Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Licenta
Prof.Coordonator Student
Bucuresti ,
2018
Universitatea Titu Maiorescu “Facultatea de Drept “
Bucuresti ,
2018
CAPITOLUL I. Introducere
Secţiunea 1. Importanța si motivarea alegerii temei
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Cap.I. Introducere
Importanta acestui subiect este data de multitudinea conflictelor de legi care apare drept
consecinta a diversitatii legislatiilor privind casatoria si divortul,dar si a intensificarii
circulatiei contemporane.
Tinand cont de numeroasele definitii existente in doctrina juridica referitoare la
casatorie, aceasta reprezinta uniunea liber consimtita intre un barbat si o
femeie,incheiata potrivit prevederilor legale,cu scopul de a intemeia o familie .
Atat casatoria cat si divortul ,asa cum voi arata in urmatoarele capitole ale lucrarii,sunt
extrem de complexe,si oglindesc particularitatile politice, sociale ,legislative si
religioase ale fiecarui stat in parte.
In ultimii ani,ce a atras atentia asupra acestui subiect au fost reglementarile create in
vederea asigurarii unei ordini juridice ,mai ales in ceea ce vizeaza problemele legii
aplicabile atat casatoriei cat si desfacerii acesteia.Aceste probleme pot aparea ,in
momentul in care exista un element de extraneitate ,care consta fie in nationalitatea
partilor,fie in locul incheierii casatoriei sau agentul constatator. Tinandu-ne cont de
aceste aspecte,pentru evitarea conflictelor de legi ,dar si pentru cunoasterea legii
aplicabile in diferite situatii, au fost elaborate in domeniul dreptului international privat
diferite norme juridice pentru a crea un singur spatiu de drept comun a institutiilor
reglementate si de dreptul intern al statelor.
In aceasta lucrare voi aborda una dintre cele mai importante institutii ale dreptului
international privat si anume casatoria, mai exact incheierea si desfacerea ei ,precum si
principalele efecte ale acesteia.
Lucrarea va fi in mare parte una de drept comparat,in ceea ce priveste analizarea
institutiei casatoriei atat in dreptul intern,cat si in cel international privat, analiza
elaborata pe baza legislatiei interne,a celei internationale,dar si a lucrarilor de
specialitate straina.
Termenul de casatorie are mai multe acceptiuni ,in definirea lui fiind importante din ce
perspective se face trimitere la aceasta notiune si anume:
In primul rand,casatoria poate reprezenta unul dintre drepturile fundamentale pe care
persoana fizica ajunsa la varsta nubila il are,prin libera alegere a viitorului sot .Acest
drept presupune si posibilitatea ca persoana fizica sa puna capat casatoriei,prin divort
,in conditiile legii.Libertatea de a se casatori o are si minorul care la momentul
incheierii casatoriei a implinit 16 ani, insa sub anumite conditii speciale,reglementate
expres de lege,acestea avand scopul de a proteja minorul care se afla inca la o varsta
frageda .
O alta perspectiva din care poate fi privita casatoria este aceea de act juridic incheiat
intre un barbat si o femeie care doresc sa se casatoreasca ,exprimand acorul de vointa al
partilor. Acceptiunea de casatorie ca act juridic este reglementata in Codul Civil in mai
multe ardicole,cum ar fi: art.258 alin.(1), conform caruia “familia se intemeiaza pe
casatoria liber consimtita intre soti” ; art. 259 alin. (1),care defineste casatoria ca fiind
“uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie ,incheiata in conditiile legii.”( Dan
Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si
actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.74)
Notiunea de casatorie poate face trimitere si la situatia juridica (statutul legal) a
sotilor.Potrivit art. 311 alin. (1) Cod Civil,sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la
momentul incheierii casatoriei. Acestia au o serie de drepturi,precum si obligatii
reglementate expres de lege.In ceea ce priveste planul patrimonial,li se aplica un regim
matrimonial.
.Deci, casatoria reprezinta atat actul juridic incheiat de cei ce vor sa se casatoreasca ,cat
si situatia juridica a celor in cauza .(Daniel Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si
International,editura Hamangiu,2018,pg.31)
Casatoria ,prin normele juridice care o reglementeaza, este si o institutie juridica.
Tinand cont de reglementarile mentionate,definim casatoria ca fiind “un contract
solemn ,prin care barbatul si femeia stabilesc intre ei o uniune sanctionata de lege ,in
scopul de a trai impreuna .” Codul Civil defineste termenul ca fiind “un act juridic
bilateral nepatrimonial si o institutie,adica un statut juridic caracterizat prin drepturi si
obligatii specifice si reciproce ale sotilor,atat in plan personal, cat patrimonial”( Dan
Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si
actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.75) Dintre numeroasele definitii ale
casatoriei,importanta este aceea conform careia aceasta notiune reprezinta “uniunea
liber consimtita dintre un barbat si o femeie,incheiata cu respectarea conditiilor de fond
si de forma prevazute expres de lege ,in scopul intemeierii unei familii”.
De retinut este faptul ca scopul casatoriei este acela de a intemeia o familie,fapt ce este
prevzut expres din Codul Civil, art.295 mentionand faptul ca orice casatorie care nu are
acest scop este una fictiva si constituie o cauza de nulitate absoluta .
Retinand ce este mai important din aceste definitii, caracterele juridice ale casatoriei
reglementate expres de lege sunt:
- Casatoria este o uniune dintre un barbat si o femeie,incheiata prin consimtamantul
acestora
- Casatoria este monogama
- Se incheie numai in formele prevazute de lege,respectiv intr-un anumit loc,in fata unei
autoritati de stat,intr-o zi fixata si stabilita dinainte ,in prezenta ambilor soti
- Incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta autoritatii de stat ,ea avand un
caracter civil
- Scopul acesteia este intemeiere unei familii
- Se incheie pe deplina egalitate de drepturi intre soti (Nadia-Cerasela Anitei,Conventia
matrimoniala in dreptul international privat roman,edit.C.H.Beck,2013,pg.7)
In ceea ce priveste natura juridica a casatoriei,aceasta era in perioada romana o institutie
exclusiv civila ,care a capatat un caracter religios,fapt datorat de influenta puternica a
bisericii crestine, ajungand in secolul al X-lea sa iasa complet din domeniul civil. In
acea perioada, casatoria a capatat un caracter exclusiv religios,fiind o institutie de drept
canonic,juristii bisericii catolice si soboarele bisericesti realizand legislatia
acesteia.Deci, institutia casatoriei era considerata un sacrament.
In dreptul romanesc vechi,pana la intrarea in vigoare a Codului Civil din anul 1864
,institutia casatoriei era una pur religioasa .Promulgarea acestui Cod ,a transformat
institutia casatoriei dupa cea a modelului francez,in care Constitutia franceza clasifica
casatoria ca un contract civil, in cadrul careia doar ofiterii de stare civila erau
competenti in ceea ce priveste incheierea si celebrarea casatoriei.
Datorita factorului religios care a fost puternic inradacinat in traditia
populara,Constitutia Romaniei din anul 1866 a prevazut expres faptul ca sluja religioasa
de casatorie,se va realiza obligatoriu dupa incheierea actelor de casatorie in fata
autoritatii legal competente, respectarea acestei proceduri fiind
obligatorie.Astfel,casatoria putea fi privita ca fiind un contract mixt,casatoria civila
trebuia celebrata prima,apoi sotii erau obligati sa se casatoreasca si religios,la biserica .
Textul Constitutiei din 1923 inlatura obligatia oficializarii ceremeniei religioase,aceasta
avand doar caracter de recomandare. (Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu,
Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,
pg.77)
Pentru o analiza mai amanuntita a acestui subiect, in continuare,voi aborda atat notiunea
de casatorie cat si cea de divort ,asa cum sunt prezentate in diferite sisteme de drept .
Caracterul casatoriei in plan international este conturat fie a fi unul exclusiv laic,unul
exclusiv reliogos sau unul mixt,in timp ce in ceea ce priveste natura juridica a
casatoriei, vorbim despre trei teorii consacrate :
Teoria contractuala care clasifica casatoria fie ca un contract civil “sui generis”,fie ca
act juridic-conditie sau act juridic-uniune
Teoria institutionala –defineste casatoria ca un statut reglementat expres de lege,fiind o
institutie juridica
Teoria mixta ,teorie ce este dominanta in doctrina juridica occidentala ,imbinand cele
doua teorii mentionate mai sus si definid casatoria ca fiind atat un contract ,cat si o
institutie juridica.( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia
a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.77)
Dreptul francez defineste casatoria ca o uniune intre doua persoane de sex diferit
,contractata cu respectarea reglementatilor legale.Reglementata de sistemul de drept
francez in titlurile V-IX ale Codului Civil,pentru a fi valabila este necesar indeplinirea a
trei conditii si anume:persoanele care incheie casatoria sa fie in viata si sa fie de sex
opus, ele sa fie apte pentru a-si da consimtamantul in mod liber si exprimarea
consimtamantului sa fie exprimata in mod solemn.
Baza juridica a familiei,element determinant al regimului filiatiei,casatoria este
reglementata in legislatia spaniola ca fiind actul de stare civila care naste obligatii atat
personale cat si patrimoniale intre soti.
Conform doctrinei italiene, casatoria reprezinta “un pariu sau o loterie” in care
persoanele care aleg sa se casatoreasca ,isi pun in joc fiinta si averea intr-o uniune ce
poate dura intreaga viata. (A.Galizia Danovi, M.S.Sacchi, Matrimonio&Patrimonio,
Ed.Etas RCLibris,2003,p.9) Anul 1960 a fost anul in care pe plan international,
legislatia si reglementarile privind casatoria au suferit modificari,acestea fiind adoptate
de numeroase state ,precum Anglia,Franta,Rusia,Germania,etc. Faptul ca s-a acceptat
incheierea casatoriei atat in forma civila ,cat si in forma religioasa, a constituit o
conditie privind producerea efectelor juridice ale casatoriei. Astfel ,legislatia in materia
dreptului familiei din anumite state precum Germania,Elvetia,Japonia,Romania
reglementeaza faptul ca numai casatoriile incheiate in forma civila pot genera efecte
juridice. Numai casatoriile incheiate in forma religioasa pot produce efecte juridice in
state precum Israel,Iran,Irak ,in timp ce in Spania,Italia sau Danemarca ,casatoriile
incheiate in oricare forma dintre cele doua,pot genera efecte juridice.
