Caiet Practica Modul Psihopedagogic

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
Lector univ.dr. Roxana Tudorică Lector univ. drd. Nadia Florea
CAIET
DE
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
2007
Student:………………………………………………Anul de studiu:…… Telefon:……………………
Facultatea:………………………….
Specialitatea:………………………..
Unitatea de învăţământ pilot ……………………………………………………………sector……..

Adresa unităţii de învăţământ: ……………………………………………………………………….
Telefon/fax: …………………………
Mijloace de transport: …………………………………………………………………………………
Profesor mentor:
Directorul unităţii de învăţământ pilot (semnătură şi ştampilă):
Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:
Directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic:

Decanul facultăţii:
2
CUPRINS
Obiectivele practicii pedagogice

Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
Planificarea activităţilor de practică pedagogică
3.1. Orarul săptămânal al profesorului mentor
3.2. Planificarea lecţiilor de probă şi a lecţiei finale
Evaluarea practicii pedagogice:
A) Documentele portofoliului de evaluare:

4.1. Fişa de asistenţă
4.2. Grilă de observare a lecţiei
4.3. Planificare calendaristică
4.4. Proiectul unităţii de învăţare
4.5. Proiect de lecţie
4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative
4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară
4.6.2. Proiect didactic pentru dirigenţie
4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică
4.8 Fişe de evaluare a lecţiilor
4.8.1. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.1
4.8.2. Fişă de evalua a lecţiei de probă nr.2
4.8.3. Fişă de evaluare a lecţiei finale
B) Proiect didactic-sinteză
1. Obiectivele practicii pedagogice. Practica pedagogică, parte integrantă a procesului de învăţământ, are următoarele obiective:
- consolidarea şi aprofundarea pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi metodice;
- învăţarea, exersarea şi formarea abilităţilor şi competenţelor necesare exercitării profesiunii didactice;
- cunoaşterea documentelor şcolare care fundamentează organizarea şi conducerea procesului didactic;
- aplicarea particularizată la disciplinele de învăţământ a tuturor componentelor procesului general de predare-învăţare-evaluare (principiile,
finalităţile, conţinutul, metodele, mijloacele, formele de organizare, sistemele de evaluare a rezultatelor şcolare);
- formarea şi dezvoltarea abilităţilor practice de proiectare didactică;
- efectuarea şi exersarea unor acţiuni specifice procesului de învăţământ pe baza pregătirii teoretice de psihologia educaţiei, pedagogie,
didactică a specialităţii;
3
- formarea capacităţii de cunoaştere a elevilor (individual şi în grupul şcolar), în vederea tratării diferenţiate a acestora;
- cultivarea abilităţilor şi a capacităţilor de autoevaluare şi de integrare a rezultatelor autoevaluării în proiecţia personală a dezvoltării
profesionale.
2. Conţinutul şi secvenţele practicii pedagogice
a) Componentele de bază ale conţinutului practicii pedagogice sunt:
- cunoaşterea unităţilor de învăţământ, ca organizaţii sociale având ca misiune formarea, educarea şi socializarea tinerei generaţii;
- cunoaşterea structurii organizatorice, a relaţiilor funcţionale dintre compartimentele şi serviciile componente, a sistemelor manageriale ale
unităţilor şcolare;
- cunoaşterea sistemului de activităţi didactice, educaţionale, administrative, economico-financiare, etc., a relaţiilor şi a interacţiunilor reciproce
dintre acestea;
- înţelegerea raporturilor reciproce dintre şcoală-familie-organizaţiile sociale şi ale administraţiei locale, comunităţile locale şi a schimburilor
permanente cu mediul în care acţionează;
- asimilarea principalelor componente, calificări, responsabilităţi, îndatoriri şi drepturi ale profesiei de cadru didactic ;
- capacitatea de transpunere a conţinutului ştiinţific, de specialitate al obiectelor de studiu, în conţinuturi didactice, în măsură să facă posibilă şi
accesibilă însuşirea de către elevi a valorilor ştiinţei, tehnologiei şi culturii;
- construirea de demersuri şi strategii didactice adecvate finalităţilor şi conţinuturilor disciplinelor de studiu, formarea şi dezvoltarea
deprinderilor de apreciere şi susţinere a activităţilor didactice cu elevii;
- formarea abilităţilor şi a capacităţii de observare şi de studiere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;
- dezvoltarea capacităţii de evaluare şi apreciere a activităţilor instructiv-educative proprii, ale elevilor şi ale colegilor.
b) Structura practicii pedagogice. Sistemul practicii pedagogice este structurat şi conţine următoarele etape şi secvenţe:
- etapa pregătitoare, de început a practicii, în care se realizează primul contact cu realităţile unităţilor şcolare şi se asigură cunoaşterea de către
studenţi a tuturor elementelor teoretice şi a instrumentelor necesare pentru trecerea la efectuarea propriu-zisă a activităţilor practice;
- practica observatorie care urmăreşte formarea capacităţilor de identificare a principalelor componente ale procesului de învăţământ,
precizarea etapelor activităţilor didactice în succesiunea lor şi a capacităţii de observare a fiecărui eveniment al diferitelor forme de activităţi
didactice (tipuri de lecţii, activităţi educative şcolare şi extraşcolare, dirigenţie etc.);
- proiectarea didactică care se concretizează în realizarea următoarelor documente şcolare: planificare calendaristică, proiectarea unei unităţi de
învăţare, proiectarea principalelor tipuri de lecţii; stabilirea, în timp util, a datelor necesare acţiunilor de proiectare, analiza curriculumului
şcolar, identificarea obiectivelor cadru/competenţelor generale şi a obiectivelor de referinţă/competenţe specifice, diagnoza nivelului de
pregătire a elevilor ca premisă în formularea obiectivelor operaţionale ale lecţiei;
- desfăşurarea lecţiilor de probă şi a lecţiilor finale, care presupune construirea de demersuri didactice bazate pe adoptarea de strategii
didactice adecvate conţinuturilor şi finalităţilor educaţionale urmărite; integrarea acţiunilor evaluative în funcţie de celelalte componente ale
procesului didactic; exersarea capacităţilor de stimulare a creativităţii, motivaţiei, interesului elevilor prin intermediul interacţiunilor şi
comunicării educaţionale;
- integrarea feed-back-ului în proiecţia personală a dezvoltării profesionale prin analiza şi autoanaliza activităţilor educaţionale (lecţii,
activităţi extraşcolare, ore de dirigenţie) desfăşurate.
c) Îndrumarea practicii pedagogice
4
Practica pedagogică, în ansamblul său este coordonată de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
şi se efectuează în şcolile pilot de aplicaţie, stabilite de inspectoratele şcolare, pe baza unor protocoale încheiate între Rectoratul
Universităţii şi inspectorate. Îndrumarea şi realizarea efectivă a practicii pedagogice este asigurată:
a) de personalul didactic al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic şi al facultăţilor de profil care:
- face legătura cu conducerile şcolilor şi cu profesorii-mentori care vor îndruma nemijlocit practica studenţilor;
- asigură documentaţia ştiinţifică necesară studenţilor în pregătirea activităţilor din cadrul practicii pedagogice;
- analizează şi avizează proiectele didactice pentru fiecare tip de activităţi practice ale studenţilor;
- analizează şi evaluează împreună cu profesorii- mentori rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică;
- înscrie în documentele şcolare de evidenţă-activităţile fiecărui student efectuate în perioadele de practică pedagogică.
b) de către profesorii-mentori din şcolile pilot (de aplicaţie), care acţionează ca agenţi şi garanţi ai realizării şi calităţii practicii pedagogice asigurând:
- planificarea activităţilor instructiv-educative înscrise în programele de practică;
- repartizarea săptămânală a studenţilor la activităţile didactice pe care le desfăşoară profesorii-mentori;
- îndrumarea ştiinţifică de specialitate şi didactică a studenţilor pentru toate categoriile şi tipurile de activităţi practice ce se realizează, pe toată
durata practicii pedagogice;
- analizează, apreciază şi evaluează rezultatele obţinute de studenţi la practica pedagogică.
Desfăşurarea optimă şi realizarea corespunzătoare a obiectivelor practicii pedagogice implică în mod necesar participarea efectivă şi responsabilă a
studenţilor la toate acţiunile, proiectele şi programele înscrise în sistemul general al practicii pedagogice, componentă organică, esenţială a pregătirii pentru
profesiunea didactică.
5
3.PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
3.1.ORARUL SĂPTĂMÂNAL
AL PROFESORULUI MENTOR
(pentru orele şi activităţile demonstrative)
ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa Disciplina Clasa
8 TIC IX D TIC IX B TAC XIIA
9 TIC IX D TIC IX B TAC XIIA
10 TAC XI C TAC XI D TIC XF TIC IX A
11 TAC XI C TAC XI D TAC XI B TIC XC TIC IX A
12 TIC IX C TAC XI B TIC XB
13 TIC IX C Dirigentie XB
3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE
Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finală

Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa Data/Ora Subiectul Clasa
Prezentarea Test de verificare
Luni, ora Reţele de IX D Miercuri, primelor XF Joi, ora şi apreciere a XC
8-9 calculatoare ora 10-11 noţiuni de 11-12 rezultatelor
calcul tabelar şcolare
6
4.EVALUAREA PRACTICII PEDAGOGICE:
A) Documentele portofoliului de evaluare
4.1.Fişa de asistenţă
Data:
Clasa : IX-a A
Durata : 50 minute
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) : 29/32
Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SI COMUNICAŢIEI
Unitatea de învăţare : Mijloace moderne de comunicare- Internet
Subiectul lecţiei : test de evaluare
Tipul lecţiei1 : de verificare si apreciere a rezultatelor scolare
Scopurile lecţiei/O.R./C.S. :
Verificarea deprinderilor de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reţeaua Internet
Obiective operaţionale :
La sfarşitul orei elevii vor şti să :
O1:definească noţiunile legate de „arhitectura” Internetului
O2:enumere serviciile oferite în Internet şi descrierea acestora
O3:clasifice şi să folosească modul de adresare în Internet
 Strategii didactice:
- Metode de invatamant:
 Metode de comunicare orala: conversatia in etapa de organizare a clasei si in etapa de autoevaluare si evaluare
 Metode bazate pe actiune: exercitii
- Forme de organizare a activitatii de evaluare:
 individuala in etapa de rezolvare a testului si de autoevaluare
 colectiva in etapa de apreciere a lucrarii
- Forme de dirijare a activitatii de evaluare:
 dirijata de profesor, prin materiale didactice;
 independenta
- Resurse psihologice ale desfasurarii activitatii:
 Capacitatea de invatare a clasei
 Elevii si-au insusit notiunile teoretice predate la capitolul Mijloace moderne de comunicare- Internet, precum si modul de utilizare a
acestuia.
1
Fişă de asistenţă aplicabilă la toate tipurile de lecţie (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare şi evaluare) şi la toate lecţiile şi activităţile
demonstrative la care s-a asistat
7
Diagnosticul motivatiei
 Interesul pentru insusirea cunostintelor necesare este acelasi la intregul colectiv
 Motivatie
 Se vor constientiza elevii de necesitatea utilizarii Internetului pentru documentare, comunicare si prezentarea informatiilor din domeniul
propriu de activitate
- Resurse materiale:
test cu itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duala
barem de notare detaliat a testului
flipchart
materiale bibliografice:
 Pentru elevi:
 Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, M.Milosescu, Editura Didactica si pedagogica, 2005
 Pentru profesor:
 Tehnologia informatiei si a comunicatiilor,Radu Marsanu, Anca Elena Voicu, LiceeALL2000
Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza
discutiilor cu profesorul mentor
 Moment organizatoric: În alcătuirea unui test este indicat să se
- Pregătirea lecţiei folosească mai multe tipuri de itemi (in
- Intocmirea proiectului didactic, unităţii de învăţare, acest caz se folosesc itemi cu alegere
- Conceperea variantelor de test, a punctajului şi grilei de notare multipla, cu raspuns scurt/ de
 Organizarea si pregătirea clasei pentru test(2min) completare, de tip pereche, cu
- Verificarea frecvenţei elevilor alegere duala) pentru ca elevii să
- Verificarea existenţei resurselor materiale poată da răspunsuri variate.
 Captarea atenţiei elevilor (2 min) Prezentarea baremului de notare le
- Prezentarea conţinutului ce urmează a fi verificat şi forma de evaluare dă elevilor posibilitatea să se
- Distribuirea testelor cu itemi cu alegere multiplă, cu răspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duală.
autoevalueze şi, evaluând lucrarea
 Desfăşurarea testului(25 min)
colegului, să înţeleagă modul de
 Autoevaluarea testului(10min)
- Elevii sunt rugaţi să aprecieze răspunsurile din lucrarea colegului şi să le noteze conform baremului de notare
notare a unui test.
indicat. Dupa încheierea testului se face o
 Predarea testului (1 min) verificare orală a răspunsurilor de
- Elevii sunt rugaţi să predea lucrările profesorului. către elevi sub conducerea
 Aprecierea rezultatelor (10 min) profesorului, astfel aceştia având
posibilitatea de a înţelege ce au
8
- Profesorul stabileşte împreună cu elevii răspunsurile corecte, ele sunt notate pe flipchart. greşit şi de a reţine răspunsurile
- simultan, dacă timpul permite, profesorul va nota la întâmplare câteva lucrări corecte.
- Profesorul face aprecieri cu privire la modul de desfăşurare a activităţii şi a rezultatelor parţiale
Data:23.02.2007
Clasa : IX-a C
Durata : 50 minute
Unitatea de învăţare : Formatarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unui procesor de texte
Subiectul lecţiei : Împârţirea (splitarea) liniilor şi coloanelor în tabelele word
Tipul lecţiei2 : Dobândire de noi cunoştinţe
Dobândirea de abilităţi de lucru cu tabele folosind Microsoft Word din cadrul pachetului Microsoft Office
O1: utilizeze editorul de texte Microsoft Word
O2: lucreze cu tabele în cadrul Microsoft Word
O3: proiecteze tabele cu rubricaţie complexă (coloane intercalate).
 Strategii didactice:
 independenta
Fişe de lucru
Suport de curs
 Pentru elevi:
2
9

1. Moment organizatoric.
2. Enunţarea titlului şi formularea obiectivelor.
3. Scurtă recapitulare:
- Pentru proiectarea unui tabel activez Table apoi:
a. Format b. Table AutoFormat sau Insert.
- La ce foloseşte opţiunea Formula… ?
4. Prezentarea conţinutului:
- Pentru realizarea tabelelor mai complicate se poate utiliza atât editorul automat de tabele cât şi “creionul” sau “guma” puse
la dispoziţie de Microsoft Word.
- Opţiunea Table Autoformat pune la dispoziţia utilizatorilor o întreagă colecţie de formate în care pot fi “îmbrăcate” tabelele
brute create.
5. Distribuirea fişelor.
6. Sarcină de lucru suplimentară
Să se răspundă la următoarele întrebări:
a.- La ce foloseşte funcţia Product ? Fixarea cunoştinţelor este importantă
b.- Ce semn se pune în faţa unei formule ? deoarece în acest fel elevul pleacă cu o
c.- Ce paşi se parcurg pentru a efectua un total pe orizontală într-un tabel ? parte din cunoştinţele noi însuşite din
d.- Se pot efectua şi calcule pe verticală ? clasă şi totodată are posibilitatea de a
e.- Ce înseamnă Above ? pune întrebări în cazul în care nu a
f.- Ce facilităţi oferă “guma” în desenarea tabelelor ? înţeles ceva din explicaţiile profesorului
7. Fixarea prin întrebări: Se lucrează mult pe sistemul întrebări-
a. Fixarea terminologiei: răspunsuri, între profesor şi elevi
- ce efect are autoformatarea unui tabel ? existând un dialog permanent.
- ce înţelegeţi prin Cap de tabel ?
- ce înseamnă formatarea titlului ?
b. Fixarea acţiunilor:
- pentru a desena linii în interiorul unui tabel, activăm:
a. DrawTable b. Insert sau c. AutoFit ?
- pentru dezactivarea creionului, facem:
a. clic sau b. clic-clic
- pentru calculul unui total pe orizontală utilizeăm:
a. funcţia Sum(Abowe) sau b. Sum(Left) ?
8. Notarea activităţii şi anunţarea temei orei următoare:
10
Data viitoare vom învăţa să ilustrăm paginile Word.
Exerciţiul nr.1
a) Deschideţi documentul Evidenţă_vânzări.doc; scrieţi titlul utilizând WordArt:

Situaţia vânzărilor pe primele 5 luni în anul 2006
b) Sub titlu, desenaţi tabelul:
Vânzări pe lunare
Vânzări pe
Grup de produse Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai 5 luni
Televizoare 134 138 125 131 138
Frigidere 104 112 98 102 106
Maşini de spălat 27 56 47 63 52
Aspiratoare 77 68 81 91 84
Totalul:
c) Calculaţi totalurile pe semestre şi anuale, utilizând formule.
d) Îmbrăcaţi tabelul obţinut într-un format ales din colecţia TableAutoFormat.
Rezolvare:
a)-deschidem fişierul Evidenţă_vânzări.doc :
- clic-dr New Microsoft Word Document
- introducem numele 
- clic-clic deschidem 
- scriem titlul cu Word Art 

b)-Generăm tabelul cu 2 coloane şi 6 linii:
- clic pe  Table  Insert  Table
- introducem nr. linii şi coloane 
- apoi OK
- înălţăm prima coloană( cu mouse-ul) 

11
- activăm creionul  Table Draw Table 
- trasăm o linie 
- împărţin coloana mijlocie în cinci (cu creionul) 
- începem să introducem datele în tabel

c)- Calculăm totalurile pe semestre (verticală)
- poziţionez sub coloana Ianuarie
- clic pe  Table  Formula…
- introducem formula 
=SUM(ABOWE)
- apoi OK
- pentru calculul 
adunărilor pe orizontală
d)- Îmbrăcăm tabelul (autoformatare):
- selectăm tabelu ( clic pe cruciuliţa din stânga-sus) 
- clic pe  Table  Table AutoFormat …
- aleg modelul preferat 
- apoi  Apply
Exerciţiul nr.2
a) În fişierul Evidenţă_semestrială.doc scrieţi titlul:
Situaţia vânzărilor pe primul semestru
b) Sub titlu, desenaţi tabelul:
12
Data:29.03.2007
Clasa : XI D
Durata: 50 minute
Unitatea de învăţare : Utilizarea aplicatiilor specializate pentru realizarea unor operatii de prelucrare grafica
Subiectul lecţiei : Functii specifice de desenare ,linii drepte,curbe, dreptunghiuri, elipse
Tipul lecţiei3 : Lectie mixta (comunicare/însuşire de noi cunoştinţe ; formarea sau consolidarea anumitor deprinderi )
La sfarşitul acestei ore elevii vor fi capabili să utilizeze funcţiile grafice ale editoarelor grafice
O1: utilizeze instrumentele dreptunghi,e lipsa
O2: utilizeze instrumentul linie dreapta,linie curba
O3: folseasca comenzile de rotire, ingustare/alungire a imaginii
O4: cunoasca modalitatile de modificare a culorii sau grosimii conturului
Strategii didactice:
Procedee de instruire:
-explicaţia în etape de comunicare;
-învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii;
-conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor.
Forme de organizare: -frontală
Forme de dirijare: dirijată de profesor
Resurse materiale:
-material bibliografic:
-manual,calculator, fişă de lucru, Internet
Metode de evaluare:
- chestionare orală
- verificare prin lucru în echipă (fişa de lucru şi calculatorul)
3
13
- observare sistematica a elevilor

