşi sumă în valută
convertibilă contra lei;atragere de depozite – pentru creşterea lichidităţilor - de la
băncile participanţi eligibili, cu scadenţă prestabilită.

VI.Conducerea Băncii Naționale a României

BNR este condusă de un consiliu de administraţie ( a cărui activitate este

reglementată de prevederile Legii 312/2004 şi de regulamentele BNR );
conducerea executivă este exercitată de către guvernator, prim-viceguvernator şi
doi viceguvernatori, în condiţiile stabilite în regulamentul intern.
Consiliul de administraţie a băncii hotărăşte în principal:
a. politicile în domeniul monetar, valutar, de credit şi de plăţi şi îndeplinirea
acestora;
b. măsurile în domeniul autorizării şi supravegherii prudenţiale a băncilor pe care
le-a autorizat;
c. organizarea internă, răspunderile personalului;
14
Ion Turcu,Drept bancar, vol. III

11
d. delegarea personală a competenţelor sale către conducerea executivă – când
situaţiile speciale impun această soluţie.
Consiliul este alcătuit din 9 membri, numiţi de Parlament pe o perioadă de
5 ani, şi cuprinde: un preşedinte – guvernator al BNR, un vicepreşedinte – prim-
viceguvernator, şapte membri, dintre care doi sunt şi viceguvernatori, iar ceilalţi
cinci nu sunt salariaţi ai BNR. De asemenea, revocarea din funcţie a oricărui
membru se face de către Parlament, la propunerea comisiilor permanente de
specialitate ale celor două camere ale Parlamentului.15
Membri Consiliului de administraţie al BNR nu pot fi parlamentari sau membri ai
unui partid politic şi nu pot face parte din autoritatea judecătorească sau din
administraţia publică. În plus, fără aprobarea expresă a Consiliului de
administraţie, pe timpul mandatului lor, guvernatorul sau viceguvernatorii nu pot
ocupa o altă funcţie, remunerată sau onorifică, în societăţi comerciale financiare,
bancare sau nebancare, cu excepţia activităţii didactice; nici un salariat al BNR
nu va putea deţine concomitent o altă funcţie, remunerată sau onorifică, la o altă
societate comercială sau la alt agent economic care urmăreşte obţinerea de profit.
Guvernatorul BNR dispune măsuri pentru executarea dispoziţiilor legale a
hotărârilor Consiliuluide administraţie, precum şi a altor reglementări privind
banca centrală, putând fi, în cazul absenţei sau imposibilităţii de a acţiona, de
prim-viceguvernator.
Comisia de cenzori a BNR este formată din 5 membri, cu un preşedinte,
numit de Parlament, conform procedurii de numire a Consiliului de administraţie.
Aceasta verifică respectarea normelor legale privind evaluarea patrimoniului
BNR, a întocmirii bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi, a execuţiei
bugetului de venituri şi cheltuieli. Anual, Comisia de cenzori întocmeşte un raport
asupra bilanţului contabil,contului de profit şi pierderi şi asupra execuţiei
bugetului de venituri şi cheltuieli.16

15
www.ro.wikipedia.org
16
www.bnr.ro

12
 BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe Carmen Adriana, Drept bancar, Editia a III-a, Editura C.H.

Beck
2. Ion Turcu, Drept bancar, vol.III
3. Legea nr. 312 din 28.iun.2004, Monitorul Oficial, Partea I 582 din
30.iun.2004, intrată în vigoare la 30.iul.2004, privind Statutul Băncii
Naţionale a României
4. www.ro.wikipedia.org
5. www.bnr.ro
6. www.lege5.ro
7. www.studocu.com
8.www.vdocuments.site
9. www.politicaromaneasca.ro
10. www.academia.edu

13