Fiecare stat in parte are reglementari diferite sau specifice privind conditiile de fond si
forma ale casatoriei,insa cee ce este un fapt general valabil este acela ca o casatorie
poate fi incheiata doar cu respectarea acestor conditii.Privind legislatia si reglementarile
privind casatoria din mai multe state,exista totusi,anumite conditii de fond si forma
comune,si anume:
In Rusia,Romania,Italia :casatoria este uniunea dintre un barbat si o femeie,intemeiata
pe consimtamantul acestora
In majoritatea statelor ,partile trebuie sa fie majore pentru a se putea casatori.Insa,in tari
precum Franta varsta legale pentru a incheia o casatorie este de 18 ani la barbati si 15
ani la femei,iar in Anglia persoanele ,atat femeia cat si barbatul se poate casatori
incepand cu varsta de 16 ani.
Casatoria este liber consimtita
Scopul casatoriei este formarea unei familii(Nadia-Cerasela Anitei,Conventia
matrimoniala in dreptul international privat roman,edit.C.H.Beck,2013,pg.10)
In dreptul international privat roman,conform art.2586alin.(1) NCC,conditiile de fond
despre care voi vorbi in capitolele urmatoare ale acestei lucrari,sunt guvernate de legea
nationala a fiecaruia dintre soti,iar conditiile de forma ,conform art.2587 alin.(1)NCC
sunt reglementate de legea statului pe teritoriul careia se incheie casatoria. Conform
Art. 2586 alin.(2) NCC referitor la conditiile de fond ale casatoriei care-l privesc pe
catateanul roman sau pe apatridul cu resedinta pe teritoriul Romaniei ,acestea sunt
supuse legii romane,iar ,in acest caz,incheierea unei casatorii in strainatate de catre un
cetatean roman sau de un apatrid domiciliat in Romania ,cu incalcarea conditiilor de
forma reglementate de legea romana,nu va fi recunoscuta de statul roman. (Nadia-
Cerasela Anitei,Conventia matrimoniala in dreptul international privat
roman,edit.C.H.Beck,2013,pg.10)
Referitor la desfacerea casatoriei,majoritatea statelor au admis divortul de multa
vreme,insa exista tari precum Malta,care abia la data de 1 octombrie 2011 a introdus
divortul in reglementarile privind dreptul familiei.
In anii ’50 cele mai multe state permiteau divortul pe baza unei culpe ,in special fiind
vorba de adulter sau violenta fizica.In unele state ,cum ar fi :
Austria,Belgia,Danemarca,era recunoscut si divortul independent de culpa
sotilor.Findalnda ,Norvegia si Suedia acceptau si divortul fara culpa sotilor,insa doar
dupa trecerea unui anumit timp de la separarea de fapt a sotilor,la cererea unuia dintre
soti.
La nivelul altor state precum Franta , Grecia, Italia, Irlanda, Portugalia, Spania, Olanda
au fost introduse motive de divort care nu se mai bazau pe ideea de culpa, cum ar fi
vatamarea relatiei dintre soti ,inceepand cu anii ’70.
“La nivelul intregii Europe se extinde si divortul unilateral implicit ,dar este
reglementat si divortul unilateral explicit ,care permite unuia dintre soti sa ceara
divortul,fara a respecta perioada de separare “( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela
Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul
Juridic,2017,pg.289)Simplificarea procedurii de divort a fost vizibila pe plan
international incepand cu anul 2005,cand a fost introdusa posibilitatea de a divorta in
fata altor autoritati decat cele judiciare,atunci cand exista acortul ambelor parti pentru
desfacerea casatoriei. In state precum Portugalia si Australia ,se poate obtie divortul si e
cale electronica ,in situatia in care nu exista minori rezultati din casatorie si nu exista
bunuri comune.
A fost adoptat Regulamentul (UE) nr.1259/2010 de punere in aplicare a unei forme de
cooperare consolidata in domeniul legii aplicabile divortului si separarii de corp ,cu
scopul de a armoniza dreptul familiei la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene
,avand in vedere existenta unor sisteme,reglementari diferite in ceea ce priveste
divortul,posibilitatea de a divorta si autoritatile competente.
Acest regulament a fost adoptat la Bruxelles pe data de 20 decembrie 2010,a intrat in
vigoare in ziua urmatoare datei publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si se
aplica din ziuade 21 iunie 2012. (Ioan Macovei,Tratat de drept international privat
,Universul Juridic,2017,pg.335)
Cap. II Conditiile de fond si forma ale casatoriei
Varsta
Codul Civil in articolul 272 alin. (1) stabileste varsta majoratului,de 18 ani,varsta la
care ambii soti dobandesc capacitatea matrimoniala.Insa, conform art. 272 alin.(2) C.
Civil ,casatoria poate fi incheiata de la varsta de 16 ani impliniti ,daca sunt respectate
cumulativ urmatoarele cerinte :
-sa existe motive intemeiate care imun incheierea casatoriei,cum ar fi starea de
graviditate a femeii sau nasterea unui copil ;
-avizul medical favorabil,starea generala a sanatatii viiitorilor soti facand obiectul
conditiei generale prevazute de art.278C.Civil care impune comunicare reciproca a
starii de sanatate;
-incuviintarea parintilor,a tutorelui,a persoanei sau a autoritatii abilitate sa exercite
drepturile parintesti .
Legea nu stabileste o anumita diferenta de varsta intre soti.In cele mai multe
cazuri,diferenta de varsta nu impiedica intemeierea unei familii,insa atunci cand este
vorba de o diferenta considerabila,poate fi un indiciu ca s-a incheiat o casatorie fictiva.
Discernamantul
Consimtamantul
Conform art.274 alin.(1) C.Civil , “este interzisa casatoria intre rudele in linie
dreapta,precum si intre cele in linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusiv.”
Cea mai veche piedica in ceea ce priveste incheierea casatoriei o reprezinta legatura de
rudenie,fiind interzise de lege casatoria intre : tata si fiica, mama si fiu,bunic si nepoata
,bunica si nepot,precum si intre frate si sora,unchi si nepoata,matusa si nepot,var si
verisoara primari.
Este considerat incest incalcarea impedimentului privind legatura de rudenie .
Casatoria este interzisa din considerente morale si intre persoanele care au devenit rude
prin adoptie.Reprezinta impediment la casatorie rudenia civila in linie dreapta si rudele
in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv,la fel ca in cazul rudeniei firesti.
Instanta de tutela poate autoriza casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al
patrulea,la cerere ,pentru motive temeinice ,in baza unui aviz medical special.
Inexistenta tutelei
Tutorele avand drepturi si indatoriri aflate in aria autoritatii parintesti asupra minorului
aflat sub tutela,casatoria intre acestia este interzisa,urmarindu-se protejarea intereselor
celui aflat sub tutela, conform art. 275 C.Civil , “casatoria este oprita intre tutore si
persoana minora ce se afla sub tutela sa.”
Casatoria se poate realiza numai in momentul in care tutela inceteaza .
Diferenta de sex
1.2. Legea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei in dreptul international roman
Statutul personal include atat statutul individual care este format de starea civila si de
capacitatea persoanei fizice si statutul familial care este alcatuit de
raporturile de familie care rezulta fie din casatorie,fie din rudenia fireasca sau
adoptie.(Cosmin Dariescu,Fundamentele dreptului international privat,editia a V-a
revazuta si adaugita,universul juridic,Bucuresti,2018,pg.155)
Ioan Macovei in Tratat de drept international privat , subliniaza faptul ca statutul persoanei
fizice este guvernat ,in general,de legea nationala ,punctul de legatura in materia relatiilor
de familie fiind cetatenia,iar alaturi de aceasta ,resedinta obisnuta a persoanei fizice,ca si
criteriu alternativ. (Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul
Juridic,2017,pg.322)
Pentru ca o casatorie incheiata sa fie valabila,asa cum am mentionat anterior,este necesara
respectarea si indeplinirea unor conditii de fond si forma,diferenta dintre acestea facandu-
se dupa legea forului.
In ceea ce priveste conditiile de fond pentru inchererea casatoriei,acestea sunt guvernate
,conform art.2586 C.Civil,de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti,la momentul
celebrarii casatoriei. Conditiilor de fond negative,respectiv impedimentelor la casatorie ,li
se aplica tot legea nationala.Textul acestui articol este interpretat in mai multe moduri
,existand opinii care sustin aplicarea cumulativa sau distributiva a legilor celor doi
soti.Formularea legiuitorului presupune raportare fiecarui sot numai la legea proprie ,nu si
la legea celuilalt sot ,in lipsa unor exceptii sau a altor precizari.
Dispozitiile Legii nr.119 din 16 octombrie 1996 care se refera la actele de stare civila
,republicata ,pot fi relevante in acest caz, art. 31 stipuland faptul ca ofiterul de stare civila
poate incheia o casatorie intre cetateni straini sau intre un cetatean strain si unul roman
doar in conditiile in care ii sunt prezentate dovezi eliberate de misiunile diplomatice sau de
oficiile consulare ale tarilor ai caror cetateni sunt,care sa ateste faptul ca sunt respectate si
indeplinite conditiile de fond ,cerute de legea lor nationala,pentru incheierea casatoriei.
In dreptul comparat ,legea aplicabila conditiilor de fond ale casatoriei se stabileste tinandu-
se cont de mai multe aspecte ,respectiv:
-aplicarea distributiva a celor doua legi ale viitorilor soti;
-aplicarea cumulativa a conditiilor prevazute de legea ambilor soti;
-una dintre legi este inlaturata pentru a se aplica cealalta lege ambilor soti;
-aplicarea legii locului in care s-a incheiat casatoria.
