Sunteți pe pagina 1din 139

Ce este Managementul de Mediu?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor


naturale, economice si umane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. El cauta sa
protejeze bunurile ecologice valoroase, sa managerieze zonele locale pe cea mai potrivita
cale si sa dezvolte relatiile intre populatie si mediul natural. Astazi obiectivele
managementului mediului sunt asigurarea principiilor fundamentale ale dezvoltarii
durabile care cauta sa puna in locul economiilor, mediul pentru acestia si generatiile
viitoare.
Intrebare: Ce este managementul de mediu?

Raspuns: Managementul care face responsabila utilizarea resurselor naturale,


economice si umane pe caile care protejeaza si dezvolta mediul.
De ce este Managementul Mediului important?

Definitii

De la inceput trebuie diferentiati clar termenii de ecologie, respectiv protectia


mediului.
Ecologia este o stiinta biologica de sinteza ce studiaza prin excelenta
conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata, alcatuit din ansamblul
factorilor de mediu (abiotic si biotic), precum si structura, functia si productivitatea
sistemelor biologice si supra-individuale (populatii, biocenoze) si a sistemelor mixte
(ecosisteme).
De subliniat faptul ca, daca ecologia este o stiinta, protectia mediului este mai degraba un
concept care trebuie sa se regaseasca in fiecare domeniu de activitate (industriala,
agricola, comerciala, de transport).
In sensul dat de legea mediului, protectia mediului este ansamblul actiunilor
de ocrotire si imbunatatire a mediului inconjurator, de protejare si gospodarire
judicioasa a resurselor naturale, inclusiv aerul, apa, solul, flora, fauna si esantioanele
reprezentative ale ecosistemelor naturale.

Imbinarea si corelarea aspectelor economice si de protectie a mediului cu cele


sociale, culturale, traditionale si de conservare a patrimoniului istoric, combinata cu
dezvoltarea unor mecanisme de productie similare mecanismelor ce domina ciclurile
naturale urmate de resursele naturale regenerabile (cicluri inchise) conduc la un model de
dezvoltare durabila.
Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care corespunde necesitatilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a le satisface pe
ale lor.
Conceptul a fost promovat si a reprezentat rezultatul activitatii “Comisiei
Brundtland” numita astfel dupa numele celei ce a condus comisia, d-na Bo Harley
Brundtland, ulterior devenita si Prim Ministru al Norvegiei.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Sensul de “durabil ” care aparent este contrar “dezvoltarii” trebuie interpretat ca o
dezvoltare rationala facuta astfel incat sa poata fi mentinuta pe timp indelungat, chiar
permanent, continuu, deci durabil.
Conceptul de “dezvolatare durabila” este strans legat de utilizarea durabila a
resurselor naturale regenerabile. Asa cum ciclurile apei sau vegetatiei (ambele
reprezentand resurse regenerabile) sunt permanente cu pastrarea si conservareaa
cantitativa, la fel modelul de dezvoltare durabila incearca sa transpuna ciclurile inchise
naturale in cadrul unor activitati umane, inclusiv in utilizarea durabila a resurselor
naturale regenerabile.
Prin utilizare durabila se intelege folosirea resurselor regenerabile intr-un
mod si o rata care sa nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand
potentialul lor in acord cu necesitatile si aspiratiile generatiilor prezente si viitoare.
Desigur ca realizarea acestor obiective nu este posibila fara promovarea unui
management de mediu adecvat, componenta integrata in managementul general al unei
organizatii.
Managementul este stiinta organizarii si conducerii intreprinderii, dupa unii autori.
Dupa altii managementul este activitatea sau arta de a conduce.
Desigur, daca avem in vedere necesitatea existentei la un conducator a unor calitati native
cum ar fi capacitatea organizatorica sau de decizie, managementul are si elemente
specifice unor arte.
O definitie mai completa ar fi:
Managementul este ansamblul activitatilor de organizare si conducere in
scopul adoptarii deciziilor optime in proiectarea si reglarea proceselor
microeconomice (relatiile economice la nivelul fiecarei intreprinderi).
Pentru ca in definitiile formulate mai sus am utilizat si notiunea de “ecosistem” este bine
sa o definim :
Ecosistemul este un fragment mai mare sau mai mic al biosferei, alcatuit
dintr-o componenta vie, reprezentata de plante si animale (biocenoza) si una nevie
(biotop) formand un ansamblu integrat, in permanenta interactiune.
Totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.
Biosfera mai poate fi definita ca totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor
din geosferele care contin viata (hidrosfera, litosfera si atmosfera, unde hidrosfera
reprezinta componenta lichida a geosferei, litosfera-componenta solida iar
atmosfera componenta gazoasa).
La inceput, deoarece primele acte si sisteme de reglementare Aer Curat, Apa
Curata si Depozitarea Deseurilor erau usor de dezvoltat, responsabilitatile de conformare
erau relativ simple si stabilite clar. Sarcina industriei – de a gasi si implementa solutii de
inginerie pentru a clarifica problemele identificate – a fost relativ simpla, dar costisitoare.
Acest obiectiv nu a facut sa se creeze o necesitate urgenta a companiilor spre a schimba
“cultura” lor sau calea lor de a face afaceri.

Cu trecerea anilor, totusi circumstantele s-au schimbat. Legile si reglementarile au


crescut in complexitate si s-au inplicat spre punctul in care cele mai multe companii au
nevoie sa dezvolte sisteme cuprinzatoare de conformare si “culturi de conformare” pentru
a satisface consistent “litera legii”.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


De ce conformarea simpla cu legea este adesea insuficienta pentru protectia
bunurilor si investitiilor companiei?
Mai mult decat atat, companiile au descoperit ca simpla conformare cu legea
adesea nu este suficienta pentru a proteja bunurile lor si investitii mari pe care ei trebuie
sa le faca fata pentru crearea unei imagini favorabile care sa se identifice cu marca
fabricii. Actiuni in conformitate cu legea trebuie totusi sa rezulte din incidentele de
mediu, pagube si gasirea de amenzi dure de care trebuie sa se aiba grija – rezultind
procese si raspunderi punitive. Actiuni in conformitate cu legea pot totusi sa fie fondate
social dar iresponsabile din punct de vedere mediu . Actiuni in conformitate cu legea, in
mod egal daca grija fata de taxe este exercitata, pot sa fie rau receptionate de comunitatile
si organizatiile afectate .

Cadrul institutional specific protectiei mediului si conservarii


naturii
Pentru a putea vorbi despre managementul mediului in cunostinta de cauza trebuie
sa cunoastem principalele organisme cu atributii in domeniul protectiei mediului cu rol
de a elabora politici, strategii, reglementari, organisme de care trebuie sa tina seama toate
unitatile economice cu impact asupra mediului.

Institutii semnificative la nivel global

O serie de organisme din domeniul protectiei mediului sunt constituite pe langa


Organizatia Natiunilor Unite.
Un organism important il constituie:

• Comisia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (CNUDD).


Aceasta comisie s-a constituit dupa Conferinta O.N.U. pentru mediu si dezvoltare
(UNCED). Comisia are rolul de a urmari progresele inregistrate pe plan mondial privind
transpunerea in practica a obiectivelor “Agendei 21”.
“Agenda 21” este un document strategic sintetizand principalele obiective in diverse
domenii ce trebuie realizate in scopul tranzitiei spre o dezvoltare durabila. “Agenda 21” a
fost adoptata de sefii de state si guverne cu ocazia participarii la Conferinta Mondiala
Mediul si Dezvoltarea, care a avut loc la Rio de Janeiro in iunie 1992. Cu aceasta ocazie
fiecare tara participanta a pregatit un Raport National privind Mediul si Dezvoltarea
(Romania a prezentat si ea un astfel de raport) cu evidentierea evolutiilor privind
economia si mediul realizate dupa Conferinta “Omul si Mediul ” de la Stockholm din
1972.

La Rio s-au adoptat si alte documente importante si anume:


• Declaratia sefilor de state si guverne participante conventiei cadru a ONU privind
prevenirea modificarilor climatice.
• Semnarea conventiei cadru a ONU privind conservarea biodiversitatii
• Adoptarea unui document referitor la despaduriri

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Desigur ca un document extrem de important a fost si Agenda 21, chiar daca dupa unele
pareri acest document fixeaza unele termene nerealiste (de exemplu eradicarea saraciei
pana in anul 2000-2005 ).
CNUDD se reuneste in fiecare an la New-York la nivel de ministri ai economiei,
mediului, finantelor, etc. Cu aceasta ocazie se analizeaza si rapoartele anuale intocmite de
fiecare tara. Exista inca multe discutii asupra obiectivului de activitate al acestei comisii
si al evitarii suprapunerilor cu alte institutii ale ONU. Datele analizate indica progrese
modeste in ceea ce priveste promovarea obiectivelor Agendei 21.
• Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (prescurtat in limba engleza UNEP
sau PNUE in franceza). Acest organism a luat fiinta la scurt timp dupa conferinta
mondiala “Omul si mediul” din 1972.
UNEP a avut ca scop promovarea cu precadere a unor proiecte de mediu menite sa
vina in sprijinul tarilor in curs de dezvoltare. Nu intamplator sediul acestuia se afla in
Africa, la Nairobi, capitala Kenyei. Este de altfel singurul sediu ONU aflat pe teritoriul
african. Printre proiectele prioritare finantate de UNEP sunt cele privind sprijinirea
promovarii legislatiei de mediu, protectia marilor si oceanelor inclusiv a marilor fluvii,
crearea unui sistem mondial de supraveghere a mediului, promovarea unor moduri de
productie ecologica, etc.
O atentie speciala s-a acordat in ultimul timp Dunarii si Marii Negre prin sustinerea
corelarii dintre doua programe de mediu importante (programul privind protectia
mediului in bazinul Dunarii si cel privind protectia mediului in bazinul Marii Negre). Din
pacate acest organism se confrunta cu dificultati financiare deosebite si fondurile de care
dispune sunt insuficiente. Peste aceasta situatie se suprapune si necesitatea unei delimitari
mai clare intre activitatile UNEP si CNUDD.
• Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Desi acest program nu este dedicat direct problematicii mediului, totusi el acorda o
prioritate aspectelor de mediu in contextul unor actvitati economice. Un important
program PNUD in domeniul mediului s-a derulat si in Romania in perioada 1991-1994
PNUD are o reprezentanta permanenta si in Romania, el reprezentand si interesele UNEP
si ale fondului mondial de mediu in Romania.
• Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (ONUDI) se
implica si ea in sustinerea unor proiecte de mediu.
Organizatia este interesata in facilitarea transferului de tehnologie, crearea unor
centre regionale care sa faciliteze transferul de tehnologii, etc..
In acest context ONUDI se implica in promovarea unor proiecte de transfer
tehnologic in cadrul unor conventii internationale din domeniul mediului. Astfel, in
Romania a finantat crearea secretariatului permanent al Conventiei de la Viena si a
Protocolului de la Montreal privind controlul substantelor ce distrug stratul de ozon.
Totodata, ONUDI a finantat proiecte de introducere in Romania a unor tehnologii
alternative fata de cele actuale (care utilizeaza cloroflorcarbonii ce contribuie la
deteriorarea stratului de ozon). Astfel de proiecte s-au derulat la “Arctic” Gaiesti,
“Tehnofrig” Cluj, “Bicapa” Tarnaveni, etc.
• Secretariatele Conventiilor Internationale din domeniul mediului.
Toate conventiile internationale din domeniul mediului, dispun de secretariate tehnice
permanente, care au rolul de a corela toate actiunile intreprinse de diferitele tari in cadrul

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


obligatiilor ce revin prin semnarea si ratificarea acestor conventii de catre tarile
respective.
• Fondul Mondial pentru Mediu (GEF) este gestionat prin Banca Mondiala si
este constituit din donatii ale unor organizatii internationale pentru acordarea unor
fonduri nerambursabile tarilor ce promoveaza proiecte de mediu ce intra in sfera de
preocupare a GEF. Deciziile sunt luate de un Consiliu al GEF format din reprezentanti ai
diferitelor tari din lume.
In afara organismelor de mai sus exista o serie de institutii finantatoare internationale
care se implica in sustinerea financiara a proiectelor de mediu, precum si importante
organizatii neguvernamentale internationale. Un astfel de exemplu este:
• Uniunea Internationala pentru conservarea Naturii (UICN) organism ce are
menirea de a coordona pe plan international eforturile destinate protejarii diversitatii
biologice. Printre membrii UICN se numara si tara noastra prin implicarea in mod
deosebit a unor specialisti de prestigiu de la Facultatea de Biologie a Univesitatii din
Bucuresti.

Institutii europene in domeniul protectiei mediului

La nivel european se disting urmatoarele organisme importante:

• Comisia Uniunii Europene. Acest adevarat guvern european exercita atributii in


domeniul mediului prin Directia Generala XI-Mediu, Control Nuclear si Protectie Civila
(DGXI). Daca Comisia UE poate fi asimilata cu un ,,guvern” european, DGXI reprezinta
un adevarat ,,minister” al mediului european. Alaturi de DGXI este implicata in
promovarea proiectelor de asistenta externa inclusiv cele privind protectia mediului
(PHARE, LIFE, etc.) si Directia Generala I care coordoneaza politica externa a Uniunii.
• Agentia Europeana de Mediu de la Copenhaga.
Acest organism a fost creat in 1995 avand rolul de a asigura cooperarea in domeniul
mediului intre tarile U.E. cu precadere in domeniul monitorizarii mediului. Si tarile
asociate printre care si Romania colaboreaza cu Agentia de la Copenhaga, dar pentru
tarile asociate diversele actiuni nu au caracterul de obligativitate pe care il au pentru tarile
membre U.E.. Una dintre actiunile si sarcinile cele mai importante ale Agentiei, asa cum
aminteam mai sus este realizarea unui sistem unitar european pentru monitorizarea
mediului. In acest context s-au realizat rapoartele privind starea mediului in Europa
componenta importanta a procesului “media pentru Europa”. Sub aceasta denumire se
deruleaza actiunile decise de ministrii mediului din Europa, care se intalnesc periodic
pentru a analiza si a decide asupra masurilor ce trebuiesc intreprinse in continuare. Bazele
acestor reuniuni s-au pus la Dobris in Cehia in anul 1991. Ulterior au avut loc reuniuni
ale ministrilor europeni ai mediului la Lucerna (1993), Sofia (1995) si Arhus (1998).
Reuniunea de la Dobris a fost precedata de alte doua reuniuni in 1990 la Bergen
(Norvegia) si Dublin (Irlanda). Rapoartele europene privind starea mediului au menirea
evidentiereii dinamicii calitatii mediului european. S-a pus la punct o retea internationala
informatica (EIONET) la care este racordata si tara noastra prin Institutul de Cercetari si
Ingineria Mediului Bucuresti.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Consiliul Europei.
Alaturi de Comisia Uniunii Europene, Consiliul Europei are atributii in domeniul
mediului legate strict de conservarea naturii, ariile protejate, biodiversitate,organizarea
retelei Europene de arii protejate, etc. Sub egida Consiliului Europei s-a organizat si Anul
European al Conservarii Naturii in 1995 dedicat protejarii zonelor naturale aflate in afara
zonelor protejate. Cu aceasta ocazie o atentie deosebita s-a acordat actiunilor de educatie
inclusiv cu sprijinul mass-mediei, sau a sensibilizarii personalului a carei activitate era
legata de natura, de spatii largi (silvicultori, gospodarii apelor,agricultori etc).
• Comisia Economica pentru Europa (CEE).
Acest organism a carui preocupari initiale erau de natura economica s-a orientat din
ce in ce mai mult spre abordarea problemelor de mediu prin Comisia pentru Politica de
Mediu. CEE s-a implicat in mod deosebit si in actiunile legate de procesul “Mediul
pentru Europa”, corelarea actiunilor legate de promovarea unor Conventii internationale
(Conventia privind accesul populatiei la informatia de mediu). Pe langa Comisie
functioneaza si Secretariatul Permanent pentru Calamitati si Accidente Industriale. Acest
secretariat asigura coordonarea actiunilor de ajutoare derulate de diverse state pe baza de
voluntariat. Totodata secretariatul asigura mobilizarea potentialilor voluntari in cazul
unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.
Un organism care merita a fi mentionat este Centrul Regional pentru Mediu de la
Budapesta (REC). Acesta este un organism neguvernamental, creat cu participarea
SUA, Japoniei, Comisiei U.E si a Ungariei. Principiile care stau la baza activitatii acestei
organizatii sunt cuprinse in “Carta REC” semnata si de Romania .REC. sprijina si
finanteaza programe de mediu propuse de organizatiile neguvernamentale (ONG) din
tarile asociate la UE. Si ONG-urile din Romania participa la proiecte finantate de REC.
De altfel REC are o reprezentanta si la Bucuresti. In ultimul timp conducerea REC a luat
masura de a se consulta mai intens cu guvernele din tarile membre. De altfel, in Consiliul
REC a fost reprezentata si Romania,o perioada detinand chiar o functie de vicepresedinte,
prin autorul acestei carti.

Cadrul institutional in domeniul protectiei mediului in Romania

Este utila o scurta prezentare a institutiilor celor mai importante implicate in


protectia mediului in Romania. Marea majoritate a acestor institutii s-au creat dupa 1989.
Pentru prima oara s-a format un departament al mediului in decembrie 1989
dupa crearea Ministerului Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator (MAPMI) prin
reunirea Ministerului Silviculturii, Consiliului National al Apelor si crearea unui nou
departament, cel al mediului inconjurator. Ulterior ministerul s-a numit Ministerul
Mediului in perioada iunie 1990 noiembrie 1992 si Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului (MAPPM) incepand cu noiembrie 1992.
Concomitent s-au dezvoltat si o serie de organisme in teritoriu sau la nivelul altor
institutii care sa reflecte corespunzator noua activitate. In cele ce urmeaza vom prezenta
cateva din ele.
• Parlamentul Romaniei.
La nivelul Parlamentului activitatile de protectie a mediului sunt reprezentate la
nivelul unei comisii de specialitate atat in Camera Deputatilor, cat si in Senatul
Romaniei. In Camera Deputatilor problemele legate de promovarea legislatii de mediu

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


sunt analizate de catre Comisia pentru Administratie Locala, Ecologie si Amenajarea
Teritoriului iar in Senat de Comisia pentru Sanatate, Ecologie si Sport. Cele doua comisii
analizeaza si activeaza toate proiectele de lege in domeniul mediului care sunt transmise
Parlamentului inainte ca acestea sa fie dezbatute in plen.
• Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile are rolul de a reglementa si
controla toate activitatile cu impact asupra mediului.

Planificarea strategica
Reuneste într-un singur cadru de management aspecte cum ar fi planificarea
politicilor publice, elaborarea bugetului, stabilirea prioritatilor si planificarea
organizationala.
Sistemul a fost introdus în 2 etape:

1. Componenta de management care contine aspecte precum: Mandatul, Viziunea,


Valorile comune, Analiza mediului intern, Analiza mediului extern, Prioritatile pe
termen mediu, Directiile de activitate, Monitorizarea, evaluarea, raportarea
2. Componenta de programare bugetara: descrierea programelor bugetare cu
urmatoarele elemente – Analiza situatiei actuale, Obiectivul programului bugetar,
Rezultatele si indicatorii de performanta ai programului bugetar, Noile initiative
de finantare, mecanismele de implementare, Finantarea programului

Prima etapa a permis MMDD sa analizeze în detaliu domeniile sale de competenta


si sa stabileasca directiile sale de activitate.
A doua etapa a constat în corelarea prioritatilor si a directiilor sale de activitate cu
procesul de elaborare bugetara.

Planul strategic al MMDD se elaboreaza pentru o perioada de trei ani.

• Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile


Conform legislatiei în vigoare, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este
organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, în
subordinea Guvernului. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile este desemnat ca
autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru infrastructura de
mediu.
Mandatul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile este de a elabora strategia
Guvernului în domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor si de a coordona
aplicarea acesteia la nivel national pentru asigurarea unei dezvoltari durabile.
Actele normative care reglementeaza statutul institutiei sunt HG nr. 368/2007 privind
organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si HG
nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea
si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare.
• Viziunea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Dezvoltarii Durabile actioneaza pentru a proteja
mediul si resursele naturale, pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu
curat, în armonie cu dezvoltarea economica si progresul social.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Valorile Comune ale Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile
Pentru a identifica valorile comune împartasite de toti angajatii ministerului,
Unitatea de Politici Publice a distribuit personalului ministerului chestionare în care era
expusa o serie variata de valori posibile, angajatii trebuind sa aleaga cinci valori
considerate reprezentative pentru munca desfasurata de acestia în cadrul ministerului.
Valorile cel mai des mentionate de angajati au fost, în ordinea numarului de optiuni
pentru fiecare dintre acestea:
• responsabilitate
• competenta
• corectitudine
• eficienta
• spirit de echipa
• dezvoltare continua
Analiza Mediului Intern al Ministerului Mediului si Dezvoltarii
Durabile
Analiza mediului intern reprezinta o analiza a principalelor probleme de
management ale institutiei fiind structurata pe doua dimensiuni:
• analiza resurselor ministerului (umane, financiare, de infrastructura) si
• analiza coerentei functionale a institutiei, a capacitatii acesteia de a-si atinge viziunea
si scopurile si de a realiza sarcinile prevazute prin acte normative si documente de
politica publica.

• Comisia Nationala pentru Dezvoltare Durabila.


Comisia are ca scop corelarea eforturilor si actiunilor intre componenta economica,
sociala si de mediu, promovarea unei strategii a dezvoltarii durabile in tara noastra si
oferirea unui cadru adecvat pentru monitorizarea promovarii unor obiective ale “Agendei
21” adoptata la Rio. In acelasi timp aceasta comisie trebuie sa indeplineasca rolul de
corespondent national al Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabila, fiind una din
sarcinile preconizate de Conferinta Mondiala de la Rio.
• Agentiile pentru Protectia Mediului (APM) emit acorduri si autorizatii
de mediu, controleaza respectarea acestora si a legislatiei de mediu de catre unitatile
economice si monitorizeaza calitatea factorilor de mediu.
In afara APM-urilor,Ministerul Mediului mai are in subordine Administratia Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii (A.R.B.D.D.) cu sediul in Tulcea. A.R.B.D.D. administreaza din
punct de vedere ecologic pe baza unei legi speciale si a unui program special de
management .Atat APM-urile cat si A.R.B.D.D.sunt institutii publice finantate de la
bugetul de stat.
• Compania Nationala Apele Romana (C.N.A.R.) are sarcina de a
administra unitar din punct de vedere cantitativ si calitativ apele de suprafata (ape
curgatoare si lacuri) cat si cele subterane. Limita de administrare a C.N.A.R. se opreste la
portile localitatilor. In acest sens nu trebuie confundat C.N.A.R cu regiile Generale de
Apa si Canal din cadrul localitatilor, care cumpara apa de la C.N.A.R si apoi se ocupa cu
tratarea, distribuirea si epurarea apei in cadrul localitatilor.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Garda de mediu

Atributii principale ale Garzii Nationale de Mediu :

In domeniul protectiei mediului

· controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, si aplica sanctiuni


contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului;

· controleaza modul in care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind


protectia mediului, inclusiv masurile stabilite prin programele de conformare pentru
activitatile economico-sociale si respectarea procedurilor legale in emiterea actelor de
reglementare;

· exercita controlul cu privire la desfasurarea actiunilor de import-export a produselor,


bunurilor si altor materiale, cu regim special de comercializare;

· exercita controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore si/sau impact
semnificativ transfrontalier asupra mediului, in vederea prevenirii si limitarii riscurilor de
poluare;

· participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale


poluarilor asupra factorilor de mediu, si la stabilirea cauzelor acestora si aplica
sanctiunile prevazute de lege;

· controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie si are acces la


intreaga documentatie;

· propune organului emitent suspendarea si/sau anularea actelor de reglementare emise cu


nerespectarea prevederilor legale;

· constata faptele ce constituie contraventii si aplica sanctiunile contraventionale in


domeniul protectiei mediului, sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu
acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislatiei de mediu, constituie infractiuni;

· verifica sesizarile cu privire la incalcarea legislatiei in vigoare in domeniul protectiei


mediului;

· coopereaza cu celelalte autoritati si organisme internationale de mediu si participa la


proiecte si programe derulate in domeniul protectiei mediului;

· controleaza realizarea exportului si tranzitului de deseuri periculoase în conformitate cu


prevederile conventiilor internationale la care România este parte precum si importul
unor categorii de deseuri permise la import conform legii;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


· verifica la obiectivele controlate stadiul achitarii obligatiilor financiare la Administratia
Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;

· pune la dispozitia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legislatia


privind accesul publicului la informatia de mediu.