1. Organizarea şi pregătirea clasei (1 min):
- verificarea frecvenţei elevilor;
- verificarea stării reţelei de calculatoare
2. Captarea atenţiei elevilor(1 min):
- anunţarea subiectului temei respective;
- anunţarea obiectivelor urmarite;
- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii.
3. Actualizarea cunostintelor anterioare(5 min):
- care sunt principalele instrumente de desenare? pensula de diferite grosimi, creion, radiera,
- cum se lucreaza cu caseta de culori? se foloseste butonul de umplere
4.Transmiterea noilor cunostinte (15min):
Editorul grafic Paint dispune de posibilitatea trasarii unor forme geometrice de baza : elipsa (cerc), dreptunghi precum si a unor
contururi neregulate
Exista 3 optiuni la trasarea acesora :
- dreptunghi (elipsa, poligon) gol
- dreptunghi plin cu contur
- dreptunghi plin fara contur
Mai sunt de asemenea accesibile instrumente de trasare a liniilor drepte si curbe, de diferite grosimi, selectate din caseta cu
optiuniModul de utilizare:
- se selecteaza instrumentul dorit
- culoarea de contur se selecteaza dand click stanga pe una din culorile din paleta , sau dublu click pt acces la alte culori
- culoarea de umplere a conturului se obtine cu click dreapta pe una din casutele paletei de culori
- tinand butonul stanga apasat deplasam mouse-ului pana la obtinerea dimensiunii dorite
-daca nu am obtinut forma sau dimensiunea dorita ,se poate anula actiunea cu comanda Undo
Trasarea liniilor se face prin selectarea cu mouse-ul a instrumentului dorit si deplasarea cu butonul stang apasat pana la obtinerea
formei dorite. In prealabil , trebuie aleasa culoare si grosimea dorita.
Pentru liniile curbe, dupa eliberarea butonului mouse-ului se da din nou click stanga pe un punct al liniei, si se trage intr-o alta
directiePentru mai multa precizie in realizarea desenelor se recomanda a se utiliza instrumentul "lupa" care permite marirea
imaginii de 2, 4, 6 ori, ( sau utilizarea comenzii Image/ Zoom/ Large) dupa care se revine la scara normala.
5.Consolidarea cunostintelor(25 min):
 Profesorul propune spre realizare o fişă de aplicaţii. Solicită elevilor prezentarea modalităţilor de realizare a aplicaţiilor.
elevii realizeaza sarcinile de pe fisa de lucru, modifica dimensiunea , culoarea desenului obtinut
14
6.Evaluarea (5 min):
Se verifica daca elevii si-au terminat sarcinile propuse pe fisa de lucru, se studiaza aspectul paginii si modul de salvare al
aplicatiilor. Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate. Eevii sunt atenţi la aprecieri şi la
recomandările făcute de profesor
Data: 29.11.2006
Clasa : XII A
Durata: 100 minute
Disciplina : TEHNOLOGII ASISTATE DE CALCULATOR
Unitatea de învăţare : Identificarea tipurilor de date si a operatiilor specifice acestora
Subiectul lecţiei : Modalitati de realizare a reclamei in spatiul virtual
Tipul lecţiei4 : Fixare si formare de deprinderi si priceperi
Scopurile lecţiei/O.R./C.S.
 INFORMATIV
-fixarea si consolidarea notiunilor teoretice prin aplicatii concrete;
 FORMATIV
-formarea deprinderilor de utilizare corecta a aplicatiilor PowerPoint, a retelei Internet si a aplicatiei Word;
 EDUCATIV
-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de introducerea calculatorului in toate
domeniile de activitate;
-dezvoltarea motivatiei invatarii, a intereselor de cunoastere si a trairilor
intelectuale;
-exprimarea unui mod de gandire creativ in structura si rezolvarea
problemelor;
La sfarşitul orei elevii vor şti :
O1: -să-şi formeze deprinderi de lucru specifice temei de studiu;
O2: să-şi dezvolte gândirea logică, capacitatea de generalizare si problematizare
O3: să argumenteze avantajele utilizării utilitarului PowerPoint şi a aplicatiei Word;
O4: să aprecieze corect soluţiile oferite de colegi;
O5: sa se implice cu placere si interes la toate etapele lectiei;
4
15
- metode de comunicare orala: conversatia, explicatia;
- metode de actiune: exercitiul, problematizarea;
- frontala;
- individuala;
- pe grupe;
Resurse materiale:
 -Un calculator (sistem de operare Windows, pentru utilizare: Microsoft Office)
 -Caiet de notiţe;
 -Proiect didactic;
 -Fişe de lucru.
Material bibliografic de specialitate
- Tehnologia informatiei si a comunicatiilor
Manual pentru clasa a X – a
Autoare : Daniela Oprescu, Cristina Eugenia Damacus
Spatiu de instruire :laboratorul de informatica
Metode de evaluare
-evaluare sumativa;
-evaluare continua (cu ajutorul calculatorului);
-evaluare formativa;
1. Momentul organizatoric Înainte de trecerea la noi prezentarea şi
 pregatirea lectiei explicarea noilor cunoştinţe este
-intocmirea proiectului didactic; necesară o recapitulare a cunoştinţelor
 organizarea si pregatirea clasei acumulate anterior, chiar în clasele
-verificarea frecventei elevilor; anterioare, indiferent dacă elevii
-verificarea existentei resurselor materiale; consideră aceste cunoştinţe ca fiind
2. Captarea atentiei clasei “arhicunoscute”, deoarece în acest mod
 anuntarea obiectivelor operationale se reîmprospătează vocabularul cu
 explicarea modului de desfasurare a activitatii noţiunile uitate şi se face mai uşor
Elevii sunt rugati de profesor sa porneasca calculatoarele si sa lanseze in executie aplicatia Microsoft PowerPoint si aplicatia trecerea la termenii noi ce urmează a fi
Word.Se trece apoi la reactualizarea cunostintelor. explicaţi, sau în cazul acestei lecţii se
3. Reactualizarea cunostintelor pot aplica aceste cunoştinţe mai uşor.
Profesorul are la dispoziţie un set de intrebări prin care va verifica oral nivelul de cunoştiinte. Aceste aplicaţii sunt uitle deoarece
a) Ce este o reţea de calculatoare ? stimulează creativitatea elevilor
16
O retea de calculatoare reprezinta un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectate prin intermediul oferindu-le posibilitatea să aplice
unor medii de comunicatie (cablu coaxial, fibra optica, linie telefonica, ghid de unde) in scopul utilizarii in comun cunoştinţe de la mai multe materii şi sa-
de catre un numar foarte mare de utilizatori şi exprime punctul de vedere asupra
b) Ce este reţeaua Internet ? unei teme date, abordând-o
Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoare interconectate care impreuna cu miile de personalizat.
calculatoare individuale (terminale, statii de lucu) si milioane de utilizatori , constituie comunitatea Internet care are
la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe servicii informatice si resurse (baze de date diverse,
biblioteci de programe, documentatii, etc.).
c) Care este clasificarea reţelelor de calculatoare ?
 retele locale ( LAN - Local Area Networks) - lucreaza la nivelul unei cladiri sau al unui grup de cladiri avand distanta
intre statiile de lucru de 10-1000 m;
 retele orasenesti ( MAN - Metropolitan Area Networks ) - lucreaza la nivelul unui oras avand distanta intre statiile de
lucru de ordinul kilometrilor;
 retele regionale/mondiale ( WAN - Wide Area Networks ) - lucreaza la nivelul unei regiuni sau la nivel mondial avand
distanta intre statiile de lucru de ordinul miilor de kilometri;
 retele publice ( PDN - Public Data Networks )
d) Ce este poşta electronică sau e-mailul ?
Poşta Internet – Email-ul este o formă modernă de comunicare, ce combină rapiditatea unui apel telefonic cu
înregistrarea şi expedierea unei scrisori.
4. Intensificarea retinerii si asigurarea transferului de informatii (aplicatie)
Realizati utilizand aplicatia Microsoft PowerPoint, aplicatia Word si reteaua Internet o reclama a liceului vostru. Puteti
implementa utilizand slid-urile o reclama liceului sau clasei voastre, astfel ca fiecare slide sa contina:
 Informatii utile;
 Scurt istoric;
 Specializari;
 Discipline optionale;
 Structura anului scolar;
 Profesori;
 Elevi;
 Clase;
 Rezultate deosebite;
 Baza materiala;
Informatile despre aceste campuri se vor realiza in word astefel veti putea realiza o legatura intre PowerPoint si Word. Iar in
incheiere veti putea trimite aceste informatii in mailurile fiecaruia sau persoanelor care sunt interesate de liceul vostru.
5. Concluzii si notarea elevilor
Se vor face aprecieri individuale si colective asupra activitatii desfasurate.Se trag concluzii privind insusirea de catre
17
elevi a modului de implementare si utilizare prezentarilor. Se remarca utilitatea acestora.
4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Data : 11.03.2007
Clasa : IX -D
Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI SI A COMUNICAŢIEI
Subiectul lecţiei :– REŢEAUA INTERNET
Tipul lecţiei : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :
Metode şi procedee :
- conversaţia: frontală, individuală, recapitulativă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, descoperirea
- aplicaţii pe calculator
Forme de organizare a activităţii elevilor :
- Individual
- Pe grupe
- La nivelul întregii clase
Resurse materiale (mijloace de învăţământ):
- CD cu soft educaţional – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat
de I.S.A.
- reţea proprie de calculatoare
- suport de curs (manualul)
- fişe de lucru
- material didactic (placa de retea, calculator dezmembrat)
- planşe pe format A2
- Prezentare Power Point : INTERNETUL – Reţeaua cu cea mai mare extindere
Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie

acţiunii indicatorilor de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie
( se bifează)
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific X Desi aceasta lectie necesita un bogat continut stiintific,
- adaptarea la nivelul clasei X doamna profesoara s-a adaptat la nivelul de cunostinte al
clasei
18
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul X s-a realizat o legătură între cunoştinţele anterioare si cele noi
cunoştinţelor anterioare prin referire la arhitectura calculatorului respectându-se
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective- X cerinţele programei şcolare
cadru, obiective de referinţă; competenţe generale,
competenţe specifice)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de X s-au utilizat metode moderne de predare-învăţare sugerate de
programa şcolară) programa şcolară inclusiv prin utilizarea dezvoltării de
- realizarea conexiunii inverse X abilităţi de comunicare orală, lucru pe care s-a pus accent,
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X doamna profesoara dovedind a avea cunostinte bogate de
- valorificarea valenţelor educative ale temei X metodica si pedagogie
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de X
corelaţii intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X s-a folosit conversaţia în toate tipurile ei, realizându-se un
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X feed-back permanent. Încadrarea în timp a lăsat de dorit,
- încadrarea în timp X deoarece numărul mare de activităţi solicita o perioadă mai
4. Evaluarea activităţii elevilor mare de timp.
- iniţială X
- formativă X
- finală X
5. Relaţia profesor-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă X Atmosfera in laboratorul de informatică a fost o atmosferă
- organizarea activităţii pe grupe sau X relaxată, elevii putând discuta atât între ei cât si cu doamna
independent/individual profesoară, nedepăşind limitele impuse de aceasta. Lucrul s-
a desfăşurat atât pe grupe cât şi individual, oferind
posibilitatea tuturor elevilor de a participa interactiv la lecţie
6. Alţi indicatori
19
4.3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)
În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.
Clasa: a IX a
Disciplina: Tehnologia informaţiei si a comunicaţiei
Nr. de ore /săptămâna: 2 ore / săptămână
Nr. de ore total: 70
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ /
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI NR. SĂPT OBS
ORE
DEFINIREA CONCEPTELOR DE  Identificarea componentelor hard şi soft ale unui S1
BAZĂ ALE UNUI SISTEM DE calculator
CALCUL, ALE REŢELELOR DE  Descrierea funcţionării unui calculator personal S2
CALCULATOARE PRECUM ŞI  Definirea conceptului de reţea de calculatoare şi
IMPLICAŢIILOR PRIVIND enumerarea avantajelor lucrului în reţea. S3 SEM
UTILIZAREA LOR Utilizează componentele hard şi soft  Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi 10 I
ale unui calculator a reţelelor
 Descrierea implicaţiilor utilizării calculatorului, din S4
punct de vedere al sănătăţii
S5
 Operarea corectă la nivel elementar S6
UTILIZAREA SITEMULUI DE  Descrierea interfeţei sistemului de operare S7
OPERARE WINDOWS PENTRU  Descrierea organizării informaţiilor pe suport extern
STOCAREA, PRELUCRAREA ŞI Utilizează elementele specifice  Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, S8
PREZENTAREA INFORMAŢIEI lucrului cu informaţii, stocarea directoare, fişiere 12 S9
acestora şi tipărirea lor  Aplicarea modalităţii de tipărire a unui fişiei S10
 Realizarea unor aplicaţii practice. S11
 Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a S12
datelor şi în special de editare. Funcţiile mouse-ului S13
FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA  Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii S14
ABILITĂŢII DE TASTARE Utilizează elementele specifice  Operarea ergonomică şi eficientă cu tastatura S15
CORECTĂ ŞI RAPIDĂ abilităţii de tastare corectă şi rapidă  Realizarea unor deprinderi practice de lucru rapid. 12 S16 SEM
S17 I
 Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare
prelucrării unui text
 Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului S18
 Aplicarea modalităţilor de formatare a textului
20
 Utilizarea avansată a editorului de texte S19
FORMATAREA ŞI DEZVOLTAREA  Formatarea finală a unui document
DEPRINDERILOR DE UTILIZARE Utilizează elemente specifice aplicaţiei  Descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire 12 S20
A UNUI PROCESOR DE TEXTE de editare texte Word a unui document SEM
 Descrierea facilităţilor de utilizare a poştei S21 II
electronice, a faxului şi prezentării oferite de editor
 Realizarea unor aplicaţii practice S22
 Deprinderea redactării corecte şi rapide a unor
documente S23
 Definirea noţiunilor legate de „arhitectura

„ internetului
 Enumerarea serviciilor oferite de Internet şi
FORMATAREA ŞI DEZVOLTAREA descrierea acestora S24
DEPRINDERILOR DE UTILIZARE  Enumerarea componentelor necesare accesului la
A MIJLOACELOR MODERNE DE Utilizează elemente specifice accesului Internet S25
COMUNICARE – REŢEAUA la o reţea locală şi la Internet  Clasificarea şi folosirea modului de adresare în
INTERNET Internet 12 S26
 Utilizarea posibilităţilor de căutare a informaţiilor SEM
 Aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de e- S27 II
mail
S28
 Descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în
utilizarea Internetului
S29
 Utilizarea serviciului de conversaţie
 Utilizarea corectă a regulilor de comportare în
reţeaua Internet
 Realizarea unor aplicaţii practice
 Utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării unei S30
pagini HTML
 Folosirea elementelor de bază pentru inserarea în S31
pagină a elementelor: text, imagine
 Aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru S32
realizarea unei pagini – copiere, mutare, ştergere
FORMAREA DEPRINDRILOR DE Utilizează elemente specifice realizării  Enumerarea şi aplicarea modalităţilor de a realiza o S33
CREARE A UNEI PAGINI WEB în fază iniţială a unei pagini web hiper-legătură 12 SEM
 Utilizarea tabelelor într-o pagină WEB II
 Realizarea unor aplicaţii practice S34
 Transformarea documentelor text obişnuite sau a
21
prezentărilor PPT în pagini WEB S35

Clasa : a IX –a Disciplina : Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor
Unitatea de învăţare: DEFINIREA CONCEPTELOR DE BAZĂ ALE UNUI SISTEM DE CALCUL, ALE REŢELELOR DE CALCULATOARE
PRECUM ŞI IMPLICAŢIILOR PRIVIND UTILIZAREA LOR.
Număr de ore alocate: 10 Data/date corespunzătoare numărului de ore : Saptamanile 1 – 5
NR. COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE
CRT. VIZATE
1 Identificarea componentelor  Unitatea centrală Resurse: Aplicaţii practice din care să rezulte că
hard şi soft ale unui calculator  Dispozitive de intrare - pedagogice –Metodica predării elevii cunosc dispozitivele de intrare şi de
personal  Dispozitive de ieşire informaticii, cursuri universitare, ghid de ieşire precum şi ca au dobândit conceptul
 Memorii evaluare modernă de sistem de operare
 Conceptul de sistem de - oficiale: - programa şcolară
operare - psihologice: - cunoştinţe dobândite
 Tipuri de software de către elevi la disciplina Informatică
- umane - colectiv eterogen
2 Descrierea funcţionării unui  rolul şi funcţiile
Mijloace de învăţământ: Aplicaţii practice care dovedesc că elevii
calculator personal componentelor unui
- manual şcolar-editura :Corint ştiu cum funcţionează un calculator
calculator personal
autor:Mioara Gheorghe;
3 Definirea conceptului de reţea  tipuri de reţea (LAN, MAN, - manual şcolar-editura :All Aplicaţii practice din care să rezulte că
de calculatoare şu enumerarea WAN, Internet) elevii cunosc noţuinea de reţea, ştiu să
- echipamenteledecalcul ale
avantajelor lucrului în reţea  partajare resurse, lucreze in reţea şi de asemenea comunică
laboratorului ;
comunicaţii in Internet - software AEL pe Internet
4 Argumentarea necesităţii  drepturi de acces Metode, strategii didactice: conversaţia: Aplicaţii practice din care să rezulte că
securizării computerelor şi a  viruşi informatici şi frontală, individuală, recapitulativă elevii cunosc importanţa securizării
reţelei antiviruşi dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, informaţiilor în reţea.
5 Descrierea implicaţiilor  Ergonomia postului de lucru descoperirea Aplicaţii practice diverse în care se
utilizării calculatorului, din  Măsuri de sănătate şi Aplicaţii pe calculator urmăreşte respectarea regulilor de
punct de vedere al sănătăţii. siguranţă în utilizarea sănătate şi siguranţă în utilizarea
calculatorului Forme de organizare: activitate frontală, calculatorului
 Afecţiuni provocate de un individuală
mediu de lucru inadecvat.
22
6 Descrierea aspectelor de bază  Legislaţia referitoare la
legale privind utilizarea soft- drepturile de autor privind
ului produsele software Aplicaţii practice care folosesc soft cu
 Aspecte economice ale licenţă şi urmărirea respectării utilizării
nerespectării legislaţiei de către elevi a softului licenţiat
(pentru producător, pentru
utilizator)
Clasa : a IX –a Disciplina : Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Unitatea de învăţare: UTILIZAREA SISTEMULUI DE OPERARE WINDOWS PENTRU STOCAREA, PRELUCRAREA ŞI PREZENTAREA
INFORMAŢEI
Număr de ore alocate: 12 Data/date corespunzătoare numărului de ore : Săptămânile 6 – 11
NR. COMPETENŢE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE

