Sunteți pe pagina 1din 31

ADITIVI PENTRU GUST

105: 132. 567 m:


BĂUTURI CU CONŢINUT DE OŢET [A.11.1]

A: Suneya Y.; Umemoto K.;


In: Jpn. Kokai Tokkyo Koho, 1986, 7pp.

O materie care conţine etanol şi 10-20% zahăr, este fermentat pentru


producerea oţetului: având aciditatea > 20% şi conţinutul de zahăr 10-30%.
Băutura nu a avut aproape deloc gust neplăcut. La 400ºC alcoolul fermentat
450 Kg, 300 Kg malţ şi 1440 l apă au fost amestecate şi zaharificate după ce
a fost adăugat 800 Kg malţ extras. Amestecul a fost fermentat la 25ºC pentru
obţinerea unui malţ de oţet având aciditatea 1-5% şi etan 0,3%.

1978
89: 145. 102 g:
AGENŢI DE AROME ŞI AROMATIZARE ÎN ALIMENTE [A.11.2]

A: Franzke, Claus (Sekt. Chem. Hunbolt – Univ. Berlin E. Ger.);


In: Lebensm. Ind., 1978, 25 (6), 244-8 (Ger.).

O revistă cu 17 referate despre formarea şi tipurile compuşilor odoranţi,


acizi, sare, dulce şi amar, mirosind compuşii alimentari care conţin
glutanate GMP, IMP şi maltol intensificator de arome.

97: 108. 643 d:


EFECTUL PIPERULUI ROŞU ŞI CAPSAILINEI ASUPRA
DIZAHARIDELOR DIN INTESTINUL ŞOARECELOR [A.11.3]

A: Jonietz, P.I.;
In: J. S.U. Soc. Thailand, 1982, 8 (1), 53-7 (Jp.).

Activitatea dizaharidelor, ca maltoza, lactoza, sucroza, trehaloză care


inhibă in vitro până la 10-7…10-2 capsailina după o oră de inhibare.
Consumatorii zilelor noastre în Thailand, piper roşu 0,1 g şi capsailină
0,1 mg/Kg greutate corporală.

2
100: 190. 368 e:
PROGRESE ÎN METODE DE PRELUCRARE A CĂRNII,
INTENSIFICAREA GUSTULUI, PREPARAREA, AFUMAREA ŞI
AROMATIZAREA PRODUSELOR DIN CARNE [A.11.4]

A: Tysykiewicz, E.;
In: Gospod. Miesna, 1983, 35 (10), 12-13 (Pol.).

O revistă cu 40 de referate despre intensificatorii de gust glutanat de


sodiu, proteine, hidroxizi, etc., în industria cărnii.

95: 202. 103 h:


INTERACŢIA COMPUŞILOR GUSTATIVI CU COMPUŞI
ALIMENTARI [A.11.5]

A: Solmi, J.;
In: Anal. Foods Beverage, 1981, 7-18 (Eng.).

O lucrare cu 25 referate despre interacţia compuşilor aromatizanţi cu


apa, proteine, polizaharide şi alţi compuşi alimentari.

97: 71001 q:
GUSTUL VANILIEI ÎN PRELUCRAREA ALIMENTELOR [A.11.6]

A: Wada, R.;
In: Raguna, 1982, 31 (2) (Jp.).

Vanilia ca aromatizant şi derivaţii alcoolici ai vaniliei au fost testate


din nou, acţiunea microliană Penicillium roquefort, P. camembert,
Aspergillus oryzal.

3
29303 c:
FOLOSIREA ADITIVILOR CHIMICI, COLORANŢILOR,
AROMATIZAREA ŞI ACIDULAREA ÎN INDUSTRIA PANIFICAŢIEI
[A.11.7]

A: Istomina, M.M.;
In: Zh. Uses Khim. Obshchest, 1969, 14 (2), 204-9 (Rus.).

Aceasta este o analiză a aditivilor chimici folosite în industria


panificaţiei cu referire la utilizarea actuală în U.R.S.S. din referatul 16.

102: 4486 k:
PROGRESE RECENTE REFERITOR LA INGREDIENTE
AROMATIZANTE ALE ADITIVILOR ALIMENTARI [A.11.8]

A: Oser, R.L.;
In: Food Technol. (Chicago), 38 (10), 66, 70-2 (Eng.).

În referatul 19 sunt trataţi compuşi aromatizanţi în diferite produse.

127: 32974 c:
ANALIZA AROMATIZANŢILOR ALIMENTARI [A.11.9]

A: Ali, Fulfiquz; Oihare, Liam (U.K.);


In: Chem. Rev., 1997, 6 (5), 27 (Eng.).

Una dintre savorile fructelor cu grefuit este aroma, alimentul nostru


preferat, nici unul nu are o importanţă socială atât de mare. Multe experienţe
l-au atestat.
Componente chimice care contribuie la aromatizarea gusturilor
plăcute şi care măresc savoarea sau care ajută metodele de prelucrare prin
procese alimentare, poate fi indicat utilizarea lui în produs.
În acest articol autorul descrie ce metode chimice a utilizat pentru a
identifica compuşii aromatizanţi şi care au fost şi ar fi metodele electronice
aplicabile.

4
102: 4508 u:
PROCESE DE PRODUCŢIE A CAŞCAVALULUI REFERITOR LA
TIPUL RAQUEFORT UTILIZÂND PROCESE FERMENTATIVE
[A.11.10]

A: Ruttloff, H.;
In: Nahsung, 1984, 28 (8), 873-81 (Ger.).

O revistă cu 86 referate despre utilizarea unui microorganism cultivat


în medii speciale de fermentaţie pentru a produce compusul aromatizant a
caşcavalului.
Rolul enzimelor, microorganismelor în producţia de Me cetone pentru
caşcavalul raquefort este însă discutabil.

111: 172. 600 x:


TERMOSTABILITATEA LEGĂTURII DE AMIDON DIN VANILINĂ
[A.11.11]

A: Schmidt, E.; Maier, H.J.;


In: G. Suppl., 1989, (2), 40-42-5 (Ger.).

Vanilina este un component aditiv specific snacksurilor fiind compus


alimentar şi modifică de la sine legăturile de amido componente.

111: 172. 633 k:


CROMATOGRAFUL GAS ANALIZEAZĂ SAVOAREA
SUBSTANŢELOR AROMATIZANTE DIN SOSURI [A.11.12]

A: Gao, Bing;
In: Zharggub, 1989, (1), 24-5 (Ch.).