In domeniul controlului habitatelor naturale, biodiversitatii si ariilor protejate

· controleaza modul de respectare a legislatiei de mediu privind ariile naturale protejate,


conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;

· urmareste respectarea conditiilor din autorizatia de mediu;

· controleaza lucrarile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a


ecosistemelor, a florei, faunei salbatice si acvaculturii;

· controleaza modul de respectare a masurilor de conservare dispuse, cu scopul mentinerii


sau refacerii unor habitate naturale, pe anumite suprafete terestre si acvatice cu accent
deosebit ,,Delta Dunarii“;

· exercita controlul privind activitatile de capturare, recoltare, achizitie si comercializare


pe piata interna si externa a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;

· controleaza respectarea planurilor de management pentru ariile protejate, de catre


administratorii sau custozii care administreaza aceste arii;

· verifica la punctele de vama concordanta intre actele vamale si avizele de export ale
agentilor economici care comercializeaza resurse naturale din flora spontana si fauna
salbatica;

· controleaza modul de valorificare a resurselor biologice, de flora si fauna salbatica, a


fondului piscicol din apele naturale si a animalelor salbatice de interes vanatoresc;

· organizeaza actiuni de prevenire si combatere, in vederea evitarii distrugerii habitatelor


naturale din ariile protejate;

· controleaza respectarea legislatiei de mediu in cuprinsul ariilor protejate, parcurilor si


rezervatiilor naturale, organizand actiuni comune impreuna cu reprezentantii acestora , in
vederea protejarii habitatelor naturale;

· mentine legatura permanent cu fundatiile care au ca obiect de activitate, ocrotirea florei


si faunei salbatice.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Standardele Managementului de Mediu şi Sistemele de Management de Mediu

Controlul efectiv al poluării nu se poate realiza exclusiv pe soluţii tehnologice, ci


trebuie abordat în baza unui sistem de management de mediu, integrat managementului
general al întreprinderii.
Deşi implementarea sistemelor de management de mediu este o acţiune voluntară, a
reuşit să convingă, nu numai prin beneficiile financiare obţinute (identificarea zonelor ce pot
aduce economii, mărirea eficienţei producţiei, găsirea de noi pieţe etc.), dar şi prin creşterea
credibilităţii în obţinerea de credite bancare, în atragerea investitorilor şi a noilor
beneficiari.
Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate
sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului, ele efectuează un
numar crescut de "remedieri" sau "auditări" pentru a aprecia performanta ecologica.
Totusi, aceste remedieri si auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o
organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele
legale. Standardele Managementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco-
Management si Sistemul de Audit EMAS si seriile de standarde ISO 14000 constituie un
etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. Ele furnizeaza un
proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem all Managementului
Mediului viabil.
Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza
unor teme ecologice majore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o
evaluare continua a practicilor, procedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un
mod sistematic. Sistemul Managementului de Mediu trebuie sa fie proiectat pe o astfel de
cale pentru a asigura ca:

q Politica de mediu a companiei, obiectivele si programele sunt auditate periodic si


revizuite daca este necesar.

q Sunt in mod propiu definite responsabilitati si autoritati.

q Proceduri de operare au fost stabilite.

q Cerintele pentru politica de mediu a companiei, programul si sistemul de


management sunt monitorizate.

q Documentarea managementului de mediu este stabilita.

q Programul auditului de mediu este implementat.

Standardele Managementului de Mediu

Autorităţile de reglementare a managementului mediului sunt:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Comisia Europeană Eco-Management şi Schema de Audit (EMAS);
• Standardele ISO14000, care este un set de standarde de cerinte de mediu
referitoare la operare, audit, produse si cerintele pentru produse, incluzand
un standard independent de auditare pentru Sistemele de Management de
Mediu;
• SA8000 care este un stndard independent de auditare pe raspundere sociala;
• CERES’ Global Reporting Initiative (Initiativa Raportarii globale CERES).

Ce este EMAS si care este obiectivul sau?

EMAS este o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea


liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Obiectivul schemei este de a promova
dezvoltarea continua a performantei de mediu a activitatilor industriale prin:

1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor


manageriale de catre companii,în legătură cu platformele lor industriale.
2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.
3.Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.

Cine poate participa in EMAS si cum poate obtine recunoasterea?

In EMAS pot sa participe zonele industriale. Pentru a participa in EMAS, o


companie trebuie sa adopte o politica de mediu, sa revada performanta sa de mediu la
zona in cauza, sa dezvolte un sistem de management de mediu si sa dezvolte un plan de
actiune in lumina a ceea ce s-a constatat în urma verificărilor, sa auditeze sistemul si sa
publice o declaratie a performantei zonei

Forte si slabiciuni

EMAS a fost proiectat ca un sistem generic de management al mediului (EMS)


standard care ar fi asigurat cadrul pentru participarea companiilor.
Puncte forte:
• Încurajarea firmele industriale sa –si ia responsabilitatea pentru cerintele lor de
mediu
• Reducerea impactului negativ asupra mediului intr-o maniera voluntara de auto
reglementare
• Permite un gradul de flexibilitate, care determină o aplicatre eficientă a
reglementărilor in diferite contexte legale si culturale.
Puncte slabe
• Deschiderea determinata de flexibilitate este calea pentru diferente de interpretare
si discrepante in aplicare, ducand spre potentiale bariere.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


a) Cum se face adaptarea EMAS?

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management


se mediu astfel incat sa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea,
Comisia Europeana promoveaza studii pilot pentru cresterea participarii in sistem a
companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statele membre individuale sa adapteze
sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice.

Directii pe care trebuie sa le urmeze EMAS:

1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.


2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS.
3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilor
inregistrate sa-si publice mai efectiv participarea in EMAS.
4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.
5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei
comunicarii performantei de mediu între actionarii lor si public.
6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite.

1.3. Standardul international ISO 14001

ISO 14001 a fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de


companii pretutindeni in lume. El specifica cerintele pentru un sistem de management al
mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o politica si obiective tinand
cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de mediu.El se
aplica tuturor aspectelor de mediu pe care organizatia le poate controla si peste care pote
fi de asteptat ca el sa aiba influenta. Nu face el singur declaratia specifica criteriului de
performanta de mediu. Acest standard international este aplicabil oricarei organizatii care
este dornica sa :

1. Să implementeze,întreţină si imbunatateasca un EMS.


2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.
3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.
4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa.
5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie
determinare

ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele:

1. Obiectivul
2. Referintele Normative
3. Definitii
4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu.
5. Cerinte Generale.
6. Politica Mediului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


7. Planificare
8. Implementare si Operare
9. Actiuni de Verificare si Corectare
10. Revederea Managementului.

Toate cerintele din acest standard international au intentia sa fie incorporate in


interiorul oricarui sistem de management de mediu. Extinderea aplicarii va depinde de
astfel de factori ca politica de mediu a organizatiei, natura activitatilor ei si conditiile in
care ea opereaza.

Odata ce o companie a dezvoltat un EMS care satisface cerintele lui ISO 14001,
urmatoarea intrebare este cum sa obtina certificarea Iso 14001. Companiile dornice sa
obtina certificarea trebuie sa contacteze bordurile de acreditare al standardelor lor
nationale, care trimit un grup de auditori la fabricile companiei spre a determina daca
EMS-ul companiei satisface standardul ISO 14001. Companiile care au un EMS aprobat
sunt inzestrate cu un certificat valid pentru o perioada finita de timp, in mod uzual trei
ani.

q Seria ISO 14000

Comitetul tehnic al Organizatiei pentru Standardizare 207 (ISO/TC 207)


pregateste standardele internationale de management al mediului si are grupul de lucru
format din personalitati ale comitetelor nationale. ISO a dezvoltat o serie de standarde si
liniile directoare in aria mediului care sunt in mod colectiv cunoscute ca seria ISO 14000
de standarde. ISO14001 este singurul standard certificabil, restul fiind linii directoare de
sustinere. In mod curent, cele mai avansate dintre standardele si liniile directoare in serie
sunt:

1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaţii şi Ghid de Utilizare.


2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile,
sistemele şi tehnicile de aplicare.
3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.
4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea .Auditul
Sistemelor de Management de Mediu.
5.ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii
de Mediu.

Familia ISO 14001 a standardelor de management de mediu, conform planului


actual, cuprinde 23 de standarde individuale, indrumari si rapoarte tehnice legate de
managementul de mediu in cadrul sistemului de management de mediu (EMS) al unei
companii. Aceste standarde sunt dezvoltate printr-un proces care cuprinde urmatoarele
faze:

Faza 1: Selectarea elementelor de lucru. Comitetele Nationale pot sa propuna


noi elemente de lucru

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Faza2: Prepararea planului de lucru. Proiectul de lucru este preparat de
grupurile de lucru ale subcomitetelor.

Faza3: Aprobarea Comitetului pentru planul de lucru. Votul este luat asupra
Proiectului de lucru. Personalitatile organizatiilor nationale sunt membri participanti si
astfel titulari la vot. Daca este aprobat, el devine planul Comitetului.

Faza4: Ratificarea de catre toti membrii ISO. Proiectul Comitetului aprobat


este semnat de toti memebrii ISO pentru ratificarea ca Proiect de Standard International
(DIS). Perioada de vot este de sase luni.

Faza 5: Confirmarea finala. “La zi “ este urmatorul vot de afirmare. Urmeaza


aprobarea tarilor membre ISO, documentul este denumit Proiectul Final al Standardului
International (FDIS).

Faza 6: Publicarea standardului ISO. Standardul aprobat estae publicat la


Geneva in limbile oficiale: Engleza, franceza si rusa.

Faza 7: Publicarea in limbile altele decat engleza, franceza si rusa. Comitetele


nationale vor participa la traducerea standardelor in limba lor nationala. Standardul va fi
publicat mai tarziu ca standard national.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Instrumentele Sistemului de managementului al mediu

Un sistem de management de mediu este constituit dintr-o serie de actiuni


concrete prin care se propune atingerea unui scop: protectia mediului în care
întreprinderea îsi desfãsoarã activitatea. Prin aplicarea SMM, întreprinderea îsi
desfãsoarã activitatea în asa fel încât sã nu deranjeze oamenii si mediul.
Etapele SMM:
• Analiza initialã a impactelor de mediu asociate cu activitatea întreprinderii si o
ierarhizare a acestora
• Planificarea sistemului
• Programul de actiuni pentru atingerea scopurilor propuse
• Formarea si sensibilizarea întregului personal
• Realizarea sistemului
• Inventarierea legislatiei din domeniu
• Controlul sistemului din cadrul întreprinderii
• Audit intern si extern
• Comunicare internã si externã
Functionarea întregului sistem trebuie sã garanteze îmbunãtãtirea continuã a
performantei de mediu si a SMM-ului.
Ce alte metode mai putem folosi pentru realizarea unei dezvoltãri continue?
Existã o multitudine de metode pe care le putem folosi pentru realizarea unui
management eco-constient, printre care unele mai simple altele mai complicate:
• Sistematicã: ISO 14031 (indicatori de performantã)
• Integratã: ISO 14001 (standard international SMM)
• Performantã: EMAS (reglementarea Uniunii Europene)
• Economic avantajoasã: identificarea posibilitãtilor de economisire prin SMM
Aceste metode joacã deja un rol important pe piata autohtonã si internationalã. În
prezent, folosirea sistemelor de management de mediu si a altor metode este bazat pe
voluntariat. În viitor, ele vor fi obligatorii.

Definirea unor notiuni si termeni specifici unui sistem de


management al mediului

Imbunatatire continua
Proces de dezvoltare, extindere a sistemului de management al mediului pentru
obtinerea imbunatatirii performantei globale in domeniul mediului, in acord cu politica de
mediu a organizatiei.
Nu este necesar ca procesul sa aiba loc simultan in toate sectoarele de activitate.
Mediu
Mediul inconjurator in care functioneaza o organizatie, care include, aerul, apa,
pamantul, resursele naturale, flora, fauna, fiintele umane si relatiile intre acestea.
In acest context , mediul inconjurator se extinde din interiorul organizatiei pana la
sistemul global.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Aspect de mediu
Acel element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate
interactiona cu mediul.Un aspect de mediu semnificativ este acel aspect de mediu care
poate avea un impact semnificativ asupra mediului.

Impact asupra mediului


Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care
rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.

Sistem de management de mediu


Componenta a sistemului de management general care include structura
organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile,
procesele si resursele necesare pentru elaborarea, transpunerea in practica, realizarea,
analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Auditul sistemului de management de mediu


Proces de verificare sistematica si documentata, ce permite obtinerea si evaluarea
dovezilor obiective necesare pentru a evidentia daca sistemul de management de mediu al
unei organizatii este in conformitate cu criteriile sistemului de management de mediu
stabilite de aceasta organizatie inclusiv comunicarea rezultatelor acestui proces
conducerii organizatiei.

Obiectiv de mediu
Telul general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi
propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Performanta de mediu
Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul
organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica, obiectivele si tintele de
mediu ale acesteia.

Politica de mediu
Totalitatea intentiilor si principiilor declarate de catre organizatie referitoare la
performanta globala de mediu si care constituie cadrul de actiune si de stabilire a
obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei respective.

Tinta de mediu
Cerinta detaliata de performanta, cuantificata daca este posibil, aplicabila
ansamblului sau unei parti a organizatiei, ce rezulta din obiectivele de mediu si care
trebuie sa fie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.

Parte interesata
Individ sau grup preocupat sau afectat de performanta de mediu a unei organizatii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Organizatie
Companie, societate comerciala, firma, intreprindere, autoritate sau institutie,
parte sau combinatie a acestora, publica sau particulara, cu raspundere limitata sau orice
alt statut juridic, cu propria sa structura functionala si administrativa.
Pentru organizatiile cu mai multe unitati operationale, o unitate separata poate fi definita
ca o organizatie.

Prevenirea poluarii
Utilizarea unor procese, practici, materiale sau produse ce impiedica,reduc sau
controleaza poluarea, care pot include reciclarea, tratarea, modificarea proceselor,
mecanismele de control, utilizarea eficienta a resurselor si inlocuirea materialelor.
Beneficiile potentiale ale prevenirii poluarii includ reducerea impactului daunator asupra
mediului, imbunatatirea eficientei si reducerea costurilor.

Aspectele manageriale in abordarea problemelor de mediu

Conceptul de management integrat a aparut ca urmare a necesitatii de abordare


cuprinzatoare a managementului din punctul de vedere al strategiilor, gradului de
dezvoltare, aspectelor de protectia mediului si managementului.
Aspectele manageriale in abordarea problemeleor de mediu sunt prezentate in fig.1
urmatoare (preluare: C. Teodosiu, Management integrat al mediului, Ed. ECOZONE,
2005) :

1.identificare
necesitati/obiective

2. definirea
problemelor

3. determinarea modalitatilor de
actiune corespunzatoare

4. elaborarea
planului de actiune

5.implementare

6.evaluare si actiune
corectiva

7. directii viitoare

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Managementul de mediu integrat in practicile de management general ale
organizatiei este in continua schimbare, parcurgand etape precum:
• Reactii la situatii de criza ( accidente de poluare majora)
• Control, monitorizare si respectarea reglementarilor legislative
• Prevenirea poluarii
• Productie „curata”(eco-industrie)
• Dezvoltarea industriei pe baze durabile.

Strategiile firmelor privind evoluţia costului, preţului şi beneficiului în protecţia


mediului
În trecut poluarea nu costa nimic şi nu era inclusă în rapoartele de management.
Acum se cheltuiesc sume mari de bani pentru aceste probleme.
Departamentul financiar trebuie să prevadă cheltuieli legate de poluare,
depozitarea deşeurilor şi de acordurile ecologice. De asemenea trebuie să includă şi o
sumă pentru amenzi în cazul unor poluări accidentale.
Există multe motive pentru care o companie este bine să devină ecologică. Sunt
patru poziţii pe care le poate adopta o firmă (tabel nr.1):/3/

Tab.nr.1
Nr.crt. Strategie de Identificare
protecţia
mediului
1. Compania Plăteşte pentru poluarea mediului. Pierde
pedepsită clienţi pentru că poluează şi sau livrează
produse poluante. Are o imagine gri. Este
nevoită să facă mari cheltuieli pentru
îmbunătăţirea imaginii.
2. Leneşul Nu face nimic, nu cheltuieşte bani pentru
protecţia mediului şi are o imagine gri sau
murdară. Dar odată cu aplicarea legilor pentru
protecţia mediului Leneşul se poate afla în
categoria Pedepsiţilor.

3. Conformistul Încearcă să respecte legea, dar să cheltuiască


cât mai puţin. Se concentrează pe soluţii care
nu costă nimic sau care costă foarte puţin. Sunt
multe firme care adoptă această strategie. În
unele situaţii este posibil să obţină unele
rezultate favorabile care să le îmbunătăţească
imaginea din punct de vedere ecologic; acest
lucru este benefic din două puncte de vedere:
firma respectă legea şi face cheltuieli minime.
Rezultatele nu sunt totdeauna favorabile, ceea
ce ar determina încadrarea firmei în categoria

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


celor pedepsite.

4. Liderul Adoptă o cale costisitoare şi câştigă o imagine


foarte bună. Poate obţine superioritate în
tehnologie şi inovaţii şi poate deveni standardul
după care sunt judecate celelalte companii.

(prelucrare după: K.Sadgrove, Ghidul ecologic al managerilor, Ed. Tehnică. Bucureşti


1998)
Aceste atitudini pot fi prezentate sub forma unei matrici de forma următoare:
Tab.nr.2
OPŢIUNI STRATEGICE
Ecologice Gri
Costuri ridicate LIDER PEDEPSIT
imagine foarte este necesară achiziţionarea
bună politică de de echipamente, pierderi pe
investiţii mari piaţa valorilor
Costuri reduse CONFORMIST LENEŞ
măsuri care nu nu fac nimic
costă
(sursa: K.Sadgrove, Ghidul ecologic al managerilor, Ed.Tehnică. Bucureşti 1998)
Matricea prezentată arată o mişcare în sensul opus acelor ceasornicului.

Lideri Pedepsiţi

Conformişti Leneşi

Fig. nr.2 Traiectorii ale strategiilor firmelor privind


atitudinea lor faţă de mediu
Liderii care se culcă pe lauri devin Conformişti sau în cele mai grave cazuri când
greşesc devin Leneşi sau chiar Pedepsiţi; Conformiştii care se opresc din cursă devin
Leneşi iar când se abat de la normele de protecţia mediului pot deveni chiar Pedepsiţi; iar
Leneşii care poluează sunt Pedepsiţi. Este însă şi un circuit invers, uneori Conformiştii au
iniţiativă în ceea ce priveşte unele aspecte legate de protecţia mediului şi ajung în zona
Liderilor. Acest lucru aduce publicitate favorabilă şi o reducere a costurilor. Asemenea
firme nu trebuie să cheltuiască tot atât cât Liderii , dar obţin beneficii datorate naturii
concentrate a activităţii lor ecologice. Chiar şi Pedepsiţii şi Leneşii pot investi în proiecte
de protecţia mediului şi ajung Lideri. Aceste aspecte sunt ideale iar realitatea le
contrazice. Trecerea de la o postură la alta se face treaptă cu treaptă, firmele nu acceptă
ideea unor cheltuieli foarte mari pentru problemele de protecţia mediului.
Exemple: (prelucrare după: K.Sadgrove, Ghidul ecologic al managerilor, Ed.
Tehnică. Bucureşti 1998):

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Două firme au fost nevoite să instaleze echipamente de degresare a apei pentru a
preveni poluarea. Firma A a decis să rezolve problema odată pentru totdeauna. A cheltuit
25 miliarde lei pe un sistem inovator care a eliminat problema şi anual a obţinut economii
de 4 miliarde lei.
Firma B a cheltuit 5o milioane lei doar pentru a afla că soluţia găsită nu
funcţionează. A mai cheltuit 10milioane lei încercând să rezolve problema. Ulterior un
inspector de la Agenţia de mediu care controla această problemă a vizitat fabrica şi le-a
comunicat că trebuie să adopte soluţia găsită de firma A, care a costat 25 de miliarde lei.
Firma B a sfârşit prin a fi pedepsită. A cheltuit fără tragere de inimă, iar banii au fost
irosiţi. Aceasta nu înseamnă că soluţiile scumpe sunt întotdeauna cele mai bune, ci doar
indică problemele cu care se confruntă departamentul economic.
În cazul firmelor care poluează este dificil să se obţină finanţare. În Marea
Britanie, bancherii analizează implicaţiile ecologice ale împrumuturilor, iar în Statele
Unite pot fi învinuiţi de poluarea cauzată de companiile cărora le-au acordat
împrumuturi./3/
Acelaşi lucru se aplică şi în cazul asigurărilor. De vreme ce plătesc sume tot mai
mari de bani pentru compensarea poluării , societăţile de asigurări nu doresc să acopere
riscurile.
Depozitarea deşeurilor e din ce în ce mai controlată şi din această cauză vor creşte
costurile. Gropile de gunoi nu vor mai reprezenta o metodă ieftină de depozitare.
De asemenea se vor mări cheltuielile de judecată. În prezent orice persoană care
se adresează autorităţilor va întâlni personal zelos care va decide trimiterea în judecată
pentru poluare a unor companii renumite.
Orice firmă trebuie să urmărească în mod permanent evoluţia costurilor deoarece
nivelul lor este un element fundamental în elaborarea strategiei acesteia.