CRT. SPECIFICE VIZATE
1 Operarea corectă la  Pornirea-oprirea corectă – repornirea Resurse:
nivel elementar calculatorului - pedagogice –Metodica predării Aplicaţii practice din care să rezulte
 Vizualizarea informaţiilor referitoare la informaticii, cursuri universitare, ghid că elevii ştiu să lucreze corect cu
rsursele hardware şi software ale calculatorului de evaluare modernă calculatorul şi că ii cunosc
- oficiale: - programa şcolară componentele
2 Descrierea interfeţei  desktop: data şi ora, volumul, opţiuni desktop - psihologice: - cunoştinţe
sistemului de operare dobândite de către elevi la disciplina Aplicaţii practice în care rezultă că
de afişare
Informatică elevii cunosc interfaţa sistemului de
 pictograme
- umane - colectiv eterogen operare utilizat
 ferestre: descriere, vizualizare conţinut
3 Descrierea organizării  disc logic, director, fişier: identificare, Mijloace de învăţământ: Aplicaţii practice în cadrul cărora
informaţiilor pe suport proprietăţi, vizualizare conţinut - manual şcolar-editura :Corint elevii folosesc informaţii de pe
extern autor:Mioara Gheorghe; suport extern
4 Dobândirea  operaţii cu directoare şi fişiere: creare,copiere, - manual şcolar-editura :All
deprinderilor de lucru mutare, ştergere, căutare, redenumire, autor:Mariana Panţîru;
cu discuri logice, - echipamentele de calcul ale Aplicaţii practice din care rezultă că
realizarea unei copii de siguranţă pe dischetă,
directoare, fişiere laboratorului ; elevii ştiu să lucreze cu directoare şi
pe CD, sau pe un alt suport extern
- software AEL fişiere
 schimbarea discului de lucru curent
Metode, strategii didactice:
 schimbarea directorului de lucru curent
conversaţia: frontală, individuală,
5 Utilizarea unor  notepad recapitulativă Aplicaţii practice din care rezultă că
accesorii ale sistemului  paint elevii ştiu să folosească Paint,
de operare Windows  calculator Notepad
23
6 Aplicarea modalităţii  imprimantă dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, Aplicaţii practice din care rezultă că
de tipărire a unui  instalarea în sistem a unei imprimante descoperirea elevii ştiu să folosească o
fişier Aplicaţii pe calculator imprimantă
7 Realizarea unor  sugestii: realizarea unei felicitări, realizarea
Forme de organizare: activitate Aplicaţie practică: realizarea unui
aplicaţii practice unei diplome, editarea unui afiş sau a unei foi
frontală, individuală afiş publicitar din care să rezulte că
publicitare
elevii folosesc cunoştinţele
 organizarea aplicaţiilor realizate într-o dobândite până acum
structură de directoare proprii

Unitatea de învăţare: FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA ABILITĂŢII DE TASTARE CORECTĂ ŞI RAPIDĂ
CRT. VIZATE
1 Cunoaşterea tastaturii ca  descrierea diverselor tipuri de Resurse: Aplicaţii practice din care rezultă că
dispozitiv de introducere a datelor tastaturi - pedagogice –Metodica predării elevii ştiu să utilizeze corect tastatura
şi în special de editare  funcţiile tastelor informaticii, ghid de evaluare modernă şi cunosc funcţiile tastelor speciale
 taste speciale Windows. - oficiale: - programa şcolară
Deplasarea cursorului şi - psihologice: - cunoştinţe dobândite
click-uri obţinute cu tastatura de către elevi la disciplina Informatică
2 Dobândirea deprinderilor de  taste de editare - umane - colectiv eterogen Aplicaţii practice din care rezultă că
utilizare a tastaturii în procesul  tastele funcţionale, rol Mijloace de învăţământ: elevii cunosc amplasarea tastelor pe
de procesare text sau grafică - manual şcolar-editura :Corint tastatură, şi ştiu să folosească
 shortcut-uri, combinaţii de
autor:Mioara Gheorghe; shortcut-uri
taste
- manual şcolar-editura :All
3 Operarea ergonomică şi eficientă  poziţia corpului în timpul
Metode, strategii didactice: conversaţia:
cu tastatura lucrului
frontală, individuală, recapitulativă Aplicaţii practice în cadrul cărora se
 utilizarea corectă a mâinilor dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, urmăreşte poziţia corectă a elevilor în
în timpul lucrului descoperirea faţa calculatorului
 conştientizarea lucrului Aplicaţii pe calculator
eficient prin exerciţii practice
4 Realizarea unor deprinderi  jocuri practice şi aplicaţii Forme de organizare: activitate frontală,
practice de lucru rapid dedicate învăţării individuală Jocuri practice şi aplicaţii dedicate
 folosirea unui software de învăţării
instruire specializat
24
Unitatea de învăţare: FORMAREA ŞI DEZVOLAREA DEPRINDERILOR DE UTILIZARE A UNUI PROCESOR DE TEXTE
CRT. VIZATE
1 Enumerarea şi  lansarea unei aplicaţii de procesare text Resurse:
aplicarea operaţiilor  deschiderea unui document existent – - pedagogice –Metodica Aplicaţii practice din care să
de bază necesare modificarea şi salvarea lui predării informaticii, ghid de evaluare rezulte că elevii cunosc noţiuni
prelucrării unui text  crearea unui document nou modernă introductive despre un editor de
 închiderea unui document - oficiale: - programa şcolară texte
 utilizarea „ajutor-ului” - psihologice: - cunoştinţe
dobândite de către elevi la disciplina
2 Utilizarea operaţiilor  iniţializarea paginii de lucru
de bază în procesare textului Informatică
 introducerea informaţiilor în text, funcţia
- umane - colectiv eterogen
„anulare”
Aplicaţii practice din care să
 selectarea informaţiilor – caracter, cuvânt,
rezulte că elevii ştiu să utilizeze
paragraf, întregul document
operaţii de bază în procesarea
 copierea, mutarea, ştergerea – folosirea textului
comenzilor „Copiere”, „lipire”, „decupare”, etc
 căutarea şi înlocuirea – utilizarea comenzilor Mijloace de învăţământ:
„găsire”, „înlocuire” - manual şcolar-editura :Corint
3 Aplicarea diferitelor  schimbarea dimensiunii şi tipului caracterelor autor:Mioara Gheorghe; Aplicaţii practice din care să
modalităţi de formatare a  folosirea stilului : bold, italic şi subliniere - manual şcolar-editura :All rezlte că elevii cunosc
textului  marcarea vizuală paragraf, text modalităţile de formatare a
 utilizarea culorilor în text textului
 alinierea textului în cadrul documentului
 spaţierea rândurilor
 copierea formatului unui text selectat
 folosirea şi setarea tabulatorilor
25
4 Utilizarea avansată a  folosirea listelor
editorului de texte  utilizarea instrumentelor de pe bara de desenare
 inserarea şi formatarea tabelelor într-un Metode, strategii didactice:
document, operaţii cu tabele conversaţia: frontală, individuală,
 inserarea şi formatarea graficelor şi imaginilor recapitulativă dezvoltată şi expozitivă,
Aplicaţii prcatiice din care
 importarea obiectelor, tabelelor, graficelor, explicaţia, descoperirea
reiese că elevii ştiu să utilizeze
fişierelor Aplicaţii pe calculator
opţiunile avansate ale editorului
 inserarea bordurilor de pagină de texte
5 Formatarea finală a unui  stiluri şi paginare – aplicarea stilurilor existente

document unui document, numerotarea paginilor
Aplicaţii prcatice din care
 antet şi subsol, introducerea datei, autorului,
reiese că elevii cunosc
numărului de pagină
elemente de amănunt în ceea ce
 nota de subsol sau de sfârşit de text
Forme de organizare: activitate priveşte formatarea textului
 corectarea greşelilor de ortografie şi a celor
gramaticale frontală, individuală
6 Descrierea şi aplicarea corectă  trecerea în revistă a documentului – examinarea
a modului de tipărire a unui înaintea tipăririi Aplicaţii practice din care
document  folosirea opţiunilor de bază pentru tipărire reiese că elevii ştiu să
 tipărirea documentului utilizând una din tipărească documentul lucrat
imprimantele instalate sau într-un fişier
7 Descrierea facilităţilor de  opţiunea „trimitere către...” Aplicaţii practice din care
utilizare a poştei electronice,  opţiunea „scrisori şi corespondenţe...” reiese că elevii cunosc
faxului şi prezentării oferite de  opţiunea „trimitere fax...” modalităţile de utilizare a
editor  opţiunea „trimitere intr-o prezentare” poştei lectronice şi a faxului
8 Realizarea unor aplicaţii  sugestii: întocmirea unei cercetări, realizarea
practice unei diplome complexe, realizarea unei pagini
pentru fax, realizarea unui raport, realizarea Aplicaţie practică din care
unei scrisori oficiale, întocmirea unui referat la rezultă că elevii ştiu să aplice
o disciplină studiată ceea ce au învăţat până acum
 organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură
de directoare proprie
9 Deprinderea redactării corecte  reguli generale de tehnoredactare şi estetica
Aplicaţii practice din care
şi rapide a unor documente paginii tipărită
rezultă că elevii cunosc unele
 utilizarea „shortcut-ului” pentru funcţii mai des reguli specifice tehnoredactării
utilizate ale editorului
26
Unitatea de învăţare: FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE UTILIZARE A MIJLOACELOR MODERNE DE COMUNICARE –
REŢEAUA INTERNET

CRT. SPECIFICE VIZATE
1 Definirea noţiunilor  istoria Internetului
legate de „arhitectura”  protocolul de transmisie TCP/IP Aplicaţii practice din care
Internetului  DHCP într-o reţea locală reiese că elevii au înţeles şi
 Adresa IP, DNS Resurse: cunosc arhitectura Internetului
 Browser – protocolul http - pedagogice –Metodica predării
 Host şi client informaticii, ghid de evaluare modernă
- oficiale: - programa şcolară
 DNS
- psihologice: - cunoştinţe dobândite
 proxi
de către elevi la disciplina Informatică
2 Enumerarea serviciilor  WWW - umane - colectiv eterogen Aplicaţii prcatice din care
oferite în Internet  E-mail reiese că elevii cunosc
 Chat serviciile oferite in Internet
 Chat, exepmplificare pe NETMEETING
 Newsgroup
 FTP Mijloace de învăţământ:
 PORTAL - manual şcolar-editura :Corint
 E-comerce autor:Mioara Gheorghe;
 Formulare în Internet - manual şcolar-editura :All
 Baze de date on-line
 Operaţii bancare prin Internet
27
3 Enumerarea componentelor  Tipuri de comunicaţii
necesare accesului la  Modemul
Internet  Calculatorul Aplicaţii practice din care
 Browser reiese că elevii cunosc
 Provider componentele necesare
 Configurarea sistemului de operare pentru accesului la Internet
stabilirea legăturii cu un provider Metode, strategii didactice: conversaţia:
frontală, individuală, recapitulativă
4 Clasificarea şi folosirea  Adresarea de Internet dezvoltată şi expozitivă, explicaţia, Aplicaţii practice din care
modului de adresare pe  Adrese de e-mail descoperirea reiese că elevii cunosc modul
Internet  browsere Aplicaţii pe calculator de adresare in Internet
5 Utilizarea posibilităţilor de  motoare de căutare Aplicaţii practice din care
căutare a informaţiilor reiese că elevii ştiu să caute
informaţii pe Internet
6 Aplicarea modalităţilor de  programe de poştă: Outlook Express,
folosire a serviciului de e- Netscape Messenger, Eudora, Pegasus, etc
mail Forme de organizare: activitate frontală,
 citirea, întocmirea, trimitearea,
individuală
redirecţionarea unui mesaj Aplicaţii practice din care
 folosirea facilităţii „ataşare fişiere” reiese că elevii ştiu să
 folosirea agendei de adrese folosească serviciul de e-mail
 administrarea e-mail-urilor
 căutarea adreselor de e-mail
 pachete complete de birotică şi secretariat
7 Descrierea şi aplicarea  criptarea transmisiei Aplicaţii practice din care
măsurilor de securitate în  semnătura digitală reiese că elevii cunosc
utilizarea Internetului  apărarea împotriva viruşilor modalităţile de securitate a
 firewall informaţiilor
8 Utilizarea serviciului de  netmeeting
conversaţie  video şi audio conferinţe Aplicaţii practice din care
 telefonic IP reiese că elevii cunosc
 utilizarea corectă a serviciilor IRC modalităţile de conversaţie
 particularităţi ale comunicaţiei chat
9 Utilizarea corectă a regulilor  adresarea politicoasă.... Aplicaţii practice din care
de comportare în reţeaua  respectarea legislaţiei privind folosirea reiese că elevii cunosc regulile
Internet facilităţilor oferite de Internet de comportare în reţea
28
10 Realizarea unor aplicaţii  sugestii: căutarea şi extragerea unor
Aplicaţii practice din care
practice informaţii pentru una dintre disciplinele
reiese că elevii cunosc modul
stusiate folosind motoarele de căutare;
de utilizare a Internetului
utilizarea acestora într-un referat

Unitatea de învăţare: FORMAREA DEPRINDERILOR DE CREARE A UNEI PAGINI WEB
NR. COMPETENŢE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE NR

CRT. SPECIFICE VIZATE ORE
1 Utilizarea operaţiilor de  lansarea editorului HTML Resurse: Aplicaţii practice din care rezultă că
bază necesare realizării unei  interfaţa editorlui - pedagogice – elevii cunosc editorul HTML 1
pagini HTML Metodica predării
2 Folosirea elementelor de  inserarea şi formatarea unui text: corp de informaticii, ghid de
bază pentru inserarea în literă, mărime, stil, culoare – obţinerea evaluare modernă
pagină a elementelor: text, - oficiale: - Aplicaţii practice din care rezultă că
culorii – legătura cu aplicaţia Paint
imagine programa şcolară elevii cunosc elementele de bază
 inserarea unei imagini – modificarea
- psihologice: - pentru inserarea în pagină a unui text 2
proprietăţilor imaginii: poziţionare,
cunoştinţe dobândite de sau imagine
dimensiuni, încadrare text
 formatarea unui fundal sau a unei teme către elevi la disciplina
3 Aplicarea operaţiilor de bază  folosirea instrumentelor Copiere, decupare, Informatică
- umane - colectiv Aplicaţii practice din acare reiese că
necesare pentru realizarea lipire pentru a copia text, imagine 1
eterogen elevii cunosc opersaţiile de bază
unei pagini – copiere,
Mijloace de pentru realizarea unei pagini
mutare, ştergere
4 Enumerarea şi aplicarea  realizarea unei legături pe un text învăţământ: Aplicaţii practice din acare reiese că
modalităţilor de a realiza o - manual şcolar- elevii cunosc modalităţile de realizare 2
 realizarea unei legături pe o imagine
hiper-legătură editura :Corint a unei hiper-legături
 maparea unei imagini
29
5 Utilizarea tabelelor într-o  inserarea unui tabel autor:Mioara Gheorghe; Aplicaţii practice din care reiese că
pagină web  formatarea tabelului - manual şcolar- elevii cunosc modul de utilizare a 2
editura :All tabelelor într-o pagina web
6 Realizarea unor aplicaţii  sugestii:; întocmirea unei pagini web Metode, strategii
practice personale, realizarea paginii clasei utilizând didactice: conversaţia: Aplicaţie practică din care reiese că 2
paginile personale frontală, individuală, elevii pot aplica ceea ce au învăţat
 modalităţi de depozitare a paginii recapitulativă ,
7 Transformarea  aplicaţii practice explicaţia, descoperirea
documentelor text sau a Aplicaţii pe calculator Aplicaţii practice din care reiese că
prezentărilor PPT în pagini Forme de organizare: elevii ştiu să transforme texte in pagini 2
web activitate frontală, web
individuală
4.5. Proiect de lectie 2

DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR
CLASA : A IX-A D
SUBIECTU: REŢELE DE CALCULATOARE
TIPUL LECTIEI: DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
SCOPURI:
DE A ÎNŢELEGE CONCEPTUL DE REŢEA DE CALCULATOARE ŞI DE A ENUMERA AVANTAJELE LUCRULUI IN REŢEA, ÎN MOD
SPECIAL IN REŢEAUA INTERNET
CONTINUTUL INFORMATIV:
Lecţia conţine informaţii teoretice şi aplicaţii practice cu privire la reţele de calculatoare cunoscute, făcându-se referire la reţeaua Internet. Sunt
prezentate noţiuni precum: reţea, modem, rooter, swich, Internet, Intranet, etc.
OBIECTIVE OPERATIONALE
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:
O1: înţeleagă impactul tehnologiilor informatice în societate precum şi a necesităţii utilizării reţelelor de calculatoare
O2: definească o reţea de calculatoare şi componentele acesteia
O3: înţeleagă modul de conectare fizică şi de instalare a softului aferent
O4: realizeze o shemă generală, pe baza prezentărilor oferite de colegi, cu elementele definitorii ale unei reţele
O5: să-şi formeze şi să-şi dezvolte deprinderile de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reţeaua Internet
O6: să-şi formeze un mod de gândire creativ, în structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru iar la sfârşitul orei să se autoevalueze
RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT)

30
- CD cu soft educational – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat
de I.S.A.
- fişe de lucru
- material didactic (placa de retea, calculator dezmembrat)
- planşe pe format A2
- Prezentare Power Point : INTERNETUL – Reţeaua cu cea mai mare extindere
RESURSE PROCEDURALE(METODE ŞI PROCEDEE)

Metode şi procedee :
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR :
- Individual
- Pe grupe
- La nivelul întregii clase
STRATEGIE DE EVALUARE :
- Chestionar de autoevaluare
- Fişe de evaluare
CONDIŢII INIŢIALE DE REALIZARE:
Lecţia se desfăşoară în Laboratorul de informatică, Sala 2, laborator dotat cu 25 de calculatoare conectate la o reţea locală şi la reţeaua de Internet.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Lecţia se desfăşoara folosind metode moderne de predare+învăţare, şi anume metoda centrată pe elev, în care predarea se face ţinând cont de stilul de
învăţare al elevului.
Scopul Strategii de predare Timp Strategii de învăţare Resurse
predării alocat Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă practică
vizuală auditivă
Oferirea de Instruirea asistată 15 Descoperă punctele Ascultă prezentarea Utilizează tastatura pentru CD cu soft
informaţie de calculator min principale ale animată de intervenţia luarea notiţelor cu cuvinte educaţional;
legată de utilizând un prezentării multimedia profesorului cu exemple proprii într-un editor de texte; Reţeaua
reţelele de program de (sunt prezentate tipurile legate de reţelele utilizate Desenează schematic tipurile de proprie de
calculatoare predare : „Curs de de reţea, exemple, la ora actuală; reţele şi elementele definitorii calculatoare;
informatică entităţi participante, Pun intrebări în ale acestora;
interactiv” realizat conectarea fizică a momentele de oprire a
31
de I.S.A. staţiilor într-o reţea şi prezentării multimedia;
instalarea soft-ului,
animate şi însoţite de
sunet);
Explicarea Suport de curs şi 10 „observă” conceptele Completează spaţiile Studiază o placă de reţea pusă Suport de
conceptelor fişe de lucru min teoretice din suportul goale din fişele de lucru, la dispoziţia lor de profesor şi o curs;
teoretice de curs în care punctele pe măsură ce se încorporează pe placa de bază; Fişe de
cheie sunt evidenţiate derulează prezentarea Simulează instalarea softului lucru;
prin fonturi cu italic; multimedia; pentru reţeaua din laborator; Placă de
Subliniază cu culori sau Citesc şi rezolvă testul reţea;
încadrează în chenar programat pe calculator de la Test pe
principalele noţuini sfârşitul prezentării calculator;
legate de reţele; multimedia;
De la teorie la Predare 15 Prezintă colegilor Pun întrebări colegilor Simulează şi realizează o Reţeaua
practică: cea reciprocă(Aplicaţie: min trecerea de la conceptul (vizual) care „ predau” schemă generală, pe baza proprie de
mai mare şi Internetul – reţeaua general de „reţea” la pe baza suportului de prezentărilor oferite de colegi, a calculatoare;
des utilizată cu cea mai mare „reţeaua Internet”, curs, oferindu-le, în transferului informaţiilor cu Planşe de
reţea, extindere); componentele şi acelaşi timp, celor cu ajutorul internetului, printr-un format A2;
Internetul Profesorul aplicaţiile necesare dominantă practică modem sau cablu de reţea sau
monitorizează funcţionării acesteia (pe şansa de a-şi realiza unde radio;
activitatea (vine cu baza suportului de curs schema;
completări legate şi a experienţei Întocmesc un raport
de tehnologia de personale); verbal în privinţa
ultimă generaţie mesajelor cheie
„Wireless”); (feedback);
Dezvoltarea Dezbateri 15 Răspund întrebărilor Aduc argumente pro şi Utilizează diagramele realizate
de abilităţi de min adresate de ceilalţi contra utilizării pe parcursul orei, pentru ideile
comunicare colegi şi apelează la diferitelor tipuri de reţele principale şi legăturile dintre
orală profesor; pentru navigarea pe acestea;
Internet Se leagă de realitate pentru a
interveni în dezbatere;
Autoevaluare Completarea 5 min Chestionar de Chestionar de Chestionar de autoevaluare
individuală a autoevaluare autoevaluare
chestionarului
Evaluarea lecţiei:
Ce a decurs bine?
32
Ce trebuie modificat în viitor?
Data : 22.03.7007
Clasa : X F
Nr. de elevi (prezenţi/înscrişi) :28/30
Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI
Subiectul lecţiei : PREZENTAREA PRIMELOR NOŢIUNI DE CALCUL TABELAR
Tipul lecţiei : DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
Metode si procedee :
Forme de organizare a activitatii elevilor :
- Individual
- Pe grupe
- La nivelul intregii clasei
- CD cu soft educational – Instruire asistata de calculator utilizand un program de predare « Curs de informatica interactiv » realizat
de I.S.A.
- fişe de lucru
33
Indicatori Recunoaşterea acţiunii Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în
indicatorilor funcţie de indicatori, în vederea elaborării proiectelor
( se bifează) de lecţie
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific X Lecţia are un bogat conţinut ştiinţific, dar care a fost
- adaptarea la nivelul clasei X prezentat astfel încât să se adapteze la nivelul clasei, nivel
care in acest caz este destul de ridicat
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare X În desfăşurarea lecţiei s-a urmărit corelarea noilor
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective X cunoştinţe cu cele anterior dobândite, respectându-se
de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice) cerinţele progamei şcolare
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa X Respectând programa şcolară s-au utilizat metode activ-
şcolară) participative, doar realizarea de corelaţii interdisciplinare
- realizarea conexiunii inverse X a lăsat de dorit, acesta fiind o clasă cu specific mecamic,
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X lucru greu de aplicat în practică
- valorificarea valenţelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii X
intra/inter/transdisciplinare)
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X Doamna profesoara a aplicat la clasă metode moderne de
- încadrarea în timp X predare, dovedind cunoştinţe solide în acest sens.
4. Evaluarea activităţii elevilor Încadrarea în timp a fost buna, deşi s-a lucrat pe grupe
- iniţială X
- formativă X
- finală X Pe tot parcursul desfăşurării lecţiei a avut loc o evaluare
permanentă a elevilor atât cu privire la cunoştinţele
anterioare cât şi cu privire la cele nou acumulate