Cromatograful gas a fost utilizat în determinarea gustului compuşilor


aromatizanţi plăcuţi din sosuri şi culturilor inhibate în diferite stadii.
Obţinerea unui sos plăcut presupune 17/907 etanol 1725, 2–propanol
8.1 acetat de etil 7, 4 HO-Ac.
Alcoolul izopentilic, (izopentanol) 0.8, 1–pentanol 4.3, etanol lactat şi
lactat 1254 μg/100 ml.

5
110: 37870 f:
ANALIZA COMPUŞILOR COLORANŢI ŞI AROMATIZANŢI AI
SAFRONULUI DIN HPLC [A.11.13]

A: Solinai, M.; Cichelli, A.;


In: Ind. Aliment. Holy, 1988, 27/262, 634-9, 648 Hol.

Separarea particulelor are ca rezultat un gradient de MLCM 25-29%


apă şi randament molar egal cu 435.
Compuşii aromatizanţi ai safronului şi precursorii pierocrocinei sunt
activaţi de HPLC derivaţi ai fenil hidrazinei.
HPLC este un compus aromatizant şi colorant şi reprezintă un bun
indicator într-un eşantion cu influenţă asupra vârstei eşantionului şi asupra
tehnologiei de prelucrare utilizat.

111: 172. 715 p:


MICROORGANISMELE UTILIZAŢI CA ŞI COMPUŞI
AROMATIZANŢI ŞI CARE FERMENTEAZĂ CEAIUL CHINEZESC
[A.11.14]

A: Liu Pin Jin; Morita, M.;


In: Nippon Shokuhin Kogyo, 1988, 36 (6), 486-9 (Jp.).

Compuşii aromatizanţi sunt Pu sau Cha sau aromatizanţi GU şi MS.

109: 91299 n:
PRELUCRAREA ŞI AROMATIZAREA ALIMENTELOR [A.11.15]

A: Aishima, T.;
In: New Food Ind., 1988 (30-2), 2-8 (Jp.).

O revistă cu 14 referate cuprinde concentrarea extraşilor prin


cromatografie de gas.
Analiza chimico metrică a compuşilor aromatizanţi din produsele
alimentare.

6
127: 380. 660 d:
ODORANŢI GRAŞI POLINESATURAŢI CU CONŢINUT DE
GRĂSIME, ULEI ŞI PRELUCRAREA LOR [A.11.16]

A: Matsumaga, M.; Sato, N.;


In: Jpn. Kokai Tokkyo Jp., 1997 (Jp.).

Aceste uleiuri şi grăsimi sunt utilizaţi adesea în industria alimentară,


farmaceutică, cosmetică, în furaje sunt produşi prin amestecarea grăsimilor
cu uleiuri care conţin C ≥ 18, acizi graşi având C ≥ 3 care legate aproximativ
cu 2000-10000 de tocoferol cu o concentraţie 80%, γ-tocoferol şi uneori de
aproximativ 1000-2000 acid ascorbic, esteri.
Purificarea uleiului banito cu un conţinut de 22% acid
ceocozohexanoic şi 5% acid eizopentanoic sunt amestecate cu aproximativ
2000 E sau D cu un conţinut de 86% tocoferol (γ-tocoferol) pentru a inhiba
mirosul de peşte.

127: 32976 e:
INIŢIALELE AROMATIZANŢILOR BOTANICI UTILIZAŢI ÎN
ALIMENTE [A.11.17]
Partea VI

A: De Vincenzi, M.; Mancini, E.; Dessi, M. (Laboratorio di


metabolismo Biochimica. Patologia ISS Rome, Italy);
In: Fitoterapia, 1997, 68 (1), 49-61 (Eng.).

O revistă cu 77 referate despre plante speciale: origanum majorana,


Melitis melissophyllum, Stachys officinalis, Ajuga chamaepytis, Gaseopsis
segetum, Pogostenon casum, Versascun arnsiflorum, Veronica auionii,
Veronica officinalis, Ballota nigra, Origanum creticum, Salvia officinalis,
Satureja montana.

7
103. 995 m:
COMPARAREA METODELOR UTILIZATĂ ÎN DETERMINAREA
EFECTULUI GUSTULUI ASUPRA 5-RIBONUCLEOTIDEI ÎN
PROCESELE ALIMENTARE [A.11.18]

A: Elizabeth, F. Stier; Miles, F. Sawyer (Rutgers State Univ. New


Brunswick, N.J.);
In: Food Technology (Champain), 21 (12), 1627-30, 1967.

Acest studiu era conceput ca un argument al efectelor gustului în


procesele de prelucrare standarde la diferite nivele de nucleotide.
Eficacitatea aditivilor era evaluată de utilizarea celor 2 senzori standard,
testaţi tehnic. Rezultatele erau consistente şi date pentru ambele metode
indicate IMP, GMP. IMP era mai eficient intensificând gustul produsului
testat. Scăderea nivelului în supa de pui cu tăiţei comparate cu datele
anterioare sunt de 2-3 ori mai mari decât a IMP-ului, erau solicitate pentru
producerea efectelor similare.
Comparaţie în pereche a zonei de carne de vacă a arătat tendinţa de a
avea mai multă nevoie de IMP decât cea mixtă în acelaşi timp tehnice cu
comparaţie multiplă a arătat că a fost numai de o concentraţie IMP de 4 ori
mai mare pentru a produce efecte comparabile.
Fursecurile şi biscuiţii ca şi alte preparate din soluţia de zahăr, 0,01-
1%, lizină, HCl şi 0,046-0,46% NaHCO3 sau praf de copt, unde cantitatea
NaHCO3 sau praf de copt este cel puţin echivalent cu echivalentul
stoichiometric a lizinei HCl arată aromă mai bună şi mai rezistentă.
Temperatura în timpul aluatului trebuie să fie ≤ 40ºC şi produsul este
menţinut la temperatura 120-50ºC în timpul coacerii.
Deşii aluatul compus dintr-un gram de pudră, 10 g ulei, 0,5 g NaCl, 25
g H2O a fost frământat la temperatură ≤ 40ºC până ce aluatul se întinde
pentru tăiere.
Coca a fost pusă la copt într-un cuptor la 170-80ºC timp de 15 minute
până temperatura aluatului a ajuns la 130ºC.
Coca a avut un gust semnificativ mai bun decât cea de control.

8
109: 189. 091 p:
AROMATIZAREA GUSTULUI COMPLEX A CEAIULUI CU β-
CICLODEXTRINE [A.11.19]

A: Szente, L.; Gal, F.;


In: Acta Alimenti, 1988, 17 (2), 193-9 (Eng.).