In situatia in care casatoria care urmeaza a fi incheiata este intre un cetatean roman si se
celebreaza in Romania,iar legea straina a celuilalt sot prevede un impediment la casatorie
care,conform dreptului roman este incompatibil cu incheierea casatoriei,acesta va fi
inlaturat ca inaplicabil,conform art.2586 alin.(2) C.Civil. Inlaturarea impedimentelor la
casatorie urmareste protejarea ordinii publice de drept international privat ,precum si
ocrotirea libertatii cetatenilor romani de a incheia o casatorie.
Determinarea legii aplicabile conditiilor de fond ale casatoriei se stabileste in functie de
locul in care se oficializeaza casatoria.
Pentru casatoriile care se incheie in Romania :
-se aplica legea nationala a fiecarui sot, pentru casatoriile intre un cetatean
roman si unul strain;
-pentru casatoriile intre un cetatean roman si o persoana fara cetatenie,pentru
cetateanul roman se aplica legea romana ,iar pentru cel fara cetatenie,legea resedintei sale
obisnuite;
- se aplica legea nationala a fiecarui sot in cazul casatoriilor intre doi cetateni
straini cu cetatenii diferite ;
-in cazul in care casatoria are loc intre doi apatrizi,se aplica pentru fiecare
dintre cei doi ,legea statului unde isi are resedinta obisnuita .
Atunci cand casatoria se incheie in strainatate :
-se aplica legea romana pentru casatoriile incheiate intre cetateni romani;
-se aplica legea nationala a fiecaruia dintre vitorii soti in situatia in care
casatoria se incheie intre un cetatean roman si unul strain ;
-in situatia in care casatoria se incheie intre un cetatean roman si o persoana
fara cetatenie,pentru cetateanul roman se aplica legea romana ,iar pentru apatrid,legea
resedintei sale obisnuite. (Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul
Juridic,2017,pg.324)
Actul juridic al casatoriei este unul solemn,care se incheie in fata ofiterului de stare
civila,respectandu-se protocolul stabilit prin reglementarile art.278-289 C.Civ.
Primul pas il reprezinta comunicarea reciproca a sotilor privind starea de sanatate.
Aceasta,potrivit art.278 C.Civ. ,este o cerinta de ordin formal ,nu o conditie de fond
pozitiva si este impusa cu scopul ca fiecare dintre viitorii soti sa decida in cunostiinta de
cauza daca doreste sau nu sa incheie acea casatorie.
Declaratia de casatorie cuprinde mentiunea ca persoanele care urmeaza sa se
casatoreasca isi cunosc reciproc starea de sanatate ,ei fiindu-I anexate certificatele
medicale a fiecaruia dintre viitorii soti,care cuprind rezultate de la examene medicale,
precum: serologic, veneric,pulmonar si neuropsihic.
Asta nu inseamna ca persoanele bolnave nu se pot casatori, cu conditia sa nu sufere de
afectiunile care ,potrivit legii,opresc casatoria.Tot in acest context,rezultatul nefavorabil la
unul dintre cele 4 examene din cadrul certificatului medical prenuptial,impiedica
incheierea casatoriei .
Declaratia de casatorie este actul care reprezinta manifestarea vointei viitorilor sati in
vederea incheierii casatoriei.Ea nu ewste echivalenta nici cu consimtamantul la casatorie si
nici nu constituie o promisiune irevocabila in ceea ce priveste celebrarea casatoriei.
Aceasta declaratie va fi completata personal de catre cei care urmeaza sa se
casatoreasca,va fi intocmita intr-un singur exemplar,la primaria unde se va oficializa
casatoria sau la sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor.(art.1
pct.9 din O.U.G. nr.80/2011).Ea poate fi facuta si la primaria in a carei raza teritoriala isi
are resedinta sau domiciliul oricare dintre soti,in cazul in care unul dintre viitorii soti nu se
afla in localitatea unde se va incheia casatoria.
Atunci cand exista motive temeinice privind imposibilitatea unuia dintre viitorii soti de a
se deplasa la sediul serviciului public comunitar ,declaratia de casatorie poate fi depusa in
fata ofiterului starii civile in afara sediului. Sunt considerate motive temeinice
,urmatoarele: boala grava,infirmitate,sarcina inaintata ,etc.
In ceea ce priveste cetatenii romani domiciliati in strainatate,ei vor dpunde declaratia de
casatorie fie la misiunea diplomatica,fie la oficiul consular de cariera al Romaniei in
strainatate , unde va fi incheiata casatoria.( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu,
Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,
pg.104)
Persoanele care executa o pedeapsa privativa de libertate,vor depunde aceasta declaratie la
primaria in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul respectiv.
Declaratia de casatorie face parte din dosarul actului de casatorie si cuprinde urmatoarele:
-identificarea fiecaruia dintre viitorii soti
-manifestarea de vointa referitoare la incheierea casatoriei
-declaratia acestora conform careia au luat cunostinta de starea de sanatate a fiecaruia
dintre ei
-declaratia viitorilor soti ca nu exista niciun impediment la casatorie
-declaratia privind numele pe care il doresc sa-l poarte in timpul casatoriei ,avand
urmatoarele variante : sa isi pastreze fiecare numele avut inainte de casatorie; sa aleaga ca
nume comun numele oricaruia dintre ei ; sa aleaga ca nume comun numele lor reunite ; un
sot sa-si pastreze numele de dinainte de casatorie,iar celalalt sa opteze pentru numele lor
reunite .
-regimul matrimonial ales –aceasta mentiune se aplica in toate cazurile,chiar si in cele in
care nu a fost incheiata o conventie patrimoniala.Conform art.312 alin. (1) C.Civ. ,viitorii
soti pot alege comunitatea legala ca si regim matrimonial,situatie in care nu se incheie
conventia matrimoniala .
-mentiunea cunoasterii consecintelor penale ale falsului in declaratiii;
-mentiunea cuoasterii si intelegerii limbii romane atat scris,cat si vorbit.
In momentul depunerii declaratiei de casatorie de catre viitorii soti,sunt necesare
urmatoarele acte :
-actele de identitate ale viitorilor soti
-certificatele de nastere ale acestora
-in situatia in care existe anumite impedimente rezultate din rudenia fireasca sau din
adoptie,este necesara autorizarea instantei de tutela in a carei circumscriptie isi are
domiciliul persoana care cere aprobarea pentru incheierea casatoriei
-daca exista anumite impedimente legate de varsta matrimoniala, este necesar avizul
medical ,dovada incuviintarii parintilor sau a tutorelui,a persoanei sau autoritatii care
exercita drepturi parintesti ,precum si autorizarea instantei de tutela in a carei
circumscriptie minorul are domiciliul
Dupa caz,dosarul actului de casatorie poate cuprinde si alte acte relevante,cum ar fi
hotararea judcatoreasca definitiva de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau
certificatul de deces al fostului sot.
Declaratie trebuie semnata de viitorii soti in prezenta ofiterului de stare civila ,care are
obligatia de a confrunta si verifica datele inscrise in declaratia de casatorie cu cele din
actele prezentate.
Ea va fi publicata prin afisare in extras in ziua in care a fost primita ,dupa caz,la locul
special amenajat din sediul serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor
sau al primariei unde se va oficializa casatoria sau al misiunii diplomatice ,al oficiului
consular ,precum si pe pagina de internet a acestora. Extrasul va cuprinde,in mod expres :
data afisarii,datele de stare civila ale viitorilor soti ,incuviintarea parintilor sau ,dupa caz,a
tutorelui sau a persoanei sau autoritatii abilitate sa exercite drepturile parintesti in cazul
casatoriei minorului, instiintarea ca, in termen de 10 zile de la afisare,oricine poate face
opozitie la casatorie. Aceste mentiuni sunt considerate a fi niste masuri de publicitate
,avand scopul de a face public proiectul de casatorie. ( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela
Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul
Juridic,2017, pg.107)
Declaratia de casatoriei se reinnoieste fie in cazul in care viitorii soti vor sa modifice
declaratia initiala ,fie in situatia in care casatoria nu s-a oficializat in termen de 30 de zile
de la data afisarii declaratiei decasatorie.
Opozitia la casatorie reprezinta actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului
de stare civila faptul ca exista o imprejurare de fapt sau de drept,care nu permite incheierea
casatoriei.Suspendand sau impiedicand incheierea casatoriei, opozitia la casatorie este
clasificata a fi un act protestativ si negativ. (Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu,
Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,
pg.108)
Potrivit art. 285 alin. (1) C.Civ , “orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca
exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite.”( Daniel
Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si International,editura Hamangiu,2018,pg.45)
Deci,legea nu ingradeste sau conditioneaza categoria persoanelor care pot face opozitie la
casatorie,ea putant fi realizata si de catre procuror sau de ofiterul de stare civila. In cazul
ofiterului de stare civila,acesta trebuie sa intocmeasca un proces verbal,in care sa
mentioneze motivele care duc la oprirea oficializarii casatoriei.
Pentru a produce efecte, opozitia la casatorie trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
-sa fie facuta in scris;
-sa arate dovezile pe care se intemeiaza;
-sa arate imprejurarea de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei;
-sa fie facuta in termen de 10 zile dintre data inregistrarii si afisarii declaratiei de casatorie
si data incheierii casatoriei ;
-sa fie semnata (Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-
a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.108)
Deoarece nu vorbim dspre o actiune in justie ,iar persoana care face opozitie nu trebuie sa
dovedeasca faptul ca are vreun interes, dispozitiile art.33 alin.(1) lit.d) C.pr.civ. nu se
aplica, fapt datorat interesului general al societatii privind incheierea unei casatorii valide.
In ceea ce priveste solutionarea opozitiei la casatorie,ofiterul de stare civila are doua
variante si anume : fie celebreaza casatoria,in conditiile in care se dovedeste ca opozitia
este nefondata ,fie refuza incheierea casatoriei , intocmind un proces verbal daca in urma
verificarilor,opozitia se dovedeste a fi intemeiata . Acesta va refuza celebrarea
casatoriei,daca va constata ca nu sunt respectate reglementarile art. 286 C.Civ,privind
conditiile care stau la baza incheierii casatoriei. Persoana nemultumita se poate adresa
instantei de judecata, mai exact celei de tutela,judecatoriei in a carei circumscriptie isi are
domiciliul fie reclamantul,fie paratul, nu celei de contencios administrativ.