O analiză financiară ecologică trebuie să releve dacă investiţiile în protecţia


mediului înconjurător vor duce la reducerea deşeurilor, la ieftinirea materiilor prime sau
la reducerea consumului de energie.
Elementele componente ale unei analize financiare ecologice sunt următoarele
(analiza se face in condiţiile realizării unor îmbunătăţiri ecologice):
• valoarea bunurilor produse
• valoarea îmbunătăţirii calităţii produselor
• valoarea bunurilor reciclate vândute
• valoare materiilor prime
• salariile
• devalorizarea monedei naţionale, dobânzi, inflaţia etc. (echipamentul nou)
• costurile de întreţinere
• consumul de energie şi apă
• costurile legate de manipularea, depozitarea şi tratarea produselor
• Costurile aprobărilor
• Costurile legate de depozitarea deşeurilor, inclusiv transportul
• Asigurările

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Unul dintre factorii care nu sunt bine evidenţiaţi în modelul de analiză dar care va
avea o influenţă este “Costul calităţii”, mai exact costul gunoiului, al inspectorilor
calităţii, costul refacerii, al retururilor primite de la clienţi. Este o legătură directă între
protejarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii.
Un alt factor este preţul crescut. Companiile care au produse ecologice pot ridica
preţul produselor lor, ceea ce se reflectă în raportul profiturilor şi al pierderilor.
Unele probleme ecologice sunt relativ uşor de evaluat. De ex: reducerea
consumului energetic. E simplu de prevăzut perioada în care se obţin beneficii de la un
nou sistem de încălzire. Dacă cheltuielile sunt de trei ori mai mari decât valoarea sumei
economisite, atunci se vor obţine beneficii după trei ani, ceea ce justifică valoarea
costului.

Avantajele unui SMM (Sistem de Management de Mediu)

Interne
Transparenta managementului si a proceselor de productie.
Economisirea energiei si a resurselor
Externe
Comunicare mai bunã cu autoritãtile
Evaluare mai avantajoasã din partea bãncilor si a societãtilor de asigurare
Îmbunãtãtirea imaginii întreprinderii
Reactie în lant în rândul furnizorilor.

Generale
Conformitate cu legislatia din domeniu
Prevenirea accidentelor de mediu

Motivarea deciziei de implementare a unui SMM

1.Motive economice
Prin rationalizarea si economisirea materiilor prime, a apei si a energiei si prin
reciclare se pot reduce costurile si se pot identifica alte posibilitãti de economisire.
Reducerea volumului si gradului de toxicitate a deseurilor, apelor reziduale si a emisiilor
de gaze nu numai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrul amenzilor si costurile asociate
(curãtire si neutralizarea deseurilor).

2. Relatia cu autoritãtile
Într-un viitor apropiat statul va recompensa voluntariatul în protectia mediului si
va oferi avantaje administrative întreprinderilor active în acest sens. Un SMM va ajuta la
acordarea de împrumuturi sau va usura accesul la resurse. SMM va permite sã se
pregãteasca din timp pentru schimbãrile economice si administrative din viitor si sa ajute
la conformarea regulamentelor.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


3. În pas cu viitorul
Cu timpul tot mai multe institutii si întreprinderi mari vor cere de la furnizorii lor
sã-si demonstreze metodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor.Pentru a rãmâne
competitivi trebuie ca organizatiile sa se conformeze acestor reguli.

4. Segmente noi de piatã


Numãrul consumatorilor eco-constienti este în continuã crestere. Segmentul
"verde" al pietii devine din ce în ce mai mare.

5. Valoarea pe piatã a întreprinderii


În caz de fuziune, achizitionare sau vânzare un sistem de management de mediu
(SMM) functional creste valoare întreprinderii. În plus, valoarea întreprinderii depinde si
de imaginea de întreprindere eco-constientã.

6. Modernizarea managementului
Un sistem de management de mediu, la fel ca si celelalte sisteme de management
va permite controlul cu eficacitate datele importante si actuale ale întreprinderii; cu
ajutorul acestora se pot strânge toate documentele necesare pentru o comunicare bunã cu
diferiti actori (colegi, parteneri de lucru).

7. Calitatea serviciilor si produselor


Managementul si protectia mediului sunt factori importanti pentru managementul
calitãtii. Ele se completeazã si devin tot mai mult o parte integrantã a cerintelor impuse
de clienti.

8. Inovatia
Mãsurile luate de întreprindere, initiativele care vin sã îmbunãtãteascã efectul de
mediu rezultã în reactii, într-un comportament nou.

9. Lumea institutiilor financiare si a societãtilor de asigurare


Un SMM ajutã la obtinerea unor servicii bancare si de asigurare mai bune. În caz
de accident de mediu, o întreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut o politicã de
prevenirea a accidentelor de acest fel, va fi evaluatã mai avantajos.

10. Motivarea angajatilor


Un SMM bazat pe participarea angajatilor are un efect stimulativ si pozitiv asupra
muncitorilor, care se identificã mult mai usor cu un angajator care este bine cunoscut
pentru metodele sale eco-constiente.

11. Sãnãtatea Dvs. si sãnãtatea publicã


Însusirea unei atitudini responsabile fatã de produsele si procesele de productie
periculoase/nocive permite îmbunãtãtirea conditiilor de muncã in întreprindere si a
mediului înconjurãtor.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


12. Stil de viatã
Un SMM ajutã la o coabitare mai armonioasã cu mediul. El permite evitarea
situatiilor de conflict, favorizeazã formarea unei atitudini pro-active si ajutã la realizarea
unei comunicatii transparente.

13. Copii nostri si dezvoltarea durabilã


Pentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã numai pe profit, ci sã mai ajute
si la prezervarea si îmbunãtãtirea calitãtii vietii pentru generatiile viitoare, trebuie sã
avem o atitudine mai responsabilã fatã de utilizarea resurselor naturale si a materialelor
poluante.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Standardul ISO 14001

Standard international de management de mediu ISO 14001 este un standard de


management de mediu creat de Organizatia Internationalã pentru Standardizare (ISO) în septembrie
1996.
Pune bazele unui sistem de management de mediu de nivel mondial cu scopul autoevaluãrii
sau certificãrii. ISO 14001 preia câteva principii de bazã de la ISO 9000,Şi anume modelul
Planificare - Executare - Verificare- Corectare (în englezã Plan-Do-Check-Act, PDCA).Modelul
este bazat pe cele 17 puncte ale sistemului de control al calitãţii, sistem cunoscut deja de 10 ani de
actorii economici.
Principalele titluri de capitole:politica, planificarea acţiunilor, programe de management de
mediu, introducere şi funcţionare,activitate de control şi revizie, toate acestea în spiritual unei
îmbunãtãţiri continue.
Standardul nu stabileşte nimic în legãturã cu performanţa de mediu, decât o dedicaţie
absolutã în domeniul protecţiei mediului, respectarea legislaţiei şi principiul îmbunãtãţirii
continue. Pânã în anul 2000 peste 7600 întreprinderi europene au obținut certificatul ISO 14001.

ISO 14001 pe scurt:


• Standardul internaţional al Sistemelor de Management de Mediu
• Recunoscut la nivel internaţional
• Certificare externã facultativã
• Raport de mediu voluntar
• Angajament pentru respectarea legislaţiei
• Îmbunãtãţirea ciclicã a sistemului de management
• Aplicabil în fiecare sector al economiei: bancar,transport, financiar, furnizarea de produse
şi servicii, etc.
• Sistem de management normativ (cele 17 puncte din ISO 14001)
• Sistemul este axat pe prevenirea poluãrii
• Audit de la 1 la 3 ani
• Libertatea de a alege metoda de analizã a impactului de mediu
• Focalizat pe sistemul de management de mediu
Sã învãţãm managementul eco-conştient:de la acţiuni independente, pânã la
abordarea sistematicã, pas cu pas, fãrã grabã...

Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu.


Organizatii interesate in aplicare
Un astfel de sistem de management al mediului poate fi aplicat acelor activitati si ,,aspecte
de mediu‘’ pe care organizatia le poate controla si influenta. Un astfel de sistem de management
trebuia sa indeplineasca o serie de cerinte astfel incat el sa permita organizatiei care-l aplica sa-si
formuleze politica si obiectivele de mediu in contextul respectarii prevederilor legislative si tinand
seama de datele referitoare la impactele semnificative ,,ale activitatii sale‘’ asupra mediului. Un
astfel de sistem de management al mediului este aplicabil oricarei organizatii care doreste:
a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un system de management de
mediu;
b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a declarat-o;
c) sa demonstreze aceasta conformitate altora;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de catre un organism
exterior;
e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu Standardul International ISO
14000.

Conform standardului ISO 14001 principalele cerinţe care trebuie îndeplinite de către o
organizatie pentru a implementa un SMM sunt următoarele conform poziţiei ocupate în standard:
4.2 Politica de mediu
4.3 Planificare
4.3.1 Aspectele de mediu
4.3.2 Reglementări legale
4.3.3 Obiective şi ţinte
4.3.4 Programul de management de mediu
4.4 Implementare şi funcţionare
4.4.1 Structură şi responsabilitate
4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă
4.4.3 Comunicare
4.4.4 Documentarea sistemului de management de mediu
4.4.5 Controlul documentelor
4.4.6 Controlul operaţional
4.4.7 Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de răspuns
4.5 Verificare şi acţiune corectivă
4.5.1 Monitorizare şi măsurare
4.5.2 Neconformitate, acţiune corectivă
4.5.3 Inregistrări
4.5.4 Auditul sistemului de management de mediu
Cerinte ale sistemului de management al mediului
Cerinte generale
Orice organizatie interesata in introducerea unui sistem de management al mediului trebuie
sa indeplineasca un set de cerinte pe care le vom prezenta in continuare.Implementarea unui sistem
de management de mediu are ca obiectiv imbunatatirea performantei de mediu. Este necesar ca
organizatia sa analizeze periodic si sa evalueze sistemul de management de mediu
pentru a identifica oportunitatile de imbunatatiri suplimentare ale performantei de mediu.
Sistemul de management de mediu furnizeaza un mecanism structurat pentru obtinerea unei
imbunatatiri continue al carui ritm si intindere se determina de catre organizatie in functie de
contextul economic si de alte circumstante. Desi este posibila o imbunatatire a performantei de
mediu ca urmare a abordarii sistematice, ar trebui sa se inteleaga ca sistemul de management de
mediu este un instrument de lucru care permite organizatiei sa atinga si sa controleze sistematic
nivelul performantei de mediu pe care si-l fixeaza. Stabilirea si functionarea unui sistem de
management al mediului nu determina in mod necesar prin el insusi o reducere imediata a unui
impact asupra mediului. O organizatie are libertatea si flexibilitatea sa defineasca limitele de
aplicare si poate opta pentru implementarea sistemului in intreaga organizatie sau in anumite unitati
operationale ale sale, sau in activitati specifice.
In cele ce urmeaza vom prezenta cerintele pentru un sistem de management de mediu
bazate pe procesul ciclic si dinamic “planificare , implementare, verificare si analiza “.

Sistemul permite unei organizatii :

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


a) Să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de management
de meediu
b) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ;
c) să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată
d) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile sale,
existente, anterioare sau planificate, pentru a determina impactul semnificativ asupra
mediului;
e) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar;
f) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu corespunzatoare;
g) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica politica
si pentru a-si atinge obiectivele si tintele fixate;
h) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni corective, audit si
analiza pentru a se asigura ca politica de mediu este respectata si sistemul de management
de mediu ramane corespunzator;
i) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari
j) Să demonstreze conformitatea cu ISO 14001 prin:
• Realizarea ueni autoevaluări şimn autodeclaraţii sau
• Urmărirea confirmării de către părţile interesate în organizaţie, cum sunt clienţii, a
conformării sale sau
• Urmărirea confirmării de către o parte externă a autodeclaraţiei sale sau
• Urmărirea certificării/înregistrării sistemului său de management de mediu de către
o organizaţie externă.
Standardul ISO 14001, defineşte cerinţele generale ale sistemului de management de mediu:
Organizaţia trebuie să stabilească, să documenteze, să implementeze, să menţină şi să
îmbunătăţeasscă în mod continuu sistemul de management de mediu in conformitate cu cerinţele
acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste cerinţe.Organizaţia
trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de management de mediu.

Principiile de baza si elementele sistemului de management


al mediului.
Modelul preconizat pentru sistemul de managemant al mediului are la baza o conceptie a unei
organizatii care doreste sa subscrie la urmatoarele principii de baza:
• Principiul 1 - Angajament si politica.
• Principiul 2 - Planificare.
• Principiul 3 - Transpunerea in practica (Implementarea)
• Principiul 4 - Masurarea si evaluarea.
• Principiul 5 - Analiza si imbunatatire.
In acest context SMM-ul este privit ca o structura organizatorica ce trebuie supravegheata
continuu si analizata periodic pentru a conduce in mod eficient activitatile legate de mediu ale unei
organizatii ca raspuns la modificarile factorilor interni si externi care influenteaza organizatia
respectiva.

Principiul 1- Angajament si politica

Conform acestui prim principiu se recomanda ca organizatia sa-si defineasca politica de


mediu si sa-si asume angajamentul pentru introducerea unui SMM propriu.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Angajamentul conducerii si exercitarea managementului

Angajarea conducerii organizatiei si angajamentul permanent al acesteia in exercitarea


managementului de mediu sunt esentiale pentru reusitaintroducerii unui SMM. Aceasta inseamna
ca pentru fiecare etapa a dezvoltarii sau imbunatatirii unui SMM este necesara implicarea
conducerii la varf a organizatiei.
Iata cateva exemple de angajamente ce pot fi incluse in politica de mediu pe langa
reglementarile specifice din domeniul mediului:
• diminuarea oricarui impact negativ semnificativ asupra mediului a noilor activitati prin
utilizarea procedurilor integrate de management al mediului si al planificarii;
• punerea la punct a procedurilor de evaluare a performantei de mediu si a indicatorilor
asociati;
• concretizarea conceptului privind ciclul de viata;
• crearea produselor astfel incat sa se diminueze impactul lor asupra mediului in productie,
utilizare si eliminare;
• prevenirea poluarii, reducerea deseurilor si a consumului de resurse (materiale, combustibili
si energie) si angajarea, atunci cand este posibil, mai curand in recuperare si reciclare decat
in eliminare;
• educare si instruire;
• impartasirea experientei castigate in domeniul mediului;
• implicarea partilor interesate si stabilirea unei bune comunicari cu acestea;
• munca pentru o dezvoltare durabila;
• incurajarea furnizorilor si contractantilor in adoptarea unui SMM

Analiza initiala de mediu


Situatia curenta a unei organizatii din punct de vedere al protectiei mediului poate fi
stabilita printr-o analiza initiala care poate include:
• identificarea cerintelor legale si a diferitelor reglementari;
• identificarea aspectelor de mediu ale propriilor activitati, produse sau servicii pentru
a le determina pe cele care au sau pot avea un impact semnificativ asupra mediului
si care implica responsabilitati;
• evaluarea performantei comparativ cu criteriile relevante, interne sau externe, cu
reglementarile, codurile de buna practica, principiile si liniile directoare;
• practicile si procedurile existente in domeniul managementului de mediu.
identificarea politicilor si a procedurilor existente in activitatile de aprovizionare si
de contractare;
• reactia in urma investigarii incidentelor precedente legate de neconformitati;
• oportunitatile de imbunatatire a competitivitatii;
• punctele de vedere ale partilor interesate;
• functiile sau activitatile altor sisteme de organizare care pot imbunatati sau
impiedica obtinerea performantei de mediu.

Cateva tehnici curente pentru efectuarea unei analize includ:


• chestionare;
• interviuri;
• liste de verificari;
• masurari si examinari directe;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• analiza inregistrarilor;
• rapoarte

Politica de mediu

Elaborarea politicii de mediu

Definitia din ISO 14001


“Politica de mediu reprezinta declararea de catre organizatie a intentiilor si principiilor sale
referitoare la performantele globale de mediu, care furnizeaza cadrul de actiune si stabilire a
obiectivelor generale si specific de mediu ale acesteia”

La definirea unei politici de mediu trebuie luate in considerare cateva probleme cum ar fi:
1. Organizatia are o politica de mediu corespunzatoare activitatilor, produselor si serviciilor
sale?
2. Aceasta politica reflecta valorile si principiile fundamentale ale organizatiei?
3. Aceasta politica a fost aprobata de conducerea la cel mai inalt nivel si a fost numita o
persoana investita cu autoritatea necesara pentru supravegherea si aplicarea acestei politici?
4. Aceasta politica conduce la fixarea de obiective si tinte in domeniul mediului?
5. Implica ea supravegherea tehnologiilor si a practicilor de management ale organizatiei?
6. Care sunt angajamentele incluse in politica de mediu, de exemplu, cele care sustin
principiul imbunatatirii continue, prevenirea poluarii, monitorizarea organizatiei,
indeplinirea sau depasirea cerintelor legale, luarea in considerare a asteptarilor partilor
interesate?

Conform ISO 14001 cerintele politicii de mediu :


• Cerinte obligatorii referitoare la continutul politicii de mediu
o Respectarea reglementarilor de mediu

o Imbunatatirea continua

o Prevenirea poluarii

• Cerinte privind adaptarea politicii de mediu la specificul organizatiei


o Natura si dimensiunile organizatiei

o Impactul asupra mediului a activitatilor, produselor si serviciilor

o Obiective generale si obiective specifice

• Cerinte privind implementarea politicii de mediu


o Documentare

o Publicare si comunicare catre personal

o Disponibilitate catre public

Pentru realizarea politicii de mediu trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


o Este necesara includerea angajamentelor obligatorii( privind imbinatatirea continua,
prevenirea poluarii, respectarea reglementarilor de mediu.)pe langa acestea mai pot
fi introduse si urmatoarele angajamente specifice: reducerea consumului de materii
prime si energie, reciclarea si reutilizarea de materiale, stabilirea unor proceduri de
evaluare a performantelor de mediu.
o Coordonarea cu alte politici organizationale (calitate, igiena, securitatea muncii)
o Conditii locale sau regionale specifice
o Cerintele partilor interesate si comunicarea cu acestea
o Conformarea cu legile, reglementarile de mediu sau alte criterii relevante la care
organizatia a subscris.
o Cunoasterea aspectelor de mediu semnificative ale organizatiei

Evaluarea politicii de mediu


Organizatiile au obligatia sa-si evalueze politica de mediu din urmatoarele puncte de
vedere:

• Continutul politicii

• Posibilitatile reale de implementare

Aprecierea continutului politicii de mediu

• Daca politica de mediu raspunde angajamentelor prevazute in ISO 14001


• Daca este adecvata activitatilor produselor si serviciilor si daca reflecta corect valorile si
principiile organizatiei
• Daca este acceptata de conducerea organizatiei la nivelul cel mai inalt
• Daca este realista si stabileste directii clare de urmat
• Daca este desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea unei politici de
mediu

Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu


• Aprecierea programelor
• Aprecierea resurselor necesare punerii in practica a politicii de mediu
• Aprecierea realismului politicii de mediu analizand posibilitatile de implementare
• Analiza angajarii organizatiei: peste posibilitatile reale sau la nivel minim al organizatiei
• Analiza comunicarii si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile organizatiei ( modul
de distribuire a politicii de mediu tuturor angajatilor- prin mesaje scrise, sedinte de
informare, afisare la locuri vizibile, discutii)
• Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu(principiile si responsabilitatile
vizand verificarea politicii de mediu, relevanta politicii de mediu pentru organizatie,
modalitati de realizare a schimbarilor necesare in politica de mediu)
• Analiza comunicarii politicii de mediu catre partile interesate (exterior)- difuzare prin mass
media, expunerea in zone unde publicul are acces, includerea in rapoarte anuale si alte
publicatii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Implementarea politicii de mediu

Modul de implementare al politicii de mediu este determinat si de variant posibila de


politica situate intre “angajarea minima a organizatiei” pentru a nu conduce la neconformitati sau
“angajarea organizatiei peste posibilitatile reale”. Pentru evaluarea angajarii este necesara o analiza
managerial.
Alte aspecte care influenteaza modul de implementare a politicii de mediu:
• Comunicarea si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile organizatiei
(distribuirea in scris, sedinte de informare, afisarea, discutii)
• Stabilirea procedurilor pentru realizarea respectarii politicii de mediu
• Comunicarea politicii de mediu catre partile interesate(actionari, client,
furnizori,administratia publica, organism de finantare) si public (organizatii
ecologiste, grupari nonguvernamentale).

Exemple Politici de Mediu

I. Mandatul de mediu şi obiectivele politicii BERD

1. Art. 1 din Acordul de Înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare


(BERD) stipulează că scopul BERD este de „a sprijini tranziţia către economia de piaţă şi
de a promova iniţiativa privată şi antreprenorială în ţările din Europa Centrală şi de Est”. De
asemenea, Acordul mandatează BERD să „promoveze în toate activităţile sale dezvoltarea
durabilă şi un mediu înconjurător sănătos în toate activităţile sale” (Art. 2.1vii). În plus,
„Banca va aplica principiib ancare sănătoase în toate operaţiunile sale” (Art. 13i) şi „nu se
va angaja în finanţare ... când solicitantul este capabil să obţină o finanţare suficientă ... din
alte surse cu respectarea termenelor şi condiţiilor considerate rezonabile de către Bancă”
(Art. 13vii).
2. BERD recunoaşte că dezvoltarea durabilă reprezintă un aspect fundamental al
administrării corespunzătoare a afacerilor şi că aspiraţia spre creşterea economică şi
promovarea unui mediu înconjurător sănătos sunt legate în mod inextricabil. În plus, BERD
recunoaşte că dezvoltarea durabilă trebuie să se numere printre priorităţile activităţilor sale.
BERD va asigura că politicile şi activităţile sale de afaceri promovează dezvoltarea durabilă
şi îndeplinirea nevoilor prezentului fără a le afecta pe cele ale viitorului.
3. În conformitate cu mandatul său de promovare a dezvoltării durabile şi a unui mediu
înconjurător sănătos, termenul „mediu înconjurător” este utilizat în prezenta politică într-un
sens mai larg, care include nu numai aspecte ecologice ci şi aspect referitoare la protecţia
muncii1 precum şi aspecte comunitare, cum ar fi proprietatea culturală, relocarea
involuntară şi impactul asupra populaţiilor băştinaşe.

