Introducere

Situarea copilului în centrul organizării procesului de predare – învatare a constituit o

schimbare fundamentală care a atras dupa sine necesitatea găsirii acelor solutii didactice care
să stimuleze performanţa copilului cel puţin la nivelul descris de potenţialul său.
Dupa Vîgotski „învăţarea creează zona celei mai apropiate dezvoltări, adică provoacă, cheamă
la viaţă şi pune în mişcare o serie întreagă de procese ale dezvoltării, care acum sunt posibile
pentru copil numai în sfera interrelaţiei cu cei din jur şi numai în cursul colaborarii cu semenii
din care, deschizând cursul intern al dezvoltării, devin apoi un bun interior al copilului.”
Deci ce este un proiect?
Un demers didactic în grup, într-o interacţiune continuă, prin care se urmăreşte integrarea
noilor informaţii în structuri cognitive proprii şi transferarea lor în conţinuturi noi, aplicabile
în practic, o comunitate de învăţare în care fiecare contribue atât la propria învăţare, cât şi la
procesul de învăţare colectiv, o acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp.
Explozia de informaţii din diferitele domenii determină confruntarea copilului cu o
varietate de aspecte problematice si dificultăţi care derivă dintr-o cunoaştere limitată, iar
realitatea trebuie abordată cu precizie, la momentul potrivit, atât din perspectiva teoretică cât
si practică. Din perspectiva acestor circumstante, noi dascălii, tocmai aceasta realitate o putem
înfaptui prin metoda proiectului.
Reforma educatională, prin implementarea metodei proiectului, permite dobândirea de
către copil a unor deprinderi şi abilităţi prin care, ulterior, se poate realiza întelegerea şi
producerea unor raţionamente autentice, devenind astfel participanţi activi în viaţa
comunităţii. Se face astfel trecerea de la modelele tradiţionale, care limiteaza uneori realizarea
cunoaşterii, la cunoaştera în cadrul unei cercetări practice care le ofera copiilor posibilitatea
de a exploata în profunzime domenii noi, de a acumula cunoştinţe în mod independent si de a
dezvolta competente precum creativitatea, spiritul de iniţiativă, capacitatea de a comunica si
de a lucra în echipa.
Caracteristica esentială a proiectului este ca plasează copilul în centrul proiectării
didactice, asigură o mai bună corelare gândire – învăţare, iar pe noi ne pune în situaţia de a
reflecta asupra răspunsurilor la întrebarile:
- Cum predăm ?
- Cum îi vom face pe copii să-şi amintească şi să-şi activeze experientele, informatiile pe care
le detin despre subiectul propus?

1
- Cum îi vom motiva să se informeze, să caute, să investigheze?
- Cum îi facem să interacţioneze în mod activ cu noile informaţii şi cu ceilalti membrii ai
grupei ?
- Ce contexte de exersare a noilor conţinuturi voi crea?
- Cum îi vom face să dea un sens si o interpretare personală celor învăţate, reprezentative
pentru fiecare copil?
Metoda proiectului integrat este o strategie de învăţare şi evaluare care se concentrează pe
efortul deliberat de cercetare al copilului, pe depistarea şi înţelegerea subiectului în întreaga sa
amploare, contribuie la învăţarea unui mod de «gândire interdisciplinară » şi contribue la
practica învăţării prin cooperare. Aceasta abordare are o eficienţă crescută în cresterea
motivaţiei copiilor şi în stimularea operaţiilor superioare ale gândirii, deoarece
învăţarea bazată pe proiect este acţiune de cercetare şi acţiune practică în acelaşi timp. Copiii
sunt solicitaţi să apeleze la acele surse care îi ajută să rezolve problemele, ei sunt implicaţi în
experiente de învăţare complexe, în grupuri, în proiecte din viaţa reală prin care îsi dezvoltă
cunostinţele, deprinderile. Maniera integrată presupune abordarea realităţii printr-un demers
didactic globalizat, în care limitele dintre categoriile şi tipurile de activitate dispar într-un
scenariu unitar, în cadrul căruia tema se lasă investigată cu toate mijloacele diferitelor ştiinţe.
Integrarea se va face prin alipirea într-un scenariu bine închegat a unor conţinuturi care
apartin unor domenii diferite, conţinuturile propuse având un subiect comun care urmează a fi
investigat şi elucidat în urma parcurgerii acestora şi a realizării obiectivelor propuse.