Ziua incheierii casatoriei este stabilita de catre ofiterul de stare civila respectand
prevederile legale .Regula generala este : casatoria se celebreaza dupa expirarea
termenului de 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie ,termen care cuprinde atat ziua
afisarii declaratiei,cat si ziua in care se oficiaza casatoria, dar fara a se depasi 30 de zile din
momentul afisarii acesteia. ( art.283 alin.(3) C.Civ.) Ca exceptie,autoritatea competenta in
celebrarea casatoriei poate dispune incheierea acesteia inainte de termenul de 10 zile de la
afisarea declaratiei de casatorie,pentru motive temeinice,mai exact doar motive ce tin de
starea de sanatate a unuia dintre viitorii soti.
In ceea ce priveste certificatele medicale,acestea au o valabilitate de 14 zile de la data
emiterii,iar in situatia in care acest termen este depasit,ofiterul de stare civila stabileste o
alta data a incheierii casatoriei,cuprinsa intre data la care sunt depuse la dosar noile
certificate medicale si data expirarii acestora.
Momentul incheierii casatoriei este momentul in care ofiterul de stare civila,declara
casatoriti sotii,in urma consimtamantului liber exprimat de catre acestia,potrivit art.289
C.Civ.
Ofiteri de stare civila este persoanele care au abilitati sa incheie casatoria si pot fi :
primarii municipilor,sectoarelor municipiului Bucuresti,oraselor si comunelor; sefii
msiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei sau comandantii de
nave .
In ceea ce priveste delegarea atributiilor de stare civila ,art.3 alin.(3) din Legea
nr.119/1996,republicata :”Primarii si sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare
de cariera ale Romaniei pot delega sau retrage,dupa caz,exercitarea atributiilor de stare
civila vceprimarului,secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau altor functionari
publici din aparatul propriu cu competenta in acest domeniu,respectiv agentului
diplomatic care indeplineste functii consulare sau unuia dintre functionarii consulari sau
angajatii consulari.”
( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si
actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.112)
Vorbind in continuare tot despre ofiterul de stare civila,competentele acestuia se impart in
trei categorii ,respectiv:
-Competenta materiala : calitatea si atributiile pe care acesta le are .Daca aceasta
competenta nu a fost respectata,iar cel care a celebrat casatoria nu avea atributii de ofiter
de stare civila ,casatoria va fi declarata nula. Art.102 C.civ. stipuleaza ca si exceptie faptul
ca actele de stare civila care au fost incheiate de catre o persoana care desi nu avea aceasta
calitate,dar care a respectat prevederile legale,sunt valabile ,cu conditia ca beneficiarii
acestora sa nu fi luat cunostinta de acest lucru. Art.17 C.civ consacra aplicarea
principiului “error communis facit jus” in acest caz ,conform caruia textul de lege face
referire la inregistrarea actelor de stare civila si nu la intocmirea lor.
-Competenta personala: ofiterul de stare civila de la domiciliul sau resedinta sotilor care
poate celebra casatoria depinde de alegerea acestora in ceea ce priveste locul incheierii
casatoriei .Exista si exceptii prevazute de lege referitoare la alegerea locului unde se
incheie casatoria ,in acest caz,casatoria fiind supusa aprobarii unitatii administrativ-
teritoriale unde se incheie casatoria.
-Competenta teritoriala: presupune limitele unitatii administrativ-teritoriale ,a spatiuliu
geografic de competenta a misiunii diplomatice sau a oficiului consular ale Romaniei in
strainatate.
Reluand putin mai pe larg discutia despre martorii la casatorie, mai exact a celor doi
martori in prezenta carora se incheie casatoria,acestia pot fi si rude sau afini indiferent de
grad, fiind propusi de catre soti si verificati de ofiterul de stare civila pentru a vedea daca
pot avea sau nu,calitatea de mortori.Insa,minorii care nu au implinit varsta de 14
ani,persoanele puse sub interdictie judecatoreasca sau persoanele care din cauza unor
probleme psihice sau fizice nu pot atesta exprimarea publica a consimtamantului sotilor,nu
pot fi martori . Prezenta acestora sustine faptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul in
mod public.
Conform art.2587 alin.(1) C.civil , forma incheierii casatoriei este guvernata de legea
statului pe teritoriul caruia aceasta se celebreaza , aceasta prevedere reprezentant o aplicare
a regulii locus regit actum.
Daca ne raportam la o casatorie incheiata in tara noastra,in fata ofiterului de stare civila,
conditiile de forma sunt cele prevazute de legea romana. Forma casatoriei va fi de asemnea
guvernata de legea tarii noastre in conditiile in care casatoria a fost incheiata in fata
agentului diplomatic sau consular al Romaniei in statul in care acesta este acreditat.Chiar
daca legea straina prevede ca si celebrarea religioasa a casatoriei are efecte juridice
,casatoria cetateanului roman in fata unui organ local confesional nu va fi luata in
considerare in tara noastra,deci, nu va fi considerata valabila. (Cosmin
Dariescu,Fundamentele dreptului international privat,editia a V-a revazuta si
adaugita,universul juridic,Bucuresti,2018,pg.156)
Casatoria avand un caracter laic in tara noastra, incheierea si organizarea casatoriei sunt
strict de competenta autoritatii publice. Dispozitiile constitutionale garanteaza libertatea
religiei si a constiintei persoanei,asa ca ele implica posibilitatea celebrarii religioase a
casatoriei,insa ca o alternativa,nu ca o obligatie.Insa, pentru ca o casatorie sa fie valabil
incheiata, regula reglementata de lege este ca ceremonia religioasa ,prin caracterul sau
facultativ,sa fie precedata de incheierea casatoriei civile ,deoarecere oficierea doar
religioasa a casatoriei nu are nici macar semnificatia unei aparente juridice de casatorie.
Au existat numeroase opinii ,unele dintre acestea fiind contradictorii in ceea ce priveste
casatoria religioasa.Unii autori sunt de parere ca o data cu reglementarile Codului civil din
2009,care au fost adaptate la exigentele realitatilor aflate intr-o schimbare continua, au fost
permise incheierea casatoriilor pe cale religioasa cetatenilor romani aflati in strainatate,
recunoasterea si veridicitatea acestor casatorii depinzand total de legea locala ,mai exact de
conditia ca aceasta sa confere efecte juridice casatoriilor religioase.
Conform art. 2587 alin.(2) C.civ. ,in situatia in care casatoria se celebreaza in fata
agentului diplomatic sau a functionarului consular al Romaniei in statul in care ete
acreditat, aceasta va fi supusa formalitatilor stabilite de legea romana , legea aplicabila
formei casatoriei in acest caz,determinandu-se conform regulii auctor regit actum.
“Desi se face referire numai la sfera de aplicare a legii proprii ,aceasta norma conflictuala
poate fi aplicata si bilateral ,mai exact,prin analogie,casatoria unui cetatean roman
incheiata pe teritoriu strain ,poate fi oficiata si in fata agentului diplomatic sau a
functionarului consular al statului celuilalt viitor sot,cu respectarea formalitatilor si
reglementarilor prevazute de legea straina. “(Ioan Macovei,Tratat de drept international
privat ,Universul Juridic,2017,pg.326)
Referitor la actele de stare civila , se coreleaza dispozitiile privind aplicarea legii autoritatii
cu cele prevazute de art.40 si art.41 ale Legii nr. 119 din 16 octombrie 1996. Actul de
casatorie al cetateanului roman aflat in strainatate se face la misiunile diplomatice,la
oficiile consulare de cariera ale Romaniei sau la autoritatile locale competente .
Formalitatile casatoriei vor fi de asemenea supuse legii autoritatii, atunci cand casatoria se
incheie intre persoane de cetatenie romana pe o nava , in timpul unei calatorii in afara
apelor internationale romane, acest lucru datorandu-se faptului ca atributiile de ofiter
roman de stare civil ii revin in cazul de fata, comandantului de nava.
Domeniul legii aplicabile este reglementat de mai multe aspecte,care fac referinta la
formalitatile premergatoare casatoriei,rocedura incheierii casatoriei,precum si dovada
casatoriei.(Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul
Juridic,2017,pg.327)
Prin noua reglementare a Codului civil,domeniul efectelor patrimoniale ale casatoriei trece
printr-o schimbare in ceea ce priveste viziunea raportului dintre independenta si
interdependenta patrimoniala a sotilor, astfel posibilitatea alegerii regimului matrimonial
aplicabil fiecarei casatorii ofera sansa adaptarii relatiilor patrimoniale ale sotilor la
dorintele ,interesele si specificul fiecarei familii in parte .( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela
Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul
Juridic,2017, pg.129)
“Pluralitatea regimurilor matrimoniale dintre care sotii sau viitorii soti au posibilitatea sa
isi aleaga regimul cel mai potrivit casatoriei lor determina necesitatea existentei unor
norme generale si imperative ,care sa contituie efecte patrimoniale directe ale casatoriei,
cunoscute sub denumirea de regim primar .” (Dan Lupascu,Cristiana Mihaela
Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul
Juridic,2017, pg.129) Acesta reprezinta un set de reguli referitoare la organizarea vietii
materiale a familiei,norme prevazute de lege aplicabile tuturor casatoriilor,avand scopul de
a facilita desfasurarea vietii de familie.
Regimul primar nu este sinonim cu regimul matrimonial, afirmatie sustinuta se o serie de
caracteristici care le diferentiaza , ca de exemplu:
-regimul primar este alcatuit exclusiv din norme imperative,in timp ce regimul
matrimonial este ales si alcatuit de catre soti ,tinand cont de prevederile legale;
-ambele regimuri sunt aplicabile oricarei casatorii,pe toata durata mariajului ;
-normele regimului primar au rolul de a garanta conditiile privind buna desfasurare a
casatoriei,in timp ce regimul matrimonial reglmenteaza situatia juridica si modul de
gestionare a bunurilor ,datoriilor si drepturilor patrimoniale ale sotilor;
-regimul primar este unic si nu poate fi schimbat decat in cazurile prevazute expres de
lege,in timp ce modificarea regimului matrimonial se face fie pe cale conventionala,fie pe
cale judiciara in timpul casatoriei ;
- la momentul divortului,regimul primar nu inceteaza decat in momentul ramanerii
definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus desfacerea casatoriei,legea
neprevazand incetarea acestuia in timpul casatoriei,in timp ce regimul matrimonial
inceteaza incepand cu data la care a fost depusa cererea de divort.