- atmosferă de lucru în clasă X
34
- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual X Atmosfera în clasă a fost, şi de acestă dată, relaxată, elevii
dovedind o bună comunicare cu doamna profesoară,
aceasta reuşind să menţină un cadru de lucru lejer, dar
totodată ordonat, deşi lucrul s-a desfăşurat pe grupe şi în
acest caz este mai dificil de menţinut ordinea în sală
6. Alţi indicatori
4.3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)

În interiorul planificării anuale se poate face o demarcaţie între semestre.
Clasa: a X-a
Disciplina: TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICATIEI
Nr. de ore /săptămâna: 1
Nr. de ore total: 36
Nr
Unitatea de invaţare Continuturi ale unitaţii de învaţare Competenţe vizate Sapt
ore
0 1 2 3 4
UTILIZAREA  Aplicarea operaţiilor de bază necesare realizării unei prezentări 12 S1
APLICAŢIILOR  Aplicarea elementelor de bază în procesarea textului Utilizează
SOFTWARE  Utilizarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea unei prezentări - copiere, elementele
SPECIALIZATE PENTRU mutare, ştergere specifice realizării
REALIZAREA UNEI  Aplicarea modalităţilor de formatare a unei prezentări unei prezentări
PREZENTĂRI POWER  Utilizarea elementelor grafice în prezentare Power Point
POINT  Utilizarea diagramelor
35
 Inserarea imaginilor şi altor obiecte într-o prezentare
 Realizarea animaţiei într-o prezentare
 Realizarea unei prezentări S12
 Identificarea modalităţilor de a realiza tipărirea prezentării
 realizarea unor aplicaţii practice
UTILIZAREA  Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Excel Utilizează 12 S13
APLICAŢIILOR  Utilizarea opţiunilor de formatare şi gestionare a datelor din foile de calcul elementele
SOFTWARE  Utilizarea formulelor şi a funcţiilor specifice lucrului
SPECIALIZATE PENTRU  Utilizarea corectă a optiunilor de tipărire a unei foi de calcul cu tabele şi
CALCULUL TABELAR -  Utilizarea unor tehnici şi procedee de realizare de grafice şi diagrame efectuării de calcul
EXCEL  Realizarea de import obiecte tabelar
 Realizarea unor aplicaţii practice
S25
UTILIZAREA  Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Access Utilizează 36 S26
APLICAŢIILOR  Operarea cu baze de date elementele
SOFTWARE  Crearea şi utilizarea formularelor specifice realizării
SPECIALIZATE PENTRU  Utilizarea informaţiilor dintr-o bază de date unei baze de date şi
BAZE DE DATE - ACCESS  Crearea şi utilizarea rapoartelor realizează aplicaţii
 Realizarea unor aplicaţii practice practice S36
Clasa : a X-a Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIEI

Unitatea de învăţare: UTILIZAREA APLICAŢIILOR SOFTWARE SPECIALIZATE PENTRU REALIZAREA UNEI PREZENTĂRI POWER POINT
Număr de ore alocate: 12 Data/date corespunzătoare numărului de ore : s1 – s11
CRT SPECIFICE VIZATE
1 Aplicarea operaţiilor de  Pornirea aplicaţiei Resurse: Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
bază necesare realizării  Deschiderea unei prezentări existente – - pedagogice – ştiu să deschidă aplicaţia, pot să sa auto
unei prezentări modificarea şi salvarea prezentării Metodica predării documenteze colosind Help
 Închiderea prezentării informaticii, cursuri
Folosirea „Ajutor” – ului universitare, ghid de
2 Aplicarea elementelor de  Crearea unei noi prezentări evaluare modernă
bază în procesarea  Alegerea caracteristicilor pentru diapozitiv (slide) - oficiale: - Elevii să realizeze o prezentare formată din 2
textului – modificarea acestora programa şcolară slide-uri apoi să modifice conţinutul, să
- psihologice: - insereze o imagine, să şteargă un slide, să
 Inserarea unui text
cunoştinţe dobândite de salveze prezentarea.
 Inserarea unei imagini
36
3 Utilizarea operaţiilor de  Folosirea instrumentelor Copiere, Decupare, către elevi la disciplina
bază necesare pentru Lipire pentru a copia text, imagine, diapozitive în Informatică Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
realizarea unei prezentări cadrul unei prezentări sau între mai multe - umane - colectiv ştiu să modifice conţinutul unui slide, să
– copiere, mutare, prezentări active eterogen copie o imagine dintr-un fişier, să copie un
ştergere  Ştergerea obiectului selectat Mijloace de învăţământ: slide dintr-o altă prezentare, să şteargă un
 Reordonarea diapozitivelor într-o prezentare - manual şcolar- slide, să salveze prezentarea.
 Ştergerea unei/unor folii dintr-o prezentare editura :Corint
4 Aplicarea modalităţilor  Formatarea textului – corp de literă, stil, mărime, autor:Mioara Gheorghe;
- manual şcolar- Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
de formatare a unei culori, centrare, aliniere
editura :All pot să formateze conţinutul unui slide,
prezentări  Redimensionarea şi mutarea casetelor text într-un
autor:Mariana Panţîru; realizând o prezentare atractivă.
diapozitiv
- echipamentele de
5 Utilizarea elementelor  Inserarea obiectelor grafice în prezentare: linii,
calcul ale
grafice în prezentare casete, cercuri Elevii să ştie să adauge elemente de grafică
laboratorului ;
 Modificarea poziţiei şi aspectului unui obiect - software AEL
prezentării.
grafic - mutarea, mărime, culoare, umbriri Metode, strategii
6 Utilizarea diagramelor  Crearea unei diagrame didactice: conversaţia: Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
 Modificarea structurii unei diagrame frontală, individuală, ştiu să realizeze o prezentare care să
 Crearea de diferite tipuri de diagrame: bar chart, recapitulativă evidenţieze prin grafice progresul lor şcolar.
pie chart, etc. dezvoltată şi
7 Inserarea imaginilor şi  Inserarea unei imagini – modificarea proprietăţilor expozitivă, explicaţia,
Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
altor abiecte într-o imaginii, mutarea ei în alt diapozitiv, descoperirea
Aplicaţii pe calculator ştiu să lucreze cu imagini, pentru a realiza o
prezentare  Importarea altor obiecte în prezentare: text, foi de prezentare reuşită.
calcul, tabele, diagrame, fişiere grafice
8 Realizarea animaţiei într-  Adăugarea de efecte de animaţie Forme de organizare:
o prezentare activitate frontală, Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
 Schimbarea efectelor de animaţie preselectate
individuală pot să realizeze efecte de animaţie atât asupra
 Adăugarea de efecte de tranziţie a diapozitivelor
obiectelor unui slide cât şi asupra prezentării.
9 Realizarea unei  Selectarea formatului de ieşire optim pentru
prezentări prezentare: overhead, handout, diapozitive de 35
mm (35 mm slides), prezentare pe ecran (on-screen Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
show) ştiu să facă prezentarea unui moment cu
 Schimbarea orientării diapozitivelor - orizontal, ajutorul Power Point, folosind programarea
vertical în timp a diapozitivelor, note pentru
 Începerea unui slide-show de la orice folie prezentator, etc.
 Folosirea instrumentelor de navigare pe ecran
 Ascunderea unui /unor diapozitive
37
10 Identificarea  Tipărirea diapozitivelor în diferite formate
modalităţilor de a realiza Aplicaţii practice
tipărirea
11 Realizarea unor aplicaţii  Sugestii: realizarea unei prezentări vizând
Aplicaţii practice
practice anotimpurile

Unitatea de învăţare: UTILIZAREA APLICAŢIILOR SPECIALIZATE PENTRU CALCUL TABELAR - EXCEL
Număr de ore alocate: 12 Data/date corespunzătoare numărului de ore : s12 – s23
1 Aplicarea operaţiilor  Deschiderea aplicaţiei Resurse: Aplicaţii practice din care să rezulte că
elementare şi a  Deschiderea, salvarea unei foi/registru de calcul - pedagogice – elevii ştiu să deschidă aplicaţia, pot să sa
conceptelor de bază  Folosirea funcţiei „ajutor” Metodica predării auto documenteze folosind Help
ale aplicaţiei Excel  Închiderea aplicaţiei informaticii, cursuri
 Moduri de vizualizare
38
2 Utilizarea opţiunilor  Formatarea documentului: stabilirea dimensiunilor şi universitare, ghid de
de formatare şi marginilor paginii, orientarea acesteia, adăugare antet şi evaluare modernă
gestionare a datelor subsol, introducere numere pagină, etc. - oficiale: -
din foile de calcul  Formatarea celulelor în conformitate cu tipul datelor ce le programa şcolară
vor conţine - psihologice: -
cunoştinţe dobândite de
 Introducerea de informaţii într-o celulă: numere, text,
către elevi la disciplina
simboluri
Informatică Aplicaţii practice din care să rezulte că
 Formatarea textului: font, dimensiune, stil, culoare, orientare - umane - colectiv elevii ştiu să deschidă/închidă un registru
 Selectarea unei celule sau a unui grup de celule adiacente eterogen nou, să insereze, să şteargă şi să
sau neadiacente, a unei linii, a unui rând redenumească foile dintr-un registru, să
 Copierea/mutarea conţinutului unei celule într-o altă celulă a insereze/şteargă linii/coloane intr-o foaie
aceleiaşi foi de calcul sau a altei foi de calcul active sau între să selecteze celule şi grupuri de celule şi
registre să le copie pe aceeaşi foaie sau altă foaie,
 Ştergerea unei celule sau a unui grup de celule adiacente, a să îmbine celule, să bordeze grupuri de
unei linii, a unui rând celule.
 Căutarea/înlocuirea conţinutului unei celule
Mijloace de
 Inserarea de rânduri/coloane
învăţământ:
 Modificarea dimensiunilor liniilor şi coloanelor - manual şcolar-
 Unirea celulelor şi stabilirea tipului de aliniere editura :Corint
 Stabilirea tipurilor de margini utilizate pentru o celulă sau un autor:Mioara Gheorghe;
grup de celule - manual şcolar-
 Sortarea datelor după unul sau mai multe criterii editura :All
3 Utilizarea formulelor  Introducerea unei formule simple într-o celulă autor:Mariana Panţîru;
şi a funcţiilor  Formule aritmetice şi logice pentru adunări, scăderi, - echipamentele
înmulţiri şi împărţiri de calcul ale Elevii să ştie să folosească formule
laboratorului aritmetice pentru calcularea anumitor
 Completarea automată a unei serii de date (autofill).
; câmpuri, să cunoască câteva funcţii de
 Folosirea funcţiilor: min, max, count, sum, average - software AEL interes general, să folosească referinţele
 Funcţia IF relative, absolute şi mixte în formule.
 Folosirea referinţei relative, absolută sau mixtă a unei celule
în formule sau funcţii
4 Utilizarea corectă a  Fixarea opţiunilor pentru tipărire Metode, strategii Aplicaţii practice din care să rezulte că
opţiunilor de tipărire  Tipărirea unei secţiuni a foii de calcul, a unui grup de celule didactice: conversaţia: elevii pot să tipărească o secţine de foaie
a unei foi de calcul adiacente, a foii de calcul active sau a unui registru de calcul de calcul sau un registru de calcul
39
5 Utilizarea unor tehnici  Diagrame şi grafice realizate cu ajutorul datelor din registru frontală, individuală,
şi procedee de de calcul recapitulativă Aplicaţii practice din care să rezulte că
realizare de grafice şi  Editarea şi modificarea unei diagrame sau a unui grafic dezvoltată şi elevii pot să utilizeze insereze şi să
diagrame expozitivă, explicaţia, lucreze cu diagrame
 Schimbarea tipului diagramei
descoperirea
 Mutarea/copierea, ştergerea diagramelor sau a graficelor
Aplicaţii pe calculator
6 Realizarea de import  Importul de fişiere imagine, grafice, etc. într-un registru de Aplicaţii practice din care să rezulte că
de obiecte calcul elevii ştiu să importe imagini, grafice, etc
 Copierea, mutarea şi redimensionarea obiectului importat şi să lucreze cu ele
7 Realizarea unor  Sugestii: situaţia mediilor elevilor clasei la sfârşitul unui Forme de organizare:
aplicaţii practice semestru activitate frontală, Aplicaţii practice din care să rezulte că
individuală elevii ştiu să folosească corect aplicaţia
 Realizarea unor tabele de buget pentru calcul tabelar
 Inventare

Unitatea de învăţare: UTILIZAREA APLICAŢIILOR SPECIALIZATE PENTRU BAZE DE DATE - ACCESS
Număr de ore alocate: 12
Data/date corespunzătoare numărului de ore : s24 – s36
40
1 Aplicarea operaţiilor 2 Deschiderea aplicaţiei Resurse: Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
elementare şi a 3 Deschiderea, modificarea, salvarea şi  pedagogice – ştiu să deschidă/închidă un tabel, să insereze,
conceptelor de bază ale închiderea unei baze de date existente Metodica predării să şteargă şi să modifice articolele dintr-un
aplicaţiei Access informaticii, cursuri
4 Folosirea funcţiei „ajutor” tabel, să sorteze şi să filtreze articolele, să
universitare, ghid de realizeze duplicate ale tabelelor
5 Închiderea aplicaţiei evaluare modernă
6 Moduri de vizualizare  oficiale: - programa
2 Operarea cu baze de 2 Proiectarea unei baze de date şcolară
date 3 Crearea unei tabele  psihologice: -
4 Definirea unei chei primare cunoştinţe dobândite de către
5 Stabilirea unui index elevi la disciplina
6 Modificarea proprietăţilor unui câmp Informatică Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
7 Introducerea de date în tabelă - umane - colectiv eterogen ştiu să stabilească o relaţie între tabele care
8 Vizualizarea informaţiilor dintr-o Mijloace de învăţământ: au un câmp comun folosind facilităţile oferite
tabelă - manual şcolar-editura de aplicaţie.
9 Modificarea datelor într-o tabelă :Corint
10 Adăugarea de înregistrări într-o bază autor:Mioara Gheorghe;
de date - manual şcolar-editura :All
11 Ştergerea de înregistrări într-o bază de autor:Mariana Panţîru;
date echipamentele de calcul ale
3 Crearea şi utilizarea  Crearea unui formular simplu laboratorului ;
formularelor  Introducerea datelor în baza de date  software AEL
folosind formulare simple Metode, strategii didactice:
 Formatarea textului conversaţia: frontală, Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
 Schimbarea culorii fondului într-un individuală, recapitulativă pot realiza elemente de interfaţă simple
formular dezvoltată şi expozitivă, folosind facilităţile oferite de aplicaţie.
 Importul unei imagini sau fişier text explicaţia, descoperirea
într-un formular Aplicaţii pe calculator
 Modificarea modului de aranjare a
obiectelor în formular
41
4 Utilizarea informaţiilor  Conectarea la o bază de date existentă Forme de organizare:
dintr-o bază de date  Căutarea unei înregistrări activitate frontală, individuală
 Crearea unei interogări simple
 Crearea unei interogări multiple
Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
 Salvarea unei interogări
ştiu să stabilească o relaţie între tabele care
 Filtre: adăugare, eliminare au un câmp comun folosind facilităţile oferite
 Adăugarea, eliminarea de câmpuri de aplicaţie.
într-o interogare
 Selecţia şi sortarea datelor după
criterii sau în baza operatorilor logici
uzuali
5 Crearea şi utilizarea I. Crearea unui raport
rapoartelor II. Modificarea unui raport
Elevii să ştie să folosească întocmească
III. Crearea, modificarea unui antet şi
rapoarte cu datele pe care le au în tabele
subsol
folosind facilităţile oferite de aplicaţie.
IV. Gruparea datelor într-un raport,
total-raport, subtotal-raport
6 Realizarea unor  Sugestii: realizarea bazei de date a Aplicaţii practice din care să rezulte că elevii
aplicaţii practice clasei şi interogarea ei şi- au format deprinderi de lucru cu această
aplicaţie
42
4.5. Proiect de lecţie5
DISCIPLINA: TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR
CLASA : A X-A F
SUBIECTU: PREZENTAREA PRIMELOR NOŢIUNI DE CALCUL TABELAR
TIPUL LECTIEI: DOBÂNDIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
SCOPURI:
SCOPUL ÎNTREGII SESIUNI ESTE DE A ÎNŢELEGE ŞI UTILIZA PRIMELE NOŢIUNI DE CALCUL TABELAR
CONTINUTUL INFORMATIV:
Lecţia conţine informaţii teoretice şi aplicaţii practice cu privire la modul de calcul tabelar, făcându-se referire la Microsoft Excel. Sunt prezentate
noţiuni precum: foaie de lucru, registru, celule, formule, etc.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Până la sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:
O1: cunoască şi să utilizeze aplicaţia Microsoft Excel din pachetul Microsoft Office
O2: să-şi dezvolte deprinderi de lucru cu foi de calcul şi celule
O3: să-şi formeze capacitatea de a utiliza instrumente informatice în procesul de predare – învăţare, respectiv de a identifica lecţia de pe reţea şi de
a o utiliza de câte ori este nevoie.
RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVATAMANT)
- CD cu soft educaţional – Instruire asistată de calculator utilizând un program de predare « Curs de informatică interactiv » realizat
de I.S.A.
- fişe de lucru
- Prezentare Power Point : EXCEL-un mod usor de calcul tabelar
RESURSE PROCEDURALE(METODE SI PROCEDEE)