II. Principii generale

4. Prin procesul său de evaluare a mediului, BERD va căuta să se asigure că proiectele pe


care le finanţează au în vedere promovarea unui mediu înconjurător sănătos, sunt operate în
conformitate cu reglementările în vigoare, iar performanţa lor de mediu este monitorizată.
O atenţie specială va fi acordată solicitării de măsuri adecvate şi eficiente privind atenuarea
şi administrarea problemelor de mediu, care ar putea avea implicaţii juridice, financiare şi

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


de reputaţie, precum şi implicaţii pentru mediul înconjurător. Banca va căuta să aducă
beneficii suplimentare privind mediul prin proiectele pe care le finanţează, în special dacă
proiectele asigură beneficii economice. De asemenea, BERD stabileşte în mod clar
principiul că un proiect propus poate fi respins pe considerente de mediu, atunci când există
problem majore de mediu sau când un proiect propus nu tratează în mod satisfăcător
aspectele legate de mediu.
5. BERD va acorda o importanţă deosebită promovării eficienţei utilizării energiei şi
resurselor, reducerii deşeurilor, utilizării resurselor regenerabile şi recuperării resurselor,
reciclării şi utilizării unei producţii mai curate în proiectele pe care le finanţează.
6. BERD sprijină o abordare preventivă privind administrarea şi utilizarea durabilă a
resurselor naturale de bio-diversitate (cum ar fi fauna, resursele piscicole şi produsele
silvice) şi va asigura ca operaţiunile sale să includă măsuri de păstrare şi,acolo unde este
posibil, dezvoltare a habitatelor naturale şi bio-diversităţii pe care le sprijină.
7. Prin programul său de cooperare tehnică, BERD va asigura programe de instruire şi alte
mecanisme de dezvoltare a proiectelor pe care le finanţează ca mijloace de construire a
capacităţii necesare pentru managementul mediului în ţările în care îşi desfăşoară
activitatea.
8. Prin proiectele pe care le finanţează, BERD va căuta în mod activ să contribuie la
implementarea principiilor şi regulilor aferente din legea internaţională a mediului.Aceste
principii şi reguli sunt enunţate în documente cum ar fi tratate, convenţii şi acorduri
multilaterale, regionale sau bilaterale, precum şi în instrumentele aferente care nu sunt
obligatorii.
9. BERD va colabora cu alte instituţii financiare internaţionale, Uniunea Europeană,
donatori bilaterali, agenţii ONU şi alte organizaţii pentru promovarea unei abordări
coordonate în vederea realizării unor intervenţii eficiente din punct de vedere al mediului în
regiune, inclusiv soluţionarea anumitor probleme grave de mediu.
10. BERD consideră că, pentru a obţine o dezvoltare durabilă şi un mediu înconjurător
sănătos, fiecare ţară trebuie să implementeze modificări structurale.BERD consideră că
progresul spre o dezvoltare durabilă se poate atinge în mod optim prin operarea într-un
cadru de reglementare şi politic sănătos care utilizează mecanismele de piaţă pentru a
promova protecţia mediului şi asigură o siguranţă socială adecvată pentru membrii
vulnerabili ai comunităţii. Ca recunoaştere a legăturilor strânse între performanţa de mediu,
eficienţa comercială şi avantajul concurenţial, BERD încurajează şi sprijină guvernele să
trimită semnale adecvate către persoanele fizice şi juridice, în special prin proiecte finanţate
direct şi iniţiative de cooperare tehnică.
11. BERD s-a angajat să înlesnească dialogul cu factorii interesaţi, inclusiv sponsorii de
proiect şi alţi factori interesaţi de proiect, guverne şi parteneri de afaceri, alte instituţii
internaţionale, societatea civilă în ansamblul său. În conformitate cu Politica sa de
Informare a Publicului, BERD va promova patru principii de bază cu privire la informarea
şi consultarea publicului.
Acestea sunt: transparenţa; respectarea mandatului şi răspunderea faţă de acţionari;
disponibilitatea de a asculta şi receptivitate la comentarii; şi păstrarea abordării de orientare către
afaceri în implementarea mandatului.
În implementarea mandatului său prezentat în Art. 1 din Acordul de Înfiinţare a BERD,
Banca va sprijini spiritul, scopul şi ţelurile fundamentale ale Convenţiei Naţiunilor Unite pentru
Cooperare Economică în Europa cu privire la accesul la informare, participarea publică în luarea
deciziilor şi accesul la justiţie în aspecte de mediul înconjurător. Banca va căuta să aducă beneficii
suplimentare privind mediul prin proiectele pe care le finanţează, în special dacă proiectele asigură
beneficii economice. De asemenea, BERD stabileşte în mod clar principiul că un proiect propus

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


poate fi respins pe considerente de mediu, atunci când există problem majore de mediu sau când un
proiect propus nu tratează în mod satisfăcător aspectele legate de mediu.
12. În cadrul operaţiunilor sale interne, BERD va urmări aplicarea celor mai bune practici în
managementul mediului, inclusiv în eficienţa utilizării energiei şi resurselor, reducerea şi reciclarea
deşeurilor. BERD va căuta să colaboreze cu furnizori şi subcontractori care aplică standarde înalte
de mediu. Aceste aspecte vor fi luate în considerare deopotrivă la sediul central al BERD şi la
birourile rezidente.

POLITICA, ANGAJAMENTUL SI OBIECTIVELE IN DOMENIUL CALITATII SI


MEDIULUI
Calitatea si protejarea mediului inconjurator sunt strans legate de strategia dezvoltarii SC
BYTE.NET SRL. In acest sens, Directorul a definit urmatoarele linii directoare:
Satisfacerea cerintelor clientilor si asteptarilor acestora.
Asigurarea unui cadru pentru stabilirea, analizarea, actualizarea obiectivelor calitatii si
mediului la toate nivelele si functiile relevante ale societatii.
Implicarea personalului in identificarea si imbunatatirea continua a proceselor sistemului
de management integrat calitate-mediu.
Prevenirea riscurilor poluarii.
Implementarea procesului de gestiune a deseurilor in perspectiva imbunatatirii continue a
performantelor de mediu.
Informarea obiectiva a clientilor si comunitatii locale privind impactul serviciilor
furnizate asupra mediului.
Politica privind mediu corelata cu politica in domeniul calitatii se va realiza prin
implementarea Sistemului de Management Integrat Calitate Mediu conceput si documentat în
conformitate cu standardele SR EN ISO 9001:2001 si SR EN ISO 14001:2005.
Directorul a numit Reprezentantul Managementului care raspunde de respectarea si punerea
inaplicare a politicii si obiectivelor in domeniul calitatii si mediului, de realizarea, implementarea si
mentinerea procesele necesare sistemului de management integrat calitate- mediu si raporteaza
managementului organizatiei performantele sistemului pentru analizare si imbunatatire. Pentru
realizarea politicii în domeniul calitatii si mediului Directorul stabileste urmatoarele obiective:
a) Cerificarea Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu;
b) Cresterea satisfactiei clientilor;
c) Largirea segmentului de piata

Angajamentul Directorului privind politica calitatii si mediului


respectarea standardelor nationale, internationale, legilor in vigoare, inclusiv
reglementarile legale privind mediul inconjurator ;
implementarea, mentinerea si imbunatatirea continua a sistemului de management
integrat calitate-mediu si prevenirea poluarii, prin asigurarea resurselor necesare, prin
comunicarea in societate a importantei acordata respectarii cerintelor legale si de
reglementare;

Principiul 2 – Planificarea
Elementele unui sistem de management de mediu legate de planificare includ:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate;
• cerintele legale;
• politica de mediu;
• criteriile interne de performanta;
• obiectivele si tintele de mediu;
• planurile de mediu si programul de management.

Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impactului asupra mediului

Acest proces include


• identificarea conditiilor impuse de regulamente, legislatie si afacerile care
influenteaza organizatia.
• identificarea impactului asupra sanatatii si securitatii persoanelor, precum si
evaluarea riscurilor pentru mediu.
Iata cateva probleme de luat in consideratie la identificarea aspectelor de mediu si la
evaluarea impacturilor asupra mediului:
1. Care sunt aspectele de mediu ale activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei?
2. Activitatile, produsele sau serviciile organizatiei provoaca impacturi negative importante
asupra mediului?
3. Organizatia are o procedura pentru evaluarea impacturilor proiectelor noi asupra
mediului?
4. Amplasarea organizatiei necesita luarea in considerare in mod deosebit a aspectelor de
mediu, de exemplu zonele de mediu sensibile?
5. Cum influenteaza modificarile deliberate sau dezvoltarea activitatii, produselor si
serviciilor aspectele de mediu si impacturile asociate?
6. Cat sunt de importante sau severe impacturile potentiale asupra mediului datorate unei
disfunctii a procesului?
7. De cate ori trebuie sa se produca o anume situatie pentru a avea un impact asupra
mediului?
8. Care sunt aspectele de mediu semnificative tinand cont de impacturi, probabilitate,
gravitate si frecventa?
9. Impacturile importante asupra mediului sunt locale, regionale sau globale?

Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor


aspecte este un proces care poate fi tratat in patru etape.

Etapa I

Alegerea unei activitati, produs sau serviciu


Se realizeaza pe baza diagramei fluxului noperational al organizatiei

Produse finite, subproduse

Materii prime

si materiale

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Activitate, proces, servicii Servicii

Transport/livrare

Energie Instalare/service

Emisii care afecteaza

Apa,aerul,solul

Utilitati Fiinte vii

Mediul amenajat

Deseuri

Reutilizare

recirculare

Etapa II

Identificarea aspectelor de mediu ale activitatii, produsului sau serviciului

a. Identificarea si analizarea aspectelor de mediu se refera la:


• Emisii in apa si aer
• Poluarea solului si a apelor subterane
• Depozitarea, manevrarea , transportul deseurilor obisnuite si a celor periciloase
• Utilizarea si consumurile de materii prime, materiale si energie
• Localizarea si intensitatea susrselor de radiatii
• Elemente privind siguranta si sanatatea salariatilor
• Aspecte de mediu locale, influenta acestora asupra comunit[tii, pericole potentiale
b. Analiza activitatii anterioare sau planificate pe viitor
• Documentatia pentru acordul/autorizatia de mediu
• Rezultatele inspectiilor de mediu
• Costurile de mediu ale actiunilor anterioare
• Procese, servicii si produse planificate de organizatie pentru viitor si posibilele lor
consecinte
• Proceduri ,regulamente interne, planuri si programe de prevenire a poluarii
• Fise de analiza, masuratori, inregistrari sistematice si ocazionale
c. Analiza functionarii organizatiei in conditii normale/anormale de operare sau in situatii de
urgenta/calamitati
• Procese desfasurate in conditii normale de functionare
• Procese in conditii anormale de functionare
• Opriri pentru situatii de urgenta sau calamitati.

Etapa III Identificarea impacturilor asupra mediului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Tipuri de poluanti si impactul asupra mediului

Activitate, Aspect de Poluanti Impact Descrierea


produs sau mediu impactului
serviciu

Etapa IV-Evaluarea importantei impactului (conform ISO 14004)

• Consideratii referitoare la mediu


o Marimea impactului
o Severitatea impactului
o Probabilitatea de aparitie
o Durata impactului
• Consideratii referitoare la afaceri
o Existenta prevederilor legale si a reglementarilor
o Dificultatea modificarii impactului
o Costul modificarii impactului
o Efectul modificarii asupra altor activitati si procese
o Preocuparile partilor interesate
o Efectul asupra imaginii publice a organizatiei

Prevederi legale si alte cerinte


Se recomanda ca organizatia sa stabileasca, sa aplice si mentina proceduri pentru
identificarea, accesul si cunoasterea cerintelor legale si a altor cerinte la care aceasta a subscris si
care se refera in mod direct la aspectele de mediu ale activitatilor, produselor sau serviciilor
sale.
Cateva probleme de luat in consideratie privind prevederile legale si alte
cerinte:
1. Cum identifica organizatia si cum poate avea acces la prevederile
legale si alte cerinte relevante?
2. Cum urmareste organizatia prevederile legale si alte cerinte?
3. Cum urmareste organizatia modificarile prevederior legale si a altor
cerinte?
4. Cum comunica organizatia personalului informatiile relevante asupraprevederilor legale
si a altor cerinte?
Standardul ISO 14001 solicita „organizatiei sa-si stabileasca si sa mentina o
procedura de identificare si acces la prevederile legale si alte cerinte care au fost adoptate de catre
organizatie”.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Tipuri de reglementari:

• Reglementari specifice organizatiei


• Reglementari specifice produselor si serviciilor organizatiei
• Reglementari specifice specifice industriei din care face parte organizatia
• Legi privind mediul
• Autorizatii licente si premise

Cerinte legale tipice:

• Autorizatia de functionare si planul de conformare


• Autorizatia de planificare, constructii
• Autorizatia de gospodarire a apelor
• Legea protectiei mediului
• Reglementari privind emisiile de poluanti in aer si protectia calitatii aerului
• Reglementari privind gospodarirea deseurilor si asubstantelor toxice si
periculoase

Obiective si tinte de mediu


Pentru realizarea politicii de mediu a unei organizatii, se recomanda sa se stabileasca o serie de
obiective. Conform standard ISO 14001 principalele aspecte vizate de obiective sunt :

• Prevederi legale si alte cerinte


• Aspecte de mediu semnificative
• Optiuni tehnologice
• Cerinte financiare, operationale si comerciale
• Punctele de vedere ale partilor interesate.

Obiectivele de mediu reprezinta telurile generale si nivelul de performanta privind mediul


pe care organizatia si le-a propus in cadrul politicii sale de mediu.

Tintele de mediu pot fi detaliate si fixate pentru atingerea acestor obiective, impreuna cu
cadrul de timp preconizat.

Exemple de probleme ce pot fi incluse în obiective:

l cantităţile de materii prime şi energie pe unitatea de produs;


l cantităţile de emisii (gazoase, lichide , solide) eliberate pe unitatea de produs;
l numărul de accidente de mediu;
l catitatea de materiale reciclate;
l potenţialul de reciclare al produselor firmei;
l folosirea capacităţilor de transport pe unitatea de produs;
l costurile operaţiilor de mediu (epurare ape reziduale, purificare gaze reziduale etc) pe
unitatea produs;
l proiecte de restaurare de mediu (remediere sol etc) sau alte programe cu efecte pozitive
asupra de mediu.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


l Reducerea emisiilor de dioxid de sulf cu 50% fata de 2000
l Plantarea a 10.000 de arbusti intr-o centura de protectie in urmatorii 2 ani
l Reducerea emisiilor fugitive cu 40% fata de 2000 prin imbunatatirea sistemelor de etansare
l Reducerea consumurilor energetice cu 5%

Nr.c Domeniul / Obiective Obiective Termen


rt. activitatea specifice Tinte de
realizare

Dupa ce se fixeaza tintele si obiectivele, se recomanda ca organizatia sa stabileasca


indicatori masurabili ai performantei de mediu. Acesti indicatori pot fi utilizati ca baza pentru un
sistem de evaluare a performantei de mediu si pot furniza o informatie privind sistemele
operationale si de management de mediu.
Obiectivele si tintele de mediu pot fi aplicate in general in toate sectoarele unei organizatii,
sau pot fi limitate la anumite locuri sau activitati specifice. Se recomanda ca obiectivele si tintele sa
fie definite de niveluri corespunzatoare.ale conducerii. Obiectivele si tintele trebuie analizate si
revizuite periodic avandu-se in vedere consideratiile facute de diferite parti interesate.
Progresele obtinute in atingerea unui obiectiv pot fi masurate in general,utilizand indicatori
ai performantei de mediu cum sunt :
♦ cantitatea de materii prime sau de energie utilizata ;
♦ cantitatea de emisii, cum este CO2 ;
♦ cantitatea de deseuri produse, raportata la cantitatea de produs finit;
♦ eficienta utilizarii materialelor si energiei;
♦ numarul incidentelor de mediu (de exemplu,abateri de la limite);
♦ numarul accidentelor de mediu ( de exemplu, degajari neintentionate);
♦ procent de deseuri reciclate;
♦ procent de materiale reciclate, utilizate la ambalaje;
♦ numar de kilometri efectuati de vehicule, pe unitatea de productie;
♦ cantitati ale unor poluanti specifici, de exemplu, NOx, SO2, CO, HC, Pb, CFCs;
♦ investitia in protectia mediului;
♦ numarul de reclamatii;
♦ suprafata de teren trasformata in habitat natural.
Un exemplu integrat:
Obiectiv: reducerea consumului de energie necesara in fabricatie.
Tinta: scaderea cu zece procente a consumului de energie fata de anul precedent.
Indicator: cantitatea de combustibil si de electricitate utilizata pe unitatea de productie.

Exemple de obiective de mediu:

Obiectivele de mediu ale Colegiului Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca sunt:

§ comunicarea politicii de mediu şi a angajamentului nostru în ceea ce priveşte protecţia


mediului elevilor şcolii, părinţilor lor şi comunităţii precum şi adresarea rugăminţii şcolii
către aceştia de a ni se alătura în implementarea acestei politici;
§ încurajarea atitudinilor proactive faţă de managementul de mediu;
§ creşterea rolului curriculumului şcolar în formarea şi dezvoltarea atitudinilor eco-conştiente
prin:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


- reflectarea în curriculumul tuturor disciplinelor/ ariilor curriculare a grijii globale
faţă de planeta Pământ
- încurajarea experienţelor/ activităţilor legate de mediu ce dezvoltă la elevi etica de
mediu
- încurajarea profesorilor în conştientizarea problemelor legate de mediu şi în
dezvoltarea strategiilor de învăţare care să o reflecte
- utilizarea de resurse educaţionale care să contribuie la formarea atitudinii eco-
conştiente
- încurajarea profesorilor de a dezvolta programe multi-disciplinare legate de
problematica mediului în parteneriat cu membrii echipei de mediu a şcolii,
consultanţi, reprezentanţi ai organizaţiilor ne-guvernamentale
- încurajarea profesorilor de a participa la conferinţe, ateliere şi alte activităţi
profesionale în vederea conştientizării problematicii mediului.
§ respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la mediu
§ reducerea, re-folosirea şi re-ciclarea maculaturii
§ reducerea utilizării substanţelor toxice şi luarea măsurilor de prevenire a poluării produse de
activităţi ce se desfăşoară în şcoală.
§ evaluarea performanţelor de mediu în vederea îmbunătăţirii continue a acestor performanţe
prin audit-uri.

S.C. ENERGOTEROM S.R.L. şi-a propus următoarele obiective generale de mediu:

• Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu şi prevenirea poluării de către


activităţile pe care le desfăşoară;
• Educarea, conştientizarea, instruirea şi motivarea salariaţilor pentru crearea culturii
organizaţionale de mediu;
• Menţinerea autorizaţiei de mediu pentru întreaga organizaţie;
• Aplicarea măsurilor de intervenţie operativă pentru prevenirea şi/sau limitarea efectelor
asupra mediului în caz de incident, avarie, dezastre;
• Întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a echipamentelor şi instalaţiilor din dotare,
luând în consideraţie diminuarea impactului negativ asupra mediului;
• Colectarea selectivă a deşeurilor şi ambalajelor şi valorificarea lor prin centre
specializate;
• Promovarea unui parteneriat pe termen lung cu furnizorii şi clienţii orientaţi către
managementul performant de mediu;
• Promovarea unui dialog deschis şi continuu cu clienţii, autorităţile publice, organizaţiile
guvernamentale, mass-media şi alte părţi interesate pe probleme de mediu;
• Monitorizarea periodică prin audituri interne a Sistemului de Management Integrat
Calitate-Mediu, analizarea lui de către managementul de vârf pentru îmbunătăţirea
continuă.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Aspecte de mediu
Obiective și tinte Programe

Repartizarea Cine face?


Identificarea aspectelor de

sarcinilor
Aspecte controlabile și

Aspecte cu impact
Identificarea și Ce face?
influențabile

semnificativ
repartizarea
mediu

mijloacelor și
fondurilor
Cu ce mijloace face?

Prevederi legale și alte cerințe Stabilirea


temenelor
Pînă cînd face?
Regulamente și directive
Reglementări naționale

regulamente interioare
convenșii,protocoale
Contracte, permise,

Politica de grup,
europene

Planificarea obiectivelor/țintelor și a resurselor necesare pentru implementarea SMM

Programe de management de mediu

In cadrul actiunii de planificare, se recomanda ca organizatia sa elaboreze un program de


management de mediu care sa cuprinda toate obiectivele sale de mediu.
Programele de management de mediu, trebuie sa stabileasca grafice, resurse si
responsabilitati pentru atingerea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei.
Cateva probleme avute in vedere la stabilirea programelor de management de mediu:
1. Care este procesul prin care organizatia realizeaza programele de management de mediu?
2. Procesul de planificare a managementului de mediu implica toate partile responsabile?
3. Exista un procedeu pentru analizarea periodica a programului?
4. Cum trateaza acest program problemele legate de resurse, responsabilitati, indeplinirea la timp si
prioritati?
5. Cum raspund programele de management de mediu la politica de mediu si la activitatile de
planificare generala?
6. Sunt urmarite si revizuite programele de management de mediu?
Un exemplu privind cuprinsul si procesul de dezvoltare a unui program de management de
mediu se prezinta in continuare:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Politica Factor de Obiecive Tinte Program Actiuni Responsa Resurse , Termen
de mediu mediu bilitati mijloace

Principiul 3. - Transpunerea in practica (implementarea)

Pentru transpunerea efectiva in practica a sistemului de management de mediu se


recomanda ca organizatia sa-si dezvolte capacitatile si mecanismele de sustinere necesare
indeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si a tintelor sale
Asigurarea mijloacelor
Resurse umane, materiale si financiare
Este bine de avut in vedere cateva probleme privind resursele umane, materiale si
financiare:
1. Cum identifica si aloca organizatia resursele umane, materiale si financiare necesare
pentru atingerea obiectivelor si scopurilor sale de mediu, inclusiv cele pentru noile
proiecte?
2. Cum urmareste organizatia costurile si beneficiile activitatilor de mediu ?

Integrarea si armonizarea SMM in sistemul de management existent

Elementele sistemului de management general care pot sa faca obiectul armonizarii si


integrarii SMM sunt:
♦ politicile de organizare;
♦ alocarea resurselor;
♦ controlul operational si documentarea;
♦ sistemele de sustinere si de informare;
♦ formarea si dezvoltarea;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ organizarea si structura responsabilitatilor;
♦ sistemele de apreciere si recompensa;
♦ sistemele de masurare si monitorizare;
♦ comunicarea si raportarea.

Raspunderi si responsabilitati
Se recomanda ca responsabilitatea pentru realizarea si eficienta SMM sa fie atribuita unei
(unor) persoane sau functie(i) cu suficienta autoritate, competenta si resurse.
Conducerea operationala trebuie sa defineasca responsabilitatile in mod clar si sa-si asume
la randul ei responsabilitatea si raspunderea pentru implementarea efectiva a SMM si obtinerea
performantei de mediu dorite. Angajatii de la toate nivelurile sunt raspunzatori pentru indeplinirea
responsabilitatilor lor in obtinerea performantei de mediu si sustinerea sistemului de management
general de mediu.
Iata cateva probleme care trebuie luate in considerare la atribuirea raspunderilor si
responsabilitatilor:
1. Care sunt responsabilitatile si raspunderile personalului care gestioneaza,
realizeaza si verifica activitatile ce afecteaza mediul si daca acestea sunt definite si
au o baza de documentare ?
2. Care este relatia dintre responsabilitatea in domeniul mediului si performanta
individuala si daca aceasta este analizata periodic ?
3. Cum se realizeaza responsabilitatea si raspunderea personalului?

Constientizare si motivatie privind mediul

Conducerea la cel mai inalt nivel are un rol cheie in realizarea constientizarii si motivatiei
angajatilor, prin explicarea valorilor de mediu si transmiterea, comunicarea catre intregul personal
a angajamentului propriu asumat prin politica de mediu.
Toti membrii organizatiei ar trebui sa inteleaga si sa fie incurajati si convinsi sa accepte
importanta atingerii obiectivelor si tintelor de mediu pentru care sunt responsabili si/sau
raspunzatori.