2
 Învăţarea bazată pe proiecte

Învăţarea bazată pe proiect este o modalitate de organizare a învăţării care permite

parcurgerea unor activităţi de învăţare interdisciplinare şi transdisciplinare, centrate pe elevi,
ancorate în probleme practice ale vieţii de zi cu zi. O definiţie posibilă este următoarea:
învăţarea bazată pe proiect este o metodă de predare care implică elevii în învăţarea
conţinuturilor şi dezvoltarea abilităţilor prin intermediul unui process extins, structurat în
jurul unor întrebări sau probleme autentice şi complexe, care va avea ca rezultat unul sau mai
multe produse.
Învăţarea bazată pe proiecte este una dintre ideile pedagogice care, deşi au o vechime
considerabilă, abia în ultima perioadă au căpătat o consistenţă deplină la nivelul practicilor
didactice.
William Heard Kilpatrick a lansat propunerea învăţării pe baza unor proiecte alese şi
dezvoltate împreună cu copiii.
Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare care implică de regulă o
microcercetare sau o investigare sistematică a unui subiect care prezintă interes pentru elevi.
Metoda proiectului, aşa cum este cunoscută şi în literatura de la noi, presupune implicarea
activă a elevilor pe tot parcursul activităţilor desfăşurate, care se finalizează, în principiul , cu
un „produs” tanghibil: un dosar teamatic, un portofoliu, o propunere de rezolvare a unei
probleme, o expoziţie sau o colecţie etc.
Diferenţe semnificative între instruirea sistematică , specifică în general modelului
disciplinar şi lucrul pe proiecte sunt următoarele:

Instruirea sistematică Lucrul pe proiecte

Este concepută pentru achiziţia de
cunoştinţe şi deprinderi
Profesorul direcţionează activitatea
elevilor
Elevii urmează instrucţiuni.
Motivaţia pentru învăţare este mai
degrabă extrinsecă ; învăţarea se
produce pentru că trebuie
Este conceput pentru aplicarea de
cunoştinţe şi deprinderi
Profesorul ghidează activitatea elevilor.
Elevii aleg între diferite alternative
(iau decizii)
Motivaţia pentru învăţare este
intrinsecă ; învăţarea se produce pentru
că e interesantă şi plăcută.

3
 Profesorul încearcă să acopere
„golurile”, să remedieze lipsurile pe
care le au elevii
Elevii manifestă dependenţă faţă de
profesor; acesta din urmă deţine
intreaga responsabilitate pentru
procesul de învăţare.
Profesorul încearcă să construiească
ţinînd cont de punctele tari ale elevilor.
Elevii pot lucra independent de
profesor dacă au sarcini clare;
responsabilitatea pentru procesul de
învăţare este împărtăşită între profesori
şi elevi.

Învăţarea bazată pe proiect presupune culegerea de informaţii, prelucrarea şi sintetizarea

acestora, interpretarea şi reflecţia personală, cooperarea în realizarea sarcinilor etc. Important
este că proiectele pornesc de la teme de interes sau de la întrebări relevante pentru elevi şi
presupun un demers integrat în care fiecare poate cnontribui şi poate experimenta succesul,
deoarece acestea:
- oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare ale unor teme sau
probleme;
- recunoşte înclinaţia naturală a elevilor de a învăţa,capacitatea lor
de a face lucruri importante,de a rezolva sarcini complexe şi nevoia lor de a fi trataţi cu
seriozitate şi încredere şi plasaţi în centrul procesului de învăţare;
- implică elevii în explorarea conceptelor şi principiilor centrale ale
unei discipline;
- se formulează probleme complexe,întrebări reale care vor
ghida explorările elevilor de-a lungul priectului;
- va rezulta într-un produs sau mai multe produse care vor explica
dilema sau vor prezenta informaţiile generate în cursul procesului de investigaţie;
- Produsele învăţământului bazată pe proiect permit cererea şi oferirea frecventă de
feedback şi ele sunt posibilităţi de învăţare din experienţă
- facilitează lucrul în grup şi învăţare prin cooperare;
- dezvoltă capacităţile de investigare şi sistematizare a informaţiilor;
- sporesc motivaţia pentru învăţare prin apelul la situaţii din viaţa cotidiană şi prin
implicarea elevilor
- facilitează utilizarea metodelor alternative de evaluare (portofoliu, proiect,
autoevaluare etc.)
- permit identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi documentare