β-ciclodextrina compusă din pergamentă, iasominul, mentă şi ulei,


scorţişoară a fost adăugat în ceaiul negru, de înaltă calitate.
În contact cu apa caldă uleiurile volatile sunt puse în libertate imediat.
Compararea stabilităţii şi testul senzorial au arătat că folosirea β-
ciclodextrinei pentru prinderea gustului. Materialele pentru ceai rezultate din
produse cu stabilitate şi valoare senzorială bună.

109: 188. 850 y:


COACERNAREA PENTRU ÎNCAPSULAREA GUSTULUI [A.11.20]

A: Versic, R.J.;
In: Acs. Symp. Ser., 1988, 370-126-31 (Eng.).

O revistă cu 7 referate despre procedee de coacere şi materiale pentru


alimente microcapsulate.

1981 Vol. 95: 192486 – 209764


95: 202. 102 g:
ANALIZA ALIMENTULUI ŞI GUSTULUI [A.11.21]

A: Jennings, W.;
In: Chromatogr. Sci., 1981, 15, 511-13 (Eng.).

O revistă cu 34 de referate, discută cromatografia de gaze şi cu


coloane capilare a gustului şi a aromei alimentului.

9
109: 127. 465 e:
PRELUCRAREA ŞI AROMATIZAREA FRUCTELOR DE MARE
[A.11.22]

A: Ando, M.; Ohsawa, N.;


In: New Food Ind., 1988, 30 (2), 9-15 (Jp.).

Mai mult de 30 de compuşi volatili din racul de mare albastru au fost


identificate.
Compuşi incluzând: aldehide, pirazine şi sulfate.
Caracteristicile gustului din fructele de mare şi îmbunătăţirea gustului
fructelor de mare este încă discutată.

110: 38009 n:
ESENŢA GUSTULUI DE CAFEA ŞI EXTRAGEREA CU CO2 [A.11.23]

A: Imada, S.;
In: Jpn. Kokai Tokkyo Koho, 1988.

Esenţa gustului de cafea este extrasă din cafea prăjită, folosind CO 2 ca


substituent. Esenţa poate fi folosită ca aditiv pentru băuturi.
18 g esenţă uşor brună a fost extrasă din 500 g cafea prăjită, folosind
CO2 ca un extract la 150 atm. şi 20ºC.

102: 4507 t:
ALTERAREA GUSTULUI ÎN TIMPUL PROCESULUI DE
DEPOZITARE A SUCURILOR DE FRUCTE [A.11.24]

A: Askar, A.;
In: Flucss. Obst., 1984, 51 (11), 564-9 (Ger.).

O revistă cu 31 referate despre formarea compuşilor de gust în sucuri


de fructe la temperatură înaltă în timpul procesului şi depozitării cu lipide,
oxide sau prin acţiune microbiologică.

109: 209. 716 b:

10
GUSTURI
(FITOCHIMICE ÎN PLANTE DE CULTURĂ) [A.11.25]

A: Coleim, M.;
In: Cun. Cult. Tomatic Cem. Genet. Plants, 1988, 5, 569-85 (Eng.).

O revistă cu 42 de referate discută gustul produselor în ţesuturile


plantelor, plante medicinale: muşeţel, mentă, scorţişoară, capsaian, cacao.

109. 534. 920 n:


COMPUŞII AROMATIZANŢI VOLATILE ŞI NEVOLATILE DIN
GUTUIE MĂRUNŢIT [A.11.26]

A: Lesinska, E.;
In: J. Food Sci., 1988, 53 (3), 854-6 (Eng.).

Compuşii aromatizanţi volatili sunt obţinuţi prin distilarea gutuiului


mărunţit, analizat cu gaz cromatografic spectrometric. 21 compuşi au fost
identificaţi , 7 esteri, 7 alcooli, 4 terpeni şi au fost identificate 2 compuşi
nevolatili: zahăr şi sorbitol 30% din total.
Aromagrama indică că esterii şi alcoolii contribuie la gustul de fructe
a gutuiului mărunţit.

127: 330. 647 c:


PROCESUL DE IDENTIFICARE A GUSTULUI, A PRAFULUI DE
CACAO CU COMBINAREA COACERII ŞI FRIGERII CU
AMINOACIZI ŞI A ZAHĂRULUI REDUCĂTOR [A.11.27]

A: Watterson, J.; Miller, K.;


In: U.S., 1997 (Eng.).

În prezent invenţia este dirijată în scopul de a intensifica gustul de


cacao, adăugând la aceasta 0,3g, 4g fenilalanină la 0,75g, 2,0g leucină şi la
0,5g, 3g zahăr reducător şi oplicnal la 0,05g, 0,8g alanină şi amândouă sunt
coapte sau fripte.

127: 148. 566:

11
EVOLUŢIA AROMEI ÎN FERMENTAREA BERII [A.11.28]

A: Neven, M.; Delaun, F.;

În fermentarea berii, acetaţii de esteri au un rol important în privinţa


aromei. Această hidroliză este parţial de natură chimică şi parţial de natură
enzimatică.
Din activitatea enzimatică rezultă acetat izoamilic, care poate avea un
impact profund asupra aprecierii consumatorului de bere.
Testele au arătat 2 esteraze active asupra acetatului paranitrofenilic
dintre care una a avut efect asupra acetatului izoamilic.
Studiile imunologice sugerează că aceste enzime nu sunt secretate
activ, ele sunt secretate după hidroliză în timpul fermentaţiei.

1997 Vol. 127, Nr. 11, 15 Sept.


127: 148. 416 b:
MĂSURAREA AROMALITĂŢII ALIMENTELOR [A.11.29]

A: Aishima, T.;
In: Shokuhin Kogyo, 1997, 40 (12), 33-41 (Jp.).

O recenzie şi discuţie cu referire la ecuaţiile de aromă, cele 5 simţuri,


analiza instrumentală, recunoaşterea ceramicii, metode calibrative.

126: 73885 x:
CALITĂŢILE DE PĂSTRARE A CHIPSURILOR DE CARTOFI CU
AROMĂ DE KEBAB ŞI SARE [A.11.30]

A: Fadel, H.M.;
In: Nahsung, 1996, 40 (5), 271-273 (Eng.).

Componente volatile din aroma de kebab folosite în aromatizarea


chipsurilor au fost izolate prin metoda de distilare, extracţie continuă cu
aburi. 16 compuşi volatili au fost identificate prin spectometrie de gaz.
Constituenţii principali au fost: aldehide, carbohidraţi tiofeni, acizi graşi. 2
mostre de chipsuri cu aromă de sare şi kebabul a fost izolat înainte şi după
depozitare.