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR :
- Individual
- Pe grupe
- La nivelul intregii clase
STRATEGIE DE EVALUARE :
5
Proiect de lecţie aplicabil la toate tipurile de lecţii din sistem (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)
43
- Chestionar de autoevaluare
- Fişe de evaluare
CONDITII INIŢIALE DE REALIZARE:
Lecţia se desfăşoară în Laboratorul de informatică, Sala 2, laborator dotat cu 25 de calculatoare conectate la o reţea locală şi la reţeaua de Internet.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Lectia se desfasoara conform metodelor moderne de invatare predare în care se pune accent pe stilurile de invăţare ale elevului
Scopul predării Strategia de Timp alocat Strategii de invatare Resurse
predare Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominanta
vizuală auditivă practică
Oferirea de Instruire asistată 10 min Descoperă punctele Ascultă prezentarea Desenează schematic Reţeaua proprie de
informatii: de calculator principale ale animată de intervenţia principalele comenzi ce calculatoare
operatii de baza utilizând o lecţie prezentării Power profesorului si urmăresc urmează a fi folosite pe Elevii copiază
specifice realizată in Point si urmăresc individual lecţia parcursul lecţiei lecţia in caiete
calculului tabelar Microsoft Power explicaţiile Pun intrebări in momentele Prezentare Power
Point profesorului de oprire a prezentării Point a lecţiei
Power Point
Explicarea Suport de curs 15 min Urmăresc prezentarea Urmăresc prezentarea Verifică schema desenată Fişe de lucru;
conceptelor electronic in Power Point , Power Point şi completează anterior urmărind încă o Prezentarea Power
teoretice Power Point şi fişe identifică şi subliniază spaţiile goale din fişele de dată prezentarea Power Point a lecţiei;
de lucru din suportul de curs lucru, pe baza informaţiilor Point
oferit principalele „auzite” de până acum
etape necesare lucrului
cu editorul de calcul
tabelar
De la teortie la Practică 15 min Aplică cunoştinţele Urmează indicaţiile oferite Răspunde cerinţelor Fişe de lucru
practică individuală pe teoretice dobândite, de fişa de lucru, elaborate de profesor prin
computer folosind o fişă de lucru consultând, în caz de fişa de lucru. Se pot
pregătită anterior nevoie, prezentarea Power deschide aplicaţii Excel
Point
Evaluarea lecţiei Test interactiv 10 min Test interactiv pentru Test interactiv pentru Verificarea implementării Test pe computer
grupa de vizuali grupa de auditivi fişei de lucru pe computer cu autocorectare
Evaluarea lecţiei:
Ce a decurs bine?
Ce trebuie modificat în viitor?
4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI
44
Data : 23.05.2007
Clasa : IX C
Disciplina : Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei
Subiectul lecţiei : test de verificare
Tipul lecţiei : de verificare si apreciere a rezultatelor scolare
 individuala in etapa de rezolvare a testului si de autoevaluare
 colectiva in etapa de apreciere a lucrarii
 independenta
- Resurse psihologice ale desfasurarii activitatii:
 Capacitatea de invatare a clasei
 Elevii si-au insusit notiunile teoretice predate la capitolul Mijloace moderne de comunicare- Internet, precum si modul de utilizare a
acestuia.
 Diagnosticul motivatiei
 Interesul pentru insusirea cunostintelor necesare este acelasi la intregul colectiv
 Motivatie
 Se vor constientiza elevii de necesitatea utilizarii Internetului pentru documentare, comunicare si prezentarea informatiilor din domeniul
propriu de activitate
test cu itemi cu alegere multipla, cu raspuns scurt/ de completare, de tip pereche, cu alegere duala
barem de notare detaliat a testului
flipchart
 Pentru elevi:
45
 Tehnologia informatiei si a comunicatiilor,D.Oprescu, C.Damacus, Editura Niculescu 2006
 Didactica predarii Informaticii, Cristian Masalagiu, Ioan Asiminoaei, editura Polirom
Indicatori Recunoaşterea acţiunii Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie

indicatorilor de indicatori, în vederea elaborării proiectelor de lecţie
( se bifează)
1.Aspect informativ
- conţinut ştiinţific X
- adaptarea la nivelul clasei X
- încadrarea noilor cunoştinţe în sistemul cunoştinţelor anterioare X
- realizarea cerinţelor programei şcolare (obiective-cadru, obiective X
de referinţă; competenţe generale, competenţe specifice)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative (sugerate de programa X
şcolară)
- realizarea conexiunii inverse X
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X
- valorificarea valenţelor educative ale temei X
- dezvoltarea capacităţii de transfer (realizarea de corelaţii X
intra/inter/transdisciplinare)
- aplic. metodelor şi a procedeelor didactice X
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X
- încadrarea în timp X
4. Evaluarea activităţii elevilor
- iniţială X
- formativă X
- finală X
- atmosferă de lucru în clasă X
- organizarea activităţii pe grupe sau independent/individual X
6. Alţi indicatori
4.5. Proiect de lecţie6
DISCIPLINA:TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIEI
6
Proiect de lecţie aplicabil la toate tipurile de lecţii din sistem (dobândire de cunoştinţe, mixtă, formare de priceperi şi deprinderi, recapitulare, evaluare)
46
CLASA:X C
SUBIECTUL : Aplicatii practice de laborator
TIPUL LECŢIEI: Fixare si formare de deprinderi si priceperi

SCOPURI:
 INFORMATIV
-fixarea si consolidarea notiunilor teoretice prin aplicatii concrete;
 FORMATIV
-formarea deprinderilor de utilizare corecta a aplicatiilor PowerPoint;
 EDUCATIV
-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de introducerea calculatorului in toate
domeniile de activitate;
-dezvoltarea motivatiei invatarii, a intereselor de cunoastere si a trairilor
intelectuale;
-exprimarea unui mod de gandire creativ in structura si rezolvarea
problemelor;
NIVELUL INITIAL AL CLASEI:
-elevii cunosc sistemul de operare Windows
-elevii au cunostinte despre utilitarul Microsoft Word
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Până la sfârşitul orei vor fi capabili să:
O1: definească noţiunea de prezentare;
O2: lanseze în execuţie aplicaţia, şi să introducă corect date;
RESURSE PROCEDURALE( METODE ŞI PROCEDEE):
 metode de invatamant
-metode de comunicare orala: conversatia, explicatia;
-metode de actiune: exercitiul, problematizarea;
 procedee de instruire
-conversatia de consolidare;
-explicatia (in etapa de asimilare a noilor cunostinte);
-exercitii de consolidare;
 forme de organizare a activitatii instructive
-frontala;
-individuala;
-pe grupe;
 forme de dirijare a activitatii
47
-dirijata de profesor sau prin materiale didactice;
-independenta;
 resurse materiale
-Un calculator (sistem de operare Windows, pentru utilizare: Microsoft Office)
-Caiet de notiţe;
-Proiect didactic;
-Fişe de lucru.
 material bibliografic de specialitate
- Tehnologia informatiei si a comunicatiilor
Manual pentru clasa a X – a
Autoare : Daniela Oprescu, Cristina Eugenia Damacus
 spatiu de instruire :laboratorul de informatica
 metode de evaluare
-evaluare sumativa;
-evaluare continua (cu ajutorul calculatorului);
-evaluare formativa;
DESFASURAREA ACTIVITATII
1. Momentul organizatoric
 pregatirea lectiei
-intocmirea proiectului didactic;
 organizarea si pregatirea clasei
-verificarea frecventei elevilor;
-verificarea existentei resurselor materiale;
2. Captarea atentiei clasei

 anuntarea obiectivelor operationale
 explicarea modului de desfasurare a activitatii
Elevii sunt rugati de profesor sa porneasca calculatoarele si sa lanseze in executie aplicatia Microsoft PowerPoint.Se trece apoi la reactualizarea
cunostintelor.
3. Reactualizarea cunostintelor:Profesorul are la dispoziţie un set de intrebări prin care va verifica oral nivelul de cunoştiinte.
INTREBARE RASPUNS ASTEPTAT
1. Ce este o aplicatie PowerPoint? Aplicatia PowerPoint este un editor grafic care ne ajuta sa creem prezentari de proiecte, promovarea unor produse
sau servicii, rapoarte privind realizarile unei firme intr-o perioada data, rezentari cu caracter personal(album si
fotografii).
48
Elementul de baza al unei al unei aplicatii este slide-ul sau diapozitivul.
2. Ce este o slide-ul sau diapozitivul?
 Meniul Start Programs  Microsoft PowerPoint;
3. Cum se lanseaza in executie o aplicatie  Se efectueaza dublu click pe pictograma de pe descktop;
PowerPoint?
Salvarea unei prezentari se realizeaza in felul urmator:
4. Cum se realizeaza salvarea unei prezentari? Care Meniul File  Save As (Fisier  Salvare ca);
sunt modalitatiile de vizualizare a unei prezentari? Vizualizarea unei prezentari se realizeaza in felul urmator:
 Meniul Expunere diapozitiv – Vizualizare diapozitiv.
 Cu ajutorul butonului sau tastei F5.
4. Intensificarea retinerii si asigurarea transferului de informatii (cu exercitii initiale de verificare)
Fisa 1 - Microsoft PowerPoint

1.Realizati o prezentare care sa contina textul urmator:
Diapozitiv 1
“Modalitati de formatare a unei prezentari
Conceptul de formatare se refera la schimbarile care se fac in aspectul unei prezentari.
Pentru a formata un text ce urmeaza a fi introdus, se muta cursorul in locul in care se doreste introducerea textului si apoi se da comanda de
formatare.
Pentru a formata un text deja introdus, acesta se selecteaza si apoi i se da comanda de formatare.”
Formatarea caracterelor
-pentru titlul: fontul utilizat Arial, dimensiune font 16, italic, culoare font verde, aliniere la centru
-pentru text: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 12, italic, culoare font rosu, culoare fond galben, aliniere la stanga
Diapozitiv 2
“Formatarea caracterelor
Caracterele sunt reprezentate de litere, numere, simboluri (&,*,$), semen de punctuatie si spatii.
Termenul de formatare al caracterelor se refera la atributele pe care le au caracterele individuale intr-o prezentare.In cadrul unui text, caracterele
utilizate sunt bine definte de anumite marimi cum ar fi: tipul fontului, stilul si dimensiune acestuia.”
-pentru titlul: fontul utilizat Arial, dimensiune font 14, ingrosat, culoare font rosu, aliniere la centru
-pentru text: fontul utilizat Arial, dimensiune font 14, ingrosat, culoare font verde, culoare fond albastru, aliniere la stanga
Diapozitiv 3
“Cum se redimensioneaza caseta de text?
Pasul 1 –se executa clic in sectiunea titlului sau a textului.Acesta va fi incadrat de un cadru
In coltul cadrului precum sip e fiecare din cele patru laturi ale acestuia, se observa punctele pentru redimensionare(mici patratele)
49
Pasul 2-pentru redimensionarea pe o singura directie(numai pe orizontala sau numai pe verticala), se fixeaza cursorul mouse-ului pe unul din
patratele aflate pe directia dorita si tinand butonul apasat, se trage pana cand caseta a capatat dimensiunea dorita dupa care se eliberaeaza butonul”
-pentru titlul: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 16, ingrosat, culoare font portocaliu, aliniere la centru
-pentru text: fontul utilizat Arial Narrow , dimensiune font 14, ingrosat, culoare font alb, culoare fond albastru deschis, aliniere la stanga
2.Salvati prezentarea cu numele modalitati de formatare .
3.Aplicati efecte de animatie diapozitivelor
4.Vizualizati prezentarea.
Fisa 2-Microsoft PowerPoint

1.Realizati o prezentare cu numele APLICATIE (FISIER-SALVARE CA…)
2.Inserati in prezentare 5 diapozitive.(INSERARE – DIAPOZITIV NOU)
Diapozitiv 1
Editati textul urmator:
“Programul Microsoft PowerPoint face parte din pachetul de programe Microsoft Office, alaturi de Word si Excel, este folosit pentru realizarea
de prezentari animate in domenii cum ar fi cel publicitar.Fiind o aplicatie din pachetul Microsoft Office , Microsoft PowerPoint prezinta o interfata
destul de asemanatoare cu cea a programelor Word si Excel , avand o serie de elemente comune : aceeasi organizare a sistemului de meniuri si a barelor
de instrumente.”
-pentru text: fontul utilizat Times New Roman, dimensiune font 16, cursiv, culoare font verde, culoare fond galben, aliniere la stanga FORMAT-
FONT,FORMAT-FUNDAL, butonul ALINIERE LA STANGA
-inserati o imagine din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA
Diapozitiv 2
Editati textul urmator:
“Fiind o aplicatie din pachetul Microsoft Office , Microsoft PowerPoint prezinta o interfata destul de asemanatoare cu cea a programelor Word
si Excel , avand o serie de elemente comune : aceeasi organizare a sistemului de meniuri si a barelor de instrumente. Fisierele create cu aceste programe
se numesc prezentari si au extensia .ppt (Microsoft PowerPoint).”
-pentru text: fontul utilizat Book Antiqua, dimensiune font 18, , culoare font rosu, culoare fond galben, aliniere la stanga FORMAT-FONT,
FORMAT-FUNDAL, butonul ALINIERE LA STANGA
-inserati o imagine din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA
Diapozitiv 3 -inserati o diagrama INSERARE – DIAGRAMA…
Diapozitiv 4 -inserati o nomograma INSERARE – NOMOGRAMA…
Diapozitiv 5 -inserati 5 imagini din colectia Office INSERARE – IMAGINE - MINIATURA
3.Adaugati efecte de animatie EXPUNERE DIAPOZITIVE-TRANZITIE DIAPOZITIV
4.Vizualizati prezentarea EXPUNERE DIAPOZITIVE- VIZUALIZARE EXPUNERE
50
1.Realizati o prezentare cu numele DIAGRAME (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: DIAGRAME - butonul Salvare)
2.Inserati in prezentare 4 diapozitive (Inserare-Diapozitiv nou)
Diapozitiv 1:-inserati diferite forme geometrice (Forme automate-Forme de baza) si aplicati-le efectul 3-D (selectati figura geometrica-butonul
Stil 3-D)
Diapozitiv 2:-inserati un tabel care sa contina orarul (Inserare-Tabel-Numar de coloane:5 , Numar de randuri:7-butonul OK )
Diapozitiv 3:-inserati o nomograma (Inserare-Nomograma)
Microsoft
Office
Microsoft Word Microsoft PowerPoint Microsoft Excel
Diapozitiv 4:inserati imagini din colectia Office (Inserare-Imagine-Miniatura)

3.Adaugati efecte de animatie Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv
4.Vizualizati prezentarea Expunere diapozitive- Vizualizare expunere

1.Realizati o prezentare cu numele SCHITA UNEI DISCHETE (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: SCHITA UNEI DISCHETE - butonul Salvare)
Diapozitiv 1
“Sistemul de intrare-iesire asigura comunicatia calculatorului cu lumea inconjuratoare prin intermediul unor echipamente specializate numite
dispozitive periferice.
Ele sunt de trei tipuri:
1.dispozitive de intrare
2.dispozitive de iesire
3.dispozitive de intrare-iesire”
 inserati doua butone de actiune: Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau
anteriorul
Diapozitiv 2:
 editati cuvantul : laborator -selectati cuvantul-meniul Inserare-Hiperlink…
- se alege o prezentare-butonul OK
 inserati un buton de actiune: Expunere diapozitive-Butoane actiune- Buton actiune:inapoi sau anteriorul
51
3.Adaugati efecte de animatie Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv
4.Vizualizati prezentarea Expunere diapozitive- Vizualizare expunere
Fisa 5 -Microsoft PowerPoint

1.Realizati o prezentare cu numele Elemente de design (Fisier-Salvare ca…Nume fisier: Elemente de design - butonul Salvare)
Diapozitiv 1:
 editati cuvantul urmator:
o inserati un buton de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul)
o culoare fond : albastru(Format-Fundal-Efecte de umplere)
Diapozitiv 2:
Construiti urmatorul tabel :
Elemente de design Mod de realizare
Inserare diapozitiv nou meniul Inserare-Diapozitiv
nou…
Sabloane de aspect meniul Format-Aspect
diapozitiv…
Sabloane forma meniul Format-Forma
diapozitiv…
Inserare text meniul Inserare-Caseta text
Inserare film si sunet meniul Inserare-Film si
sunete
Inserare tabel meniul Inserare-Tabel…
Inserare diagrama meniul Inserare-
Diagrama…
Inserare diagrame relationale meniul Inserare-
(nomograme) Nomograma…
Inserare-Tabel...
 inserati doua butone de actiune( Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau
anteriorul)
 culoare fond : albastru (Format-Fundal-Efecte de umplere)
Diapozitiv 3:-inserati 6 forme geometrice suprapuse (Forme automate-Forme de baza) , aplicati-le efectul 3-D (selectati figura geometrica-
butonul Stil 3-D)
 inserati doua butone de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune-Buton actiune:inainte sau urmatorul, Buton actiune:inapoi sau
anteriorul)
52
Diapozitiv 4:
 realizati un link catre o alta prezentare (editati cuvantul : LABORATOR -selectati cuvantul-meniul Inserare-Hiperlink…- se alege o
prezentare-butonul OK)
 inserati un buton de actiune(Expunere diapozitive-Butoane actiune- Buton actiune:inapoi sau anteriorul)
3.Adaugati efecte de animatie ( Expunere diapozitive-Tranzitie diapozitiv)
4.Vizualizati prezentarea( Expunere diapozitive- Vizualizare expunere)
5. Concluzii si notarea elevilor
Se vor face aprecieri individuale si colective asupra activitatii desfasurate.Se trag concluzii privind insusirea de catre elevi a modului de
implementare si utilizare prezentarilor. Se remarca utilitatea acestora.
4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative
4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară

Data : 22.02.2007
Clasa : X B
53
Disciplina : Consiliere si orientare şcolară
Subiectul lecţiei : SPRING DAY
Tipul lecţiei : MIXTĂ
Obiectivele activităţii:
La sfarsitul acestei lecţii elevii vor fi capabili să :
- explice semnificaţia zilei SPRIND DAY
- cunoască ţarile Uniunii Europene
- cunoască numeroase date despre ţara pe care şi-au ales să o reprezinte în concurs
- dezvolte abilităţi de comunicare atât în clasă cât şi în cadrul unei competiţii
Strategia didactică :