Regimul primar poarta ,in literatura juridica,numele de “constitutia regimurilor
matrimoniale” si formeaza,impreuna cu regimul matrimonial ,carta patrimoniala a
casatoriei. (G.Cornu, Les regimes matrimoniaux,PUF,Paris,1997,pg.79)
Referindu-ne acum la normele imperative privind efectele patrimoniale ale casatoriei
,potrivit Codului Civil, acestea se clasifica in doua categorii ,depinzand de momentul in
care se aplica si anume,dispozitii legale aplicabile in perioadele normale ale casatoriei si
dispozitii legale aplicabile in perioadele de criza a familiei. Facand abstractie de aceasta
clasificare,normele imperative ale regimului primar sunt obligatorii si se aplica alaturi de
regimul matrimonial ales de soti .
In ceea ce priveste dispozitiile legale care se aplica in perioadele normale ale casatoriei ,
acestea sunt de mai multe feluri . In primul rand,facem referire la coeziunea patrimoniala a
cuplului,mai exact la dispozitii care asigura interdependenta vietii familiale
(M.Avram,C.Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2010,pg.115).
Prima dispozitie din aceasta categorie este reprezentata de reprezentarea intre soti . Art.314
C.civ. consemneza faptul ca oricare dintre soti ii poate da celuilalt sot mandat,cu scopul de
a-l reprezenta pentru exercitarea unor drepturi pe care acesta le are,potrivit regimului
matrimonial pe care l-au ales. Aceasta reprezentare prin mandat se refera la situatiile in
care actul ce va fi incheiat vizeaza bunurile comune si presupune consimtamantul ambilor
soti sau are ca obiect bunuri proprii ale sotului mandant.
Necesitatea protectiei mediului de viata al familiei, mai exact asigurarea unei protectii
speciale a locuintei familiei reprezinta o alta dispozitie aplicabila in perioade normale ale
casatoriei. Notiunea de locuinta a familiei ,este reglementata de lege in art.231 C.civ . ,
“Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa,locuinta sotului la care se
afla copiii.” Nu este obligatoriu ca locuinta familiei sa fie aceeasi cu domiciliul sotului
,deoarece nu se pot ignora situatiile in care sotii au domicilii diferite,insa locuiesc
impreuna,aceasta notiune facand referire la imobilul in care locuiesc sotii .Deoarece este
vorba despre un fapt juridic,dovada locuintei familiei se face prin orice mijloc de proba .
In ceea ce priveste natura juridica a locuintei familiei , imobilul poate fi fie bun comun in
devalmasie sau in indiviziune,fie bun propriu al unuia dintre soti. Exista si situatia in care
imobilul nu se afla in proprietatea niciunuia dintre soti si este fie inchiriat,fie folosit cu alt
titlu de catre acestia.
O alta dispozitie din aceasta categorie este reprezentata de cheltuielile casatoriei.Aceasta
dispozitie se refera la obligatiile sotilor de a participa la cheltuilelile specifice ,constand
,daca este cazul in plata chiriei locuintei familiale, plata facturilor,cumpararea alimentelor
necesare si suportarea cheltuielilor privind cresterea si educarea copiilor. Art.29 din Codul
familiei prevedea faptul ca sotii au obligatia de a contribui la cheltuielile casniciei in raport
cu mijloacele fiecaruia. Art.326 C.civil prevede ca :”Munca oricaruia dintre soti in
gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei.”
, contributia sotilor la cheltuielile casatoriei putand fi in bani,in natura sau prin munca .
Executarea acestei obligatii trebuie sa aiba loc permanent,pe toata durata casatoriei,avand
un continut variabil ,depinzand de o serie de factori si de imprejurari .Indeplinirea ei poate
fi impusa prin constrangere juridica,in cazul in care nu este respectata de catre unul dintre
soti,iar competenta solutionarii acestei cauze apartinand instantei de tutela.
In al doilea rand, in categoria dispozitiilor aplicabile in perioade normale ale
casatoriei,exista dispozitii care asigura independenta patrimoniala a sotilor.
Prima din aceasta categorie se refera la situatia unor acte juridice,mai exact la inchererea
actelor juridice intre soti . Art.317 C.civil ,reglementeaza anumite aspecte ce
caracterizeaza independenta sotilor din punct de vedere patrimonial ,mai exact libertatea
incheierii unor acte privind viata economica a familiei ,fiecare dintre soti avand dreptul de
a incheia acte juridice,fie cu celalalt sot,fie cu terte persoane. Sotii pot incheia un act de
vanzare-cumparare intre ei cu privire la bunurile lor,acte de donatie,imprumut etc.,
nemaiexistand interdictia vanzarii intre soti ce era prevazuta in art.1307 C.civ.
Un alt aspect al independentei patrimoniale este reprezentat de operatiunile bancare.
Conform art.317 alin.(2) C.civ. , fiecare dintre cei doi soti poate sa faca singur depozite
bancare si alte operatiuni legate de acestea,nefiind nevoie de consimtamantul celuilalt sot.
Si in domeniul profesional,este subliniata independenta sotilor in ceea ce priveste
libertatea de a exercita o profesie. Art.327 C.civ. reglementeaza urmatoarele aspecte:
“a)posibilitatea exercitarii unei profesii de catre oricare dintre soti,fara a fi necesar
consimtamantul celuilalt sot ;
b)libertatea de a dispune de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor privind
contributia la cheltuielile casatoriei;
c)dreptul de a renunta la exercitarea unei profesii ,apartine fiecaruia dintre soti
independent de vointa celuilalt.”( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul
familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017, pg.147)
Dreptul la compensatie sau dreptul la informare,fac parte,de asemenea ,din dispozitiile
care asigura independenta patrimoniala a sotilor .
1.2.Regimul matrimonial
Exista trei tipuri de regimuri matrimoniale reglementate de lege in tara noastra,si anume :
a)Regimul comunitatii legale – se aplica in situatia in care sotii nu si-au stabilit inainte de
casatorie regimul matrimonial care doresc sa fie aplicat casatoriei lor, acesta reprezentand
regula in materie. Deci,acest regim matrimonial este aplicabil tuturor casatoriilor pentru
care nu s-a optat anterior incheierii,fie pentru regimul separatiei de bunuri ,fie pentru cel al
comunitatii conventionale.
In cadrul acestuia,coexista trei patrimonii:
-cel propriu al sotului,fiind alcatuit din drepturile si obligatiile reglementate de lege ca
fiind proprii;
-cel propriu al sotiei,avand aceleasi componente ca patrimoniul propriu al sotului;
-comunitatea alcatuita din doua laturi,una activa fiind reprezentata de totalitatea drepturilor
si bunurilor dobandite in timpul casatoriei si una pasiva,alcatuita din datoriile pe care legea
le considera ca fiind comune ambilor soti.
b) Regimul comunitatii conventionale- este aplicabil casatoriilor in care sotii doresc sa
adopte un regim de comunitate ,fiind considerata o solutie alternativa,in care sunt
permise,conform dorintelor famililor,modificari fata de reglementarile regimului
comunitatii legale.
Pentru acest regim matrimonial se opteaza prin conventie matrimoniala,prin care practic,se
deroga in conditiile legii,de la dispozitiile reglementate de regimul comunitatii legale .
c)Regimul separatiei de bunuri – acest regim poate ave doua surse.Prima dintre ele este
cea conventionala, reliefand situatia in care sotii au ales prin conventie matrimoniala
incheiata inainte sau in timpul casatoriei,sa li se aplice acest regim. A doua sursa este cea
judiciara si apare in situatia in care atitudinea unuia dintre soti este una neadecvata,care
poate afecta interesele patrimoniale ale familiei. Este aplicabila atunci cand unul dintre soti
cere in mod expres separatia de bunuri,pe care doar instanta o poate pronunta.( Daniel
Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si International,editura Hamangiu,2018,pg.69)
Sotii nu pot combina reguli specifice celor trei regimuri mntionate anterior in vederea
alcatuirii unui nou regim matrimonial aplicabil casatoriei lor,avand posibilitatea,conform
legii,de a opta doar pentru un singur regim dintre cele reglementate.Insa, ei isi pot schimba
sau modifica regimul matrimonail ales ori de cate ori doresc sau este necesar acest
lucru,indiferent daca incheierea casatoriei a avut loc inainte sau dupa intrarea in vigoare a
Codului civil.
Optiunea sotilor in ceea ce priveste regimul matrimonial va fi realizata prin incheierea unei
conventii matrimoniale ,iar in absenta acestei conventii,li se va aplica automat ,regimul
matrimonial al comunitatii legale.
Notiunea de conventie matrimoniala reprezinta actul juridic prin care viiorii soti ,isi
stabilesc,de comun acord,regimul matrimonial propriu sau isi modifica, in timpul
casatoriei, regimul matrimonial sub care s-au casatorit.
Caracterele juridice ale conventiei matrimoniale sunt urmatoarele:
-este un act juridic bilateral ,prin care vointa comuna a sotilor se reflecta in adoptarea prin
acest contract a regimului matrimonial aplicabil casatoriei acestora,dar si alte dispozitii
privind viitoarele relatii patrimoniale ale acestora .
