Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor: Simaşcu L
Clasa: a VII-a
Data: ______________
Disciplina: Educaţie Plastică
Unitate de învăţare: Compoziţie şi desgn
Unitatea de conţinut: Compoziţia plastică statică şi dinamică
Subiectul: Peisaj rural – Case în sat
Tipul lecţiei: formare de priceperi si deprinderi
Unităţi de competenţe:
3.1 Caracteristica legităţilor compotiţiei în artele vizuale şi design.
3.2 Organizarea centrului de interes şi a celui compositional în spatial plastic;
3.3 Caracteristica mijloacelor şi procedeelor de realizare a compoziţiei statice/dinamice în
artele vizuale şi design.
Obiective operaţionale:
O1- să cunoască termenul de compoziţie statică şi dinamică, să le identifice şi diferenţieze
în compoziţiile plastice;
O2 - să cunoască modalitatea de a obţine un centru de interes folosind poarta armoniei;
O3- să realizeze o compoziţie statică cu mai multe centre de interes, respectând cerinţele
lecţiei;
O4 - să folosească elemente de limbaj plastic şi diverse tehnici în realizarea ei;
O5 - să-şi dezvolte o atitudine pozitivă faţă de studiul educaţiei plastice.
Strategiile didactice:
Forme de organizare :frontală, individuală, în grup
Metode, tehnici, procedee : conversaţia, observaţia,comparaţia, exerciţiul,
Secvenţele
lecţiei Competenţe specifice Conţinutul lecţiei Strategii didactice Evaluarea
Metode Mijloace de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor şi învăţământ
procedee
3.
Astăzi vom discuta despre un alt Elevii notează în caiete Observa Manualul Frontală
şi
tip de compoziţie - statică şi titlul lecţiei -ţia individuală
dinamică.
Comunicare Compoziţie statică şi dinamică
a noilor cu mai multe centre de interes
cunostinte Dacă vom analiza o compoziţie
statică vom observa că: -are un caracter static,
parcă elementele sunt
încremenite, domină liniile
vertical şi orizontale,
culorile sunt armonioase.
Dacă vom analiza o compoziţie
dinamică vom observa că: -are un caracter dinamic,
parcă elementele sunt în DVD player
mişcare, răsucite,
tensionate, domină liniile
pe diagonală, curbe,
culorile sunt contrastante.
Metoda se numeşte ,,6-3-5 ”, pentru că grupele sunt compuse din 6 membrii, se enunţă 3 idei care sunt îmbunătăţite de
ceilalţi elevi din grup, timp de lucru 5 minute pentru fiecare elev din grup.
După formularea subiectului pe tablă Peisaj rural – Case în sat, pentru care se cer soluţii întregului colectiv de elevi- de ex:
care sunt elementele specific ţăraneşti, care pot fi reprezentate în compoziţia lor (la rândul lor, acestea vor fi notate pe tablă ca elevii să
le poată vizualiza în permanenţă), clasa este împărţită în grupe de câte 6 elevi. Prin intermediul exemplificărilor elevii au
posibilitatea de a vizualiza alte compoziţii tematice realizate de pictori naivi sau de colegii lor mai mari, acestea îi vor ajuta pe elevi să
înţeleagă mai bine subiectul propus, pentru că scopul nu este de a reprezenta un simplu peisaj rural, ci pornind de la elementele specific
tărăneşti, să le transpună pe foaie într-o manieră fantezista sau idealistă. Elevii pregătesc suprafaţa foii de lucru, culorile şi tot ce au
necesar pentru realizarea compoziţiei. Fiecare elev schiţează trei elemente, apoi la semnalul profesorului, transmite foaia sa
colegului din dreapta şi o primeşte pe a celui din stânga. Acesta, vizualizează cele trei idei schiţate de colegul lui şi încearcă prin
formulări noi să le modifice în sens creativ. Foile sunt transmise de la un elev la altul, până când ideile iniţiale sunt
îmbunătăţite de toţi membrii grupului. Aşezarea culorii pe suprafaţa foii implică acelaşi ritual, lucrările sunt schimbate la semnalul
profesorului, şi treptat se încearcă finalizarea compoziţiilor, prin punerea culorilor pe întreaga suprafaţă a foii.
La finalizarea compoziţiilor, profesorul strânge foile de la elevi, le clasifică în funcţie de originalitatea tratării subiectului, modul
ingenios de rezolvare a problemei şi le expune prin lipire pe tablă realizând o mică expoziţie, elevii având posibilitatea de a vizualiza
într-un timp scurt rezultatul muncii în echipă.
Pentru realizarea feed-back-ului şi stimularea autoevaluării, ulterior vor fi discutate şi analizate rezultatele muncii lor în echipă.
Avantaje:
S-a demonstrat că metoda are o serie de avantaje:
oferă elevilor cu înclinaţii artistice reduse posibilitatea de a conştientiza că şi munca lor contează, şi că poate avea o finalitate,
pozitivă;
similar brainstorming-ului, stimulează construcţia de „idei pe idei”; de ex: pornind de la o imagine oarecare, de pe foaie, pentru
fiecare elev în parte, acea imagine poate reprezenta altceva, şi în acest fel imaginea iniţială poate suferi transformări inedite.
încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală cu cea de echipă;
are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei:
analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea)
dezvoltă spiritul critic.
Dezavantaje:
constrângerea participanţilor de a realiza compoziţia într-un timp fix;
pot exista fenomene de contagiune negativă între reprezentări; elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un
blocaj creativ