Cunostinte, competente si instruire

Cunostintele si competentele necesare realizarii obiectivelor de mediu ar trebui identificate


si evidentiate.
Instruirea corespunzatoare, adecvata realizarii politicilor, obiectivelor si tintelor de mediu,
ar trebui asigurata pentru intregul personal din organizatie.
Este necesar ca formarea si instruirea sa fie astfel facuta, incat toti angajatii sa cunoasca
cerintele reglementarilor corespunzatoare , standardele interne, precum si politicile si obiectivele de
mediu ale organizatiei.
Iata cateva exemple ale tipurilor de instruiri pe probleme de mediu care pot fi asigurate de
organizatie:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Actiuni de sprijinire in vederea punerii in practica a unui SMM
Comunicare si raportare

Comunicarea presupune stabilirea proceselor de raportare interna si atunci cand se doreste ,


externa, privind activitatile organizatiei legate de mediu.
Rezultatele monitorizarii SMM, auditurilor si analizelor efectuate de conducere trebuie
aduse la cunostinta celor care sunt responsabili pentru atingerea unei anumite performante privind
protectia mediului.
Furnizarea de informatii adecvate angajatilor organizatiei si altor parti interesate au ca scop
motivarea acestora si incurajarea publicului de a intelege si accepta eforturile organizatiei pentru
imbunatatirea performantei sale de mediu.

Pentru o mai buna intelegere si aplicare se prezinta cateva exemple si sfaturi practice:
a) Elemente care pot fi incluse in rapoarte:
◊ profilul organizatiei;
◊ politica, obiectivele si tintele de mediu;
◊ procesul de management de mediu (incluzand implicarea partilor interesate si
cunoasterea personalului );
◊ evaluarea performantei de mediu (incluzand emisiile, conservarea resurselor,
conformitatea, serviciile care insotesc produsele si riscurile);
◊ oportunitati de imbunatatire;
◊ informatii suplimentare, cum sunt glosarele;
◊ prezentarea continutului.
b) Este important de retinut, atat pentru comunicare si raportare interna,cat si externa,
urmatoarele:
◊ sa se incurajeze comunicarea reciproca;
◊ informatia sa fie inteleasa si explicata in mod corespunzator;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


◊ informatia sa fie verificabila;
◊ organizatia sa prezinte o imagine exacta a performantei sale;
◊ informatia sa fie prezentata intr-o forma coerenta (de exemplu, unitati similare de masura
care sa permita compararea diferitelor marimi in timp).
c) O organizatie poate comunica informatia legata de mediu in diferite moduri:
◊ in exterior, printr-un raport anual, prezentari reglementate,rapoarte publice de stat,
publicatii ale asociatiilor din industrie, mas-media, publicitate;
◊ organizarea de zile deschise, publicarea numerelor de telefon unde pot fi adresate
reclamatiile si problemele;
◊ in interior, prin buletine informative, publicatii interne, reuniuni si mesaje trimise
prin posta electronica.

Activitatea de documentare si evidenta documentelor

Se recomanda ca procesele si procedurile operationale sa fie definite si sa dispuna de


documentatia corespunzatoare si atunci cand este necesar actualizata.
Un astfel de document rezumativ poate servi ca referinta la transpunerea in practica si
mentinerea sistemului de management de mediu al organizatiei.
Toata documentatia ar trebui sa fie datata (inclusiv datele revizuirilor), usor de identificat,
organizata si pastrata o peroada de timp specificata.
Se recomanda ca organizatia sa se asigure ca :
♦ documentele pot fi identificate dupa numele organizatiei,departamentului, functiei,
activitatii si/sau persoanei de contactat; documentele sunt analizate periodic, revizuite daca
este necesar si aprobate de persoane autorizate inainte de aparitia lor;
♦ versiunile curente ale documentelor importante sunt disponibile in toate locurile unde se
efectueaza operatii esentiale pentru functionarea eficienta a sistemului;
♦ documentele necorespunzatoare sunt retrase rapid din toate punctele de difuzare si
punctele de utilizare.

Modele de documente:
-Fisa postului Responsabil cu sistemul de management al mediului
-Program de instruire
-Fise de instruire;
-Lista aspectelor de mediu
-Program de audit
-Chestionar de audit
-Raport de neconformitate
-Raport de observatii
-Raport de audit
-Program de management de mediu
-Analiza de management
-Program de imbunatatiri
-Cod etic
-Decizie de numire a responsabilului cu sistemul de management de mediu.
-Instructiune evacuare in caz de incediu
-Instructiune privind comportamentul in caz de incendi
-Norma comportament in caz de incediu
-Plan de alarmare si evacuare
- Plan de prevenire a poluarii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Controlul activitatilor si operatiilor desfasurate in cadrul SMM

Transpunerea in practica a SMM presupune stabilirea si mentinerea unor proceduri de


control pentru a te asigura ca politica, obiectivele si tintele de mediu sunt indeplinite.
Aceste activiti pot fi impartite in trei categorii:
♦ activitati pentru prevenirea poluarii si conservarea resurselor natural in cadrul
noilor proiecte importante, a schimbarilor unor procese si gestionarii resurselor, a
proprietatii (achizitii, cesionari si gestiunea proprietatii) sau a unor produse si
ambalaje;
♦ activitati curente de management destinate sa asigure conformitatea cu cerintele
interne si externe ale organizatiei si sa garanteze eficacitatea si eficienta lor;
♦ activitati strategice de management care sa anticipeze si sa raspunda la
schimbarile cerintelor de mediu.

Controlul documentelor

Acest paragraf din standard prevede proceduri pentru controlul tuturor


documenteloe SM. Se acordă atenție deosebită actualizării și revizuirii documentelor, retrageerii
acelor documentee care nu mai sunt în vigoare, gestionării corespunzătoare a acestora pentru a fi
protejate împotriva unei utilizări neintenționate.
Anexa A a standardului ISO 14001 recomandă organizațiilor să nu creeze sistemee
prea complicate de control a documentației.

Controlul operațional
Se referă la acele operații și activități care sunt asociate aspectelor de mediu
semnificative. Realizarea acestui tip de control determină diminuarea impacturilor semnificativela
sursă.prevederile acestui paragraph se referă doar la proceselee care produc impacturi semnificative
și nu la toate activitățile organizației.
Organizația poate decide stabilirea unui control alternative între definirea atribuțiilor
și responsabilităților, modalitățile de formare și sensibilizare, canalele de comunicație și persoanele
care au responsabilități și competențe executive.

Pregatirea pentru situatii de urgenta si a capacitatii de raspuns


In acest sens organizatia trebuie sa elaboreze si sa mentina proceduri care sa trateze
incidentele de mediu si situatiile de urgenta posibile.
Astfel de planuri de urgenta includ:
♦ modul de organizare in caz de urgenta si stabilirea responsabilitatilor;
♦ lista a personalului de baza;
♦ detalii privind serviciile de urgenta(de exemplu: pompieri, salubritate);
♦ planuri de comunicare interna si externa;
♦ actiuni intreprinse in diferite situatii de urgenta;
♦ informatii privind materialele si substantele periculoase, incluzand impactul
potential al fiecareia asupra mediului si masurile care se iau in cazul emisiei
accidentale;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ planuri de instruire si verificare a eficientei acestora.

Aspecte care vizează direct oamenii Aspect care vizează Aspect


sistemul documentelor organizaționale
Structură și responsabilitate Documentația sistemului Controlul operațional
Conducerea
-descrierea elementelor Operațiile și
Furnizează Numește SMM activitățile asociate
resurse reprezentanții -indicarea accesului la aspectelor
documentația SMM semnificative de
umane atribuții definite mediu:
tehnologice responsabilități documentate -sunt identificate?
financiare autoritate comunicate -sunt planificate?

Instruire și sensibilizare Controlul documentelor Pregătire pentru


-identificarea nevoilor de instruire Proceduri pentru controlul situații de urgență și
-instruirea personalului în sectoare cu documentelor SMM asigurarea capacității
impact semnificativ -pot fi localizate? de răspuns
-sensibilizarea întregului personal -sunt analizate, revizuite și -identificarea
Comunicare aprobate de personae accidentelor posibile
-comunicarea internă la toate nivelurile autorizate? -asigurarea capacității
-răspunsuri la solicitări pertinente -versiunile actualizate sunt de răspuns, prevenirea,
Comunicare externă disponibile? reducerea impacturilor
Documentele perimate asociate
sunt correct gestionate?

Implementarea și asigurarea funcționării SMM

Principiul 4 - Masurare si evaluare

Verificare și acțiune corectivă


Se recomandă ca organizația să monitorizeze și să se evalueze performanța sa de mediu.

Monitorizare și măsurare

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Se referă la monitorizarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ, mai exact masurarea
și monitorizarea caracteristicilor principale ale acestor aspecte. Prin caracteristici principale se
intelege adesea numai parametrii de proces.
Informațiile obținute prin monitorizare și măsurare trebuie să poată permite urmărirea
evoluției performanței de mediu a organizației.
Evaluarea care se bazează pe informațiile furnizate în urma operațiunilor de monitorizare și
măsurare, este o componentă a procesului de îmbunătățire continuă la care organizația s-a angajat
prin politica de mediu declarată.
În acest sens se impun minim două proceduri :
1. O procedură pentru monitorizarea și măsurarea periodică a caracteristicilor principale
ale operațiilor și activităților care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.
Această procedură va trebui să raspundă la cel puțin trei întrebări de bază:
• Cine efectuează monitorizarea și măsurătorile ?
• Cum, folosind ce metode, aparate, instrumente și criterii ?
• Cu ce frecvență ?
2. O procedură pentru evaluarea periodică a conformității cu reglementările și legislația de
mediu în vigoare.
Această procedură va trebui să asigure că :
• Referențialul legislativ este complet și actualizat
• Toate aspectele de conformitate cu acest referențial sunt luate în considerare.
Mai există o referință a paragrafului care se referă la etalonarea și întreținerea
echipamentului de monitorizare, la păstrarea înregistrărilor referitoare la acest proces în
conformitate cu procedurile organizației. (nu este nevoie de o procedură). Standardele ISO 14031
”Evaluarea performanței de mediu- linii directoare” și standardul ISO 14032 ”Evaluarea
performanței de mediu- studii bazate pe utilizarea lui ISO 14031” vor oferi elemente și clarificările
necesare pentru urmărirea obiectivă a performanței de mediu a organizației.

Neconformitate, acțiune corectivă și acțiune preventivă

Neconformitățile pot fi identificate prin: evaluări periodice, auditul de sistem, în urma


analizei efectuate de conducere, în urma analizei consecințelor accidentelor sau a situațiilor de
urgență sau a consecințelor schimbărilor produse în SMM.
Se vo intocmi următoarele tipuri de procedure:
1. În acest sens, trebuie ca o procedură să precizeze responsabilitățile și autoritatea pentru
astfel de situații.
2. Deasemenea o altă procedură trebuie să prevadă :
• Modul în care vor fi tratate și analizate neconformitățile constatate
• Adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea impacturilor produse.
3. Procedură referitoare la acțiunile corrective și preventive.

Neconformitățile nu sunt doar de natură legislativă, ele pot fi și de natură fizică( scurgeri
necontrolate din conducte), operațională ( depăsirea frecvenței, debitelor, temperaturilor stabilite
prin norme internee de funcționare) ori datorate gestionării incorectee a documentelor. Amploarea
acțiunilor corective trebuie dimensionată în funcție de impactul asupra mediului produs de aspectul
semnificativ avut în vedere.

Monitorizare și
măsurare Remedierea efectelor Reducerea

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Auditul SMM Identificarea impacturilor
Pregătire penytru
situații de urgență și neconformităților Acțiuni corective
capacitate de răspuns Analiza cauzelor
Analiza efectuată de
conducere Actiuni preventive

Identificarea neconformităților și stabilirea acțiunilor corective și preventive necesare

Inregistrări
Vor fi stabilite și menținute procedure pentru identificarea, păstrarea și distrugerea
înregistrărilor referitoare la mediu.
Trebuie făcută distincția dintre
• păstrarea informațiilor-inregistrarea pe suport hârtie sau informatic a rezultatelor
obținute în urma monitorizării
• păstrarea înregistrărilor- păstrarea fișelor sau fișierelor pentru a nu se pierde sau
deteriora fizic.
Anexa 1 la standardul ISO 14001 prezintă o listă a înregistrărilor de mediu .Se fac
deasemenea referiri și la tratarea informațiilor confirdențiale.

Auditurile SMM
In seria de standarde ISO 14000 există 3 standarde refeeritoare la auditul de mediu :
• ISO 14010 : linii directoare
• ISO 14011 : proceduri de audit
• ISO 14012 : criterii de calificare a auditorilor.
Se precizează in ISO 14001 cerința stabilirii și menținerii în cadrul SMM a unuia
sau mai multor programme și proceduri pentru realizarea periodică a auditurilor SMM.
Programul de audit- trebuie să includă elemente concrete privind auditurile care
trebuie realizate : planificarea acestor activități și domenii, specificarea auditorilor care au
responsabilitatea desfășurării lor, perioada de desfășurare a acestor audituri.
Procedura de audit- va trebui să descrie metoda de audit folosită, calificarea cerută
auditorilor, modalitatea comunicării rezultatelor auditurilor către conduceree, etc.

Se recomanda ca auditurile SMM sa fie realizate periodic pentru a determina daca sistemul
este conform masurilor planificate si este corect implementat si mentinut.
Auditurile SMM pot fi realizate de membri ai personalului organizatiei si/ sau de
participanti externi alesi de organizatie. In toate cazurile, se recomanda ca persoana(persoanele)
care efectueaza auditul sa o poate face in mod obiectiv si impartial si sa aiba instruirea
corespunzatoare.Frecventa auditurilor este determinata de natura activitatilor, in functie de
aspectele si impactul potential asupra mediului.

Principiul 5 - Analiza si imbunatatirea continua

Analiza sistemului de management de mediu

Conducerea organizatiei analizează SMM pentru a asigura continua lui adaptare si


eficienta..
Analiza SMM trebuie sa cuprinda :
• analiza a obiectivelor, tintelor si performantei de mediu;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• constatarile auditurilor SMM;
• evaluare a eficientei acestuia;
• evaluare a oportunitatii politicii de mediu si a necesitatii schimbarilor din cadrul
acesteia avand in vedere si modificarile aparute la nivelul legislatiei specifice;
• modificarea asteptarilor si cerintelor partilor interesate;
• modificari ale produselor sau activitatilor organizatiei;
• descoperiri in stiinta si tehnologie;
• invataminte obtinute din incidentele de mediu;
• preferintele pietei;
• raportarea si comunicarea.

Imbunatatirea continua

Conceptul de imbunatatire continua constă într-o evaluare continua a performantei de mediu a


SMM fata de politicile, obiectivele si tintele de mediu pentru a identifica oportunitatile de
imbunatatire
Procesul imbunatatirii continuă trebuie sa cuprinda urmatoarele actiuni:
♦ identificarea zonelor in care sistemul de management de mediu poate fi imbunatatit
conducand la imbunatatirea performantei de mediu;
♦ determinarea cauzei sau cauzelor de fond ale neconformitatilor sau deficientelor;
♦ elaborarea si implementarea unor planuri pentru actiuni preventive si corective care sa
raspunda acestor cauze;
♦ verificarea eficientei actiunilor preventive si corective;
♦ asigurarea documentatiei necesare pentru orice actiune de imbunatatire a SMM;
♦ realizarea compararii permanente cu obiectivele si tintele de mediu.

Anexa 1.

Colegiul Naţional ………..

Programul de mediu 2017-2018

În urma analizei de mediu efectuate în anul şcolar 2017-2018 au fost stabilite aspectele de mediu
ce urmează a fi luate în considerare în proiectarea şi implementarea programului de mediu.
Activităţile pe care le vom lua în considerare în primul an (pe termen scurt) sunt:

• activităţi ale şcolii desfăşurate în afara ei (activităţi extracurriculare: excursii, înot,


tabere,…)
• schimburi interşcolare (profesori +elevi)
• curăţirea clădirilor- ridicarea gunoiului şi folosirea resurselor
• angajarea de servicii
• protecţia muncii adaptată la laboratoare de specialitate: fizica, chimie, biologie, informatică.
Obiectivele programului de mediu:

• reducerea cantităţii de gunoi menajer


• folosirea economică a consumabilelor
• reducerea consumului de energie electrică

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• promovarea produselor ecologice
• formarea unui comportament eco - conştient
• respectarea regulilor de protecţia muncii.

Obiectiv Activitatea Activităţi Responsa Participanţi Perioada Rezultate


de bază pentru bil aşteptate
realizarea
act. de
bază

Reducerea Separarea Motivarea Ariana Toţi elevii 1.11.2017 – Separarea


cantităţii de deşeurilor elevilor - Văcăreţu şcolii şi 31.05.2018 corectă a
gunoi de hârtie – organizarea echipa de deşeurilor
menajer în clase jocului Liga mediu a de hârtie la
de mediu şcolii nivelul
fiecărei
Elaborarea Camelia - 1.11.2017 clase
şi afişarea Moldovan
instrucţiunil Obţinerea
or de de fonduri
separare a din
deşeurilor valorificare
de hârtie a deşeurilor
de hârtie,
Elevii să Diriginţii şi Toţi elevii An şcolar fonduri ce
separe învăţătorii şcolii 2017-2018 vor utilizate
deşeurile pentru
de hârtie premierea
câştigătorilo
Depozitarea Mihai Administrat An şcolar
r lunari şi
deşeurilor Kulcsar orul şcolii 2017 -2018
finali ai
de hârtie şi
jocului Liga
valorificarea
de mediu
lor
Diminuarea
cantităţii de
gunoi
menajer

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Reducerea Separarea Separarea Mihai Secretare 1.11.2017 – Separarea
cantităţii de deşeurilor deşeurilor Kulcsar 30.08.2018 corectă a
gunoi de hârtie – de hârtie la Contabil şi deşeurilor
menajer în birouri secretariat, administrato de hârtie în
contabilitate r birourile din
, bibliotecă, Bibliotecar
şcoală
sala
profesorală, Directori Diminuarea
birouri cantităţii de
directori Cadre gunoi
didactice menajer

Depozitarea Mihai Administrat 1.11.2017 – Obţinerea


deşeurilor Kulcsar orul şcolii 30.08.2018 de fonduri
de hârtie şi din
valorificarea valorificare
lor a deşeurilor
de hârtie,
fonduri ce
vor utilizate
pentru
premierea
angajaţilor
ce s-au
implicat în
această
activitate

Folosirea Reducerea Utilizarea Cristina Secretar, 1.11.2017 – Reducerea


economică consumului Internet - Rusu tehnician 30.08.2018 consumului
a de hârtie ului pentru calculatoare de hârtie
consumabil pentru transmitere pentru
elor copiator a de copiator cu
informaţii 5%
către alte
şcoli/
instituţii şi
către
angajaţii
şcolii

Folosirea Instalarea Strângerea Mihai Secretar, 1.11.2017 – Existenţa


economică unui loc de hârtiei care Kulcsar bibliotecar 30.08.2018 locului
a depozitare poate fi
consumabil a hârtiei refolosită- Utilizarea
elor folosite pe copii hârtiei pe
o singură eşuate, ambele
copii

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


parte realizate în părţi
număr mai
mare decât Reducerea
este consumului
necesar de hârtie

Folosirea Afişarea Maria Tehnician 1.11.2017 Copierea


economică instrucţiunil Oros hârtiei pe
a or de ambele
consumabil copiere pe părţi
elor ambele
părţi Reducerea
consumului
de hârtie

Folosirea Folosirea Căutarea Mihai administrato 1.11.2017 – Utilizarea


economică de hârtie de oferte de Kulcsar r 30.08.2018 de hârtie
a reciclabilă hârtie reciclabilă
consumabil pentru reciclabilă
elor copiere şi
achiziţionar
ea de hârtie
reciclabilă

Folosirea Folosirea Realizarea Mihai Administrat 1.03.2018 Utilizarea


economică de unei bănci Kulcsar or, tehnician de
a consumabil de date in consumabil
consumabil e ecologice vederea e ecologice
elor obţinerii de (cel puţin 2
consumabil produse)
e ecologice
(se află la
administrat
or, e
reactualizat
a periodic)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Reducerea Scăderea Motivarea Ariana Elevii, 1.11.2017 – Reducerea
consumului consumului utilizatorilor Văcăreţu echipa de 31.05.2018 consumului
de energie de energie – Jocul Liga mediu de energie
electrică electrică în de mediu electrică cu
şcoală 10%
Elevii să Ariana Elevii, 1.11.2017–
închidă Văcăreţu diriginţii / 31.05.2018
ferestrele învăţătorii,
pe timp de echipa de
iarnă, să mediu
stingă
lumina-
atunci când
nu e
necesară,
să reducă
căldura în
sală atunci
când
temperatura
e ridicată

Promovarea Folosirea Realizarea Mihai Administrat 1.03.2018 Existenţa


produselor de produse unei bănci Kulcsar or, tehnician băncilor de
şi serviciilor şi servicii de date in date
ecologice ecologice vederea
achiziţionări Achiziţionar
i de ea de
produse produse
ecologice- ecologie şi
de ex.: angajarea
pentru de firme cu
curăţenie certificat
(se află la ISO 14000,
administrat în condiţiile
or, e în care
reactualizat diferenţa de
a periodic) preţ este
mică.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Realizarea Mihai Administrat 1.04.2018 (achiziţiona
unei bănci Kulcsar or, tehnician rea a cel
de date in puţin unui
vederea produs
angajării de ecologic, la
firme pentru analiza
furnizarea ofertelor
de servicii pentru
ce sunt servicii să
certificate se ţină cont
ISO 14000 şi de
(se află la existenţa/
administrat inexistenţa
or, e certificatului
reactualizat ISO 14000)
a periodic)

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Formarea Organizare Elaborarea Ariana Elevii, 1.11.2017 – Acceptarea
unui a jocului regulament Văcăreţu, echipa de 31.05.2018 ridicată a
comportame Liga de ului de joc mediu, obiectivelor
nt eco - mediu Mihai administrato de mediu
conştient Planificarea Kulcsar r, personal de către
evaluatorilo de îngrijire, elevi şi
r diriginţi/ profesori;
Rezolvarea învăţători
Economisir
contestaţiilo ea energiei;
r
Reducerea
Stabilirea şi
câştigătorilo separarea
r lunari + deşeurilor
premierea de hârtie;
lor
Clase mai
Stabilirea curate
câştigătorilo
r finali +
premierea
lor

Monitorizar
ea
consumului
de energie
şi a
cantităţilor
de deşeuri
de hârtie
colectată

Formarea Organizare Realizarea Maria Tehnician, 1.03.2018 Elevii


unui a de unei bănci Oros diriginţi manifestă
comportame activităţi de date cu grijă faţă de
nt eco - extraşcolar firme de mediul
conştient e, transport ce înconjurător
schimburi utilizează . Activităţile
inter- mijloace de extraşcolar
şcolare transport ce e şi
care să nu schimburile
poluează inter-
contribuie mediul şcolare vor
la formarea

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


unui Pregătirea Cristina Elevi, 10.01.2018 include cel
comportam elevilor Nistor diriginţi, puţin 3
ent eco - pentru învăţători acţiuni de
conştient la practicarea ecologizare
elevi civilizată a a unui
turismului perimetru în
prin care se vor
elaborarea desfăşura/
unui cod de de ocrotire
conduită în a florei şi
vederea faunei.
protejării
mediului pe Existenţa
perioada codului de
desfăşurării conduită
excursiilor, pentru elevi
vizitelor/ în vederea
schimburilor practicării
inter – civilizate a
şcolare turismului

Pregătirea Monica Elevi, 19.03.2018 Prezentare


şi Cotul, diriginţi, a a cel
prezentarea învăţători iunie 2018 puţin un
de proiecte/ Ariana spectacol
spectacole Văcăreţu sau proiect
ce au ca ce are ca
tematică tematică
mediul mediul

Respectare Elaborarea, Camelia Profesorii 15.11.2017 Existenţa


a regulilor afişarea şi Moldovan de fizică, (elaborarea regulilor de
de protecţia monitorizar chimie, şi afişarea) protecţia
muncii ea informatică, muncii în
respectării biologie 16.11.2017 fiecare
regulilor de – laborator
protecţia 18.06.2018
muncii în (monitorizar Derularea
laboratoarel ea) întregii
e de activităţi în
specialitate laboratoarel
e de
specialitate
fără
evenimente
cauzate de
nerespectar

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


ea regulilor
de protecţia
muncii

Monitorizarea şi evaluarea programului de mediu

Monitorizarea este realizată de echipa de mediu a şcolii. Se vor organiza întâlniri lunare în
vederea prezentării stadiului în care se găseşte fiecare activitate a programului de mediu.
În cazul în care apar probleme în derularea activităţilor, echipa de mediu va încerca să
găsească soluţii la problemele apărute. În condiţiile în care echipa de mediu nu reuşeşte
să identifice soluţii, echipa de mediu va cere sprijinul Consiliului de Administraţie.

