ETNOGENEZA ROMÂNILOR

- limba şi poprul român  se constituie în urma sintezei daco-romane.

- e un proces  care se încadrează în romanitate, în romanitatea orientală.
- cele 2 părţi ale procesului de naştere a poporului român   elementul autohton geto-
dac.
  elemental
civilizaţiei romane.
- procesul de formare a poporului român  a durat aprox. 10 sec. (I î.Hr. – X d.Hr.).
 se disting 2 etape:
 sec.I î.Hr. – VII d.Hr.  se caracterizează prin romanizarea populaţiilor autohtone dintre
M.Adriatică şi M.Neagră, dintre M-ţii Haemus şi Carpaţii din N.Transilvaniei.
 sec.VI-VIId.Hr.– sf.sec.IX, încep.sec.X d.Hr.  este etapa de desăvârşire a procesului de
formare
a poporului român.
 începe odată cu stabilirea slavilor pe teritoriul
Daciei.
- procesul de romanizare  s-a extins pe 3 continente: Europa, Asia Occidentală, N.Africii.
 liantul comun: a fost civilizaţia romană, particularităţile oferite de
civi-
lizaţiile locale.
- contactul material  dintre daci şi romani, pare a fi început la sf.sec.III î.Hr. – sec.II î.Hr.
 e un contact material, efectuat de negustorii Imperiului, care vehiculează
pro-
ducţii ale centrelor meşteşugăreşti din Imperiu.
- după cucerirea Daciei de către Traian  are loc o populare suplimentară.
 sunt aduşi meşteşugari, mineri, funcţionari.
- s-a tins spre dezvoltarea globală a economiei Daciei, cât mai aproape de realităţile din Imperiu.
- romanii  au organizat oraşele, lucru necunoscut la geto-daci-- beneficiau de davae.
 în timpul prezenţei lor au fost declarate municipii şi colonii  ll localităţi
- pe baza izvoarelor epigrafice  se poate stabili locul de provenienţă a noilor sosiţi.
 din inscripţiile descifrate  cca 2000 nume de origine latină.
 15-16 % sunt greco-orientale.
 4% italice, 2% celtice, 1% egiptene
 1% traco-getică.
- beneficiem  de cca 3.000 inscripţii  cele mai multe în DOBROGEA;
 doar 44 în limba greacă.
prezenţa lor ne demonstrează existenţa unor locuitori capabili să citească in-
scripţiile şi mesajul.
cele mai multe se găsesc în oraşe.
- pe baza acestor argumente scrise şi a materialelor arheologice  constatăm un efect al simbi-
 ozei daco-romane care a fost formarea limbii române şi a poporului roman.
- procesul  în timp, s-a desfăşurat pe o perioadă îndelungată cu fază de eficienţă mare între 106--271.
momentul culminant: determinat de prezenţa autorităţilor şi legiunilor romane.
din pct.de vedere teritorial: s-a desfăşurat gradual, mai accentuat în Dacia romană, Do-
brogea, Banat, Oltenia, jumătatera de S.a Transilvaniei.
 2
mai puţin intens: în zona de control efectuată de romani  Câmpia munteană şi partea
de
S.a Moldovei, Bucovina.
- influenţa  s-a resimţit în întreaga zonă locuită de geto-daci.
- procesul de romanizare  desfiinţat dincolo de teritoriile locuite astăzi de români.
 e cunoscut în S.Dunării, zona Nistrului, V.Tisei, dovezi fiind îndeosebi în
Balcani.
- la N.de Dunăre  romanitatea a rămas compactă, asimilând popoarele migratoare.
- romanitatea S.dunăreană  a fost asimilată de masa slavă.
- procesul de romanizare  s-a exercitat pe vaste teritorii din Imperiu.
- romanitatea  nu a rezistat în toate zonele.
Ex. SPANIA  bascii.
BRITANNIA
EGIPT, GRECIA.
- procesul de romanizares-a exercitat prin adoptarea de către întreaga societate a limbii latine, e vor-
ba de latina populară(vulgară), nu cea cultă.
- limbi neolatine  spaniolă, franceză  au ca punct de plecare latina populară, limbă vorbită în
armată,
administraţie.
- Al.Rosetti  definind limba română, spune că ”limba română este limba vorbită în mod neîntre-
rupt în partea orientală a Imperiului Roman, care cuprinde provinciile
dunărene ro-
manizate: Dacia, Panonia, Dardania ”.
- limba romană  s-a impus pe parcursul mai multor secole.
 din sec.IX – X  avem de-a face cu o limbă pe deplin structurată, o limbă care la înce-
putul sec.VII – avea coloana vertebrală structurată.
o limbă – în care morfologia, sintaxa – sunt realizate definitiv, venirea slavilor