12
Componentele cele mai contributive la aroma chipsului au scăzut în
timpul stocării, în timp a ce componentele care sunt responsabile pentru
aromă au crescut în ambele mostre, dar rezultatele au fost mai bune pentru
chipsul cu sare.

100: 190. 441 y:


APLICAREA MALTOLULUI ETILIC, AGENT DE INTENSIFICARE
A AROMEI ÎN ALIMENTE [A.11.31]

A: Ren, B.;
In: Shipin., 1983, 46, 51-4 (Ch.).

Intensificatorul de aromă, maltol etilic, a fost folosit în fabricarea


biscuiţilor, ciocolăţii cu lapte şi a conservelor de ciuperci.

109: 72084 x:
AROMATIZANT PORNITOR ÎN FERMENTAŢIA PRODUSELOR
DIN LAPTE [A.11.32]

A: Gosheva, B.;
In: Bioteknol., 1987, (6), 16-22 (Bul.).

O revistă cu 96 de referate despre compuşii aromatizanţi în


fermentaţia produselor lactate, foloseşte acidul lactic, bacterie starter,
metode de izolare şi concentrare a compuşilor aromatizanţi din produsele
lactate şi metode utilizate pentru determinarea compuşilor aromatizanţi în
produsele lactate, factori care afectează formarea aromei, biosinteza
compuşilor aromatizanţi.

13
111: 172. 520 f:
COMPUŞII AROMATIZANŢI ÎN RĂCORITOARE [A.11.33]

A: Joshida, M.;
In: Kogyo, 1989, 162, 83-8 (Jp.).

O revistă cu 10 referate despre chimica aromatizanţilor, a unor


aromatizanţi folosiţi în alimente chinezeşti incluzând sos, oţet, usturoi şi
ciuperci negre.
Interacţia acestor ingrediente cu alte ingrediente în gătirea alimentelor
chinezeşti.

111: 213. 407 d:


AROME NATURALE ŞI MATERIA LOR CRUDĂ [A.11.34]

A: Ho, Chi, Targ;


In: Food Rev. Int., 1987, 5 (3), 253-89 (Eng.).

O revistă cu 21 referate despre originea şi utilizarea aromei naturale,


arome particulare. Izolarea şi identificarea componenţilor aromelor naturale
şi developarea aromelor identic natur artificial sunt discutate scurt în
industria aromei şi sunt date direcţi.

111: 132. 650 g:


CHIMIA GUSTULUI DE USTUROI ŞI FABRICAREA
CONDIMENTELOR DIN USTUROI [A.11.35]

A: Sun, Yi; Wei, J.;


In: Zhongguo, 1989, (2), 5-7 (Ch.).

O revistă cu 8 referate despre gustul de usturoi şi prepararea


condimentelor din usturoi.

14
101: 53398 e:
INGREDIENTE NOI ÎN AROMATIZAREA ALIMENTELOR
[A.11.36]

A: Jin, Q.;
In: Huaxur, T., 1984, (1) (Ch.).

O revistă cu 24 de referate despre aplicarea compuşilor heterociclici


ca pirozina, furan, tiazol, tiofen, piridina şi derivaţi ca substanţe de
aromatizare în alimente.

101: 53372 h:
TEHNOLOGIA EXTRACTIVĂ A AROMATIZANŢILOR CU CO2
[A.11.37]

A: Kazuo, T.;
In: Shokuhin Kogyo, 1983, 26 (20), 68-72 (Jp.).

O revistă cu 6 referate care discută decafeinizarea utilizând legături de


CO2 şi patenţi relativi pentru scoaterea cofeinei din cafea.

105: 189. 659 x:


INFLUENŢA CaCl2 ADĂUGAŢI ÎN GUSTUL CAŞCAVALULUI
COTTAGE [A.11.38]

A: Demott, B.J.;
In: Cult. Dairy Prod. J., 1986, 21 (3), 10-12 (Eng.).

Caşcavalul cottage cu smântână a fost spălat de 3 ori cu sare şi a fost


tratat cu CaCl2 şi NaCl, supus evoluţiei gustului.
Cel mai bun aromatizant a fost găsit în mostre care conţineau 60-77
mg Ca/100g şi Na 295-330 mg/100g
Conţinutul de calciu a cottageului poate spori oarecum pentru
îmbunătăţirea valorii nutritive fără slăbirea gustului neacceptat.

15
105: 189. 642 m:
AROMATIZAREA ARTIFICIALĂ ŞI INTENSIFICAREA GUSTULUI
SOSULUI [A.11.39]

A: Liu Chaunxian;
In: Zhongguo Tiaoweipin, 1986, (5), 10-12 (Ch.).

Aditivii în sosuri pentru îmbunătăţirea gustului şi aromei sunt


discutate.
Glutanat monosodic, irozinat disodic, guanilat disodic şi succinat de
sodiu îmbunătăţeşte gustul.
Maltol etan şi 4-etilguanocol şi etanolul (1-2%) îmbunătăţeşte aroma.

110: 560. 35 y:
METODE DE ANALIZĂ A GUSTULUI ALIMENTULUI [A.11.40]

A: Wang, J.H.;
In: Shipin Kevul, 1988, 105, 1-6 (Ch.).

O revistă cu 55 referate despre extragerea compuşilor gustativi din


produsele alimentare şi analiza compuşilor cu cromatografie de gaz şi alte
metode de analiză.

105: 189. 507 w:


AROMATIZAREA PROTEINELOR PRIN HIDROLIZĂ [A.11.41]

A: Weir, G.S.;
In: Dev. Food Proteins, 1986, 4, 175-217 (Eng.).

O revistă cu 133 de referate despre hidroliza proteinelor cu acizi şi


enzime din produsele aromatizante.
Coloranţi şi aromatizanţi din produse şi evoluţia organoleptică a
proteinelor hidrolizate.
Reacţii implicate în formarea gustului şi alimente utilizate ca proteine
hidrolizate.

16
110: 56065 q:
ANALIZE VARIATE LA GUSTUL ALIMENTELOR [A.11.42]

A: Suzuki, J.;
In: Koryo, 1988, 159, 83-7 (Jp.).

Cromatografia dată din aroma alimentelor sunt considerate a fi un


subiect excelent pentru analize statistice multivariate, aroma aprobată
diferenţei profile din cromatografia de gaz, vârfurile pot sfârşi cu o metodă
numerică aceasta poate analiza intercromatografic.