Evaluarea programului se va realiza la încheierea lui (1.09.2018), prin analizarea


raportului dintre rezultatele aşteptate şi cele obţinute şi prin realizarea auditului de mediu.

Întocmit,
Echipa de mediu: ..............................................................................

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Implementarea unui SMM

Definiția SMM după standardul ISO 14001 este:


”component a sistemului de management general care include structura organizatorică,
activitățile de planificare, responsabilitățile, practicile, procedurile, procesele și resursele
pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analiza și menținerea politicii de mediu”
SMM este un sistem complex care are in centru politica de mediu.

Domeniul de aplicare a unui sistem de management de mediu.


Organizatii interesate in aplicare

Un astfel de sistem de management al mediului poate fi aplicat acelor activitati si


,,aspecte de mediu‘’ pe care organizatia le poate controla si influenta. Un astfel de sistem de
management trebuia sa indeplineasca o serie de cerinte astfel incat el sa permita organizatiei
care-l aplica sa-si formuleze politica si obiectivele de mediu in contextul respectarii
prevederilor legislative si tinand seama de datele referitoare la impactele semnificative ,,ale
activitatii sale‘’ asupra mediului. Un astfel de sistem de management al mediului este
aplicabil oricarei organizatii care doreste:
a) sa transpuna in practica , sa mentina si sa imbunatateasca un system de management
de mediu;
b) sa se asigure de conformitatea cu politica de mediu pe care a declarat-o;
c) sa demonstreze aceasta conformitate altora;
d) certificarea / inregistrarea sistemului de management de mediu de catre un
organism exterior;
e) sa realizeze o autoevaluare si o declarare a conformitatii cu Standardul International
ISO 14000.

Cerinte ale sistemului de management al mediului


Cerinte generale
Orice organizatie interesata in introducerea unui sistem de management al mediului
trebuie sa indeplineasca un set de cerinte pe care le vom prezenta in
continuare.Implementarea unui sistem de management de mediu are ca obiectiv imbunatatirea
performantei de mediu. Este necesar ca organizatia sa analizeze periodic si sa evalueze
sistemul de management de mediu
pentru a identifica oportunitatile de imbunatatiri suplimentare ale performantei de mediu.
Sistemul de management de mediu furnizeaza un mecanism structurat pentru obtinerea unei
imbunatatiri continue al carui ritm si intindere se determina de catre organizatie in functie de
contextul economic si de alte circumstante. Desi este posibila o imbunatatire a performantei
de mediu ca urmare a abordarii sistematice, ar trebui sa se inteleaga ca sistemul de
management de mediu este un instrument de lucru care permite organizatiei sa atinga si sa
controleze sistematic nivelul performantei de mediu pe care si-l fixeaza. Stabilirea si
functionarea unui sistem de management al mediului nu determina in mod necesar prin el
insusi o reducere imediata a unui impact asupra mediului. O organizatie are libertatea si
flexibilitatea sa defineasca limitele de aplicare si poate opta pentru implementarea sistemului
in intreaga organizatie sau in anumite unitati operationale ale sale, sau in activitati specifice.
In cele ce urmeaza vom prezenta cerintele pentru un sistem de management de mediu
bazate pe procesul ciclic si dinamic “planificare , implementare, verificare si analiza “.

Sistemul permite unei organizatii :

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


a) Să stabilească, să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească un sistem de
management de meediu
b) sa stabileasca o politica de mediu corespunzatoare ;
c) să se asigure de conformitatea cu politica de mediu declarată
d) sa identifice aspectele de mediu care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile
sale, existente, anterioare sau planificate, pentru a determina impactul semnificativ
asupra mediului;
e) sa identifice prevederile relevante de ordin legislativ si reglementar;
f) sa identifice prioritatile si sa fixeze obiective si tinte de mediu corespunzatoare;
g) sa stabileasca o structura si unul sau mai multe programe pentru a pune in practica
politica si pentru a-si atinge obiectivele si tintele fixate;
h) sa faciliteze activitatile de planificare, control, monitorizare, actiuni corective, audit si
analiza pentru a se asigura ca politica de mediu este respectata si sistemul de
management de mediu ramane corespunzator;
i) sa fie capabila sa se adapteze la schimbari
j) Să demonstreze conformitatea cu ISO 14001 prin:
• Realizarea ueni autoevaluări şimn autodeclaraţii sau
• Urmărirea confirmării de către părţile interesate în organizaţie, cum sunt
clienţii, a conformării sale sau
• Urmărirea confirmării de către o parte externă a autodeclaraţiei sale sau
• Urmărirea certificării/înregistrării sistemului său de management de mediu de
către o organizaţie externă.
Standardul ISO 14001, defineşte cerinţele generale ale sistemului de management de mediu:
Organizaţia trebuie să stabilească, să documenteze, să implementeze, să menţină şi să
îmbunătăţeasscă în mod continuu sistemul de management de mediu in conformitate cu
cerinţele acestui standard internaţional şi să determine modul în care va îndeplini aceste
cerinţe.Organizaţia trebuie să definească şi să documenteze domeniul sistemului său de
management de mediu.

Principiul de bază căruia I se subordonează cerinţele standardului ISO 14001 este


principiul Deming, prin care se asigură îmbunătăţirea continuă a sistemului.
Schemtic acest principiu se poate reprezenta astfel:

A P
Analiza Politica de mediu
managementului planificare

Verificare şi acţiune Implementare şi


corectivă funcţionare
C D

• P = plan = planificare
- Definirea politicii de mediu
- Planul de acţiune şi demararea introducerii Sistemului de Management de Mediu
- Identificarea celor mai importante efecte de mediu
- Cerinţele legale

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


- Definirea obiectivelor de atins
- Definirea programului de management de mediu

• D = do = acţiune
- Introducerea SMM-ului
- Structura organizatoricã şi responsabilitate
- Formare, sensibilizare şi competenţã
- Comunicare
- Documentaţia SMM
- Gestionarea documentaţiei
- Gestionarea funcţionãrii
- Prevenirea şi pregãtirea pentru situaţiile de urgenţã

• C = check = controlare
- Control intern
- Supraveghere şi mãsurare continuã
- Neconformitate, acţiuni de corectare şi prevenire
- Înregistrãri
- Audit SMM

• A = act = ameliorare
- Un ciclu de ameliorare/îmbunãtãţire continuu
- Verificarea direcţiunii
- Declaraţia de mediu
- Verificare şi certificare

Organizatoric și operațional parcurgerea acestor faze presupune următorii pași:

Pasul 1: pregătirea în vederea construirii SMM


• Stabilirea importanței și necesității implementării unui SMM
• Asigurarea suportului necesar( sprijinul total al conducerii)
• Sensibilizarea personalului
• Stabilirea zonei de aplicare si a nivelului de profunzime a SMM
• Definirea politicii de mediu

Pasul 2 : realizarea analizei inițiale de mediu


• Stabilirea cadrului legislative
• Inventarierea și examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management
de mediu
• Inventarierea aspectelor de mediu și identificarea celor semnificative
• Analiza punctelor slabe și forte

Pasul 3 :construirea și implementarea sistemului


• Realizarea unui plan de acțiune
• Dezvoltarea strategiei de implementare

Pasul 4: protejarea și imbunătățirea sistemului


• Audit intern
• Analiză efectuată de către conducere

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Planuri de imbunătățire

Pasul 1: Pregătirea în vederea construirii SMM

Pregătirea constă în clarificarea următoarelor aspecte:


• Care este importanța pentru organizație a introducerii SMM și care sunt
principalele nevoi la care acest sistem de management va trebui să răspundă
• Există un suport sufficient la nivelul organizației (implicarea conducerii,
resurse financiare, umane, logistice) pentru finalizarea in bune condiții a
proiectului?
• Personalul (inclusiv conducerea) este conștient de consecințele introducerii
unui SMM în organizație ?
• Au fost clar stabilite zona și nivelul de aplicare ale SMM ?
După clarificarea acestor aspectee se poate trece la primul pas în construirea
sistemului elaborarea politicii de mediu a organizației.

Stabilirea importanței și necesității implementării unui SMM

Motivarea deciziei de implementare a unui SMM

1.Motive economice
Prin rationalizarea si economisirea materiilor prime, a apei si a energiei si prin
reciclare se pot reduce costurile si se pot identifica alte posibilitãti de economisire. Reducerea
volumului si gradului de toxicitate a deseurilor, apelor reziduale si a emisiilor de gaze nu
numai cã ajutã mediul, dar mai reduce numãrul amenzilor si costurile asociate (curãtire si
neutralizarea deseurilor).

2. Relatia cu autoritãtile
Într-un viitor apropiat statul va recompensa voluntariatul în protectia mediului si va
oferi avantaje administrative întreprinderilor active în acest sens. Un SMM va ajuta la
acordarea de împrumuturi sau va usura accesul la resurse. SMM va permite sã se pregãteasca
din timp pentru schimbãrile economice si administrative din viitor si sa ajute la conformarea
regulamentelor.

3. În pas cu viitorul
Cu timpul tot mai multe institutii si întreprinderi mari vor cere de la furnizorii lor sã-si
demonstreze metodele cu care protejeazã mediul înconjurãtor.Pentru a rãmâne competitivi
trebuie ca organizatiile sa se conformeze acestor reguli.

4. Segmente noi de piatã


Numãrul consumatorilor eco-constienti este în continuã crestere. Segmentul "verde" al
pietii devine din ce în ce mai mare.

5. Valoarea pe piatã a întreprinderii


În caz de fuziune, achizitionare sau vânzare un sistem de management de mediu
(SMM) functional creste valoare întreprinderii. În plus, valoarea întreprinderii depinde si de
imaginea de întreprindere eco-constientã.

6. Modernizarea managementului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Un sistem de management de mediu, la fel ca si celelalte sisteme de management va
permite controlul cu eficacitate datele importante si actuale ale întreprinderii; cu ajutorul
acestora se pot strânge toate documentele necesare pentru o comunicare bunã cu diferiti
actori (colegi, parteneri de lucru).

7. Calitatea serviciilor si produselor


Managementul si protectia mediului sunt factori importanti pentru managementul
calitãtii. Ele se completeazã si devin tot mai mult o parte integrantã a cerintelor impuse de
clienti.

8. Inovatia
Mãsurile luate de întreprindere, initiativele care vin sã îmbunãtãteascã efectul de
mediu rezultã în reactii, într-un comportament nou.

9. Lumea institutiilor financiare si a societãtilor de asigurare


Un SMM ajutã la obtinerea unor servicii bancare si de asigurare mai bune. În caz de
accident de mediu, o întreprindere care poate sã dovedeascã cã a avut o politicã de prevenirea
a accidentelor de acest fel, va fi evaluatã mai avantajos.

10. Motivarea angajatilor


Un SMM bazat pe participarea angajatilor are un efect stimulativ si pozitiv asupra
muncitorilor, care se identificã mult mai usor cu un angajator care este bine cunoscut pentru
metodele sale eco-constiente.

11. Sãnãtatea dvs. si sãnãtatea publicã


Însusirea unei atitudini responsabile fatã de produsele si procesele de productie
periculoase/nocive permite îmbunãtãtirea conditiilor de muncã in întreprindere si a mediului
înconjurãtor.

12. Stil de viatã


Un SMM ajutã la o coabitare mai armonioasã cu mediul. El permite evitarea situatiilor
de conflict, favorizeazã formarea unei atitudini pro-active si ajutã la realizarea unei
comunicatii transparente.

13. Copii nostri si dezvoltarea durabilã


Pentru ca activitatea economicã sã nu fie orientatã numai pe profit, ci sã mai ajute si la
prezervarea si îmbunãtãtirea calitãtii vietii pentru generatiile viitoare, trebuie sã avem o
atitudine mai responsabilã fatã de utilizarea resurselor naturale si a materialelor poluante.

Motivele care pot determina o organizație care funcționează în România să ia


hotărârea implementării unui SMM sunt specifice:
• Accentual tot mai mare pus pe problemele de mediu în timpul și după procesul
de privatizare;
• Importanța unei gestionări cât mai adecvate a aspectelor de mediu în condițiile
creșterii costurilor și investițiilor în acest domeniu;
• Argument de competitivitate în condițiile creșterii cererii venind de la clienții
din Europa de vest, SUA, Asia etc.
• Nevoia de a corecta imaginea de mediu negativă reflectată prin mass-media din
România și din străinătate;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Riscul mare de mediu datorat tehnologiilor învechite și legislației în continuă
modificare;
• Contracararea lipsei de transparență în relațiile organizațiilor românești cu
autoritățile centrale și locale de mediu.

Asigurarea sprijinului necesar


Sprijinul acordat din partea:
• Conducerii
• Salariaților
• Financiar
• Logistic.
Sprijinul conducerii- presupune voința managerială, tenacitatea, uneori sacrificii și
multe decizii operative care implică oameni, bani și mijloace materiale.

Sprijinul salariaților- necesar in principal în faza de construire și implementare a


SMM. In faza de funcționare a SMM, fiecare persoană va avea rolul ei bine stabilit
într-un angrenaj extrem de complex.
Sprijinul financiar- pentru SMM sunt necesare trei tipuri de cheltuieli majore:
• Cheltuieli de construire, implementare și certificare a sistemului;
• Cheltuieli de funcționare și întreținere a sistemului;
• Cheltuieli necesare asigurării conformității și realizării îmbunătățirii continue.

Cheltuieli de construire, implementare și certificare a sistemului cuprind următoarele


tipuri de cheltuieli:
• Salariile personalului detașat sau angajat în echipa de implementare:
• Costuri generale pe durata implementării (materiale, rechizite, chirii, energie, servicii
etc.)
• Costuri aferente asistenței externe de specialitate (instruire, consultanță, elaborarea
analizei inițiale de mediu și a preauditului de certificare etc.)
• Costuri pentru certificare.
Cheltuieli de funcționare și întreținere a sistemului cuprind:
• Salariile personalului din compartimentul de protecția mediului:
• Costuri generale pe durata funcționării (materiale, rechizite, chirii, energie, servicii
etc.)
• Costuri pentru audituri de terță parte și pentru reînnoirea certificării.
Cheltuieli necesare asigurării conformității și realizării îmbunătățirii continue- sunt
acele cheltuieli :
• destinate rezolvării problemelor de mediu care reprezintă neconformități,
• pentru elaborarea planurilor de prevenire și intervenție în situații de funcționare
anormală
Aceste cheltuieli cuprind:
• achiziționarea de echipamente pentru reducerea poluării
• realizarea de lucrări specifice pentru protecția mediului etc.
Sprijinul logistic- constă în asigurarea spațiilor și dotărilor necesare desfășurării
corespunzătoare a activității membrilor echipei de implementare și a consultanților externi,
atunci când se apelează la aceștia.

Sensibilizarea personalului- este necesară pentru diminuarea rezistenței la schimbare si


pentru a câștiga colaborarea personalului.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Această acțiune constă în:
• prezentarea in fața angajaților a tuturor schimbărilor introduse de SMM conform ISO
14001 ( schimbări în funcționarea organizației si in activitatea curentă a angajatului)
• obținerea unui acord formal din partea angajatului
• implicarea angajatului în activitățile SMM.
Instrumente de sensibilizare a angajaților:
• comunicarea directă, sinceră, în termeni simpli
• argumentarea in stil convingător
• comunicarea efectelor pozitive.

Stabilirea zonei și a nivelului de aplicare

Conducerea organizației va defini și va comunica cu claritate care dintre activitățile,


procesele sau serviciile sale vor intra sub incidența SMM.
Limitele zonei și nivelele de aplicare vor fi determinate și de răspunsurile la întrebările
formulate în standardul ISO 14001:
• asupra căror activități, servicii, procese, organizația exercită sau poate exercita
o influență directă?
• Căror impacturi de mediu rezultând din aceste activități, organizația va trebui
să acorde o atenție deosebită?
• Până la ce nivel de profunzime organizația poate interveni asupra aspectelor
reținute?

Definirea politicii de mediu


Funcțiile majore ale politicii de mediu:
• În interiorul organizației: să determine direcția de dezvoltare în domeniul protecției
mediului
• În exteriorul organizației: să arate părților interesate atenția pe care organizația o
acordă aspectelor de protecția mediului.

Cine elaborează politica de mediu?


Politica trebuie elaborată de către directorul general sau de președintele organizației.

Cum se elaborează politica de mediu

Politica de mediu trebuie să conțină cel puțin trei elemente:


• Angajamentul de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării
• Angajamentul privind respectarea reglementărilor și a altor cerințe obligatorii
• Un cadru pentru stabilirea și analiza obiectivelor și a țintelor de mediu.
Pe lângă aceste angajamente obligatorii , conducerea poate aborda și alte angajamente:
• Diminuarea impacturilor negative asupra mediului ale tuturor activităților noi
• Prevenirea poluării, reducerea deșeurilor și consumurilor de materii prime,
carburanți, energie
• Recuperarea și reciclarea deșeurilor
• Stabilirea unor proceduri de evaluare a performanțelor de mediu
• Urmărirea unei dezvoltări durabile etc.

Politica de mediu trebuie să fie:


• Scrisă, implementată, actualizată și comunicată personalului

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Adoptată la nivelul conducerii de vârf
• Disponibilă pentru public.

După formularea politicii organizația poate iniția o evaluare a acesteia:


1. Politica este adecvată activităților, produselor și serviciilor sale?
2. Politica reflectă corect valorile și principiile fundamentale ale organizației?
3. Politica prevede fixare de obiective și ținte de mediu?
4. Politica este acceptată de conducerea organizației la nivelul cel mai inalt?
5. Politica implică o supraveghere a tehnologiilor utilizate și a practicilor de management
de mediu ale organizației?
6. Politica include angajamente privind îmbunătățirea continuă, prevenirea poluării,
respectarea reglementărilor, luarea în considerație a așteptărilor părților interesate?
7. A fost desemnată o persoană pentru supravegherea și implementarea acestei politici?
Dacă da, a fost această persoană investită cu autoritatea necesară?

Realizarea analizei inițiale de mediu (AIM)


Ce conține AIM:
• Studiu de impact/bilanț de mediu 45 %
• Studiu de risc/ pericol 25 %
• Studiu privind gestiunea deșeurilor 15 %
• Alte studii 15 %

Ce este și ce nu este AIM


Ce este AIM Ce nu este AIM
Este un instrument folosit la construirea unui Nu este un document obligatoriu conform
SMM conform ISO 14001, Ajută la stabilirea ISO 14001. Nu are o structură impusă. Nu
aspectelor semnificative de mediu este : un studiu de impact, un bilanț de mediu,
un studiu de risc, o analiză privind gestiunea
deșeurilor
Este un studiu care prezintă situația de mediu Nu este un studiu predictiv
a unei anumite organizații, la un moment dat.
Este un studiu obiectiv.
Este un document pe baza căruia sa se poată Nu este o analiză care să stabilească și să
concepe si pune in aplicare programe de propună soluții pentru problemele de mediu
mediu ale organizației

Conținutul unui AIM

Cap.I-Prezentarea generală a organizației, a activităților și produselor sale

1.1 statutul organizației


1.2 prezentarea organizației:activități, produse , servicii
1.3 planuri detaliate referitoare la amplasament, procese instalații
1.4 istoricul amplasamentului

Cap.II- Caracterizarea amplasamentului organizației


2.1 localizare

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


2.2 aspecte geologice și hidrogeologice
2.3 aspecte hidrologice
2.4 aer
2.5 aspecte climaterice
2.6 flora, fauna
2.7 aspecte peisagistice
2.8 căi de acces, rețele publice

Cap III- Utilități și materii prime


3.1 energie
3.1.1 tipuri de energie utilizată
3.1.2 consumuri și destinații
3.1.3 reglementări, aprobări, contracte
3.1.4 controlul consumurilor
3.2 apă
3.2.1 surse de alimentare
3.2.2 consumuri și destinații
3.2.3 reglementări, aprobări, contracte
3.2.4 controlul consumurilor

3.3 materii prime


3.3.1 natura acestora
3.3.2 consumuri,destinații, depozitare, durată
3.3.3 reglementări, aprobări, contracte
3.3.4 controlul consumurilor
Cap IV- Planificarea produselor, proceselor de producție

4.1 produse
4.1.1 tipuri de produse
4.1.2 cantități
4.1.3 proiectarea unor produse ecologice
4.2 procese de producție
4.2.1 descrierea proceselor
4.2.2 tipuri de tehnologii (poluante/nepoluante)

Cap.V-Factori de impact
5.1. in condiții de funcționare normală
5.1.1aer
5.1.2 ape de suprafață
5.1.3 ape subterane
5.1.4 sol/subsol
5.1.5 ecosistem
5.1.6 peisaj
5.1.7 alți factori fizici care provoacă disconfort( deșeuri, zgomot, vibrații, miros…)
5.2 în condiții de funcționare anormală
5.2.1 identificarea riscurilor
5.2.2 stabilirea factorilor de impact
5.2.3 proceduri, programe, reglementări
5.2.4 controlul riscurilor
5.2.5 măsuri de intervenție în caz de accident

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Cap.VI- Informare, formare, comunicare
6.1 internă
6.2 externă
6.2.1 furnizori ( subcontractanți)
6.2.2 alte părți interesate

Stabilirea cadrului legislativ

Standardul ISO 14001 prevede realizarea unei proceduri pentru identificarea și accesul
la prevederile legale și alte cerințe.
Se recomandă crearea unei baze de date cu următorul conținut:
• legi referitoare la mediu
• legi privind alte domenii, dar care conțin și prevederi referitoare la mediu
• Hotărâri de Guvern, ordonanțe, Ordine ministeriale, alte documente care vin in
completarea și aplicarea legilor și a angajamentelor internaționale asumate.
• Acorduri, tratate, convenții, protocoale internaționale la care Romania a
subscris și care vizează mediul sau organizația,
• Reglementări specifice activităților organizației
• Reglementări specifice produselor sau serviciilor organizației,
• Reglementări specifice domeniului din care face parte organizația
• Autorizații, licențe, permise
• Cerințele standardului ISO 14001.