producând doar o îmbogăţire a vocabularului.
- în S.Dunării  slavii topesc latinitatea sudică.
- în N.Dunării  comunităţile slave rămase au fost asimilitate de elemente autohtone vlaho-
româneşti.
 procesul de asimilare : nu a fost violent, s-a desfăşurat în timp.
până în sec.IX : e confirmată prezenţa unor enclave slave vechi, vor influenţa
lb.română.
- etnogeneza românilor  apare ca având 3 componente fundamentale :
 substratul geto-dac.
 stratul roman.
 adstratul slav.
- romanitatea limbii române  se dovedeşte în structura gramaticală şi lexicală.
- cuvintele latine moştenite  sunt răspândite în spaţiul locuit de români.
- sec.X  s-a produs separaţia limbii române în 2 dialecte:
 daco-român (româna vorbită la N.Dunării).
 aromân (în S.Dunării)  dialectal megleno-român este o
varian-
tă a celui aromân.
- aromânii  au locuit în ARGANIA, ETOLIA,mai târziu în THESSALIA, EPIR, în jurul PINDULUI, OLIM-
PULUI şi lângă SALONIC.
alţii locuiesc în : ALBANIA, BULGARIA.
3
- meglenoromâna  se vorbea în Macedonia, pe malul drept al Vardarului.
- istroromâna (aromâna) se vorbea în NE Peninsulei Istria.
- în dialectul daco-român  se pot recunoaşte 1500 cuvinte latine de bază.
- limba română  este mai apropiată de latină decât limbile romanice occidentale.
- corpul cuvintelor latine  s-a conservat, de regulă, mai bine în română decât în alte limbi neolatine.
- toate categoriile esenţiale ale vieţii se păstrează la noi din limba latină : om, bărbat,
femeie,
fiu, părinte, frate, etc.
- operaţiunile în agricultură  din latină : a ara, a semăna, grâu, secară, etc.
termenii din : viticultură,pomicultură, grădinărit, creşterea vitelor.
numele mineralelor : sare, aur, piatră, cărbune, etc.
însuşiri trupeşti şi sufleteşti : bun, frumos, tânăr, bătrân,.
termeni militatri : cetate, arc, spadă, etc.
- terminologia latină  legată de agricultură şi ocupaţiile anexe.
 dovedeşte caracterul sedentar al locuitorilor acestui pământ.
- cuvinte autohtone  160 de cuvinte (de origine traco-dacică).
 exprimă noţiuni fundamentale, generale, răspândite în toate zonele locuite de
români
unele exprimă noţiui concrete nume de animale : mânz, viezure, misterţ,
barză,etc.
plante : mazăre, brad, măceş, etc.
corpul omenesc: buză, ceafă, grumaz, guşă,etc.
familia: copil, prunc, băiat, moş, zestre,etc.
locuinţă: vatră, cătun,gard,bordei, etc.
mediul fizic : măgură, mal, baltă,etc.
păstoresc: mânz, strungă, ţarc, zară, baci, urdă, etc.
viticole : butuc, curpen, strugure, etc.
40 verbe fundamentale : a arunca, a băga, a dărâma, a mişca, a
păstra, a răbda, etc.
nume de ape : Dunărea (Dunaris), Argeş (Argessos), Bîrzava(Berzo-
bis), Someşul (Samus), etc.
- influenţe germanice  în limba romană, moştenite de la goţi, gepizi sunt neînsemnate.
- cele mai multe împrumuturi în limba romană  sunt cele slave : au intrat în vocabularul de bază
al
limbii române.
există influenţe şi în morphologic.
- cele mai multe cuvinte slave  în limba română  privesc societatea : boier, voievod, etc.
familia : maică, nevastă, etc.
corpul uman : trup, gleznă, etc.
timpul : ceas, veac, vreme, etc.
- de la slavis-au păstrat numeroase toponime :BĂLGRAD, COZIA, OCNA, PREDEAL, VODIŢA,
ZLATNA,etc.
hidronime : BISTRIŢA, CRASNA.
antroponime :  DAN (” cel dăruit “).
 RADU (” vessel “).
 PÂRVU (” cel dintâi “).
  IOAN, BOGDAN, MIRCEA, VLAD.

 4 
- numele unor conducători ai statelor medievale româneşti  sunt slave : MENUMORUT, GLAD,
LITOVOI, SENESLAU, TIHOMIR.
- terminologia creştină de bază în limba română e latină  dovadă a vechimii creştinismului da-
co-roman.
- după creştinarea bulgarilor  în 864, deci prin sec.IX-X sunt preluaţi termeni slavi în legătură cu
viaţa bisericească, cultul şi organizarea ierarhică : rai, iad, utrenie,
vecernie, Duh, a blagoslovi.
- din aceeaşi perioadă  datează introducerea limbilor slave în biserică, mai apoi în cancelariile state-
lor medievale Ţara Românească şi Moldova. 

  