9823 c:
AROMA BISCUIŢILOR, DIACETILUL CU O COMPONENTĂ DE
AROMĂ ÎN COACEREA ALUATULUI DE BISCUIT [A.11.43]

A: Kisaki Hiromu; Onodera Konoshin (Doshisha Women’s Coll


Kijoto, Japan);

O cocă model preparată din 8g de făină, 2g de zahăr, 2g de unt, 20mg


NaHCO3 şi 2ml de H2O a fost coaptă la 130ºC, timp de 60 minute şi
distilatul aluatului din timpul coacerii a fost colectat iar compuşii distilatului
au fost separaţi prin cromatografie de gaz. AcH propion aldehidă, acetonă,
aldehidă izobutinică, MeOH, butilaldehidă, etanol aldehidă izovalerică,
diacetil aldehidă valerică, substanţe neidentificate, Bu-OH (alcool butiric) au
fost detectate în acest timp de retenţie. Diacetilul a fost componentul major
pentru aroma biscuitului. Formarea diacetilului a fost crescută prin
prelungirea timpului de coacere, mărirea conţinutului de zahăr sau prin
creşterea pH-ului aluatului.

17
105: 189. 660 r:
MECANISMUL CREŞTERII AROMEI ÎN GHEE DE CULTURI
STARTER [A.11.44]

A: Yadav, J.;
In: Indian J. Dairy Sci., 1985, 38, 3, 196-202 (Eng.).

Creşterea aromei în ghee făcut din smântână, coacerea cu


Streptococcus lactus diacetilactus se datorează produselor metabolice,
formate ca rezultanţi ai activităţii culturii starter şi natura grămezilor.
Constituenţii smântânirii ca lactoza, citrante, glucozele au fost
responsabile pentru creşterea compuşilor aromatizanţi în ghee, acizii graşi
liberi şi carbonils cu activitatea startei.
Lactozele contribuie la citrate, la FDA şi citrate şi glucoze la
carbonils.
Concentrarea tuturor carbonili volatili individuali în ghee creşte
datorită culturii starter.

127: 33327 f:
AROMATIZANT DE STABILIZARE A MALŢULUI BĂUTURII ŞI
METODE DE PRODUCŢIE [A.11.45]

A: Bravo, A.; Sanchez, B.;


In: Env. Pat. Appl., 1997 (Eng.).

Invenţia prezentă este dirijată spre o metodă pentru stabilizarea


gustului, malţului, băutura fermentat malţul berii cu adăugarea oxaldehidei,
enzime reducătoare, malţul fermentat de băutură preparate cu multe metode.
Invenţia prezentă se ocupă de extragerea din izvoare naturale sau
drojdia modificată care va avea grijă de enzimele necesare care interzice
reacţia Maillard.
Invenţia în prezent se ocupă de malţul fermentat a băuturii, având
stabilitatea aromei crescută produse cu aceste metode.

18
112: 117. 481 e:
DEPOZITARE DE LUNGĂ DURATĂ, STABILITATEA STUDIATĂ A
COMPLEXULUI β-CICLODEXTRINEI CA AROMATIZANT
[A.11.46]

A: Szente, L.; Harang, J.;


In: Proc. Int. Symp. Cyclodextrins, 1988, 545-9 (Eng.).

β-ciclodextrina conţine aromatizanţi naturali şi sintetici şi substanţele


de aromatizare sunt depozitate în condiţii normale.
Aromatizanţii compuşi din componenţi fenolici cu rezistenţă mai mică
la depozitare de lungă durată şi pierderea totală a gustului şi gradul de
deteriorare.
Aromatizantul detaliat a fost mai bun în cazul complexelor
terpenoidice şi a fenilpropanoidului.

107: 234. 902 a:


PRODUCEREA AROMEI ŞI AROMATIZAREA CU REFERENŢE
SPECIALE ÎN PROCESE BIOTEHNOLOGICE [A.11.47]

A: Ruttloff, N.; Rothe, M.;


In: Ernachtung, 1987, 11 (6), 395-9 (Ger.).

O revistă cu 2 părţi (referatul dat în partea a II-a), însumează


concentraţia produselor; concentraţia aromei şi aromatizării. Particulele
focalizează pe metode ce include prelucrări tradiţionale şi clasificarea
aromei şi aromatizării.
Istoria cercetării aromei şi desfăşurării problemei în compoziţia
aromei şi aromatizării şi perioade în desfăşurării aromelor noi.

19
127: 330. 638 c:
PRELUCRAREA ZAHĂRULUI STABIL AROMATIZANT MIXT
PENTRU ALIMENTE [A.11.48]

A: Susun, T.; Nakamura, T.;


In: Jpn. Kokai Tokkyo Koho, 1997 (Jp.).

O soluţie de zahăr este amestecat cu materiale de aromatizare în vid


de uscare sub anumite condiţii. Vidul de uscare are 4 zone unde uscarea are
loc:
I. zonă unde soluţia este încălzită la aproximativ 145ºC;
II. zonă unde soluţia este încălzită la aproximativ 135ºC;
III. zonă unde soluţia este încălzită la aproximativ 45ºC;
IV. zonă unde soluţia este încălzită la aproximativ 25ºC.
Aroma în materii uscate este stabilizat şi păstrat pentru o lungă
perioadă de timp.

98: 3753 g:
CALCIUL PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA GUSTULUI OREZULUI
[A.11.49]

A: Shimakyu Chemical Co., Ltd.;


In: Jpn. Kokai Tokkyo Koho, 1982.

Aroma orezului este mult îmbunătăţit cu gătirea cu apă conţinând


2+
Ca /e.g., CaCO3, CaCl2, Ca lactate.

127: 64758 h:
FOLOSIREA ACETATULUI DE SODIU ŞI DIACETATULUI DE
SODIU CA AGENT DE AROMATIZARE ÎN PRODUSELE DIN
CARNE ŞI PĂSĂRI [A.11.50]

A: F.D.A.;
In: Fed. Regist. 23-06, 1997.

FDA este îmbunătăţit de Federal Meat and pomtry products inspection


regulations pentru a aproba folosirea diacetatului de sodiu la nivelul 0-1%

20
din formularea produsului ca agent de aromatizare în produse din carne şi
păsări.
Acetatul de sodiu şi diacetatul de sodiu în FDA sunt regulatori de
substanţe recunoscuţi ca protectori cu numeroase utilizări în conformitate cu
o bună prelucrare practică.

127: 148. 419 e:


PROGRESUL GUSTULUI ÎN ULTIMII 10 ANI [A.11.51]

A: Hashimoto, S.;
In: Koryo, 1998, 194, 168-173 (Jp.).