-este un contract complex,care poate contine mai multe acte juridice
-este un act solemn ,care se incheie in fata notarului public,sub forma autentica
-este un act sinalagmatic
-este un act accesoriu casatoriei,semnificand faptul ca ea isi produce efecte doar pe
perioada casatoriei,in ciuda faptului ca incheierea ei se face anterior oficializarii casatoriei
-este un act public
-in general,nu este compatibila cu modalitatile din dreptul comun,respectiv cu termenul
sau conditia,prin care s-ar deroga de la regulile sale specifice. Insa, conform dispozitiilor
art.330 alin.(3) C.civ, :” Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data
prevazuta de parti,sau,in lipsa,de la data incheierii ei” ,sotii au optiunea de a incheia o
conventie matrimoniala in care sa fie stipulat faptul ca incepand cu o anumita data,dar nu
inainte de un an de la oficializarea casatoriei, isi vor schimba regimul matrimonial cu cel
prevazut in conventia matrimoniala. Si in cazul stipularii unui termen extinctiv, sotii nu
sunt impiedicati de nimic in a stipula aplicarea unui anumit regim matrimonial pentru o
anumita perioada de timp,pentru ca apoi aplicarea acestuia sa inceteze,ca efect al unei
clauze inclusa in aceeasi conventie matrimoniala .Dupa incetarea regimului matrimonial
ales in astfel de situatii, va fi aplicabil regimul matrimonial de drept comun
.(M.Avram,C.Nicolescu,Regimuri matrimoniale,Ed.Hamangiu,Bucuresti,2010,p.89)
Cauza conventiei matrimoniale este una “affectio conjugalis” ,iar aceasta presupune
intentia si dorinta partilor de a se casatori si a forma o familie pe de o parte,iar pe de alta
parte,in cazul in care partile sunt deja casatorite,dorinta acestora de a continua casatoria si
viata de familie prin schimbarea regimului matrimonial aplicabil casniciei lor,in vederea
crearii cadrului benefic pentru prosperitatea casniciei.
Notiunea de clauza de preciput reprezinta acordul prin care sotii sau viitorii soti isi
exprima vointa ,in virtutea caruia sotul supravietuitor este indrituit sa preia,fara plata,
inainte de partajul mostenirii,unul sau mai multe bunuri comune,detinute in devalmasie
sau in coproprietate.” In privinta beneficiarilor clauzei de preciput ,legea indica
posibilitatea stipularii lui numai in favoarea sotului supravietuitor,fie unilateral,doar in
favoarea unuia dintre ei,fie bilateral,in favoarea fiecaruia dintre soti.Preciputul are un
caracter personal intuitu personae nu putand fi stipulat in cazul altor categorii de
persoane, ci numai referitor la soti. “(Daniel Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si
International,editura Hamangiu,2018,pg.66)
Conform art.333 alin.(2) C.civ. aceasta clauza nu este supusa raportului donatiilor ,ci
numai reductiunii.
Faptul ca sotul supravietuitor intra in posesia bunurilor care fac obiectul preciputului
inainte de partajul mostenirii,reprezinta faptul ca respectivele bunuri nu fac parte din masa
succesorala,ca efect al clauzei de preciput. Includerea respectivelor bunuri in clauza de
preciput nu le transforma in indisponibile sau insesizabile pe durata casniciei.
Consecinta imediata a clauzei de preciput este nasterea sub conditie suspensiva ,a dreptului
de preciput.Aceasta clauza,prin aplicarea ei,conduce la o inegalitate in ceea ce priveste
impartirea bunurilor comune, sotul beneficiar avand de castigat comparativ cu mostenitorii
sotului predecedat.
Legea aplicabila regimului matrimonial se poate stabili fie prin vointa partilor,fie dupa
criterii obiective,aceasta fiind reglementata de art. 2590-2595 C.civil.
Cazul in care legea aplicabila regimului matrimonial este legea aleasa de catre soti,este
prevazut de alin.(1) al art.2590 C.civ, aceste reglementari consacrand principiul
autonomiei de vointa a sotilor .
Urmatorul alin. Al aceluiasi articol,evidentiaza ,insa,faptul ca aceasta libertate a sotilor de
a alege legea aplicabila regimului matrimonial casatoriei lor,este ingradita de anumite
limite .Mai exact,acestia pot alege alternativ numai una dintre urmatoarele legi :
“-legea statului pe teritoriul caruia unul dintre ei isi are resedinta obisnuita la data
alegerii;
-legea statului a carui cetatenie o are oricare dintre ei la data alegerii;
-legea statului unde isi stabilesc prima resedinta obisnuita comuna dupa celebrarea
casatoriei.”( Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul
Juridic,2017,pg.328)
In timpul casatoriei ,sotii au posibilitatea de a-si alege oricand o alta lege aplicabila
regimului matrimonial ,respectand prevederile legii privind limitele si conditiile
posibilitatii de optiune. Modificarea legii aplicabile regimului matrimonial are statutul unei
schimbari voluntare a legii aplicabile ,deoarece aceasta intervine pe parcursul casniciei .
Conform alin.(3) al art.2591 C.civ. , “legea noua produce efecte numai pentru viitor ,daca
sotii nu au dispus altfel “, deoarece ei pot opta ca modificarea sa produca efecte si pentru
trecut.
In ceea ce priveste determinarea obiectiva a legii aplicabile, aceasta este reglementata de
art.2592 C civ. , potrivit caruia, este prevazut un criteriu subsidiar de determinare
obiectiva,mai exact,regimul lor matrimonial va fi supus legii aplicabile efectelor generale
ale casatoriei ,daca ei nu au ales legea aplicabila regimului matrimonial.
Sotii au posibilitatea de a opta pentru legea care va reglementa regimul lor matrimonial
,prin incheierea unei conventii de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial.
Conform alin.(1) al art. 2591 C.civ. ,conventia se poate incheia fie inainte de celebrarea
casatoriei,fie la momentul incheierii acesteia ,fie in timpul casniciei. Art. 2591 alin.(2)
reglementeaza conditiile de forma ale conventiei ,forma intelegerii fiind stabilita fie de
legea aleasa pentru a guverna regimul matrimonial,fie de legea locului incheierii
conventiei de alegere.
Alegerea legii aplicabile implica indeplinirea si respectarea unor conditii minimale de
forma, aceasta trebuie sa fie fie expresa si constatata intr-un inscris semnat si datat de catre
soti,fie sa rezulte in mod clar din clauzele unei conventii matrimoniale. In cazul in care
legea aplicabila este lege romana, conventia trebuie sa respecte conditiile de forma ale
conventiei matrimoniale ,respectiv atat forma autentica notariala, cat si consimtamantul
partilor exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica ,cu un continut
predterminat.
Conditiile de fond ale conventiei de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial sunt
reglementate de legea aleasa ca aplicabila.Conform art. 2593 alin (1) lit.a) C.civ.,conditiile
de valabilitate se include in domeniul legii aplicabile regimului matrimonial .
In ceea ce priveste capacitatea sotilor de a incheia o astfel de conventie,aceasta este supusa
legii personale.( Cosmin Dariescu,Fundamentele dreptului international privat,editia a V-a
revazuta si adaugita,universul juridic,Bucuresti,2018,pg.158)
Nulitatea casatoriei nu este acelasi lucru cu divortul,desi ambele pun capat casatoriei.
Principala deosibire dintre acestea este data de cauze si anume,faptul ca in cazul nulitatii,
cauzele reprezinta incalcarea unor cerinte si conditii impuse de lege ,anterior sau
concomitent incheierii casatoriei,in timp ce,in cazul divortului,cauzele sunt posterioare
incheierii casatoriei,aceasta fiind valabil incheiata. A doua diferenta majora o constituie
efectele, efectele nulitatii fiind retroactive( ex tunc) ,iar divortul produce efecte exclusiv
pentru viitor(ex nunc).
Nulitatea casatoriei este reglementata in Codul civ in cap IV din Cartea a II-a,titlul II, mai
exact in art.293-306. Referindu-ne la nulitatea casatoriei in general,criterii precum modul
de exprimare si caracterul nulitatii prezinta o importanta deosebita in dreptul familiei.In
functie de modul de exprimare,nulitate casatoriei poate fi :expresa sau virtuala. Cea
expresa este prevazuta ca atare de lege,in timp ce nulitatea virtuala este reprezentata de o
incalcare a unei conditii de validitate si nu are o reglementare expresa.
Codul Civil expune limitativ cazurile de nulitate ale casatoriei ,acestea impartindu-se in
nulitate absoluta si nulitate relativa.( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul
familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg.258)
-casatoria incheiata intre rude in grad prohibit de lege: legea interzice casatoriile atat
intre rudele in linie dreapta,indiferent de grad ,cat si intre rudele in linie colaterala pana la
gradul IV . O casatorie care nu respecta aceasta reglementare este lovita de nulitate
absoluta,indiferent daca rudenia este din casatorie sau din afara ei sau daca este vorba
despre rudenie fireasca sau civila. Insa,pe baza unor motive solide, instanta de tutela poate
autoriza casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul IV. (M.Avram ,Drept
civil.Familia,p.90)
-lipsa diferentierii sexuale: “cu titlu de nulitate virtuala ,aceasta sanctiune este aplicabila
si in cazul persoanelor care sufera de malformatii sub forma nediferentierii sexuale,care
fac imposibila consumarea casatoriei. In situatia in care malformatia genitala grava
impiedica relatiile conjugale constituind o nediferentiere sexuala ,casatoria este nula
absolut.”( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a
,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg.261)
-casatoria incheiata de catre alienatul mintal sau debilul mintal : conform art.293 alin.(1)
raportat la ar.276 C.civ., persoanele care sufera de alienatie sau de debilitate mintala nu pot
incheia o casatorie,din motive biologice si sociale. Incheierea unei astfel de casatorii,va fi
sanctionata cu nulitatea absoluta,chiar si in caz in care casatoria a fost incheiata intr-un
moment de luciditate a persoanei in cauza.
-lipsa solemnitatii celebrarii casatoriei: potrivit art.293 alin.(1) raportat la art.287 alin.(1)
C.civ., lipsa totala sau partiala de solemnitate la incheierea casatoriei atrage nulitatea
absoluta a casatoriei.
Potrivit legii, solemnitatea casatoriei presupune urmatoarele: prezenta viitorilor sori la
serviciul de stare civila, impreuna cu doi martori, prezenta ofiterului de stare
civila,exprimarea simultana,personala a consimtamantului la casatoriei.
-lipsa de publicitate : aceasta este o conditie pe care legiuitorul o impune in vederea
respectarii celorlalte conditii necesare pentru ca o casatorie sa fie valabila si are drept scop
garantarea posibilitatii oricaror persoane de a lua la cunostinta de respectarea casatoriei.