Inventarierea și examinarea tuturor procedurilor și practicilor de management


de mediu existente în organizație

Vor trebui colectate și analizate informațiile referitoare la:


• Organizarea activității de supraveghere și control de mediu a organizației
• Proceduri, instrucțiuni de utilizare, programe de intervenție în domeniul mediului
• Reclamații, penalități de mediu
• Incidente sau accidente de mediu produse în trecut
• Regulamente interne
• Altele.
Informațiile vor fi culese din următoarele surse:

• Proceduri și regulamente de funcționare existente


• Fișe de recepție, control, expediție, registre de urmărire, alte înregistrări existente
• Interviuri cu membrii conducerii
• Acorduri, autorizații, permise de mediu
• Procese verbale ale inspecțiilor APM sau ale altor organisme abilitate
• Buletine de analiză și măsurători
• Alte documente relevante, inclusiv chestionare, anchete etc.

Inventarierea aspectelor de mediu și identificare celor semnificative

Vor fi inventariate și analizate următoarele aspecte:

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Cauza, natura și ordinul de mărime privind: emisiile de gaze în apă și aer,
zgomotul, vibrațiile, mirosurile, fluxurile de deșeuri etc.
• Cauza, natura și intensitatea oricărei poluări a solului și apelor subterane
• Consumul de energie, materii prime și alte materiale
• Prezența,modul de folosire, depozitarea, manevrarea, transportul deșeurilor
comune și a celor periculoase
• Existența, localizarea, intensitatea surselor de radiații
• Aspecte care se află la granița cu problematica privind siguranța și sănătatea
salariaților
• Alte aspecte sau pericole potențiale de mediu.

Din punctul de vedere al funcționării vor fi analizate:


• Procesele organizației în condiții normale de funcționare
• Procesele organizației în condițiile anormale de funcționare( pornirea sau
oprirea unor utilaje speciale, a centralei termice etc, operațiuni de testare după
reparații capitale, operațiuni speciale de întreținere etc.)
• Opriri predictibile, pentru situații de urgență sau calamități.
Surse de informare:
• Documentația din dosarul pentru obținerea acordului/ autorizației de mediu
• Procese verbale ale inspecțiilor efectuate de APM și de alte organisme cu rol
de control și verificare abilitate
• Fișe de analiză, măsurători, înregistrări sistematice sau ocazionale
• Alte documente relevante ( de ex: proceduri, regulamente interne, planuri și
programe de prevenire și/sau intervenție)

Construirea și implementarea SMM


Stabilirea obiectivelor și țintelor de mediu

Cum se stabilesc efectiv obiectivele și țintele?


1. Se listează toate angajamentele/țelurile conținute în politica de mediu
2. Fiecărui angajament/țel de pe această listă i se atașează unul sau mai multe obiective
care să conducă la îndeplinirea sa. Aceste obiective trebuie să fie realiste, accesibile
salariaților etc.
3. fiecărui obiectiv i se atașează una sau mai multe ținte care să fie atinse într-o perioadă
de timp stabilită. Aceste ținte este recomandabil să fie perfect delimitate și măsurabile.
4. După stabilirea obiectivelor și țintelor se recomandă ca organizația să definească un
sistem de indicatori măsurabili ai performanței de mediu.

Elaborarea programului de management de mediu


Pentru aceasta se parcurg următorii pași:

Document Politica Analiza inițială

Direcții prioritare Aspecte semnificative


de acțiune de mediu
Ce oferă

Ce rezultă OBIECTIVE

Obiectiv 1 Obiectiv 2 Obiectiv p

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


…………..

Programe

Implementarea și funcționarea SMM


Toate aceste aspecte sunt precizate în cap 4.4 Implementare și funcționare – ISO
14001
• 4.4.1 structură și responsabilitate
• 4.4.2 instruire, sensibilizare și competență
• 4.4.3 comunicare
• 4.4.4 documentația sistemului
• 4.4.5 controlul documentelor
• 4.4.6 control operațional
• 4.4.7 pregătire pentru situații de urgență și asigurarea capacității de răspuns

Aceste aspecte au fost detaliate în capitolul anterior.

Procedurile sistemului de management de mediu

Cum să stabilim procedurile sistemului

Stabilirea procedurilor depinde în principal de metoda adoptată pentru a răspunde cerințelor


standardului ISO 14001și de relația dintre SMM și alte sisteme de management.

A1 metoda adoptată:
• Stabilirea unor proceduri care să răspundă direct cerințelor din standard sau
• Stabilirea unor proceduri care să se bazeze pe analiza proceselor.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


A2 relația SMM cu alte sisteme de management- SMM independent, semiintegrat sau
integrat- procedurile pot fi deloc, parțial sai total incluse în procedurile celorlalte sisteme de
management.

Stabilirea unor proceduri care să răspundă direct cerințelor din standard

Cerințele standardului ISO 14001 privind documentarea elementelor SMM

Elementele SMM Natură document Tip/titlu document Observații


prevăzute în
standardul ISO
14001
4.2 Politica Manual Capitol în manual
Declarație de angajament din
partea direcției
4.3.1 Aspecte de Procedură Identificarea aspectelor de
mediu mediu
4.3.2 Prevederile Procedură Prevederi legale și alte
legale și alte cerințe cerințe
4.3.3 Obiective Procedură Stabilirea și menținerea Opțională
generale și obiectivelor generale și
obiective specifice specifice de mediu
Inregistrare Lista obiectivelor generale și Sta la baza
specifice elaborării
programului de
management de
mediu
4.3.4 Program(e) de Inregistrări Program de management de Actualizate și
management de mediu adaptate în cazul
mediu modificării
activității sau a
unor noi proiecte
Concluziile analizei
efectuate de conducere
4.4.1Structură și Inregistrări Lista cu funcții și
responsabilitate responsabilități
Organigramă
Instrucțiuni Fișe de post
4.4.2 instruire, Proceduri Stabilirea și realizarea
sensibilizare și programului deinstruire
competență Inregistrări Lista necesităților de
formare
Program de curs
Fișă de prezență
Fișă de evaluare
Instrucțiuni Metode de evaluare a Pe bază de criterii
nivelului de instruire de competență
Metodă și grilă de abilitare a
personalului pe funcții și
competențe

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


4.4.3 comunicare Proceduri Asigurarea comunicării
interne
Comunicarea externă,
analiza și prelucrarea
solicitărilor externe
Analiza și prelucrarea
solicitărilor personalului și
redactarea răspunsurilor
Integistrări Listă de solicitări și
răspunsuri
Fișă de identificare a
solicitărilor
Decizie privind oportunitatea
comunicării externe
4.4.4 documentația Manual Prezentarea structurii Trebuie să conțină
sistemului de documentelor indicații privind
management accesul la
documentația
conexă
4.4.5 controlul Procedură Controlul documentelor
documentelor Inregistrare Liste de documente cu Proceduri,
indicii în vigoare instrucțiuni,
înregistrări, moduri
de operare
4.46 control Proceduri Aspecte semnificative de Identificabile și
operațional mediu controlabile de
către organizație
Suplinirea lipsei unor
proceduri
Instrucțiuni Plan de informare privind
obligațiile colaboratorilor
externi
Contract
Înregistrări Lista(afișată) a regulilor de
intervenție
Lista instrucțiunilor de
folosire a modurilor de
acțiune legate de aspectele
semnificative de mediu
4.4.7 pregătire Proceduri Identificare accidentelor
pentru situații de esențiale
urgență Prevenirea apariției
accidentelor
Mod de intervenție în cazul
producerii unor accidente
Controlul situațiilor de
urgență
Moduri de Moduri de operare pentru
operare diferite tipuri situații de

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


urgență
Înregistrări Program de teste pentru
verificarea procedurilor
Inventarul
accidentelor/incidentelor
produse
Rapoarte asupra testelor
efectuate
4.5.1 monitorizare Proceduri Efectuarea măsurărilor Cine, cum, cu ce
și măsurare măsoară?
Etalonarea și întreținerea Această procedură
aparatelor nu este cerută în
mod special de ISO
14001 dar este
preluată din ISO
9000
Evaluarea periodică a
conformității
Instrucțiuni Program de monitorizare
Moduri de Sistem de colectare a datelor
operare Analiza obiectivelor și a
reglementărilor
Înregistrări Fișe conținând rezultatelor
măsurărilor
4.5.2 Proceduri Tratarea și analizarea
neconformitate, neconformităților
acțiune corectivă și Definirea responsabilităților
acțiune preventivă și autorității
Acțiuni corective și
preventive
Inregistrare Fișe privind evoluția tratării
neconformităților
4.5.3 Întregistrări Proceduri Identificarea, păstrarea și
eliminarea înregistrărilor
Înregistrări Lista diverselor înregistrări Se recomandă
cu indicarea duratei de păstrarea cât mai
păstrare a fiecăreia îndelungată a
rezultatelor
măsurătorilor
privind calitatea
apei, solului,
aerului, etc
4.5.4 auditul Procedură Elaborarea auditului SMM
sistemului de Înregistrări Program de audit
management de Raport de audir
mediu
4.6 analiză Procedură/manual Organizarea analizei ISO 14001 nu
efectuată de efectuate de conducere prevede în mod
conducere expres o astfel de
procedură.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Principalele
elemente pot fi
introduse și în
manual
Înregistrare Proces-verbal privind analiza
conducerii

Stabilirea unor proceduri care să se bazeze pe analiza proceselor

Definirea corectă a unui proces:


• Instalații și echipamente
• Resurse logistice
• Documentație
• Personal
• Autoritate și responsabilități

Exemple de proceduri de mediu si calitate bazate de analiza proceselor:

Indicativ Tipuri de procedură Mediu Calitate


1 Asigurarea securității companiei *
2. Verificarea făcută de conducere și penalități *
3. Aducerea la cunoștința salariaților și obligațiilor *
reglementate
4. Înregistrarea și gestionarea reclamațiilor de mediu *
5. Gestionarea textelor legislative și reglementare și a altor *
cerinte de mediu
6. Gestionarea deșeurilor periculoase *
7. Monitorizarea factorilor de impact *
8. Regulament intern de funcționare a sistemului de *
management de mediu
9 Permis de lucru pe platforma T *
10 Gestiune deșeurilor comune *
11 Identificarea și izolarea produselor neconforme etc. *

Cum se redactează efectiv o procedură


Se cunosc următoarele moduri de redactare:
• Sub formă descriptivă
• Sub formă de schemă logică (logigramă)
• Sub formă mixtă

Redactarea unei proceduri sub formă descriptivă


1. Se stabilește un sumar care, fără a fi impus printr-un document directiv, are, în cele
mai multe cazuri următoarea structură:
• Obiectiv
• Domeniu de aplicare
• Definiții
• Responsabilități
• Documente de referință

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Conținutul procedurii
2. Se dezvoltă fiecare punct al sumarului printr-o descriere succintă, dar clară. Acolo
unde este cazul, această descriere va conține nume de persoane, responsabilități,
termene, documente complementare, alte informații și precizări necesare unei perfecte
înțelegeri și aplicări a procedurii de către salariații vizați
3. Se atașează procedurii date de identificare și alte elemente necesare unei ușoare
urmăriri, arhivări, recunoașteri, comunicări: titlu, indicativ, indice de
revizie/completare, număr total de pagini, numărul paginii curente, restricții de
circulație/folosire.

Exemplu:

D Procedură de comunicare PPM023


Indice Pag./nr
B 1/4

Sumar
1. Obiectiv
2. Domeniu de activitate
3. Definiții
4. Responsabilități
5. Documente de referință
6. Conținutul procedurii
6.1 Organizare
6.2 Comunicare internă
6.2.1 Programul de management de mediu
6.2.2 Analiza efectuată de conducere
6.2.3 Analiza efectuată de comitetul director
6.2.4 Analiza efectuată de comitetul de protecția mediului
6.2.5 Comunicare cu alte compartimente

Data Indice Pagini Natura Redactat Controlat Aprobat


modificării
27.03…. A Versiunea C. Ionescu M. V. Enescu
inițială Popescu
04.08…. B Toate S-a adăugat C. Ionescu M. V. Enescu
programul Popescu
de
management
de mediu

Atenție document cu regim special Copia nr.


Activitate Serviciu

1. Obiectiv
Această procedură permite explicarea modului in care se realizează comunicare
internă în domeniul mediului în organizația noastră

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


2. Domeniul de aplicare
Această procedură este aplicabilă la nivelul întregii noastre organizații

3. Definiții
Parte interesată…….
SMM…….
PMM- Program de management de mediu……
4. Responsabilități
Departamentul de asigurarea calității și protecția mediului răspunde de urmărirea
aplicării acestei proceduri.
5. Documente de referință
Următoarele capitole ale standardului ISO 14001
• Cap.4.4.3.Comunicare
• Cap 4.4.1 Structură și responsabilitate
• Cap.4.4.6 Control operațional
• Cap.4.6 Analiza efectuată de conducere
6. Conținutul procedurii
6.1 Organizare
Organizarea companiei D este prezentă în organigramele care sunt ținute la zi
și difuzate de către Directorul Resurse Umane
Fiecare funcție a acestei activități este definită în așa fel încât să rezulte clar
care sunt legăturile ierarhice și responsabilitățile fixate pentru exercitarea ei
6.2 Comunicare internă
6.2.1 Programul de management de mediu (PMM)
Departamentul de asigurarea calității și protecția mediului elaborează în
fiecare an un PMM care este aprobat de Directorul General. Acest PMM este
editat într-un număr convenit de exemplare și distribuit persoanelor stabilite și
menționate în manualul de mediu. Programul este revizuit și reactualizat pe
măsură ce acțiunile prevăzute avansează sau o dată cu apariția unor proiecte
noi sau modificate.

6.2.2Analiza efectuată de conducere

Această analiză este inițiată în fiecare an de responsabilul cu protecția


mediului. Participanții la această analiză sunt membrii comitetului de direcție și
membrii departamentului de protecția mediului.
Raportul final al analizei prezintă starea sistemului de management de
mediu în momentul realizării ei, eventuale abateri și/sau îmbunătățiri constante
Membrii acestei comisii se reunesc cel puțin odată pe an pentru a trece
în revistă starea SMM, pentru a se asigura că el este în continuare adecvat
realizării obiectivelor propuse, că funcționează și este eficient.
La sfârșitul acestei reuniuni, Directorul de Mediu redactează un proces-
verbal care se difuzează participanților.

6.2.3 Analiza efectuată de comitetul de direcție

Se realizează la solicitarea directorului general și are loc trimestrial.


Participanții sunt:reprezentantul conducerii de vârf, directorul calitate,
directorul mediu, directorii celorlalte departamente, directorii serviciilor
centrale.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Directorii calitate și mediu prezintă o dare de seamă privind acțiunile în
curs de desfășurare. La sfârșitul ședinței reprezentantul direcției generale
redactează un proces –verbal care va fi difuzat membrilor comitetului de
direcție.
6.2.4 Analiza efectuată de comitetul de protecția mediului

Se declanșează la solicitarea Directorului de Mediu și are loc lunar. La


această analiză participă membrii Departamentului de protecția mediului. Este
verificată eficiența sistemului și gradul de realizare a obiectivelor și țintelor.
Se trec în revistă fișele de neconformități, se stabilesc eventuale acțiuni
suplimentare necesare. Acestea vor fi înregistrate și urmărite cu ajutorul fișelor
de neconformitate corespunzătoare. Comitetul va analiza auditurile interne și
acțiunile corective și preventive propuse și întreprinse.
La sfârșitul ședinței, Directorul de Mediu redactează un proces-verbal
care va fi difuzat participanților. Originalul acestui document este clasat și
arhivat de către direcția calitate mediu.

6.2.5 Comunicarea cu alte compartimente

Fiecare membru al companiei noastre îl cunoaște pe responsabilul de


protecția mediului la nivelul departamentului său. Orice comunicare privind
mediul (întrebări, sugestii…)ajunge la responsabilul cu protecția mediului.
• Proceduri și moduri de operare: fiecare responsabil de mediu
posedă un exemplar al procedurilor și al modurilor de operare în
vigoare. Aceste documente sunt la dispoziția salariaților și pot fi
oricând consultate. Ele sunt prezentate și comentate persoanelor
interesate în funcție de domeniul lor de activitate
• Neconformități: fișele de neconformitate sunt la dispoziția
fiecărui, pentru a putea comunica Departamentului de Protecția
Mediului constatările sale( a se vedea procedura PPM 021”
neconformități, acțiuni corective și preventive”
• Afișaj: în locul special amenajate, vor fi afișate postere
referitoare la respectarea aspectelor de mediu și a politicii
noastre de mediu. Principalele obiective sunt comunicate
salariaților și cu ajutorul unor indicatori afișați
• Broșura Mediul:va fi înmânată fiecărui salariat o broșură
special editată, conținând informații generale privind aspectele
de mediu ale organizației, principalele cauze ale poluării și
conținând, de asemenea, câteva exemple de acțiuni întreprinse
până în prezent în acest domeniu.
• Informații complementare- o publicație trimestrială ar putea fi
utilizată suplimentar pentru a completa informarea salariaților
noștri asupra acțiunilor întreprinse sau prevăzute pentru
perioada următoare.
De asemenea ori de câte ori va fi necesar, un reprezentant al
Departamentului de Protecția Mediului ar putea participa la
ședințe sau analize ale celorlalte departamente din companie.

Redactarea unei proceduri sub formă de schemă logică

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Prezentarea metodologiei REDAC
• R-responsabil
• E-execută
• D –decide
• A-autoritate
• C- consilier
Etapele metodologiei:

Etapa I
1. Stabilirea obiectului de activitate și a domeniului de aplicare a procedurii
2. Stabilirea datelor de intrare și a datelor de ieșire
3. Stabilirea tuturor fazelor de trecere de la datele de intrare la datele de ieșire
Etapa II
1. Analiza fiecărei faze și stabilirea categoriei în care se încadrează
a. Este o etapă în realizarea procesului
b. Este o opțiune
c. Necesită un document complementar (instrucțiune, procedură)
2. Elaborarea schemei logice a procedurii folosind următoarele simboluri și abrevieri
a. Un dreptunghi pentru fiecare etapă
b. Un romb cu două ieșiri pentru fiecare opțiune
c. O săgeată pentru fiecare fază care necesită un document complementar
d. EM-expert (specialist competent) de mediu
e. RM- responsabil de mediu
f. RC-reprezentantul conducerii
g. CM- comitet de mediu
h. Pentru fiecare etapă, indiferent dacă necesită sau nu documente
complementare, va fi desemnat un responsabil
i. Pentru fiecare opțiune va fi desemnat un factor de decizie.
3. Etapa III
a. Se stabilesc:
i. R Responsabilul subprocesului considerat
ii. E Executantul activității de care răspunde R. Uneori este posibil să fie
tot R executantul. In acest caz E lipsește.
iii. D Persoana de Decizie în cazul unei opțiuni
iv. A Persoana care are Autoritate asupra gestionării subprocesului. A
poate opri sau modifica desfășurarea subprocesului
v. C Consilier pentru buna derulare a subprocesului( este competent
profesional, dar nu are putere de decizie)
vi. I Persoana care trebuie să fie Informată de către Responsabilul
subprocesului, ea este releul pentru satisfacerea nevoii interne de
informare și comunicare.
b. Se determină documentele de intrare și documentele de ieșire care vor deveni
probe obiective ale activităților efectuate și/sau ale rezultatelor obținute
c. Se determină instrucțiunile de lucru și modurile de operare
d. Se numerotează subprocesele și se completează schema logică cu informațiile
necesare unei mai bune înțelegeri a procesului
e. Se elaborează formularele de înregistrare care vor permite utilizatorilor să
descrie activitate din cadrul programului de mediu pe care o desfășoară

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


f. Se completează procedura cu elementele de identificare, care să respecte
modelul stabilit la nivelul organizației.

Exemplu :

Salariati, functii, Schema logică Document de Document de


responsabilitati referință înregistrare
E R R C
M M C M
Audit intern din Raport de audit
C R 23.11….. intern din
23.11….
Autorizație de
C R funcționare

E D Reglementări Manual de
mediu
MM-003

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


EVALUAREA PERFORMANTEI DE MEDIU
Scopul final al introducerii unui SMM este imbunatatirea performantei sale de mediu. In
acest context este necesar sa existe instrumente clare care sa poata verifica performantele
realizate si sa contribuie la corectarea SMM astfel incat sa asigure o imbunatatire continua a
performantelor de mediu. Judecand prin prisma teoriei sistemelor de reglare automata, relatia
SMM - performanta de mediu - instrumente de evaluare a performantei, se poate reprezenta
grafic ca o bucla de reglaj cu reactie inversa, unde reactia inversa o reprezinta instrumentele de
evaluare a performantei de mediu.

Printre instrumentele ce permit o verificare a performantei de mediu amintim urmatoarele


metode si procedee:
♦ evaluarea performantei de mediu ( EPM );
♦ auditul de mediu;
♦ evaluarea ciclului de viata ( ECV );
♦ reviziile de mediu.
In prezentul capitol ne vom ocupa de o metoda de verificare a performantei de mediu
numita prescurtat E.P.M. (evaluarea performantei de mediu). E.P.M. este un proces de
management intern si un instrument destinat sa furnizeze conducerii informatii sigure si
verificabile, pe o baza continua, pentru a determina daca performanta de mediu a organizatiei
respecta criteriile stabilite de conducerea organizatiei. Am subliniat cuvintele ,,pe o baza
continua“ deoarece vom vedea ca sunt si instrumente de evaluare a performantei cu caracter
periodic, discontinuu.
E.P.M. poate fi folosit ca ajutor pentru:
◊ identificarea aspectelor de mediu importante;
◊ fixarea criteriilor de performanta interna;
◊ evaluarea performantelor realizate comparativ cu criteriile de performanta
stabilite.
Cum am mai aratat, alaturi de E.P.M. exista si alte instrumente de evaluare a
performantei de mediu (audit, E.C.V. , reviziile de mediu). E.P.M. este un instrument continuu
de evaluare spre deosebire de audit care se realizeaza periodic. E.P.M. pune accent pe evaluarea
performnatelor organizatiei, in timp ce E.C.V. pune accent pe evaluarea aspectelor de mediu si a
impactului potential asociat produselor si serviciilor unei organizatii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Definitii specifice pentru E.P.M.
Termenii folositi in continuare au aceeasi semnificatie cu cei utilizati pana in prezent, dar
apar si unii termeni specifici noi cum ar fi:
• indicator al starii mediului (I.S.M.)-Expresie specifica ce asigura informatii despre
conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale mediului.
Nota - “Regional” se poate referi la un stat, provincie sau grup de state din cadrul unei
tari sau se poate referi la un grup de tari sau un continent, in functie de scara fenomenelor
de mediu pe care organizatia le alege.
• criteriu de performanta de mediu
Obiectiv, tinta sau alt parametru al performantei de mediu fixat de conducerea
organizatiei si folosit in scopul evaluarii performantei de mediu.
• evaluarea performantei de mediu (E.P.M.)
Proces care usureaza deciziile conducerii legate de pereformanta de mediu a unei
organizatii prin alegerea indicatorilor, strangerea si analizarea datelor, evaluarea
informatiilor in functie de criteriile de performanta de mediu, precum si raportarea,
comunicarea, revizuirea si imbunatatirea continua a acestui proces.
• indicatorul performantei de mediu (I.P.M.)
Expresie specifica ce furnizeaza informatii despre performanta de mediu a organizatiei.
Note:
1. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre performanta de mediu ale operatiilor unei
organizatii se numeste indicator de performanta operational.
2. Un I.P.M. care furnizeaza informatii despre eforturile conducerii de a influenta
performanta de mediu a unei organizatii se numeste indicator de performanta a
conducerii.

