Productivitatea muncii

În anul 2009, productivitatea muncii7 pe ansamblul economiei s-a redus cu

5,9 la
sut_, dup_ o cre_tere anual_ medie de 7,1 la sut_ în perioada 2003-2008.
Singurul
sector care a înregistrat câ_tiguri de productivitate a fost industria, în timp ce
construc_iile au fost cele mai afectate de pierderi în acest plan. O
performan__
negativ_ au consemnat _i serviciile, în principal pe seama evolu_iilor din
sectorul
privat; o influen__ suplimentar_ a revenit absen_ei unor m_suri ferme de
restrângere
a personalului din sectorului bugetar. În aceste condi_ii, decalajul negativ
manifestat în anii anteriori între dinamica productivit__ii muncii în economie
_i
ritmul anual de cre_tere a câ_tigurilor salariale, care a contribuit la corec_ia
cursului
de schimb de la începutul anului 2009, s-a men_inut _i în perioada analizat_
la un
nivel considerabil (-14,3 puncte procentuale comparativ cu o medie de -16,2
puncte
procentuale în anii 2007-2008). Cu toate acestea, trebuie men_ionat faptul c_
decalajul s-a redus progresiv, pân_ la -6,2 puncte procentuale în trimestrul IV,
în
special pe seama deceler_rii puternice a dinamicii câ_tigurilor salariale
(datorat_ în
bun_ m_sur_ concediilor f_r_ plat_ impuse în sectorul bugetar).

Pia_a for_ei de munc_

De_i în continuare caracterizat_ de rigidit__i, pia_a for_ei de munc_ a
reac_ionat la
criz_ prin majorarea ratei _omajului de la 4,4 la sut_ la 7,8 la sut_ _i prin
temperarea ritmului anual de cre_tere a câ_tigurilor salariale brute de la
niveluri de
peste 20 la sut_ în anul 2008 la 1,9 la sut_ în trimestrul IV 200910. Sectorul
privat a
recurs la reduceri masive de personal, îndeosebi în primele trei trimestre ale
anului
(num_rul salaria_ilor raportat de angajatori s-a comprimat cu circa 400 000
persoane în cursul anului 2009). În schimb, în sectorul bugetar, reducerea
num_rului de salaria_i a fost marginal_, iar m_suri de limitare a cheltuielilor
salariale au fost aplicate abia în partea a doua a anului _i au vizat eliminarea
unor
prime _i sporuri, precum _i impunerea unor concedii f_r_ plat_.
În ceea ce prive_te lucr_torii români în str_in_tate, în pofida recesiunii severe
înregistrate de principalele __ri de destina_ie, nu exist_ indicii ale revenirii
acestora
în România în propor_ie semnificativ_, dup_ cum se anticipa la începutul
anului
2009. Deteriorarea situa_iei lor financiare a condus îns_ la restrângerea
remiterilor
provenite din aceast_ surs_ _i, în consecin__, la diminuarea transferurilor
private
nete, în cadrul c_rora de_in pozi_ia dominant_ (de la 5 052 milioane euro în
2008 la
3 344 milioane euro în perioada analizat_).