O revistă cu 6 referate despre lichiorurile de fructe şi mentă în


leptărie, cofetărie şi compuşii aromatizanţi naturali.

127: 148. 420 y:


GUSTURI; SUBSTANŢE AROMATIZANTE ÎN ULTIMI 10 ANI
[A.11.53]

A: Akai, T.;
In: Koryo, 1997, 194, 180-180 (Jp.).

O revistă cu 7 referate despre gust, producerea îngheţatei şi a altor


alimente gătite.

127. 33258 j:
PRELUCRAREA AROMELOR STABILE, CONŢINÂND PUDRE,
TREHALAZE PENTRU ALIMENTE [A.11.54]

A: Masuda, M.; Chimo, Y.;


In: Jpn. Kokay Tokkyo, 1995 (Jp.).

Unele de pudre sunt prelucrate cu emulsii uscate conţinând materiale


aromatizante, trehalaze, emulsificatori şi apă. Apă 150, gumă arabica 70,
trehalaze 20, ulei de lămâie 10g au fost emulsificaţi şi pentru prepararea
pudrei cu aromă de lămâie, care erau păstrate fără schimbări de gust.

21
127: 33081 w:
HETEROCICLII MUTAGENICI, AMINE AROMATICE (HAPS) ÎN
PRELUCRAREA ALIMENTELOR AROMATIZANTE “MOSTRE”
[A.11.55]

A: Stavric, B.; Lau, B.R.; Matuli, T.I. (Food Research Division


Food Directorate Hearth Protection Branch, Hearth Canada, Tunneyn
Pasture, Ottawa, ON. Can.);
In: Food Chem. Toxicol., 1997, 35 (2), 185-197 (Eng.).

O mostre în alimente aromatizante prelucrate din 5 categorii au fost


analizate activitatea lor mutagenă utilizată ANES Salmonella assory şi încă
pentru păstrarea aminelor aromatizante cu 8 heterociclii (NAPS), 2-amino 3-
tridentizometil, imidazol (4,5-f) quenoliqia, 2-amino 3,8-dimetil-imidazol
(2,4,5-f) quenolins (me. ia), 2 amino 3,8-dimetil imidazol (2,4,5-f)
quenoxoliu (me. ia) utilizează legături cromatografice şi grăsimi
spectrofotometrice LC (MS).
Izolarea HAAS era bazată pe sequentiar legături, procedură extractivă
al mostrelor au valori de pH bazice şi acide.
Curăţirea a fost monitorizată prin introducerea controlului de calitate
al mostrelor şi pentru arome 3-denterated a HAAS.
Rezultatul mutagenezei era comparată cu testarea purificării inferioare
şi superioare a extraşilor. Sfârşitul identificării şi cuantificării a HAAS de
LC (MS) necesitând purificare superioară.
Diferenţa între testul AMPS şi LC (MS) analiza unor mostre mai mult
indicate, posibilităţile prezenţei unor substanţe. Rezultatele indică că testul
chimic LC (MS) au provenienţă cantitativă dacă pentru prelucrarea HAAS.

18115 a:
COMPUŞII AROMATICI A FĂINII DE ORZ, COMPUŞI
CARBONILICI VOLATILI MAJORE [A.11.56]

A: Wang, Pao-Shui; Kato, Hiromuchi; Fujimaki, Masao (Univ.


Tokkyo, Japan);
In: Agr. Biol. Chem. (Tokkyo), 1968, 32 (4), 501-6 (Eng.).

Compuşii volatili ai pâinii de orz furfurol, 2-metil butanal, 2-metil


propanal, 3-metil butanal, 2-4 pentametionă, etilghijozol şi aldehidă piruvică
au fost identificate ca şi mono sau bis 2,4 dinitrofenil hidravozo.

22
59778 d:
ADITIVI DE AROMĂ ÎN CAŞCAVALE TRAVNIK [A.11.57]

A: Dozet, Natalija (Poljopivedni Fak. Sarajevo, Yugoslavia);


In: Mljekarstwo, 1969, 19 (3), 52-9 (Croat.).

Testele au fost făcute cu lapte de vacă şi oaie. Laptele a fost tratat cu


fum cu extract de roşii, extract de ceapă, şuncă şi bacon. Temperatura de
curdbing a fost 32-33ºC timp de 60 minute. Laptele a fost afumat cu lemn de
pin şi fag timp de o oră lăsat. Temperatura fumului rece a fost crescută
treptat de la 20-36ºC şi 2,5% roşii şi 1% extract de ceapă au fost adăugate la
lapte înainte de încreţire.

Reaparing caşcavalului a ţinut 2 luni. Caşcavalul preparat cu fum roşu


şi ceapă a fost de o calitate bună iar caşcavalul cu şuncă şi bacon a avut o
structură şi un gust sărat.
Fum şi roşiile sunt de asemenea agenţi buni de conservare.

97: 10862 i:
INTERACŢIUNEA COMPUŞILOR AROMATIZANŢI VOLATIL CU
PROPIL GALACTOL ŞI ALŢI FENOLI ÎN COMPARAŢIE CU
COFEINĂ [A.11.58]

A: King, B. (Dep. Food Sci.);


In: J. Agric. Food Chem., 1982, 70 (5), 838-40 (Eng.).

Ordinea de participare a aromei în procesul de prelucrare şi în


consum.
În ordinea participării aromei prelucrării cât şi a consumului.
Coeficientul de participare a apei din aer în compuşi aromatizanţi
volatili a fost determinat cu cromatografie de gaz.
Aditivul 2,3 dietilpirazina şi etil benzoatul măreşte conţinutul de
propil galactol sau alţi fenoli.
Fenolul include solubilitatea aromatizantului, compusul a fost
comparat cu efectul similar indus din sistemul cofein unde se formează un
mol de complex între cofein şi compuşii aromatizanţi posibile. Coeficientul
de participare este dată prin conţinutul sistemului atât pentru fenol cât şi
pentru cofeină.

23
105: 77735 t:
EFECTUL PROTEAZEI NEUTRE DIN CAŞCAVALUL CHEDDAR
[A.11.59]

A: Fedrick, I.A.;
In: N.Z.J. Dairy Sci., Technol., 1986, 21 (1), 9-19 (Eng.).