Dispozitiile art.287 C.civ. indica faptul ca publicitatea casatoriei presupune posibilitate
participarii publicului la celebrarea casatoriei,iar casatoria incheiata fara a permite
publicului sa participe,este o casatorie clandestina,lovita de nulitate absoluta,chiar daca
solemnitatea prevazuta de lege a fost respectata.
-necompetenta ofiterului de stare civila : confrom art. 102 C.civ. ,”actele se stare civila
intocmite de o persoana care a exercitat atributiile de ofiter de stare civila ,cu respectarea
prevederilor legale,sunt valabile,chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate ,afara
de cazul in care beneficiarii acestor acte au cunoscut ,in momentul intocmirii lor,lipsa
acestei calitati.”
Incalcarea competentei atat teritoriale cat si celei personale nu atrag nulitate casatoriei,ci
doar sanctionarea disciplinara a ofiterului de stare civila.
“Casatoria este nula doar daca a fost incheiata de un functionar care nu avea calitatea de
ofiter de stare civila (competenta ratione materiae),exceptand cazul in care a exercitat ,in
mod public,atributia de ofiter de stare civila ,cu respectarea prevederilor legale,iar viitorii
soti nu au cunoscut in momentul incheierii casatoriei ,lipsa acestei calitati.”( Dan
Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si
actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg 264)
-casatoria fictiva: este, potrivit art.295 alin.(1) , “casatoria incheiata in alte scopuri decat
acela de a intemeia o familie .”
O casatorie este fictiva,daca:
-consimtamantul exprimat nu este sincer, nu reprezinta vointa reala a unnuia dintre soti sau
a ambilor,dupa caz;
-scopul urmarit in urma casatoriei a fost acela de a obtine fie unele efecte secundare ale
casatoriei,ca de ex. Folosinta locuintei;de a elimina unele dispozitii legale imperative,
inafara de cele care reglementeaza casatoria, fie de a se sustrage de la rigorile legii.
Exista cazuri de a se sustrage legii,cum ar fi in cazul unui viol ,in momentul in care autorul
acestuia se casatoreste cu victima . In aceste situatii,putem privi casatoria ca o frauda la
lege , cu scopul de a se folosi mijoace legale pentru a obtine rezultate ilegale.
Nulitatea dispare in situatia in care,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti
,se intampla urmatoarele:
-a intervenit convietuirea sotilor;
-sotia a nascut;
-sotia a ramas insarcinata;
-au trecut 2 ani de la casatorie . (Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul
familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg 265)
-lipsa incuviintarilor sau autorizarii in cazul casatoriei minorului : asa cum am mentionat
intr-unul din capitolele anterioare ale acestei lucrari,minorul care a implinit varsta de 16
ani se poate casatori avand motive temeinice,doar in situatia in care are un aviz medical
si,de adesemnea,permisiunea si incuviintarea parintilor,a tutorelui ,a persoanei sau a
autoritatii abilitata sa exercite drepturile autoritatii parintesti.In cazul in care unul dintre
parinti este decedat sau nuu isi poate exprima acordul,este suficienta incuviintarea celuilalt
parinte.De asemenea,daca doar unul dintre parinti exercita autoritatea parinteasca,este
suficienta incuviintarea acestuia.
Daca aceasta incuviintare a uneia dintre persoanele abilitate in a o exprima,in functie de
caz, nu exista, lipsa acesteia atrage nulitatea relativa a casatoriei.Este exclus de la
indeplinirea acestei conditii prevazute de lege,minorul emancipat,care conform
art.40C.civ. nu mai are nevoie de incuvintarea si autorizarea prevazuta de lege ,deoarece
prin emanciparea judecatoreasca a iesit de sub autoritatea parintilor sai.
De asemenea,nulitatea relativa a casatoriei se poate acoperi,in acest caz, potrivit art.303
alin.(1) C.civ., daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, au fost obtinute
incuviintarile impuse de lege ;sotii au implinit varsta de 18 ani ;sotia a ramas insarcinata
sau a nascut. (Daniel Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si International,editura
Hamangiu,2018,pg.70)
-casatoria incheiata intre tutore si minorul aflat sub tutela: conform art.300
C.civ.,casatoria incheiata intre tutore si minorul aflat sub tutela sa este anulabila.
Insa, potrivit alin.(3) al art.303 C.civ., nulitatea acestei casatorii se acopera in cazul in care
minorul aflat sub tutela a implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a ramas insarcinata sau a
nascut.
Efectele nulitatii casatoriei sunt aceleasi atat in cazul nulitatii absolute ,cat si in cazul celei
relative.
Constatarea nulitatii unei casatorii sau anularea acesteia,au efecte retroactive,cu exceptia a
doua cazuri :
-in cazul copiilor
-in cazul casatoriei putative
“Daca in general ,hotararile judecatoresti au efecte numai intre partile din proces
,hotararile date in aceasta materie ,avand consecinte asupra starii civile,sunt opozabile
erga omnes ,fiind constitutive de drepturi.”( Dan Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu,
Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg
274)
Efectele nulitatii casatoriei se impart in doua categorii mai importante si anume: efectele
nulitatii casatoriei in cazuri obisnuite,mai exact atunci cand ambii soti au fost de rea
credinta si efectele nulitatii in cazul casatoriei putative,ambele avand subcategorii ce
urmeaza a fi tratate,in continuare.
Efectele nulitatii casatoriei in cazuri obisnuite se imparte in doua subcategorii,respectiv
Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre soti si Efectele nulitatii casatoriei cu
privire la relatiile dintre parinti si copii.
In cazul efectelor nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre soti ,daca ne referim la
efectele nulitatii casatoriei privind relatiile personale dintre acestia, consecinta constatarii
nulitatii consta in faptul ca se considera ca sotii nu au fost niciodata casatoriti intre ei,de
aici rezultand urmatoarele:
-sotii nefiind considerati casatoriti ,nu au avut obligatii rezultate din aceasta calitate
,consecintele acestui lucru fiind faptul ca incheierea unei a doua casatorii nu reprezinta
infractiunea de bigamie;iar in situatia in care cauza de nulitate a disparut,sotii au dreptul de
a se casatori ,fie intre ei,fie fiecare cu altcineva .
-sotii revin la numele pe care le-au avut inainte de casatorie: sotul care si-a schimbat
numele luandu-l pe cel al celuilalt sot in urma casatoriei,nu-l va putea pastra,ca in cazul
divortului,deoarece nu exista prevederi legale in acest sens.
-nu se mai considera ca a operat suspendarea prescriptiei extinctive intre soti: cu exceptia
cazului in care sotii au fost separati in fapt ,deaorece in aceasta situatie prescriptia nu a fost
suspendata nici in timpul casatoriei.Conform art. 2532 C.civ. ,” prescriptia nu incepe sa
curga ,iar daca a inceput sa curga ,se suspenda : intre soti,cat timp dureaza casatoria si nu
sunt separati in fapt…”
In cazul celei de-a doua subcategorii, mai exact, efectele nulitatii casatoriei cu privire la
relatiile dintre parinti si copii, nulitatea casatoriei sau anularea acesteia nu produce
niciun efect in privinta copiilor rezultati din casatorie.Conform art.305 alin.(1) C.civ.,
acestia isi vor pastra statutul de copii din casatorie.
Mai exact,copiii rezultati dintr-o casatorie nula sau anulata,nu vor trebui sa-si stabileasca
filiatia ca in cazul copiilor rezultati din afara casatoriei, iar in ceea ce priveste relatiile
personale si cele patrimoniala dintre parinti si copii,acestea sunt reglementate de
dispozitiile din materia divortului,conform alin.(2) al aceluiasi articol.
“Instanta de tutela va dispune,prin hotararea privind constatarea nulitatii sau anularea
casatoriei,in legatura cu exercitarea autoritatii parintesti de catre parinti cu privire la
copiii lor minori,stabilirea locuintei copiilor,contributia parintilor la cheltuielile
copiilor,educare,etc,precum si ,in caz de neintelegere intre parinti,modul de exercitare a
dreptului parintelui separat de copil de a avea legaturi personale cu acesta.”( E.Florian
,Dreptul familiei ,ed.a 3-a,Ed. C.H.Beck,Bucuresti,p.85)
Notiunea de casatorie putativa exprima acea casatorie care a fost constatata nula sau a fost
anulata,in care cel putin unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea ei.Conform
art. 304 C.civ.,acest tip de casatori produce efecte importante fata de sotul care a fost de
buna-credinta: “(1)Sotul de buna-credinta la incheierea unei casatorii nule sau anulate
pastreaza,pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva,situatia unui sot
intr-o casatorie valabila. (2) In situatia prevazuta la alin.(1),raporturile patrimoniale
dintre fostii soti sunt supuse,dispozitiilor referitoare la divort.”
Chiar daca a existat buna-credinta in cazul ambilor soti la incheierea casatoriei, cauza de
nulitate a acesteia nu se acopera,deci,in consecinta,casatoria va fi desfiintata fie prin
constatarea nulitatii,fie prin anulare ,diferenta fiind data de efectele hotararii judecatoresti.
Tinand cont de acest lucru,este esential consemnarea in hotararea judecatoreasca privind
nulitatea sau anularea casatoriei,existenta bunei sau relei-credinte a fiecaruia dintre cei doi
soti,deoarece efectele nulitatii casatoriei se vor aprecia individual fata de fiecare sot.
“Efectele nulitatii in cazul casatoriei putative se produc in planul relatiilor personale,al
capacitatii de exercitiu a sotului minor si al relatiilor patrimoniale dintre soti.”( Dan
Lupascu,Cristiana Mihaela Craciunescu, Dreptul familiei,editia a III-a ,emendata si
actualizata,editura Universul Juridic,2017,pg 277)
In cazul efectelor nulitatii casatoriei putative privind relatiile dintre soti,in situatia in
care amandoi sunt de buna-credinta, hotararea judecatoreasca prin care se constata
nulitatea sau anularea casatoriei va produce efecte numai pentru viitor,nu si retroactiv. In
perioada cuprinsa intre data incheierii casatoriei si data ramanerii definitive a acestei
hotarari,sotii isi pastreaza calitatea capatata la incheierea casatoriei ,calitate pe care o vor
pierde,ca si in cazul divortului,numai pentru viitor.