4
 - stimulează autonomia elevilor în învăţare şi creativitatea acestora,
- oferă fiecărui elev posibilitatea de a se implica şi de a contribui la realizarea
activităţilor şi a produsului final.
- Învăţământul bazată pe proiect poate fi adaptată la orice categorie de vârstă;
Deci putem spune că un avantaj evident al învăţării bazate pe proiect este faptul că
elevii pot fi motivaţi să se angajeze responsabil în propria lor învăţare. Învăţarea bazată pe
proiect oferă posibilitatea ca elevii să îşi urmeze propriile interese şi să caute răspunsuri la
propriile întrebări, să decidă ei înşişi cum să caute răspunsuri şi cum să rezolve probleme.
Învăţarea bazată pe proiect asigură posibilitatea abordării interdisciplinare şi
transdisciplinare a conţinuturilor. Elevii aplică şi integrează conţinutul unei anumite discipline
în diferite momente ale realizării proiectului. Realizarea proiectului dă sens şi semnificaţie
cunoştinţelor, datorită gradului înalt aplicabilitate imediată. Abilităţile pe care le dezvoltă
învăţarea bazată pe proiect sunt abilităţi de lucru necesare în lumea reală, abilităţi cerute de
angajatori la locul de muncă pe care elevii le vor ocupa, cum ar fi abilitatea de a lucra în
echipă, de a lua decizii bine fondate, de a avea iniţiativă şi de a rezolva probleme complexe..
Glava A. Şi Glava C. discută modalităţile de organizare transdisciplinară a
conţinuturilor la preşcolari şi descriu metoda proiectelor, menţionând că în practica
educaţională din grădiniţă proiectul poate lua forme diferite, mai multe tipuri de sarcini de
investigaţie-acţiune desfăşurându-se în paralel şi rezolvând aceeaşi temă.
În condiţiile în care societatea noastră cere persoane responsabile, cu abilităţi de
planificare, gândire critică, creativitate, de comunicare şi de prezentare, înţelegerea culturilor
diferite, abilitatea de a lua decizii şi cunoştinţe şi abilităţi de utilizare a tehnologiei, precum şi
acelor instrumente care servesc cel mai bine scopul, învăţarea bazată pe proiect are avantajul
că poate să transforme şcoala într-un laborator de viaţă.
Ca şi criterii de alegere a proiectului elevii trebuie:
o Să aibă un numit interes pentru subiectul respectiv;
o Să cunoască dinainte unde îşi pot găsi resursele materiale;
o Să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândri;
o Să nu aleagă subiectul din cărţi vechi sau să urmeze rutina din clasă;
Există diverse modele referitoare la paşii ce trebuie urmat în cadrul activităţilor de
învăţare bazate pe proiect. Una dintre aceste sunt a lui B. Campell care identifică
următparele etape:
1. stabilirea scopului

5
 2. formularea scopului în forma unei întrebări
3. identificarea a cel puţin trei surse de informare care vor fi folosite
pentru a răspunde la întrebări
4. descrierea paşilor care vor fi întreprinşi pentru atingerea scopului
5. identificarea cel puţin cinci concepte majore care vor fi investigate în
cadrul proiectului
6. identificarea a cel puţin trei metode ce ar fi folosite pentru prezentarea
proiectului
7. organizarea şi planificarea proiectului în timp
8. stabilirea modului în care va fi evaluat proiectului
O altă variantă aparţine Cătălinei Ulrich. Pornind de la modelul propus de autoare, pot fi
descrise următoarele secvenţe. :
1. alegerea temei
2. stabilirea obiectivelor
3. planificarea activităţilor
a.) distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul proiectelor de grup)
b.) identificare surselor de informare (părinţi, profesori, manuale, enciclopedii, mass-
media, rezultatele unor proiecte mai vechi etc.) şi a resurselor necesare.
c.) stabilirea unui calendar al desfăşurării acţiunilor (analiza realistă a timpului necesar)
d.) clarificarea metodelor ce vor fi folosite
4. cercetarea / investigarea propriu zisă (are loc pe o perioadă mai lungă de timp)
5. realizarea produselor finale (rapoarte, postere, albume, portofolii etc.)
6. prezentarea rezultatelor /transmiterea acestora către alţi colegi sau akte persoane (elevi
din şcoală, profesori, membri ai comunităţii, etc.)
7 . evaluarea cercetării/ activităţii desfăşurate (individual sau în grup, de către cadrul
didactic sau de către potenţialii beneficiari ai proiectului/produselor realizate.)
Prin instruirea bazată pe proiect, elevii pot observa natura interdisciplinară a sarcinilor şi
poate vedea că o problema poate avea mai multe decât o singură soluţie.
Dar există numite precauţii pe care un cadru didactic e bine să le conştientizeze. Acestea
sunt următoarele:
- orientarea pronunţată către viitor poate duce la o anumită incapacitate de a gestiona
cerinţele imediate;
- idealizarea obiectivului urmărit poate implica o anumită deziluzie la confruntarea cu
faptele