Efectul proteazei neutre din Aspergillius ocyzal asupra proteolizei,


aromatizării şi prelucrarea conţinutului din caşcavalul Cheddar a fost
examinată timp de 6 luni de maturare la 0ºC.
Proteazele au fost adăugate la brânza prelucrată în timpul procesului
la diferite nivele 0,001%; 0,005%; 0,01%; 0,0025%; 0,05% şi 0,1%.
Proteoliza creşte cu timpul de depozitare şi cu creşterea conţinutului
de enzime.
Nivelul aminoacidelor liberi în caşcavaluri , proteazele adăugate cu
capatoale 0,1-0,01% acestea în 6 luni caşcaval controlat după 2-4,5 luni.
Proteazele cu 0,01% şi 0,005% nu au efecte descoperite în aromatizarea
caşcavalului dar cu nivele mai înalte ca înaintarea acestora în nivelul amar,
creşterea nivelului de enzime şi timpul de depozitare.
Gradul de aromatizare descreşte similar ca rezultat al nesului amar,
proteaze adăugate cu caşcavalul cu 0,025% şi 0,025% proteaze adăugate
erau neacceptabile după o lună de gradarea oficială.
Gustul caşcavalului obţinut prin adăugarea a 0,05% şi 0,1% era
neacceptabil după 6 şi 2 luni.
Caşcavalul devine mai moale şi mai fragilă datorită nivelului crescut
de enzime şi timpul de depozitare.
Nişte parametrii componenţi cu corelaţie mare cu indicatorii chimici a
protolizei.
Proteaze adăugate sunt folosiţi pentru accelerarea preparării Cheddar
dar consumul acceptat al caşcavalului cu nivel scăzut a nessului amar
necesită determinare.

24
105: 189. 660 r:
MECANISMUL AROMATIZĂRII CU CULTURI STARTER [A.11.60]

A: Yadov, J.S.;
In: Indian J. Dairy Sci.

Creşterea scării gustative a frişchei este dată de Streptococcus lactic


diacetilacus, rezultat din producţia fermentaţiei metabolice a activităţii
culturii starter.
Acesta a continuat inhibarea în caşcavalul spălat în culturi starter în
frişca proaspătă.
Componenţii frişcăi ca lactoza şi glucoza erau responsabili pentru
creşterea compuşilor gustativi FFA şi carbonils de activitatea starter. Lactoza
contribuie atât la creşterea FFA cât şi urmată de glucoza pentru carbonyls.
Carbonilii volatili individuali cresc datorită activităţii starter.

105: 189. 659 x:


INFLUENŢA KCl ÎN GUSTUL CAŞCAVALULUI COTTAGE [A.11.61]

A: Demott, B.J.;
In: Cult. Dairy Products J., 1986, 21 (3), 10-12 (Eng.).

Caşcavalul COTTAGE a fost spălat liber cu sare, după care tratat cu


diferite soluţii: CaCl2 şi NaCl şi expus la evoluţia gustului.
Cel mai bun gust a fost evidenţiat cu soluţii care conţinea: 60-77
mgCa/100g şi Na 295-330 mg/100g.
Gustul a fost acceptabil şi cu soluţii cu Ca 89 şi Na 312 mg/100g.

108: 130. 230 j:

25
OPTIMIZAREA COMPOZIŢIEI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA
AROMEI CAŞCAVALULUI TRAPIST [A.11.62]

A: Hardy, J.;
In: Mejekassivo, 37 (9), 259-72 (Cro.).

A fost studiată efectul fermentaţiei lungi asupra substanţelor uscate,


asupra proteinei din lapte şi asupra gustului caşcavalului Trapist.
Nivelul compuşilor aromatizanţi (acid, etanol, butanol, propanol,
diacetil şi altele) depind de fermentaţie.

108. 130. 206 f:


CRITERIUL DE BAZĂ PENTRU FOLOSIREA SOLVENŢILOR ÎN
PRODUSE AROMATIZANTE [A.11.63]

A: Ateo, F.;
In: Bocl. Chem. Farm., 126 (5), 217-27 (Ita.).

Solubilitatea a fost determinată pentru 12 uleiuri esenţiale,


aromatizanţi alimentari diacetin (I), triacetin (II), dietilen glicol monoetil
eter (III) şi propile glicol (IV). În anumite condiţii solventul caracteristic II
poate servi ca substituent pentru III şi IV în formarea gustului pe când I a
fost inferior pentru II în mai multe cazuri.
Natura solventului a avut un efect remarcat asupra componenţilor
prezenţi în uleiuri – fază solvent.

Selectivitatea solvenţilor a fost demonstrată în uleiul de piper şi pusă


în evidenţă din formula uleiurilor volatile.

108: 130. 257 y:

26
AROMA ŞI STABILITATEA OXIDATIVĂ AL ULEIULUI PROCESAT
DIN LIPOXIGENAZE DIN FASOLE VERDE [A.11.64]

A: Frankell, E.N.;
In: J. Am. Oil. Chem. Soc., 65 (3), 147-50 (Eng.).

Rolul principal al hipogenazelor în calitatea gustului a uleiului de


fasole verde a fost cercetată prin compararea uleiului procesat din fasolea
verde specială, lipsit de lipoxigenaze-1 cu uleiul din fasolea obişnuită.
Durata de inhibare avea aceeaşi importanţă într-o bună prelucrare a
calităţii gustului a fasolei obişnuite speciale lipsit de lipoxigenaze-1, faţă de
gustul fasolei obişnuite.
Alţi factor este lipoxigenaza-1 care oferă calitate alimentelor, a
uleiurilor din fasolea verde.

1969 Vol. 70
76479 d:
TEHNOLOGIA SUBSTANŢELOR AROMATIZANTE ŞI
GUSTATIVE [A.11.65]

A: Pilnik, Walter;
In: Deut. Lebensm. – Rundsch, 1969, 65 (2), 37-41 (Ger.).

În această recenzie este vorba despre izolarea substanţelor


aromatizante din sucul de fructe de pădure, compuşi volatile prezente în măr.

95: 202. 111 j:


TANINE ŞI FENOLI A SORAGEMULUI [A.11.66]

A: Forsytm, W.C.G.
In: And Foods Beverage, 1981, (1), 377-88 (Eng.).

O revistă cu 28 de referate despre fenoli şi tanine conţinuţi în sorgem,


metode de determinare şi efectul lor hrănitor din cereale.

102: 60828 k:

27
AROMATIZANŢI PENTRU CARNE [A.11.67]

A: Okumura, J.;
In: Koryo, 1986, 144-65-79 (Jp.).

O revistă cu 5 referate. Aroma cărni în urma prelucrări prin frigerea şi


invariaţia în funcţie de tip.

102: 60827 j:
COMPUŞII AROMATIZANŢI NATURALI ŞI SUBSTANŢE
AROMATIZANTE IDENTIC NATURALE [A.11.68]

A: Somoda, J.;
In: Koryo, 1986, 144-65-79 (Jp.).