- competiţia atât la nivelul clasei cât şi al şcolii

- material didactic
- CD-uri cu informaţii despre U.E. si ţările din componenţa ei
- Internetul
Scenariul propriu-zis (organizarea clasei, motivarea elevilor, conduita didactică, oportunitatea alegerii temei, activitatea didactică, gradul de
implicare şi participare a elevului, asigurarea feed-backului – aprecieri, evidenţieri, situaţii conflictuale, elevi problemă, impasuri, observaţii):
In cadrul acestei lecţii, care se va desfăşura pe parcursul a mai multor săptămâni, se vor culege informaţii referitoare la ţara ce i-a fost repartizată clasei a X-
a B , se vor căuta elemente de tradiţie specifice ţării ce vor putea fi folosite la împodobirea sălii de clasă in vederea desfăşurării unui concurs final la nivelul
întregii şcoli. Elevii sunt motivati să participe la acest gen de activitate deoarece in acest fel pot învăţa multe lucruri despre ţările vecine, ţări ce fac parte din
U.E., de asemenea învaţă despre U.E. si normele ei, si, nu în ultimul rând, pot primi un premiu prin participarea şi câştigarea concursului cu care se
finalizează această activitate.
54
Dirigintele, împreună cu elevii, stabileşte sarcini pentru fiecare elev ce participă la competiţie. Deşi conflictele sunt inerente, se urmăreşte o
rezolvare a acestora, pe cale amiabilă, prin redistribuirea sarcinilor celor nemulţumiţi. Unii elevi se ocupă de culegerea şi sortarea datelor de pe Internet sau
din alte surse, referitoare la ţara respectivă, în timp ce alţii sunt preocupaţi cu procurarea hainelor specifice ţării respective, precum şi cu prepararea bucatelor
reprezentative. Dacă apar elevi recalcitranţi, aceştia vor fi redistribuiţi, oferindu-li-se posibilitatea de a face ceva util si care să le şi placă. Acestora li se
explică, totodată, că lucrul în echipă presupune îndeplinirea sarcinilor ce le revin, chiar dacă, uneori, aceste sarcini nu sunt tocmai ceea ce şi-au dorit. Pentru
a fi stimulaţi, elevilor li se propune un premiu de „bună purtare” , precum şi unul de „ cel mai bun documentarist”.
După culegerea datelor referitoare la ţara respectivă, un elev cu înclinaţii artistice va realiza un eseu referitor la tema primită. În final are loc
concursul la nivelul şcolii, concurs finalizat cu premii şi surprize.
Deşi pare o activitate uşoară şi la îndemâna oricui, organizarea unei activităţi care să-i implice pe toţi elevii clasei, este uneori dificilă, deoarece
fiecare elev are propria personalitate, şi , aproape fiecare, vrea să fie lider, deşi acest lucru nu se poate. Dirigintele trebuie să dea dovadă de o bună
cunoaştere a Managementului conflictelor, şi mai ales a Managementulu clasei de elevi, pentru a rezolva toate, sau aproape toate divergenţele ce apar între
elevi.
4.6.2.Proiect didactic pentru dirigenţie

Data: 25.04.2007
Subiectul activităţii:HEXAGONUL INTERESELOR
Strategii de realizare (metode, procedee, mijloace, forme de organizare):
- metode şi procedee: conversaţia, aprobarea, problematizarea, exemplul;
55
- forme de organizare: frontal, individual.
- resurse materiale: fişă de lucru, cărţi, reviste, internet.
Scenariul desfăşurării activităţii:
1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii
Elevii lucrează individual, folosind fişele de lucru puse la dispoziţie
2) Motivarea elevilor
„Meseria este brăţară de aur” – se urmăreşte sensibilizarea elevilor.După acest exerciţiu, elevii vor vedea dacă profesiile pe care şi le-au ales sunt
întradevăr pe măsura intereselor lor.
3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii
Tema pentru această oră de consiliere şi orientare este HEXAGONUL INTERESELOR
Competenţe specifice:
- identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale;
- relaţionarea acestor interese cu domenii ocupaţionale în care pot fi valorificate.
Obiective operaţionale:
O1 – identificarea intereselor personale;
O2 – identificarea ocupaţiilor care corespund intereselor personale.
4) Desfăşurarea activităţii
Etapele Conţinutul informaţional al lecţiei Strategia didactică
lecţiei Activitatea Metode şi Forme de Resurse
Activitatea dirigintelui procedee organizare materiale
Dozare elevilor
56
Moment -Consemnează absenţele. -Răspund la Conversaţia Frontal
organizatoric -Verifică existenţa resurselor materiale întrebări.
(2 min)
Motivarea „Meseria este brăţară de aur” Ascultă Frontal
elevilor: introducerea făcută
sensibilizarea de diriginte inainte
captarea atenţiei de inceperea
(1 min) activităţii efective
Comunicarea Se propun două abordări: Notează subiectul Frontal
obiectivelor - identificarea şi ierarhizarea propriilor interese ocupaţionale; propus şi punctele
lecţiei - legătura între interese şi domenii ocupaţionale în care pot fi care trebuie atinse
(3 min) valorificate. în dezbatere.
Desfăşurarea 1.Distribuie elevilor fişa „Hexagonul intereselor” şi anunţă că expunerea Individual fişe
dezbaterii discuţia va fi despre interese personale şi identificarea ocupaţiilor -Studiază fişa problematizarea individuale
(30 min) care corespund acestora. Precizează că identificarea intereselor conversaţia
personale îi poate ajuta să conştientizeze cât de potriviţi sunt pentru
domeniile de activitate pe care doresc să le aleagă.
2.Solicită elevilor să citească timp de 10 minute ocupaţiile aferente - Completează fişa
fiecărei categorii de interese, aşa cum apar ele în hexagon şi să de lucru
aleagă acel grup de profesii pe care îl preferă. Cere apoi elevilor să
noteze pe fişa primită, în spaţiul liber, denumirea grupului ales.
3.Cere elevilor să aleagă un al doilea grup care corespunde -Investighează
intereselor lor. Pe fişa intereselor, elevii vor nota a doua categorie de ocupaţiile aferente
interese (în al doilea spaţiu liber). Procesul se repetă pentru a treia grupurilor alese şi
opţiune: alegerea unui al treilea grup şi notarea denumirii acestuia în selectează
spaţiul liber. ocupaţiile pe care
4.Alocă un interval de 5 minute pentru ca elevii să investigheze ar dori să le
ocupaţiile aferente grupurilor alese de ei şi să selecteze două sau trei exploreze.
ocupaţii pe care ar dori să le exploreze. -Răspund la
5.Cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine întrebări.
mai multe informaţii despre ocupaţiile selectate.
Realizarea feed- - În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc răspund la întrebări conversaţia frontal
back-ului cu interesele personale? individual
(10 min) - Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din
mulţimea alternativelor oferite?
- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile
57
alese?
- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?
Concluzii Formulează concluzii pe baza răspunsurilor elevilor. Îndrumă elevii Notează prelegerea
(3 min) să consulta site-urile MEC, institutelor de învăţământ superior,
biroului forţelor de muncă, bursei locurilor de muncă, etc.
Anunţarea Să aleagă o ocupaţie şi să strângă informaţii despre aceasta. Să Notează tema
temei pentru noteze aceste informaţii, precum şi sursele de informare.
acasă
(1 min)
1) Asigurarea feed-back-ului
Asigurarea feed-back-ului se realizeaza prin conversatie, elevii raspunzand la intrebari de genul:

- În ce măsură ocupaţiile listate în categoriile selectate se potrivesc cu interesele personale?
- Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor oferite?
- Sunt şi alte ocupaţii de interes care ar putea fi incluse în categoriile alese?
- Cum ar putea obţine informaţii despre ocupaţiile alese?
58
Fişă de lucru
Hexagonul intereselor
REALIST
inginer constructor, miner, mecanic

auto, pădurar, depanator radio-tv,
tehnician dentar, electrician, bijutier,
CONVENŢIONAL instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de INVESTIGATIV
avion, tâmplar
economist, medic, antropolog,

contabil, secretar, stenodactilograf, astronom, fizician, chimist, laborant,
funcţionar public, expert financiar, psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist,
poştaş, casier, recepţioner, operator PC, geolog, matematician,
vânzător, ospătar statistician, meteorolog, biolog, horticultor,
oceanograf, radiolog, sromatolog, radiolog,
chirurg, proiectant, biochimist, bio-fozocian
dansator, filosof, profesor de
analist financiar, agent comercial, literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor,
agent de asigurări, bancher, avocat, jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer,
procuror, judecător, crainic radio- decorator, creator demodă, arhitect, artist,
tv, jurnalist, mic întreprinzător, fotograf, compozitor, manager publicitar,
analist de sistem, manager fotomodel, moderator TV, scriitor
ANTEPRENORIAL ARTISTIC
psihoterapeut, fizioterapeut,
consilier şcolar, asistent social,
profesor, sociolog, asistent
medical, infirmier, ministru,
bibliotecar, istoric, medic
specialist, consultant resurse
umane, director de servicii
sociale, preot
SOCIAL
1. În primul rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul................................................................

2. În al doilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................
3. În al treilea rând, mi-ar plăcea să fac parte din grupul.............................................................
Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

.............................................
.............................................
.............................................
Referitor la activitatea de dirigenţie, ca document educaţional în sprijinul cadrelor didactice ce vor desfăşura astfel de demersuri educaţionale, important este
Caietul profesorului-diriginte pentru că el reuneşte toate domeniile şi referinţele muncii educative. Structura acestui caiet ar putea fi următoarea:
1. Catalogul clasei
2. Profesorii clasei
3. Comitetul de părinţi pe clasă
4. Colectivul de responsabili ai clasei
5. Orarul clasei
6. Proiectul anual de activitate educativă
7. Proiectul semestrial de activitate educativă
8. Scenarii de lecţii de dirigenţie (schiţe de proiecte ale orelor de dirigenţie)
9. Asistenţe la orele clasei ş.a.
10.Observaţii asupra clasei şi asupra elevilor
11. Fişele psihopedagogice (ce vor sta la baza realizării Caracterizărilor elevilor)
4.7. Fişă de caracterizare psihopedagogică

A) Dosarul şcolar al elevului (în vederea realizării sarcinilor de profesor diriginte)
1. Date personale generale (nume, prenume, data naşterii etc.)
2. Fişa medicală
3. Fişa psihologică
4. Fişa rezultatelor şcolare
5. Rezultate la teste
6. Fişa convorbirilor cu părinţii
7. Fişa anchetei sociale
8. Mediul familial (scurtă caracterizare)
9. Dezvoltarea fizică (scurtă caracterizare)
10. Trăsături de personalitate caracteristice
11. Aptitudini speciale
12. Activitate extraşcolară
13. Interese, pasiuni
14. Aspiraţii educaţionale
15. Aspiraţii profesionale
16. Realizări excepţionale
17. Nevoi speciale
18. Adaptarea socială
19. Disciplina
20. Alte informaţii
B) Fişă psihopedagogică
I. Date generale:
21. Numele şi prenumele
22. Data naşterii
23. Locul naşterii
II. Date familiale
Profesia mamei
Profesia tatălui
Familia: normală, mamă decedată, tată decedat, părinţi divorţaţi, tată vitreg, mamă vitregă
Numărul copiilor
Elevul este al… (în ordinea naşterilor)
Atmosfera social-morală a familiei şi condiţiile de muncă ale elevului
III. Date medicale
Boli cronice
Deficienţe fizice
Alte date
IV. Profil psihopedagogic
Nr. Indicatori (Se consemnează elementele semnificative; se recomandă
crt. colaborarea cu profesorul consilier din şcoală)
1. Nivel intelectual
2. Caracter
3. Stabilitate emotivă
4. Sănătate
5. Condiţia economică şi social culturală
6. Interes-vocaţie specială pentru domeniile (obiectele)
7. Lipsa de interes-vocaţie pentru domeniile (obiectele)
8. Inteligenţa teoretică-practică
V. Situaţia şcolară
Nr. Situaţia şcolară
crt.
1. Media generală anuală, ordinea clasificării, din x elevi
2. Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificarea
3. Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificarea
4.8. FIŞE DE EVALUARE A LECŢIILOR
4.8.1 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.1
Data : Clasa : Disciplina : Subiectul lecţiei : Tipul lecţiei :
Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
1. PROIECTAREA LECŢIEI
Documentare metodico-ştiinţifică (concordanţa cu programa, terminologie), formularea
obiectivelor operaţionale, unitatea obiective-conţinut-itemi de evaluare
2. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Parcurgerea adecvată a etapelor lecţiei, densitatea sarcinilor şi ritmul de lucru, dozarea raţională a
timpului
Prezentarea conţinutului (ştiinţific, logic, accesibil, esenţial, exemplificat., interdisciplinar)
Realizarea obiectivelor operaţionale
Realizarea comunicării didactice, dificultatea solicitărilor, succesiunea şi tipologia întrebărilor,
Aspecte formativ-educative (dezvoltarea creativităţii, a capacităţilor intelectuale, valorificarea
educativă a conţinutului, a aspectelor moral-civice, interculturale, ecologice etc); individualizare,
motivare, activizare
Mijloace implicate în activităţile de învăţare, asigurarea caracterului practic-aplicativ
PERSONALITATEA STUDENTULUI PRACTICANT: Ţinuta, autoritatea în faţa clasei; limbajul
(corect, expresivitate, accesibilitate, corectarea răspunsurilor greşite); elemente de creativitate
didactică (ex.: micro-decizii luate în situaţii de feed-back); atmosfera şi climatul afectiv-
motivaţional în lecţie; relaţia profesor-elev, elev-elev.
3. CAPACITATEA DE EVALUARE ŞI DE AUTOEVALUARE: Formele de evaluare folosite;
conştientizarea elevilor asupra rezultatelor evaluării; propunerea unor măsuri corective pentru
lecţia viitoare; spirit autocritic; capacitate de identificare a aspectelor reuşite şi a celor mai puţin
izbutite
NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor
…………………………………
Nota finală = media notelor corespunzătoare indicatorilor 1, 2 şi 3 = _________________ =

3 ……… ….……………..
4.8.2 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI DE PROBĂ nr.2
Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
timpului
izbutite
NOTA SEMNĂTURA
Profesor- mentor
…………………………………

3 ……… ….……………..
4.8.3 FIŞĂ DE EVALUARE A LECŢIEI FINALE

Nr. INDICATORI NOTE

crt. 4 5 6 7 8 9 10
timpului
izbutite
COMISIA NOTA SEMNĂTURA

1. Profesor- mentor
…………………………………
3 ……… ….……………..
2. Profesor Didactica specialităţii
……………………………..…………..
3 ……… …………………
B. Proiect didactic de sinteză
- Lucrare de absolvire a modului de pregătire a personalului didactic -
Proiectul-sinteză constă în elaborarea unei lucrări de sinteză pe o temă, la alegerea candidatului, cu acordul profesorului de specialitate din domeniul Psihologiei
educaţiei, Pedagogiei (Teoria şi metodologia curriculumului, Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării), domeniul didacticii aplicate la
disciplinele de specialitate, domeniul practicii pedagogice, domeniul activităţilor educative prevăzute în curriculum-ul şcolar (inclusiv la dispoziţia şcolii), domeniul
organizării şi managementului unităţilor şi proceselor instructiv-educative.
În cadrul proiectului-sinteză, candidatul trebuie să demonstreze că a asimilat cunoştinţele teoretice prevăzute de programele de studii, că este în măsură să le
valorifice la disciplinele de specialitate, pe baza experienţei dobândite prin intermediul practicii pedagogice efectuate.
NOTĂ:
1. Începând cu anul universitar 2005-2006, tematica va fi stabilită de fiecare cadru didactic coordonator la disciplinele din Planul de învăţământ al D.P.P.D.:
Psihologia educaţiei, Pedagogie, Didactica specialităţii, Practică pedagogică, Sociologia educaţiei, Management educaţional, Informatică asistată de calculator.
2. Bibliografia se va stabili în colaborare cu profesorul coordonator.
NOTELE OBŢINUTE DE STUDENT LA PRACTICA PEDAGOGICĂ
STRUCTURI ALE PORTOFOLIULUI Colocviul I Colocviul II

(semestrul 6) (semestrul 7)
ACTIVITĂŢILE DE PRACTICĂ OBSERVATORIE (4.1., 4.2.):
ACTIVITĂŢILE DE PROIECTARE (4.3., 4.4., 4.5., 4.6.):
ACTIVITĂŢI DE PREDARE–ÎNVĂŢARE-EVALUARE în cadrul lecţiilor de probă (4.8):
ACŢIUNILE EXTRAŞCOLARE (4.6.1.):
MATERIALE DIDACTICE rezultate din activitatea cu elevii – probe de evaluare, fişe de muncă independentă s.a:
CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR (4.7.):
LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.1.):

LECŢIA DE PROBĂ NR.1 (4.8.2.):
LECŢIA FINALĂ (4.8.3.):
MEDIA GENERALĂ (în cifre şi litere):
Semnătura coordonatorului de practică pedagogică:

CAIETUL DIRIGINTELUI
Numele şi prenumele_______________________________
Clasa_______________
Şcoala________________________________
MOTO
„Eu sunt copilul.
Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare măsură, dacă voi reuşi sau
voi eşua în viată ! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire. Educă-mă, te
rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume ! "
(din Child's Appels, Mamie Gepe Cole)
ARGUMENT
„Caietul dirigintelui”, conceput in aceasta forma dorim sa reprezinte un util instrument de lucru pentru
profesorul diriginte.
In realizarea lui am pornit de la legislatia in vigoare care reglementeaza munca dirigintelui in scoala si ne-am
raportat permaanent la indicatiile metodice cuprinse in literatura pedagogica si psihologica, literatura care
vizeaza metodologia activitatii educative.
Pentru a asigura unitatea si continuitatea muncii educative desfasurata la clasa de elevi, caietul a fost
conceput pe ani, oferind posibilitatea de consemnare a datelor chiar in cazul reorganizarii claselor pe
parcursul anilor scolari. De asemenea, caietul poate fi utilizat pe parcursul a 4 ani scolari chiar in conditiile
incadrarii diferite a dirigintilor de la un an la altul (in situatii deosebite, cand cadrele didactice nu sunt
titulare). In acest caz, caietul trebuie predat conducerii la sfarsitul anului scolar, pentru a putea fi preluat de
noul diriginte in anul urmator.
In structurarea caietului ne-am straduit sa prevedem variante pentru consemnarea, pe cat posibil, a tuturor
aspectelor muncii educative, asigurandu-i valabilitatea pentru ciclul gimnazial si liceal; precum si pentru
invatamantul seral, dar care necesita unele adaptari ce le pot realiza dirigintii.
Pentru a dobândi operativitate şi pentru a fi completat cu uşurinţă de toate categoriile de personal didactic,
caietul oferă puncte de sprijin pentru fiecare aspect al muncii educative .
Pentru completarea tabelelor cu numele elevilor ,se va întocmi un tabel cu elevii clasei ,care apoi se copie în
toate tabelele.
Fişa individuală se va multiplica pentru fiecare elev .
CUPRINS
1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR

2. COLECTIVUL CLASEI
3. COLECTIVUL DIDACTIC AL CLASEI
4. RESPONSABILITĂŢI ÎN CADRUL COLECTIVULUI
5. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE
6. SARCINILE DIRIGINTELUI
7. TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE
8. SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ ŞI A ABSENŢELOR
9. ELEVII CU REZULTATE DEOSEBITE ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ
10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ
11. SITUAŢIA MANUALELOR PRIMITE/PREDATE
12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI
13. SITUAŢIA OPŢIUNILOR ŞCOLARE
14. PLANIFICAREA LECTORATELOR CU PĂRINŢII
15. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII
16. OBSERVAŢII ASUPRA CLASEI
17. FIŞELE INDIVIDUALE ALE ELEVILOR
18. PLANURI DE LECŢIE
1. STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR
Componentele Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a Clasa a

structurale XI a XII a
Semestrul I Cursuri: 12 septembrie – 23 cursuri:15 septembrie - 22 decembrie
decembrie vacanţă - 23 decembrie - 7 ianuarie
Vacanţă: 24 decembrie – 8 ianuarie cursuri- 8 ianuarie - 2 februarie
Cursuri :9 ianuarie –3 februarie vacanţă intersemestrială: 3 februarie -
Vacanţă intersemestrială: 4 februarie 11 februarie
– 12 februarie
Semestrul al II- Cursuri :13 februarie – 14 aprilie Cursuri- 12 februarie -15 iunie şi vor
lea Vacanţă:15 aprilie 2006 – 24 aprilie fi întrerupte în intervalul 7 aprilie - 15
Cursuri :25 aprilie – 16 iunie aprilie de vacanţa de Paşte.
Vacanţa de vară :17 iunie– 31 august Vacanţa de vară -16 iunie - 31 august
Examenul de
corigenţă
Alte examene şi
concursuri
ORARUL CLASEI A X- A B
ora Luni Marti Miercuri Joi vineri