6
- Costurile derulării unui proiect pot fi uneori mult prea mari în raport cu beneficiile
oferite;
- Centrarea pe activitatea de cercetare şi pe cea de colectare a unui ansamblu bogat de
informaţii poate duce la pierderea din vedere a obiectivului sau la incapacitatea de
prelucrare şi sintetizare a unor informaţii mult prea diverse.
În sfârşit putem afirma că proiectele se pot centra pe o temă sau pe un ansablu de teme
integrate, iar prin încercarea de a răspunde la anumite întrebări semnificative, elevii sunt
puşi în situaţia de a traversa prin investigare şi explorare, graniţele disciplinare tradiţionale.

7
 Concluzii

Rezumând cele prezentate mai sus putem afirma că un avantaj evident al învăţării
bazată pe proiect este faptul că elevii pot fi motivaţi să se angajeze responsabil în propria lor
învăţare. Această metodă oferă posibilitatea ca elevii să îşi urmeze propriile interese şi să
caute răspunsuri la propriile întrebări, să decidă ei înşişi cum să caute răspunsuri şi cum să
resolve probleme.
În sala de clasă, învăţarea bazată pe proiect asigură profesorului posibilitatea de a
dezvolta relaţii valoroase cu elevii. Profesorii pot avea rolul de antrenor, facilitator, dar nu în
ultimul rând vor putea învăţa ei înşişi.Produsele proiectului, planurile, schiţele, prototipurile
sunt subiecte de conversaţie excelente pe baza cărora profesorii şi elevii pot extinde învăţarea.
De asemenea, pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa de documentare, deseori este
nevoie să ieşim din perimetrul şcolii şi să căutăm resurse materiale sau sprijin în comunitate.
Aceste ocazii sunt valoroase pentru că atât elevii cât şi profesorii au posibilitatea să
stabilească relaţii de colaborare cu membrii comunităţii (specialişti,comunitatea de afaceri),
iar produsele proiectului vor putea fi prezentate acestora, precum şi părinţilor, ocazie bună de
a întări relaţiile dintre şcoală şi comunitate.
Dar totuşi învăţarea bazată pe proiecte are avantaje şi dezavantaje în acelaş timp:
Un beneficiu imediat este acela că reprezintă unică modalitate prin care elevii pot fi motivati
să se implice în propria învăţare. Învăţarea bazată pe proiect oferă posibilitatea elevilor să-şi
urmeze propriile interese şi intrebări şi totodată să ia decizii asupra modului în care vor găsi
răspunsuri şi soluţii problemelor. Oferă elevilor autonomie şi pentru realizarea propriului
proiect şi a unui proiect al clasei. Oferă posibilitatea tratării interculturale a conţinuturilor.
Elevii aplică şi integrează conţinutul diferitelor discipline în momente autentice de acţiune, în
loc de situaţii de izolare sau artificiale. Sprijină integrarea teoriei cu practică.
Învăţarea bazată pe proiect transformă învăţarea într-un fapt relevant si util pentru elevi, prin
stabilirea conexiunii cu lumea din afara clasei/şcolii, tratând teme de interes.
Oferă un spaţiu în programul şcolar în care elevii pot vorbi despre ceea ce stiu, pot pune
întrebări, pot să-şi facă cunoscute interesele.
Măreşte şansele de achiziţie a deprinderilor de învăţare de bază şi permanentă.
Se asigură participarea reală în procent de 100% a elevilor la o activitate a clasei.
Învăţarea bazată pe proiect oferă cadrelor didactice posibilităţi unice de a construi relaţiile cu
elevii. Cadrele didactice joacă roluri diferite- facilitator, resursă, partener în învăţare.

8
Învăţarea bazată pe proiect ofera oportunitati pentru stabilirea de conexiuni cu diferite
persoane si institutii din comunitate.
Dar în aceaşi timp învăţarea bazată pe proiecte are şi dezavantaje. Elevii pot pierde
concentrarea asupra ceea ce fac, dacă durata proiectului este prea mare şi tema prea puţin
interesantă. Elevii pot avea probleme cu atingerea termenelor de finalizare.
Elevii pot fi dezavantajaţi de unele obstacole venite din lumea reala.
Necesită timp special pentru organizare, desfăsurare.