Efecte cu privire la relatiile personale dintre soti- privind relatiile personale dintre soti,
pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a constatat fie nulitatea ,fie anularea
casatoriei,sotii isi pastreaza calitatea,ceea ce inseamna ca:
-a existat obligatia de fidelitate;
-a existat obligatia de sprijin material si moral reciproc;
-a existat suspendarea prescriptiei extinctive ,,cu exceptia situatiei in care sotii au fost
separati in fapt.
In lipsa unei prevederi exprese, de la momentul ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti,sotul care si-a schimbat numele prin casatorie ,revine la numele
anterior.(E.Florian,Dreptul familiei.Casatoria.Regimuri matrimoniale.Filiatia,ed.a5-
a,Ed.C.H.Beck,Bucuresti,2016,pg.85)
In ceea ce priveste efectele nulitatii casatoriei putative privind relatiile dintre soti,cand
numai unul dintre acestia a fost de buna-credinta, hotararea judecatoreasca privind
constatarea nulitatii sau anularii casatoriei,va produce efecte atat pentru trecut,cat si pentru
viitor,iar pana la ramanerea definitiva a acesteia, numai sotului de buna-credinta ii este
recunoscuta calitatea de sot.
In cazul efectelor cu privire la relatiile personale dintre soti:
-obligatia de fidelitate si cea de sprijin moral a existat numai pentru sotul de buna-credinta;
-numai sotul de buna-credinta a beneficiat de suspendarea prescriptiei extinctive;
-daca sotul de buna-credinta si-a schimbat numele la casatorie,acesta va reveni la numele
anterior,acest lucru fiind valabil si in cazul sotului de rea-credinta.( Daniel Dumitru
Bratu,Familia in Dreptul Intern si International,editura Hamangiu,2018,pg.81)
Conform art. 2588 alin.(1) C.civ. , legea care reglementeaza cerintele legale in ceea ce
priveste incheierea casatoriei este aplicabila atat nulitatii casatoriei cat si efectelor acesteia.
Determinarea legii aplicabile nulitatii casatoriei si efectelor ei implica numeroase
aspecte,respectiv:
-potrivit art. 2586 alin.(1) C.civ. nulitatea casatoriei provenita din incalcarea conditiilor de
fond la incheierea casatoriei, este supusa legii nationale a fiecaruia dintre cei doi soti la
momentul oficializarii casatoriei. “Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei
sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti la momentul celebrarii
casatoriei.”
- conform art. 2587C.civ. “(1) Forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe
teritoriul caruia se celebreaza.(2) Casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic
sau a functionarului consular al Romaniei in statul in care acesta este acreditat este
supusa formalitatilor prevazute de legea romana.”Deci,nulitatea casatoriei prin incalcarea
conditiilor de forma se pronunta conform reglementarilor legilor statutului in care aceasta
s-a incheiat sau ,in al doilea caz,nulitatea casatoriei este supusa legii romane.
Art.2588 alin.(2) consacra faptul ca in cazul casatoriei celebrate in strainatate,nulitatea
acesteia provocata de nerespectarea conditiilor de forma poate fi admisa si recunoscuta in
Romania numai in situatia in care sanctiunea nulitatii este reglementata si de legea romana.
Hotararea judecatoreasca straina prin care se constata nulitatea casatoriei poate fi admisa
in Romania “doar sub conditia dublei reglementari a sanctiunii nulitatii,adica a
reciprocitatii de reglementare.” (Ioan Macovei,Tratat de drept international privat
,Universul Juridic,2017,pg.342)
Hotararea judecatoreasca straina privind constatarea nulitatii casatoriei ,poate sa nu fie
recunoscuta de legea romana,in situatia in care procesul priveste starea civila si capacitatea
unui cetatean roman,iar decizia consemnata in aceasta hotarare ar fi fost diferita de cea
adoptata conform legii romane.
In situatia in care casatoria este anulata pentru incalcarea conditiilor de fond stabilite de
legea straina,ele nefiind reglementate si de cea romana, aceste dispozitii nu vor fi
aplicabile,conform principiului libertatii incheierii casatoriei. Potrivit art.1098 C.pr.civ.,
instanta romana nu poate verifica in fond hotararea straina si nici nu o poate modifica,
deaoarece indeplinirea conditiilor de regularitate consta numai in verificarea aspectelor
formale,mai exact conditiilor de forma.
Domeniul legii aplicabile nulitatii casatoriei este format din mai multe aspecte,precum:
cazurile de nulitate si felurile acesteia,persoanele care pot invoca nulitatea,regimul juridic
al nulitatii,precum si efectele acesteia.
In ceea ce priveste competenta jurisdictionala si procedura de judecata,acestea sunt
guvernate de legea forului.
In privinta casatoriei putative,mai exact a conditiilor si efectelor acesteia,dar si situatiei
sotului de buna-credinta la incheierea casatoriei,toate acestea se supun legii nulitatii,cu
exceptia relatiilor dintre parinti si copii care vor fi reglementate de legea aplicabila
efectelor generale ale casatoriei. (Ioan Macovei,Tratat de drept international privat
,Universul Juridic,2017,pg.342)
Potrivit reglementarilor art.304-306 C.civ., copiii isi pastreaza statutul de copii rezultati
din casatorie, consecinta a faptului ca nulitatea casatoriei nu se rasfrange asupra copiilor.
Cea de-a doua reglementare legala este cea europeana ,mai exact Regulamentul (UE)
nr.1259/2010 al Consiliului din 20 decembrie 2010 de punere in aplicare a unei fforme de
cooperare consolidata in domeniul legii aplicabile divortului si separarii de corp ,fiind
cunoscut sub numele de Regulamentul Roma III. Acesta a fost adoptat la Bruxelles pe
dta de 20 decembrie 2010 si a intrat in vigoare in ziua urmatoare datei publicarii in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene si se aplica incepand cu 21 iunie 2012.( Daniel
Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si International,editura Hamangiu,2018,pg.179)
Sub aspectul aplicarii in timp,Regulamentul Roma III este aplicabil actinilor judiciare
intentate si acordurilor de alegere a legii aplicabile divortului si separarii de corp incheiate
incepand cu data de 21 iunie 2012.Acordul privind alegerea legii aplicabile incheiat inainte
de aceasta data dar care respecta dispozitiile privind consimtamantul si valabilitatea de
fond si cea formala, este aplicabil. Conform art.288 din TFUE, regulamentul este
obligatoriu in toate elementele sale si este aplicabil direct in statele membre
participante.”Potrivit alin. (1) al art.3 din Regulament, “stat membru participant”
reprezinta un stat membru care participa la o forma de cooperare consolidata in domeniul
legii aplicabile divortului si separarii de corp .”( Ioan Macovei,Tratat de drept
international privat ,Universul Juridic,2017,pg.335)
Aceasta forma de cooperare consolidata este deschisa participarii tuturor statelor
membre,cu conditia sa respecte conditiile de participare stabilite prin decizia de autorizare.
Statele participante la aceasta forma de cooperare consolidata sunt:
Belgia,Bulgaria,Germania,Spania,Italia,Franta,Letonia,Luxemburg,Ungaria,Malta,Portugal
ia,Austria,Romania si Slovenia.( Daniel Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si
International,editura Hamangiu,2018,pg.179)
Domeniul de aplicare a legii divortului cuprinde mai multe aspecte,acestea fiind legate de
:persoanele care pot cere desfacerea casatoriei prin divort ,motivele si formele divortului
sau efectele acestuia referitor la relatiile dintre soti ,precum si la relatiile dintre copii si
parinti .( Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul Juridic,2017,pg.334)
Conform art.1088 C.pr.civ. legea forului determina atat competenta jurisdictionala cat si
procedura divortului. De asemenea,masurile provizorii sau cele de executare dispuse de
instanta de divort,sunt determinate tot de legea forului,datorita faptului ca sunt elemente
procedurale.
Regulamentul Roma III este aplicabil divortului si separarii de corp atunci cand ne
confruntam cu un conflict de legi.Domeniul de aplicare material al acestuia il regasim in
art.1 alin.(1) al Regulamentului ,precum si in Preambulul Regulamentului Roma III.
Potrivit prevederilor din pct.10, acesta se aplica numai la desfacerea sau nerespectarea
legaturii matrimoniale. (Daniel Dumitru Bratu,Familia in Dreptul Intern si
International,editura Hamangiu,2018,pg.179)
Sunt excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului chestiunile preliminare in
contextul procedurii divortului,acestea urmand a fi stabilite de normele conflictuale care se
aplica in statul membru participant.
Aspectele pentru care Regulamentul nu este aplicabil sunt prevazute in dispozitiile alin.(2)
al art 1 .Acestea sunt:
“-capacitatea juridica a persoanelor fizice;
-existenta ,valabilitatea si recunoasterea unei casatorii;
-anularea casatoriei;
-numele sotilor;
-consecintele privind efectele patrimoniale ale casatoriei;
-raspunderea parintilor;
-obligariile d intretinere;
-fiducia,actul fiduciar si succesiunile.”( Ioan Macovei,Tratat de drept international privat
,Universul Juridic,2017,pg.337)
In ceea ce priveste domeniul de aplicare in spatiu acesta este reglementat in art.4 al
Regulamentului. Conform acestuia, legea stabilita ca fiind aplicabila conform
Regulamentului Roma III,se aplica netinandu-se cont daca coincide sau nu cu legea unui
stat membru participant.Aplicarea in spatiu a Regulamentului are un caracter universal. (
Ioan Macovei,Tratat de drept international privat ,Universul Juridic,2017,pg.337)
Sectiunea 2. Jurisprudenta
In ultima parte a acestei lucrari, voi analiza decizia Inaltei Curti de Casatorie si Justitie a
Romaniei, cu privire la actiunea de divort a sotilor,analizand cererea de chemare in
judecata si conflictul de competenta a instantelor.
SURSE WEB:
www.scj.ro
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R1103&from=EN