8 HTML Antreprenoriala Lb. Italiană Lb. Română Fizică
9 Informatică Biologie Geografie Desen Matematică
10 Lb. Română Matematică Lb. Engleză Istorie Socio Umane
11 Lb. Română Matematică Muzica Ed. Fizică Mecanica
12 Măsurări Tehn Fizică Ed. Fizică Electrotehnică Mecanica
13 Măsurări Tehn Lb. Engleză Lb. Italiană Electrotehnică Chimie
14 CDS Dirigenţie Religie
2. COLECTIVUL CLASEI
Nr. Numele şi prenumele Data şi Prenumele Ocupaţie, Adresa Obs.

crt. locul părinţilor loc de muncă familiei
naşterii
1. Andriescu Alin
2. Baba Gianina
3. Bîz Ioana Anastasia
4. Blag Mirabela
5. Buză Petru
6. Cojocaru Tatiana
7. Criţan Dragoş Dorel
8. Dănică Irinel
9. Dobre Elena
10. Dobre Mihai
11. Dragotă Ion Gabriel
12. Geacă Ioana Maria
13. Istvan Cornelia
14. Izvoran Marinela
15. Koharovics Gabriel
16. Leban Adela
17. Mihai Marius
18. Munteanu Daniel
19. Nătângă Verginica
20. Neagu Eleonora
21. Nicoară Lenuţa
22. Nistor Bogdan
23. Orban Marius
24. Rus Cristian
25. Serban Andreea
26. Stanci Ioan Gabriel
27. Stănoiu Diana
28. Stefănuţ Maria
29. Stolcz Adrian
30. Totoaşă Oana
3. COLECTIVUL DIDACTIC AL CLASEI
Numele profesorului
Nr. Obiectul de
Crt. învăţământ Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
1. Limba română Pantelimon Cornelia Pantelimon Cornelia
2. Limba latină
3. Limba franceză
4. Limba engleză Peter Esther Peter Esther
5. Limba …….italiana Stanescu Gabriela
6. Istoria Stoica Valentin Stoica Valentin
7. Geografie Piper Diana Piper Diana
8. Matematică Stanilescu Lucian Stanilescu Lucian
9. Fizică Sarpe Alina Sarpe Alina
10.. Chimie Hanes Teodora Hanes Teodora
11. Biologie Simulescu Iuliana Simulescu Iuliana
12. Educaţia muzicală Stanca Gabriela Stanca Gabriela
13. Educaţia plastică Ion Ion Ion Ion
14. Educaţia fizică Ilea Ioan Ilea Ioan
15. Socio-umane Aspru Ioan Aspru Ioan
16. Religia Popescu George Popescu George
17. Opţional 1 Liber Jenica Liber Jenica

CDL
18. Opţional 2 Liber Jenica Liber Jenica
CDL
4. RESPONSABILITĂŢI
a) ALE ELEVILOR
Nr. Responsabilităţi Numele şi prenumele elevilor
crt. Anul şcolar 2005 - Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar
2006 2006 2007 20__20__ 20__20__
Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Şeful clasei Orban Marius Cojocaru
Tatiana
Locţiitor Biz Ioana Biz Ioana
Casier Nistor Bogdan Nistor
Bogdan
Consiliul elevilor Orban Marius Cojocaru
Tatiana
b) ALE PĂRINŢILOR
Nr. Responsabilităţi Numele şi prenumele elevilor
crt. Anul şcolar 2005- Anul şcolar Anul şcolar Anul şcolar
2006 2006 2007 20__20__ 20__20__
Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Şeful comitetului Orban Ion Orban Ion
Membru Geaca Ovidiu Geaca Ovidiu
Membru Dragota Maria Dragota
Maria
Membru în consiliul Orban Ion Orban Ion
de administraţie
5. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII EDUCATIVE

1. Dezvoltarea respectului faţă de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană
2. Dezvoltarea abilităţilor interpersonale necesare în şcoală, în familie, în grupul de prieteni şi în carieră
3. Utilizarea abilităţilor de management al informaţiilor pentru obţinerea performanţei şi asigurarea
succesului
4. Dezvoltarea resurselor personale şi managementul ofertelor de educaţie şi profesionale pentru planificarea
carierei şi adaptarea optimă la cerinţele pieţei muncii
5. Dezvoltarea abilităţilor de management al stilului de viaţă
6. SARCINILE DIRIGINTELUI
- organizează, conduce şi desfăşoară activităţi educative cu clasa la care a fost numit diriginte;
- urmăreşte cum se asigură ordinea, curăţenia şi atmosfera generală în sala de clasă ce i-a fost repartizată;
- se preocupă de cunoaşterea elevilor şi a clasei;
- consiliază elevii şi părinţii acestora în probleme de învăţare, de viaţă, de integrare socială;
- sprijină orientarea şcolară şi profesională;
- reprezintă elevii în colectivul didactic şi ţine legătura cu profesorii care predau la clasă în vederea
optimizării eforturilor acestora;
- ţine legătura cu părinţii elevilor, comunică periodic familiei situaţia la învăţătură şi disciplină;
- acordă notele la purtare, iar când este cazul, supune situaţia disciplinară dezbaterii consiliului profesoral;
- completează, în condiţii grafice corespunzătoare, catalogul clasei;
- urmăreşte transcrierea mediilor în registrul matricol, atât la sfârşitul anului şcolar, cât şi după examenele de
corigenţă;
- completează caietul dirigintelui.
7. TEMATICA ORELOR DE DIRIGENŢIE
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a IX a
Componenta Subcomponenta Tema Sapt Nr de ore

A. -cunoasterea colectivului s1
Autocunoastere si dezvoltareAutocunoastere de elevi
personala -stima de sine s3 3
Schimbare, crestere, -adolescenta: 3
dezvoltare schimbari fizice,sociale S4
si psihice -s7
B. Exersarea tehnicilor -comunicarea –abilitate sociala 3
Comunicare si abilitati de comunicare forme de comunicare S8
sociale -s11
Aplicarea tehnicilor de -managementul emotiilor S12 3
management al emotiilor -s15
C. Managementul -resurse de informare cu privire la S16 3
Managementul informatiilor invatare, munca si cariera s119
informatiilor si invatarii
Managementul - invatare permanenta: 3
invatarii caracteristici, reglementari S20
europene si nationale S22
,avantaje si dezavantaje
D. Planificarea si -cariera:definire, factorii care S23 3
Planificarea carierei dezvoltarea carierei influenteaza alegerea carierei S25
Calitatea vietii - calitatea vietii si stilul de viata 3
personale -componentele calitatii vietii S26
E. S28
Calitatea stilului de viata Calitatea relatiilor - violenta domestica S29 3
sociale -strategii de preventie in scoala si S31
comunitate
Calitatea mediului -conditii sociale ,economice, S32
de munca politice si tehnologice in stilul 6
de viata si tipurile de profesii pe
piata muncii
-planificarea carierei din perspectiva S36
stilului de viata
-discutarea situatiilor
la invatatura
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a X a

NR
COMPONENTE SUBCOMPONENTE ORE TEMA DATA
A. MANAGEMENTUL 8 Analiza rezultatelor din clasa a IX a . S1

CLASEI CA GRUP Ambientul clasei S2
Regulamentul clasei S3
Proprietatea individuală şi colectivă S15
Munca in echipă: avantaj sau dezavantaj? S16
Prietenia-o floare rară în lume S36
Analiza rezultatelor la sfârşitul anului şcolar S30
Agresivitate şi violenţă
Dezvoltarea 6 Cine este cel de lângă mine? S4
B. DEZVOLTAREA personalităţii Domenii profesionale S19
PERSONALITAŢII ŞI Scrisoare de prezentare S25
A CARIEREI Deciziile mele. S9
Mijloace de gândire direct atentă S33
Modă şi personalitate S13
S5
S12
Dezvoltarea carierei 2 Cum învăţăm
Învăţ pentru că îmi place trebuie sau sunt obligat
Educaţia pentru o 2 Cum ne văd ceilalţi? S26
societate democrata Drepturi si îndatoriri S6
C. EDUCAŢIA Pot si vreau S11
PENTRU VALORI Educaţia pentru 2 Întrecerea cu tine S20
munca si calitate S27
Ce, cât şi cum citim ? S22
Educaţia pentru 2 Cunoştinţele obţinute prin studiu S7
receptarea valorilor
culturale S32
Educaţia pentru viata 2 Familia – cel mai confortabil mediu de petrecere a S18
privata timpului liber S31
Despre mine, timp şi cunoştinţe S8
Educaţia pentru Calamităţile naturale S14
mediu 2 Pentru o viata curata
Educaţia pentru 2 Emoţiile mele
sănătate Igiena si sănătatea personală
Educaţia rutiera 3 Pietoni si şoferi S10
Să circulăm corect S21
Concurs pe teme rutiere S29
Educaţia pt. protecţia 1 Cum citim o etichetă S17
consumatorului S23
S35
Ed. pt. protecţia 2 Noţiuni despre protecţia civilă S28
civilă Despre cutremure S24
D. EDUCAŢIA Ed. pt. apărarea S34
PENTRU împotriva incendiilor 1 Incendiile şi noi
SECURITATEA
PERSONALA
Ed. juridică si 2 Drogurile tutunul şi alcoolul
prevenirea Tentaţia răului
delicventei juvenile
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a XI a

NR
A. MANAGEMENTUL 8
CLASEI CA GRUP
Dezvoltarea personalităţii 6
B. DEZVOLTAREA
PERSONALITAŢII ŞI A Dezvoltarea carierei 2
CARIEREI
Educaţia pentru o societate democrata 2
Educaţia pentru munca si calitate 2
C. EDUCAŢIA PENTRU Educaţia pentru receptarea valorilor culturale 2
VALORI Educaţia pentru viata privata 2
Educaţia pentru mediu 1
Educaţia pentru sănătate 1
Educaţia rutiera 3
Educaţia pt. protecţia consumatorului 1
D. EDUCAŢIA PENTRU Ed. pt. protecţia civilă 2
SECURITATEA PERSONALA Ed. pt. apărarea împotriva incendiilor 1
Ed. juridică si prevenirea delicventei juvenile 1
PLANIFICARE ANUALĂ LA CONSILIERE ŞI ORIENTARE ŞCOLARĂ- clasa a XII a

NR
A. MANAGEMENTUL 8
CLASEI CA GRUP
Dezvoltarea personalităţii 6
B. DEZVOLTAREA
PERSONALITAŢII ŞI A Dezvoltarea carierei 2
CARIEREI
Educaţia pentru o societate democrata 2
Educaţia pentru munca si calitate 2
C. EDUCAŢIA PENTRU Educaţia pentru receptarea valorilor culturale 2
VALORI Educaţia pentru viata privata 2
Educaţia pentru mediu 1
Educaţia pentru sănătate 1
Educaţia rutiera 3
Educaţia pt. protecţia consumatorului 1
D. EDUCAŢIA PENTRU Ed. pt. protecţia civilă
SECURITATEA Ed. pt. apărarea împotriva incendiilor 2
PERSONALA Ed. juridică si prevenirea delicventei juvenile 1
1
8. SITUAŢIA ŞCOLARĂ
a) LA ÎNVĂŢĂTURĂ
Nr. Numele şi prenumele Anul şcolar 2006-2007 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__
crt. Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Situaţia Med Media Situaţia Med Media Situaţia Med Media Situaţia Med Media
şcolară purtare generală şcolară purtare generală şcolară purtare generală şcolară purtare generală
1. Andriescu Alin P 10 9.25
2. Baba Gianina P 10 8.36
3. Bîz Ioana P 9 9.98
4. Blag Mirabela P 10 10
5. Buză Petru P 10 9.50
6. Cojocaru Tatiana P 10 8.25
7. Criţan Dragoş P 10 7.30
8. Dănică Irinel P 7 7
9. Dobre Elena P 10 9.25
10. Dobre Mihai P 10 9.87
11. Dragotă Ion P 10 9.33
12. Geacă Ioana Maria P 10 9.76
13. Istvan Cornelia P 10 9.33
14. Izvoran Marinela P 10 9.67
15. Koharovics Gabriel P 10 9.91
16. Leban Adela P 10 9.55
17. Mihai Marius P 10 9.88
18. Munteanu Daniel P 10 9.56
19. Nătângă Verginica P 10 9.45
20. Neagu Eleonora P 10 9.44
21. Nicoară Lenuţa P 10 9.92
22. Nistor Bogdan P 10 9.97
23. Orban Marius P 10 9.32
24. Rus Cristian P 10 8.25
25. Serban Andreea P 10 8.32
26. Stanci Ioan Gabriel P 10 8.25
27. Stănoiu Diana P 9 8.36
28. Stefănuţ Maria P 10 9.33
29. Stolcz Adrian P 8 8.89
30. Totoaşă Oana P 10 9.32
b) SITUAŢIA ABSENŢELOR
Nr. Numele şi prenumele elevului Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
Crt. Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II
M N M N M N M N M N M N M N M N
1. Andriescu Alin 25 5 12 9
2. Baba Gianina 1 1 3 2
3. Bîz Ioana 20 10 12 11
4. Blag Mirabela 10 2 3 4
5. Buză Petru 5 1 12 3
6. Cojocaru Tatiana 12 12 10 2
7. Criţan Dragoş 10 1 14 4
8. Dănică Irinel 10 40 5 1
9. Dobre Elena 4 1 10 7
10. Dobre Mihai 5 5 5 5
11. Dragotă Ion 9 3 9 9
12. Geacă Ioana Maria 10 3 4 1
13. Istvan Cornelia 12 12 12 7
14. Izvoran Marinela 1 1 12 5
15. Koharovics Gabriel 14 12 12 6
16. Leban Adela 17 15 9 1
17. Mihai Marius 12 12 6
18. Munteanu Daniel 23 1 4
19. Nătângă Verginica 21 4 6 1
20. Neagu Eleonora 21 3 4 1
21. Nicoară Lenuţa 20 2 7
22. Nistor Bogdan 19 5 9
23. Orban Marius 13 4 5
24. Rus Cristian 11 1 3
25. Serban Andreea 1 1
26. Stanci Ioan Gabriel 10 1 1
27. Stănoiu Diana 12 1 3 1
28. Stefănuţ Maria 13 3 3 1
29. Stolcz Adrian 21 21 12 2
30. Totoaşă Oana 1 1
Nemotivate 231 215 203 198
Motivate 231 215 203 198
TOTAL GENERAL 446 401
Neşcolarizaţi: 0
9. ELEVI CU REZULTATE DEOSEBITE
ÎN ACTIVITATEA ŞCOLARĂ ŞI EXTRAŞCOLARĂ
Nr. Numele şi prenumele Activitatea la care a obţinut Performanţa * An şcolar
crt. rezultate
1. Neagu Eleonora Sport – volei mentiune 2006 - 2007
2. Stolcz Adrian Sport – tenis de masa Premiul I 2006 - 2007
3. Nistor Bogdan Concurs dans mentiune 2006 - 2007
4. Biz Ioan miss Premiul I 2006 - 2007
5.
6.
7.
8.
9.
10
· M = menţiune specială; PS = premiu special; PIII = premiul al treilea; PII = premiul al
doilea; PI = premiul întâi
10. SITUAŢIA ELEVILOR PROBLEMĂ *

Nr. Numele şi prenumele În ce constă problema Data consemnării Măsuri luate
crt.
1. Dănică Irinel ABSENTE NEMOTIVATE 13.03.2007 Discutii cu parintii

2. Stolcz Adrian ABSENTE MOTIVATE 13.03. 2007 Discutii cu antrenorul
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
- eşec şcolar - starea de sănătate
- integrare dificilă - situaţie materială deosebită ( venituri f. mici)
- comportament deviant
11. SITUAŢIA MANUALELOR PRIMITE/PREDATE

Nr. Disciplina şcolară Manuale primite Manuale predate
crt Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a IX a Clasa a X a
1 Limba română 32 32
2 Limba latină
3 Limba franceză
4 Limba engleză 32 32
5 Limba …….italiana 32 32
6 Istoria 32 32
7 Geografie 32 32
8 Matematică 32 32
9 Fizică 32 32
10 Chimie 32 32
11 Biologie 32 32
12 Educaţia muzicală 32 32
13 Educaţia plastică 32 32
14 Educaţia fizică
15 Socio-umane 32 32
16 Religia 32 32
17 Opţional 1-CDL
18 Opţional 2-CDL
19
20
21
22
12. PARTICIPAREA ELEVILOR LA VIAŢA COLECTIVULUI

Nr. Numele şi prenumele Anul şcolar 2006 2007 Anul şcolar 2007 2008 Anul şcolar 20__20__ Anul şcolar 20__20__
crt. Clasa a IX a Clasa a X a Clasa a XI a Clasa a XII a
R I A R I A R I A R I A
1. Andriescu Alin X X
2. Baba Gianina X X
3. Bîz Ioana X X
4. Blag Mirabela X X
5. Buză Petru X X
6. Cojocaru Tatiana X X
7. Criţan Dragoş X X
8. Dănică Irinel X X
9. Dobre Elena X X
10. Dobre Mihai X X
11. Dragotă Ion X X
12. Geacă Ioana Maria X X
13. Istvan Cornelia X X
14. Izvoran Marinela X X
15. Koharovics Gabriel X X
16. Leban Adela X X
17. Mihai Marius X X
18. Munteanu Daniel X X
19. Nătângă Verginica X X
20. Neagu Eleonora X X
21. Nicoară Lenuţa X X
22. Nistor Bogdan X X
23. Orban Marius X X
24. Rus Cristian X X
25. Serban Andreea X X
26. Stanci Ioan Gabriel X X
27. Stănoiu Diana X X
28. Stefănuţ Maria X X
29. Stolcz Adrian X X
30. Totoaşă Oana X X
R – retras, izolat, dezinteresat de viaţa colectivului
I – integrat în colectiv, dar fără să aibă iniţiativă
A – are autoritate, bun organizator şi animator al colectivului
13. PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII

Nr. Tema Data Observaţii
crt.
1. Discutarea situatiei la invatatura in anul scolar precedent 20.09.2006

2. Cei trei prieteni: parinte – scoala – elev 20.11.2006
3. Ocupatiile elevului in timpul liber 21.01.2007
4. Atitudinea in colectiv a elevilor 13.03.2007
5. Despre autoritatea parintilor 15.05.2007
6. Speram sa ne revedem cu bine la anul care urmeaza 3.07.2007
7.
8.
9.
10.
14. OBSERVAŢII ASUPRA COLECTIVULUI CLASEI

Clasa este, in general omogena, toti elevii reusind sa se integreze in colectiv. Rezultatele sunt bune la invatatura, chiar daca mai lasa de
dorit la absente, numarul acestora fiind destul de mare.
Seful clasei reuseste sa-si indeplineasca sarcinile impreuna cu loctiitorul sau si cu ceilalti elevi din conducerea clasei. Profesorii care
predau la clasa sunt relativ multumiti de nivelul de pregatire al elevilor, disciplina fiind o problema, totusi nu este o clasa greu de stapanit
ci doar o clasa cu multa initiativa si cu elevi dornici sa invete, chiar daca uneori mai sunt si obraznici.
SCENARIU DIDACTIC
DISCIPLINA: Consiliere şi orientare