O revistă cu 40 de referate despre compuşi volatili din alimente,


structura şi distribuţia lor în carne (porc, oaie, păsări, vaci) dar luând în
considerare şi metodele de preparare.
Varietatea mare a compuşilor din carnea crudă sunt transformaţi în
compuşi volatili chimic identici, transformări sub influenţa temperaturii.
Substanţele solubile în apă conferă valoare gustului de bază a cărnii.
Precursorii participanţi în gustul de bază a cărnii sunt recepţionaţi în
reacţia Maillard şi formarea mecanismului de O-, N- şi S-, compuşi
heterociclici contribuind la aromatizarea cărnii, sunt adesea discutabile.

102: 44709 s:
AROMATIZANŢI PENTRU CULTURI KELLYVEROMYCES
[A.11.69]

A: Kyouva, H.;
In: Jpn. Tokkyo Koho, 1985 (Jp.).

Culturile de Kelyveromyces aromatizează pe substrat de fructe,


produşii fiind adesea antioxidanţi.

100: 84293 s:

28
UTILIZAREA CONDIMENTELOR ÎN PROCESELE ALIMENTARE
[A.11.70]

A: Takemass, M.;
In: Varosan, 1983, 10, 31 (11), 401-10 (Jp.).

O revistă cu 3 referate despre modificarea gustului în timpul încălzirii


şi efectul amestecării cu condimente, cu aromatizanţii din sosuri şi cărnuri.

102: 44473 k:
DETERMINAREA TANINURILOR ÎN BARLEY GRAINS [A.11.71]

A: Truecsen, E.;
In: Tidsskr., Plant., 1984, 88 (4), 389-93 (Dan.).

O metodă rapidă de determinare a taninurilor în Barley Grains este


discutabil. Taninele sunt extrase cu 70% Me2CO 10 mM HCl la temperatura
camerei determinată de reacţia 4 dimetilaminoacid aldehid (DAC).
O reacţie neexperimentală are o absorbţie maximă de 640 μm între
0,0078% şi 0,13% de tanine cu o deviaţie de 0,0012% corespunzător relaţiei
deviaţia este de 1,1% având o eroare de 80 Borley.

Adecvarea metodei pentru determinarea taninelor în Barley Grains


este discutabil.

109: 53274 t:
DETERMINAREA CINETICO - FLUOROMETRICĂ A TANINELOR
NIVEL NANOMETRIC [A.11.72]

A: Peinado, J.; Florindo, J.;


In: Analyst (London), 1988, 113 (4), 555-8 (Eng.).

O metodă de determinare a flavinelor era propus, bazat pe efectul


activităţii flavinelor prin oxidare aerobă cu 2 hidroxinaftaldehidă.
Triazenicarbonoze în prezenţa Mu2+ prin cataliză. Reacţia este analizat
spectroflourometric prin măsurarea ratei iniţiale de extincţie şi emisie a
valenţei de oxigen produs.

29
Concentrarea lanţului pentru determinarea diferitelor flavine pentru
nişte activităţi, calibrarea liniară, grafică este obţinută în intevale de 0,25-
12,5 μm.
Reactivitatea a 14 flavine a fost studiată arătând relaţiile dintre ele:
structura şi reactivitatea flavinelor.

102: 4483 q:
INTERRELAŢII DE GUST [A.11.73]

A: Shimizu, T.;
In: Yukagaku, 1984, 33 (9), 551-7 (Jp.).

O revistă cu 38 de referate discută caracteristicile şi efectele flavinelor


asupra compuşilor gustativi, aromelor de bază, aromelor mixte şi compuşilor
alimentari.

102: 4729 s:
PERFECŢIONAREA PRODUCŢIEI PASTELOR DE PEŞTE [A.11.74]

A: Seiuva, K.;
In: Jpn. Kokai., 1988 (Jp.).

Ciclopentafenantren numită şi ergosterol conferă elasticitate şi aromă


pastelor de peşte produse.

97: 214. 305 e:


FERMENTAREA PRODUSELOR SEZONIERE ŞI PRELUCRAREA
PRODUSELOR [A.11.75]

A: Nishiyama, S.;
In: Jpn. Fudo, 1982, 21 (10), 32-8 (Jp.).

O revistă cu 3 referate discută caracterele şi utilizează frigerea şi


prelucrarea alimentelor, preluarea în etanol, condimente cu referinţe
speciale.

102: 4483 q:

30
INTERRELAŢII DE GUST [A.11.76]

A: Shimizu, T.;
In: Yukagaku, 1984, 33 (9), 581-7 (Jp.).

O revistă cu 38 de referate care discută caracteristicile şi efectele


compuşilor aromatizante, compuşilor de bază, mixtă, relaţia între compuşi
aromatizanţi şi gustul alimentelor.

94: 119. 507 b:


GUSTUL ALIMENTELOR [A.11.77]

A: Fujimak, M.;
In: Nippon Jazo, 1989, 75 (11), 873-7 (Jp.).

O revistă cu 6 referate despre gusturile percepute de om a alimentelor


în relaţie cu acidul glutamic şi derivaţii nucleici acizi componenţi şi peptide.

105: 207. 645 w:


TANINE ÎN PLANTE, DERIVAŢI ALIMENTARI [A.11.78]

A: Kalac, P.;
In: Agroch. (Bratislava), 1986, 26 (8), 238-41 (Ceh.).

O revistă cu 23 de referate despre structura chimică şi activitatea


biologică a taninelor în alimentele de origine vegetală.

101: 128. 940 c:


EFECTUL ACIDULUI TANIC ASUPRA ABSORBŢIEI ATOMICE A
CALCIULUI CU SPECTROMETRU [A.11.79]

A: Isjii, Y.;
In: Mukogawa, 1983, 31 (13-16) (Jp.).

Absorbţia de Ca în hidroxi acetilenă la flacără este puternic corelat cu


fosfaţii.

31
Variate substanţe au fost adăugate aceloraşi soluţii, asupra interacţiei
cu fosfaţii.
Efectul acidului tanic depinde de efectul reducător asupra
microparticulelor de carbon formate din acidul tanic în prezenţa OH –
acetilenei la flacără.

108: 130. 104 w:


PRELUCRAREA ŞI PROPRIETĂŢILE TOFU [A.11.80]

A: Ohkubo, K.;
In: New Food Ind., 29 (6), 73-83 (Jp.).

O revistă cu 25 referate despre compuşi gustativi esenţiali, acid feric,


fosfat oxidaze, acid organic a fasolei verde şi influenţa lor asupra proporţiei
şi calităţii alimentelor.

32