CLASA. a X-a B
DATA: 22 februarie 2006
TEMA: Eu şi opinia clasei
DURATA: 50’
OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii elevul va fi capabil:
 Să înţeleagă importanţa şi necesitatea unei atitudini decente în relaţiile interpersonale;
 Să resimtă necesitatea stabilirii unor relaţii de colegialitate cu ceilalţi elevi;
 Să dezvolte capacitatea de a accepta valorile care există in cadrul grupurilor umane.
METODE ŞI PROCEDEE:
 conversaţia euristică;
 problematizarea;
 expunerea;
 alegerea forţată;
 metoda ciorchinelui.
 lectura întreruptă
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
 planşe;
 flip-chart
 fişe de lucru
 post-it
 texte
MOMENT ORGANIZATORIC:
 Se împarte clasa în grupe de cate 4 elevi.
 Se reaminteşte tema lecţiei al cărui titlu se scrie pe tablă şi se motivează opţiunea pentru temă
CAPTAREA ATENŢIEI:
 Se distribuie elevilor blazonul personal şi li se cere să-l completeze.
 Blazonul cuprinde 4 dreptunghiuri în care elevii vor nota: 2 calităţi personale, 2 defecte, un lucru pe
care nu-l cunosc ceilalţi despre el, şi un hobby
 Pe baza asemănărilor, defectelor sau hobby-urilor îşi vor grupa blazoanele pe o planşă. Se vor vedea
astfel grupurile de afinităţi sau de prieteni.
De ce v-aţi grupat astfel? Ce aţi avut în vedere?
Planşa cu blazoanele sa păstrează în clasă. La sfârşitul clasei a IX- a se reia tema şi se va urmări
progresul făcut în abordarea imaginii de sine şi în evoluţia grupurilor de prieteni.
CONŢINUTUL LECTIEI:
 Se aplică metoda ciorchinelui pentru a vedea valorile morale şi atitudinile pe care le presupune
colectivul de elevi, grupul – clasă.
Grupul - clasă
Se comentează împreună şi se cere să păstreze valorile pozitive.
 Se cere apoi elevilor să completeze împreună cu colegii de grupa chestionarul:

Cum mă văd eu? ( fiecare elev pentru sine)
Cum mă văd ceilalţi? (completează pentru colegii de grupă)
Cum aş vrea să fiu? ( fiecare pentru sine)
 Se interpretează răspunsurile. Se urmăreşte dacă sunt diferenţe mari între imaginea de sine şi
percepţia colegilor. Dacă sunt diferenţe mari, care este cauza acestora? O supraevaluare sau o subestimare a
realităţii? Se comentează cu elevii.
 Li se cere elevilor sa stabilească în grup, de comun acord, trei calităţi ale colegului ideal şi trei defecte
care fac un coleg sa fie antipatic. Răspunsul se trece pe un post-it pe care un reprezentant al grupei îl lipeşte
pe flit-chart. Păstrându-se doar calităţile se obţine astfel imaginea clasei ideale, a colectivului ideal. Se
comentează cu elevii.
 Profesorul citeşte textul Elevul din clasa I . Urmându-se lectura întrerupta de întrebări se încearcă sa
se obţină opiniile elevilor în legătură cu cazul prezentat.
„ Elevul din clasa I”
Odată, la începutul anului şcolar, un tată a venit la şcoală şi şi-a îndreptat paşii direct către biroul
directorului .
- Vă rog să-mi înscrieţi băiatul în clasa I. Am mai fost la şase şcoli să-l înscriu dar nu l-au primit.
- De ce nu l-au primit? Ce s-a întâmplat? întrebă directorul
Stop!
1. Care credeţi că este motivul pentru care băiatul nu poate fi înscris la şcoală? Care este problema?
Despre ce credeţi că este vorba în povestire?
- Vedeţi, fiul meu este prea mare şi nu încape în clasă.
- Dar pe coridor încape?
- Nu încape nici pe coridor, zise tatăl.
- Atunci îl punem în sala de sport.
- Nu încape nici în sala de sport, zise tatăl cu tristeţe.
- Atunci îmi pare rău, dragă domnule, dar nu-l putem primi nici noi, zise directorul.
- Vă înţeleg, dar vă rog să mă înţelegeţi şi dumneavoastră pe mine. Pavko al meu e copil de scoală şi
trebuie să meargă la şcoală. Nu pot să-l las fără educaţie. Şi nici nu am bani pentru amendă.
Stop!
2. Ei, ce ziceţi acum? Aţi fost surprinşi? Cum credeţi că se simte Pavko? Dar tatăl lui? Ce
credeţi că se va întâmpla în continuare?
În cele din urmă s-au înţeles să-l înscrie pe Pavko la şcoală. O să stea în curtea şcolii şi o să se uite
în clasă pe fereastră ca să urmărească lecţiile. Când o să vină iarna, Pavko o să stea tot în curte. O să poarte o
haină de blană şi căşti pe urechi ca să audă ce se vorbeşte în clasă, pentru că ferestrele vor fi închise. De scris
şi de desenat o să-i fie uşor. O să-şi pună o tablă pe genunchi. În ziua următoare Pavko veni la şcoală. Stând
în curtea şcolii îşi mişca nedumerit pantofii lui uriaşi, iar capul îi ajungea până la coşul de pe acoperiş.
Copiii fugiră în clase când îl văzură şi începură să se uite la el pe fereastră. Pavko se uita şi el pe fereastră
căutându-şi clasa. Altminteri era liniste. Copii uimiţi se zgâiau doar la el. Şi Pavko? Se zgâia şi el la ei.
Stop!
3. Ce părere aveţi despre soluţia găsită pentru ca Pavko să poată veni la şcoală? E bună? De
ce?/ De ce nu? Ce credeţi că vor gândi ceilalţi copii din şcoală despre Pavko?Cum v-aţi simţi dacă aţi fi
elevi şi aţi vedea pe fereastră un uriaş? Cum credeţi că se simţea Pavko? Cum v-aţi simţi voi în
locul lui?
Deodată, de la o fereastră de la etajul întâi se auzi vocea unei fetiţe:

- Est în clasa întâi?
- Eu? Întrebă Pavko, aplecându-se puţin ca să vadă cu cine vorbeşte. Da, sunt în clasa întâi,
spuse el dând din cap şi zâmbind fetiţei îndrăzneţe. Avea faţa rotundă, un năsuc mic şi părul negru.
- Şi eu sunt în clasa întâi şi mă cheamă Betka, zise fetiţa. Tata mi-a citit ieri o poveste despre
un uriaş bun. Şi tu eşti un uriaş bun?
Pavko dădu din nou din cap, dar îşi dădu seama că nu are nici o dovadă. Începu să se gândească. Betka
văzu lumina unui gând în ochii lui mari.
Stop!
4. Acum ce credeţi? Ce va face Pavko? Credeţi că este un uriaş bun sau un uriaş rău? Dacă
e bun cum o va dovedi? Ce credeţi că se va întâmpla în continuare? Ce va face Pavko? O va face pe
Betka să-i fie frică de el? Dar pe ceilalţi copii?
Îşi întinse apoi o mână până la pădure. Când o aduse înapoi, în palma lui era o veveriţă.
O duse până la fereastră şi i-o dădu fetei.
- O veveriţă! Ce frumoasă e! strigă Betka. Nu-i culegi un con? Pavko îşi întinse din nou mâna.
Ajunse la vârful unui brad. Când îţi lăsă mâna jos, era plină de conuri.
Ceilalţi copii erau entuziasmaţi. Spaima le trecu, pentru că îşi dădură seama că Pavko, deşi era uriaş, nu făcea
rău nici unei veveriţe. Apoi copii se jucară cu Pavko în fiecare pauză . Când se jucau de-a poarta de aur,
Pavko era poarta. Când se jucau fotbal, Pavko era portarul . Îi era uşor. Dacă întindea o mână acoperea
jumătate din poartă. Îi părea rău de un singur lucru: că nu putea să se joace de-a v-aţi ascunselea. Toată lumea
îl vedea, oriunde era. Atunci copiii nu se mai jucară de-a v-aţi ascunselea, pentru că nu era interesant să se
joace fără Pavko. Toţi copii doreau să fie prieteni cu el. Dar prietena lui cea mai bună era…ştiţi voi cine.
Betka cea cu faţa rotundă, nasul mic şi părul negru. Fetiţa aceea care vorbise prima cu el.
Trebuie să adăugăm că Pavko era un elev bun şi că primea în fiecare zi un plus in caietul de teme.
Stop!
5. Ce părere aveţi acum? Cum se simt Pavko şi ceilalţi copii acum? Dar tatăl lui Pavko?
 Temă de reflexie: Descrieţi o situaţie în care v-aţi simţit marginalizat. Ce sentimente aţi avut? Cum
aţi depăşit momentul. Cine v-a ajutat?
Bibliografie:
 Leca, M. C., Grecu, M. C, - Putem să schimbăm lumea împreună , Editura Alfa, 1997
 Ghica, V. – Ghid de consiliere şi orientare şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1988.
 # # # - Dirigintele, ora de dirigenţie, adolescenţii, vol. al III-lea, editor S.C. Tribuna
Învăţământului
15. FIŞELE INDIVIDUALE ALE ELEVILOR
Caracterizarea psihopedagogică a unui elev

Fişa de observaţie a elevului
I.DATE ALE ELEVULUI:

Numele: BÎZ initiala tatalui G. prenumele IOANA
Data nasterii 20.08.1985 locul nasterii PETROSANI
Domiciliul : Str SATURN nr – bloc:16 sc:I ap 12
Localitate : Slatina, Judetul OLT
Telefon_______________
Data inscrierii in unitatea de invatamant SEPTEMBRIE 2005 nr matricol 261
II.STRUCTURA FAMILIEI SI MEDIUL FAMILIAL:
MEMBRI PROFESIA SI LOCUL DE MUNCA/STUDIU

PARINTI TATA – GRIGORE MAMA – ILEANA
Unitatea economica: PENSIONAR Unitatea economica: CASNICA
FRATI / SURORI FRATI________________ SURORI_____________
ALTI MEMBRI AI FAMILIEI
MEDIUL FAMILIAL
I.
□favorabil □ pasiv □ coercitiv □ nefavorabil
II.1. Starea de sanatate si dezvoltare fizica a elevului
Stare de sanatate dezvoltare fizica

□ buna □ armonioasa
□ medie □ buna
□ precara □ deficitara
II2.Trasaturi individuale:
a) Performanta scolara:
- Discipline preferate: romana, engleza
- Discipline cu rezultate foarte bune: engleza, informatica
- Discipline cu rezultate modeste: matematica, fizica
-
b) Capacitatea si stilul de munca:
CAPACITATE STIL
□ mare □ interesat, actic
□ medie □ sistematic
□ redusa □ independent
□ foarte redusa □ haotic
c) Inteligente definitorii:
□ lingvistica □ corporal-chinestezica
□ logico-matematica □ inter-personala
□ spatiala □ intra-personala
□ muzicala
NIVELUL GENERAL DE INTELIGENTA

□ foarte inteligent □ mediocru
□ inteligent □ scazut
d) Echilibrul afectiv-emotional
□ calm, echilibrat □ emotiv
□ controlat, stapanit □ hiperemotiv, timid
e) Comportamentul si activitatile din cadrul colectivului

IN FAMILIE
■ fata de parinti:
□ atasament □ admiratie
□ dependenta □ independenta
□ docilitate □ respect
■ fata de frati / surori
□ ocrotire □ dependenta
□ ajutorare □ indiferenta
IN SCOALA
□ disciplinat □ politicos
□receptiv □ independent
□ maleabil □ destabilizant
□ neparticipativ □ bravant
□ dezinteresat
IN GRUP SI SOCIETATE
□ bun coleg □ participa din obligatie
□ apreciat pentru pozitia in clasa □ nu este apreciat de colectiv
□ aprecieri extrascolare □ se sustrage de la sarcini
□ bun participant dar fara opinie □ izolat
□ autoritar dar bun organizator □ individualist, egoist
□ dezinteresat □ lipsit de initiativa
f) Temperamentul:
TIPUL NERVOS
□ agitat □ fermecator □ entuziast
TIPUL SENTIMENTAL
□ inchis □ constiincios □ sensibil
TIPUL ACTIV
□ exuberant □ intreprinzator □ bun camarad
TIPUL PASIONAT
□ singur □ muncitor □ adora succesul
TIPUL FLEGMATIC
□ serios □ ordonat □ lipsit de entuziastm
TIPUL SANGVIN
□ abil □descurcaret □ posesiv
TIPUL NONSALANT
□nepasator □indolent □ apatic
TIPUL APATIC
□ fara mari resurse □ incet □ ranchiunos
g) Trasaturi dominante de caracter

 Atitudine fata de societate:
□ cinste □patriotism □ironie
□atasament □sfidare □politete
□rautate □loialitate perfidie
□bunatate □ipocrizie □indiferenta
 Atitudine fata de munca
□sarguinta □temeinicie □exigenta
□indiferenta □nepasare □rutina
□ seriozitate □initiativa □rutina
□lene □neglijenta
 Atitudine fata de sine
□ demnitate □indiferenta □modestie
□ inganfare □optimism □laudarosenie
□ spirit autocritic □aroganta □exigenta
III.ORIENTARE SCOLARA SI PROFESIONALA

• Aspiratia elevului_________________
• Posibilitatile elevului:
□mari
□ medii
□ reduse
• Dorinta parintilor
□ concordanta cu a elevului
□ apropiata
□ opusa
• Concluziile examenului de specialitate (dupa caz):
□DA □NU
IV. APRECIERI GENERALE SI RECOMANDARI
a) sa aiba mai multa incredere in sine □

b) sa reuseasca sa ia decizii singur □
c) sa nu se mai lase influentat de cei din jur □
ANCHETA SOCIALĂ
Nr 528 / 02.09.2006
Realizată de asistentul social MUNTEAN FLORIN
Locul şi data SLATINA, 02.09.2006
Persoane prezente: PARINTII, DIRIGINTELE
Scopul STABILIREA SITUATIEI MATERIALE A COPILULUI
I. Date de identificare a copilului
Nume şi prenume: BÎZ G. IOANA

Locul şi data naşterii: PETROSANI, 20.08.1985
CNP:0/2/2/0/0/8/8/5/3/3/0/9/1/ B.I. OT 316920

Domiciliul legal: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Domiciliul în fapt: STR. SATURN, BL. 16, SC. I, AP.12
Etnia:ROMANA Religia: ORTODOXA
II. Date despre familie:
Date despre mama

Nume şi prenume: BÎZ. C. MARIA
Locul şi data naşterii: BOTOSANI, 03.02.1967
CNP: 0/2/0/3/0/2/6/7/0/3/0/8/5/ B.I. OT. 450983
Stare civilă: CASATORITA
Studii: MEDII Ocupaţia: CASNICA
Etnia: ROMANA Religia: ORTODOXA
Stare de sănătate BUNA
Date despre tata

Nume şi prenume: BÎZ C, GEORGE
Locul şi data naşterii: TARGU JIU, 03.02. 1967
CNP: 0/2/0/3/0/2/6/7/0/1/9/5/3/ B.I. OT. 253489
Stare civilă: CASATORIT
Studii: MEDII Ocupaţia: PENSIONAR
Etnia: ROMANA Religia: CATOLICA
Stare de sănătate PRECARA, CIROZA HEPATICA
Date despre copiii din familie
Nr. Nume si prenume Data naşterii Ocupaţia Locul unde se Observaţii
crt. afla copilul:
familie/instituţie
1 BÎZ G. IOANA 20.08.1985 ELEVA FAMILIE
Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaşi adresă

Nr.crt. Nume şi prenume Vârsta Stare civilă Ocupaţie
1
3
III. Istoricul social al copilului
COPILUL PROVINE DINTR-O FAMILIE MODESTA, CINSTITA SI CU O BUNA REPUTATIE IN
PLAN LOCAL
IV. Starea de sănătate

BUNA
V. Situaţia materială/financiară a familiei
Locuinţa
Proprietate personală:  da  nu Numărul de camere: 2
□ Electricitate □ Apă curentă □ Încălzire □ Telefon
Starea de igienă: □ Satisfăcătoare □ Nesatisfăcătoare
Venituri
Stabile: PENSIA TATALUI, ALOCATIA COPILULUI
Ocazionale:_____________________________________________________
Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii):______________________________

Animale:________________________________________________________
Alte proprietăţi:___________________________________________________
VI. Relaţiile în familie şi comunitate
Relaţii în familie:
INTRE MEMBRII FAMILIEI EXISTA RELATII ARMONIOASE, AJUTANDU-SE INTRE EI
Relaţiile în comunitate:
CU COMUNITATEA RELATIILE SUNT DE ASEMENEA BUNE, FAMILIA FIIND APRECIATA SI
RESPECTATA IN COMUNITATEA DIN CARE FACE PARTE, NIMENI NE AVAND NIMIC RAU DE ZIS LA
ADRESA LOR
VII. Observaţii
VIII. Concluzii şi recomandări
Asistent Social

Caiet Practica Modul Psihopedagogic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Caiet Practica Modul Psihopedagogic

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lector univ.dr. Roxana Tudorică Lector univ. drd. Nadia Florea

Unitatea de învăţământ pilot ……………………………………………………………sector……..

Coordonatorul practicii pedagogice din Universitatea Spiru Haret:

Directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic:

Obiectivele practicii pedagogice

Evaluarea practicii pedagogice:

A) Documentele portofoliului de evaluare:

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

3.2.PLANIFICAREA LECŢIILOR DE PROBĂ ŞI A LECŢIEI FINALE

Lecţia de probă nr.1 Lecţia de probă nr.2 Lecţia finală

Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza

a) Deschideţi documentul Evidenţă_vânzări.doc; scrieţi titlul utilizând WordArt:

- scriem titlul cu Word Art 

- clic pe  Table  Insert  Table

- introducem nr. linii şi coloane 

- înălţăm prima coloană( cu mouse-ul) 

- începem să introducem datele în tabel

- clic pe  Table  Table AutoFormat …

- aleg modelul preferat 

Desfasurarea lectiei Intrebari si observatii pe baza

5. Concluzii si notarea elevilor

4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Indicatori Recunoaşterea Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie

 Definirea noţiunilor legate de „arhitectura

4.4. Proiectul unităţii de învăţare

Clasa : a IX –a Disciplina : Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

NR. COMPETENŢE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE

Clasa : a IX –a Disciplina : Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

5 Formatarea finală a unui  stiluri şi paginare – aplicarea stilurilor existente

NR. COMPETENŢE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE

Clasa : a IX –a Disciplina : Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor

Număr de ore alocate: 12 Data/date corespunzătoare numărului de ore : Săptămânile 30 – 35

NR. COMPETENŢE CONŢINUTURI RESURSE EVALUARE NR

4.5. Proiect de lectie 2

RESURSE MATERIALE (MIJLOACE DE INVĂŢĂMÂNT)

RESURSE PROCEDURALE(METODE ŞI PROCEDEE)

5. Relaţia profesor-elev; elev-elev

4.3. Planificare calendaristică (semestrială/anuală)

Clasa : a X-a Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIEI

Clasa : a X-a Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIEI

Clasa : a X-a Disciplina : TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIEI

RESURSE PROCEDURALE(METODE SI PROCEDEE)

4.2. GRILĂ DE OBSERVARE A LECŢIEI

Indicatori Recunoaşterea acţiunii Aspecte semnificative privind etapele lecţiei, în funcţie

TIPUL LECŢIEI: Fixare si formare de deprinderi si priceperi

2. Captarea atentiei clasei

4. Intensificarea retinerii si asigurarea transferului de informatii (cu exercitii initiale de verificare)

Fisa 1 - Microsoft PowerPoint

Fisa 2-Microsoft PowerPoint

Microsoft Word Microsoft PowerPoint Microsoft Excel

Diapozitiv 4:inserati imagini din colectia Office (Inserare-Imagine-Miniatura)

Fisa 4 - Microsoft PowerPoint

Fisa 5 -Microsoft PowerPoint

5. Concluzii si notarea elevilor

4.6. Proiect didactic pentru activităţi educative

4.6.1. Proiect didactic pentru activitate extraşcolară

Resurse procedurale (metode, procedee, interacţiuni, forme de organizare a activităţii elevilor) :

Resurse materiale (mijloace de învăţământ):

4.6.2.Proiect didactic pentru dirigenţie

Scenariul desfăşurării activităţii:

1) Organizarea clasei în vederea desfăşurării activităţii

Elevii lucrează individual, folosind fişele de lucru puse la dispoziţie

3) Anunţarea temei şi a obiectivului activităţii