Etapele procesului de evaluare a performantelor de mediu

E.P.M. este un poces de management intern care se bazeaza pe folosirea indicatorilor si


pe compararea performantei trecute si prezente a organizatiei cu criteriile sale de performanta de
mediu. In acceptiunea standardului ISO 14031, procesul de evaluare a performantelor de mediu
urmeaza un model de management ce poate fi prezentat sintetic prin: ,,Planifica - Realizeaza
(efectueaza) - Verifica si actioneaza”.
Comparativ cu cele cinci principii ale S.M.M. regasim principiul 2 -planificarea,
principiul 3 - implementarea (realizarea), principiul 4 -evaluarea si masurarea, respectiv 5 -
analiza si imbunatatire continua, care se regasesc in etapa ,,verifica si actioneaza“.
Detaliat, etapele procesului de evaluare a performantei de mediu sunt:
♦ PLANIFICA
a) planificarea E.P.M.
b) alegerea indicatorilor E.P.M. (Procesul de alegere al indicatorilor se poate referi atat la
indicatorii existenti cat si la dezvoltarea unor indicatori noi);
♦ REALIZEAZA (EFECTUEAZA)
c) utilizarea datelor si informatiilor, care include:
1. colectarea datelor relevante pentru indicatorii alesi;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


2. analizarea si transformarea datelor in informatii care sa descrie performanta
demediu a organizatiei;

3. evaluarea informatiilor care descriu performanta de mediu a organizatiei in


comparatie cu criteriile de performanta de mediu ale organizatiei;
4. raportarea si comunicarea informatiilor care descriu performanta de mediu a
organizatiei.
♦ VERIFICA SI ACTIONEAZA
d) revizuirea si imbunatatirea E.P.M.
Schematic, aceste etape pot fi prezentate astfel :

In continuare vom utiliza doua categorii de indicatori pentru E.P.M.:


◊ Indicatori de performanta de mediu ( I.P.M. )
◊ Indicatori de stare a mediului ( I.S.M.)
Indicatorii de performanta de mediu la randul lor pot fi:
• Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.)
• Indicatori de performanta operationali ( I.P.O.)
La nivelulunei organizatii exista o legatura stransa intre deciziile si actiunile conducerii,
performanta operatiunilor sale si starea mediului.
Acest fapt se reflecta si in fluxurile informationale sau materiale in centrul carora se afla
o anumita organizatie :

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Angajamentul conducerii pentru implementarea E.P.M. este esential. E.P.M. trebuie
adaptata marimii, localizarii, tipului, necesitatilor si prioritatilor organizatiei. De asemenea
E.P.M. trebuie sa fie eficient din punct de vedere al costurilor si sa faca parte firesc din functiile
si activitatile obisnuite ale organizatiei.
Informatiile furnizate prin sistemul de E.P.M. ajuta o organizatie sa:
• determine toate actiunile necesare pentru a se conforma criteriilor sale de performanta
de mediu;
• identifice aspectele importante de mediu;
• identifice ocaziile favorabile pentru un mai bun management al aspectelor sale de mediu
(de exemplu prevenirea poluarii);
• identifice directiile in performanta sa de mediu;
• creasca eficienta si eficacitatea organizatiei;
• identifice ocaziile favorabile strategice.

Totodata raportarea si comunicarea interna si externa, contribuie la realizarea mai buna a


criteriilor de performanta si ajuta angajatii la indeplinirea responsabilitatilor ce le revin.

Planificarea E.P.M. (Planifica )

Ca si in cazul unui S.M.M. si in cazul introducerii unui sistem de E.P.M. se aplica


principiul 2, cel al planificarii.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


O organizatie ar trebui sa-si bazeze planificarea E.P.M. (inclusive alegerea indicatorilor
pentru E.P.M.) pe:
• aspectele de mediu importante pe care le pot controla si asupra carora pot fi de asteptat
sa aiba o influenta;
• criteriile sale de performanta de mediu;
• opiniile partilor interesate.
In planificarea E.P.M., organizatia poate de asemenea tine seama de:
• intreaga sa gama de activitati, produse si servicii;
• structura sa de organizare;
• strategia sa globala de afaceri;
• politica sa de mediu;
• informatiile necesare pentru respectarea cerintelor legale si altorcerinte;
• acordurile internationale de mediu importante;
• beneficiile si costurile de mediu;
• informatiile necesare pentru analiza influentelor financiare legate de performanta de
mediu;
• nevoia de informatii solide referitoare la performanta sa de mediu de la an la an;
• informatii despre conditiile locale, regionale, nationale sau globale de mediu;
• factori culturali si sociali.
Resursele financiare, materiale si umane, necesare realizarii E.P.M. trebuie sa fie
identificate si asigurate de catre conducere si limitate ( in functie de posibilitati ) la acele
prioritati ale E.P.M. carora conducerea le acorda cea mai mare prioritate. In timp telul initial al
E.P.M. poate fi largit.
Este important de retinut ca E.P.M. poate fi utilizat si de catre o organizatie care nu are
introdus un S.M.M., in scopul identificarii aspectelor de mediu importante si a criteriilor de
performenta privind mediul. Pentru identificarea aspectelor importante de mediu, o astfel de
organizatie trebuie sa tina seama de:
◊ scara si natura utilizarii materialelor si energiei;
◊ emisii;
◊ riscuri;
◊ starea mediului;
◊ posibilitatea incidentelor;
◊ cerinte legale de reglementare si de alt tip la care subscribe organizatia.
In continuare vom prezenta cateva exemple privind posibile moduri de abordare, pentru
identificarea aspectelor de mediu ale unei organizatii fara un S.M.M. in contextul E.P.M.:
♦ identificarea activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei, aspectele de mediu
specifice, importanta lor relativa si impactul potential referitor la aspectele de mediu
importante;
♦ utilizarea informatiilor importante despre starea mediului pentru a identifica activitatile,
produsele si serviciile organizatiei care pot avea un impact asupra acesteia;
♦ analiza datelor existente in cadrul organizatiei privind intrarile, deversarile, reziduurile
si emisiile de materiale si energie si evaluarea acestor date din punct de vedere al riscului;
♦ identificarea opiniilor partilor interesate si utilizarea acestor informatii pentru a ajuta la
stabilirea aspectelor importante de mediu ale organizatiei;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ identificarea activitatilor organizatiei care se supun reglementarilor de mediu sau altor
cerinte, pentru care ar putea fi stranse date de catre organizatie;
♦ luarea in considerare a proiectarii, dezvoltarii, fabricarii, distributiei, utilizarii,
reutilizarii, reciclarii si eliminarii produselor organizatiei cu cele mai importante beneficii
sau avantaje de mediu.
Indiferent daca o organizatie are introdus un S.M.M., planificarea E.P.M. trebuie facuta
in stransa corelatie cu criteriile de performanta de mediu. In continuare iata cateva exemple de
domenii si surse din care pot fi selectate criteriile de performanta de mediu:
• performanta actuala si trecuta;
• cerinte legale;
• standardele si cele mai bune practici recunoscute;
• informatii si date de performanta existente in industrie si alte organizatii din zona;
• reviziile si auditurile de management;
• opiniile partilor interesate;
• cercetarea stiintifica.

Alegerea indicatorilor pentru evaluarea performantei de mediu

Indicatorii pentru evaluarea performantei de mediu (I.E.P.M.) trebuie sa fie astfel alesi,
incat sa constituie un mijloc de prezentare cantitativa sau calitativa a datelor sau informatiilor
intr-o forma mai utila si usor de inteles. Ei trebuie sa ajute la transformarea datelor relevante in
informatii succinte care sa reflecte eforturile conducerii de a influenta performanta de mediu a
organizatiei, actiunile acesteia sau starea mediului. Numarul I.E.P.M. relevanti trebuie sa fie
suficient de mare, accesibili si sa reflecte natura si dimensiunile actiunilor organizatiei. In functie
de I.E.P.M. alesi vom determina si datele relevante ce trebuie folosite. Pentru usurinta pot fi
folosite date deja existente, colectate de organizatie sau de catre altii. I.E.P.M. pot fi exprimati
sub forma de marimi directe sau relative, precum si ca informatii clasate. De asemenea ei pot
reprezenta valori cumulate sau ponderate. Insumarea sau ponderea trebuie facuta cu grija pentru
a se asigura verificabilitatea, consistenta, comparabilitatea si claritatea acestora.
Iata cateva exemple si caracteristici ale datelor utilizate pentru indicatorii E.P.M.
• Marimi directe sau calculate: date sau informatii de baza, cum ar fi tone de
contaminant emise.
• Marimi relative sau calculate: date sau informatii comparate cu un alt
parametru care reflecta, de exemplu nivelul productiei, timpul, localizarea sau
calitatea mediului, cum ar fi tone de contaminant pe tona de produs fabricat, sau
tone de contaminant emise pe unitatea de vanzare de productie.
• Marimi sau valori indexate: date sau informatii raportate la unitatea de produs
sau prezentate sub o forma care sa faca o legatura intre informatii si un anumit
standard sau element de referinta, cum ar fi emisiile de poluanti in anul curent
exprimate ca procent din emisiile dintr-un an de referinta.
• Marimi cumulate: date sau informatii de acelasi tip, dar din surse de emisie
diferite, stranse si exprimate sub forma de valoare insumata, ca de exemplu tone
totale dintr-un contaminant dat emise in procesul de fabricatie a unui produs intr-
un an dat, determinata prin insumarea emisiilor din mai multe instalatii care
produc acel produs.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


• Marimi ponderate: date sau informatii modificate prin aplicarea unui coeficient
de pondere in functie de importanta acestora.
Am vazut ca exista mai multe tipuri de I.E.P.M.:
• Indicatori pentru starea mediului ( I.S.M.).
• Indicatori de performanta a conducerii ( I.P.C.).
• Indicatori de performanta operationala ( I.P.O.).
I.E.P.M. trebuie astfel alesi incat conducerea sa dispuna de informatii suficiente pentru a
constata progresele inregistrate intr-o zona de interes, comparativ cu criteriile de performanta de
mediu, dar si pentru a evidentia efectele asupra progresului realizat in alte zone de interes. Exista
diferite consideratii care stau la baza alegerii I.E.P.M. iar stabilirea I.S.M., I.P.C. si I.P.O. se pot
face pe baza unor aproximari succesive. Uneori, datorita complexitatii aspectelor de mediu, este
bine sa se aleaga o combinatie de I.P.C. si I.S.M.
In cele ce urmeaza vom prezenta cateva exemple practice pentru alegerea I.E.P.M. dintr-o
serie de date, in functie de o situatie concreta a unei organizatii care deverseaza ape uzate epurate
intr-un lac, luand in consideratie si categoriile de persoane interesate din interiorul sau exteriorul
organizatiei.
Iata cateva exemple:
• cantitatea totala de contaminant specifi deversat pe an ( grupuri interesate posibile,
comunitatea locala);
• concentratia de contaminant din apa uzata (grupuri interesate posibil, autoritatile
legislative si de reglementare);
• cantitatea de contaminant deversata pe produsul fabricat (grupuri interesate posibile:
conducerea si consumatorii);
• modificarea cantitatii de contaminant deversata pe an in functie de investitiile intr-o
tehnologie mai curata sau evolutia procesului (grupuri interesate posibile: conducerea si
investitorii).
Indicatorii regionali, nationali si globali referitori la performanta de mediu sau la
dezvoltarea durabila sunt introdusi de agentiile guvernamentale,organizatiile neguvernamentale
si institutele de cercetare stiintifica. Atunci cand aleg indicatorii pentru E.P.M. si strang datele,
organizatiile ar putea dori sa ia in considerare indicatorii introdusi de astfel de institutii si sa
analizeze compatibilitatea acestora cu informatiile care le sunt furnizate.

Alegerea indicatorilor de performanta a managementului (I.P.C.)

In contextul E.P.M., managementul organizatiei presupune existent urmatoarelor


componente:
◊ politici;
◊ resurse umane;
◊ planificarea activitatilor, practicilor si procedurilor utilizate la toate nivelurile;
◊ decizii si actiuni asociate cu aspectele de mediu.
Masurile si deciziile conducerii organizatiei pot contribui la performanta globala de
mediu a organizatiei. I.P.C. trebuie sa furnizeze informatii privind capacitatea organizatiei de a
rezolva probleme referitoare la: instruire, respectarea cerintelor legale, alocarea si utilizarea
eficienta a resurselor, costurile de mediu, cumparari-vanzari, dezvoltarea productiei, activitatea
de documentare, actiunea preventiva si corectiva.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


De exemplu, I.P.C. pot fi folositi pentru a evidentia:
♦ eficienta aplicarii diferitelor programe de management de mediu;
♦ actiunile conducerii care influenteaza performanta de mediu a activitatilor organizatiei;
♦ capacitatile de management de mediu ale organizatiei, inclusive flexibilitatea de a se
adapta la modificarile conditiilor, la realizarea obiectivelor specifice, coordonarea
eficienta sau capacitatea de rezolvare a problemelor;
♦ conformarea la cerintele legale si respectarea altor cerinte la care organizatia subscrie;
♦ costurile sau beneficiile financiare.
In plus, eficienta I.P.C. poate ajuta la:
♦ prevederea modificarilor performantei;
♦ identificarea cauzelor primare acolo unde performanta este depasita sau nu respecta
criteriile de performanta de mediu relevante;
♦ identificarea ocaziilor oportune pentru actiunea preventiva eficienta.

Mai jos prezentam cateva exemple de I.P.C. Daca interesul conducerii este de a evalua
implementarea politicilor si programelor in cadrul organizatiei I.P.C. posibili pot include:
♦ numarul de obiective si tinte realizate;
♦ numarul de unitati ale organizatiei care realizeaza obiectivele si tintele de mediu;
♦ numarul de actiuni reusite de prevenire a poluarii;
♦ numarul de angajati care au sarcini referitoare la mediu in meseria pe care o presteaza;
♦ numarul de angajati care participa la programele de mediu (de ex. initiative de
propuneri de reciclare, depoluare, recompense si recunoastere s.a.m.d.);
♦ numarul de angajati instruiti fata de cei care necesita instruire;
♦ numarul de persoane care au participat la actiuni de instruire;
♦ nivelurile de cunostinte obtinute prin pregatirea participantilor;
♦ numarul de sugestii de imbunatatire a mediului provenite de la angajati;
♦ rezultatele verificarilor cunostintelor angajatilor referitoare la performantele de mediu
ale organizatiei;
♦ numarul de furnizori de servicii care au un sistem de management de mediu
implementat sau certificat;
♦ numarul de produse destinate dezasamblarii, reciclarii sau reutilizarii;
♦ numarul de produse cu instructiuni de utilizare si eliminare pentru siguranta mediului.

Daca interesul conducerii este de a evalua eficienta sistemelor de management in


realizarea conformarii cu cerintele de mediu I.P.C. posibili pot include;
♦ gradul de conformare cu reglementarile;
♦ gradul de conformare al furnizorilor de servicii cu cerintele si asteptarile specificate de
organizatie in contracte;
♦ timpul necesar raspunsului sau corectarii incidentelor de mediu;
♦ numarul de actiuni corective rezolvate si nerezolvate;
♦ numarul de actiuni sau costurile referitoare la amenzi si penalitati;
♦ numarul de audituri finalizate in functie de cele planificate;
♦ numarul de constatari de audit pe perioade determinate de timp;
♦ frecventa revizuirii procedurilor operationale;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ nivelul de pregatire pentru interventie in caz de urgenta si exercitiile de raspuns care
demonstreaza promptitudinea planificata.

Daca interesul conducerii este de a evalua relatia dintre performanta de mediu si cea
financiara I.P.C. posibili pot include:
♦ costurile (de exploatare si de capital) care sunt asociate aspectelor de mediu ale
produsului sau procesului;
♦ raportarea investitiei pentru proiectele de imbunatatire a mediului;
♦ economiile realizate prin reducerea utilizarii resurselor, prevenirea poluarii sau
reciclarea deseurilor;
♦ beneficiul din vanzarile unui nou produs sau a unui produs secundar destinat sa
indeplineasca performanta si obiectivele de mediu;
♦ fondurile de cercetare si dezvoltare utilizate in proiectele ce prezinta importanta pentru
mediu;
♦ responsabilitatile de mediu care pot avea un impact material asupra starii financiare a
organizatiei.

Daca interesul conducerii este de a evalua rezultatele programelor sale de mediu


referitoare la comunitatile locale atunci I.P.C. pot include:
♦ numarul de rapoarte de presa privind problemele referitoare la mediu;
♦ numarul de programe educative de mediu sau materiale furnizate comunitatii;
♦ resursele alocate pentru a sprijini programele de mediu ale comunitatii;
♦ numarul de zone pentru care exista rapoarte de mediu;
♦ numarul de zone cu programe pentru conservarea biodiversitatii;
♦ numarul de initiative locale de curatenie sau reciclare, sponsorizate sau auto-finantate;
♦ evaluarile rezultate din observatiile comunitatii.

Alegerea indicatorilor de performanta operationala ( I.P.O.).I.P.O. trebuie sa furnizeze


informatii despre operatiile (activitatile) unei organizatii care se refera la:
♦ intrari: materii prime sau resurse naturale prelucrate, reciclate, reutilizate, energie si
servicii;
♦ modul de repartizare a intrarilor in vederea asigurarii derularii operatiilor organizatiei;
♦ proiectarea, instalarea, exploatarea (inclusiv evenimente, situatii de urgenta si operatii
neobisnuite) si intretinerea cladirilor si a echipamentelor organizatiei;
♦ iesiri: produse (de exemplu, produse principale, produse secundare, materiale reciclate
si reutilizate), servicii, reziduuri (de exemplu, solide, lichide, periculoase, nepericuloase,
reciclabile, reutilizabile) si emisii (de exemplu, emisii in aer, efluenti in ape sau pe sol,
zgomot, vibratii, caldura, radiatii, lumina) rezultate din operatiile organizatiei;
♦ modul cum sunt distribuite produsele rezultate din operatiile organizatiei.

Schematic operatiile unei organizatii sunt prezentate :

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


In continuare prezentam cateva exemple de indicatori de performanta operationali:
Daca interesul conducerii priveste performanta de mediu referitor la materialele si
materiile prime pe care le foloseste in operatiile organizatiei, I.P.O. pot include:
◊ cantitatea de materiale utilizate pe unitatea de produs;
◊ cantitatea de materiale prelucrate, reciclate sau reutilizate;
◊ cantitatea de materiale de ambalare evacuate sau reutilizate pe unitatea de produs;
◊ cantitatea de materiale auxiliare reciclate sau reutilizate;
◊ cantitatea de materii prime reutilizate in procesul de productie;
◊ cantitatea de apa reutilizata;
◊ cantitatea de materiale periculoase utilizate in procesul de productie.

Daca interesul conducerii se refera la performanta de mediu privind energia totala sau
tipurile de energie utilizate sau eficienta energiei in operatiile organizatiei I.P.O. posibili pot
include:
♦ cantitatea de energie utilizata pe an sau pe unitatea de produs;
♦ cantitatea de energie utilizata pe serviciu sau client;
♦ cantitatea din fiecare tip de energie utilizata;
♦ cantitatea de energie pe care o economisesc unitatile prin programele de conservare a
energiei.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind serviciile care vin in ajutorul
activitatilor organizatiei atunci I.P.O. posibili pot fi:
♦ cantitatea de materiale utilizate de furnizorii de servicii;
♦ cantitatea de materiale reciclabile si reutilizabile folosite de furnizorii de servicii;
♦ cantitatea sau tipul de reziduuri generate de furnizorii de servicii.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la utilitatile fizice si


echipamentele organizatiei atunci I.P.O. posibili pot include:
♦ numarul de echipamente ale caror parti pot fi usor dezasamblate, reciclate si reutilizate;
♦ numarul de ore de functionare pe an pentru o anumita piesa din echipament;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ numarul de evenimente (de ex. explozii) sau operatii neobisnuite ( de ex. inchideri) pe
an;
♦ suprafata totala de teren utilizata in scopuri de productie;
♦ suprafata de teren utilizata pentru a produce o unitate de energie;
♦ consumul mediu de combustibil al parcului de vehicule;
♦ numarul de vehicule din dotare prevazute cu tehnologie de reducere a poluarii;
♦ numarul de ore de intretinere preventiva a echipamentului pe an.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind produsele sau produsele
secundare (de ex. alte materiale decat produsele principale, incluzand materiale reciclate si
reutilizate care sunt generate si retinute pentru scopuri comerciale ulterioare) atunci I.P.O. pot
include;
♦ numarul de produse introduse pe piata cu proprietati periculoase reduse;
♦ numarul de produse care pot fi reutilizate sau reciclate;
♦ procentul din continutul unui produs care poate fi reutilizat sau reciclat;
♦ numarul de produse cu defecte;
♦ numarul de unitati de produse secundare generate pe unitatea de produs;
♦ numarul de unitati de energie consumate in timpul utilizarii produsului;
♦ durata utilizarii unui produs;
♦ numarul de produse cu instructiuni privind utilizarea si eliminarea sigura din punct de
vedere al mediului.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la reducerea cantitatii de


reziduuri generate de operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
♦ cantitatea de reziduuri pe an sau pe unitatea de produs;
♦ cantitatea de reziduuri periculoase, reciclabile sau reutilizabile produse pe an;
♦ cantitatea totala de reziduuri eliminate;
♦ cantitatea de reziduuri stocata la fata locului;
♦ cantitatea de reziduuri transformata in material reutilizabil pe an;
♦ cantitatea de reziduuri periculoase eliminata datorita inlocuirii materialelor.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu privind emisiile in aer provenite din
operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
♦ cantitatea de emisii specifice pe an;
♦ cantitatea de emisii specifice pe unitatea de produs;
♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in aer;
♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de consum a ozonului;
♦ cantitatea de emisii in aer avand potential de modificare a climei.

Daca interesul conduceri este peerformanta de mediu privind efluentii in sol sau apa
proveniti din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
♦ cantitatea de material specific evacuata pe an;
♦ cantitatea de material specific deversata in apa pe unitatea de produs;
♦ cantitatea de energie reziduala eliberata in apa;
♦ cantitatea de material depozitata pe terenuri pe unitatea de produs;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ cantitatea de efluent pe serviciu sau client.

Daca interesul conducerii este performanta de mediu referitoare la alte emisii rezultate
din operatiile organizatiei I.P.O. pot include:
♦ zgomotul masurat intr-un anumit loc;
♦ cantitatea de radiatii eliberate;
♦ cantitatea de caldura, vibratii sau radiatii luminoase emisa.

Alegerea indicatorilor de stare a mediului

Indicatorii de stare a mediului ( I.S.M.) furnizeaza organizatiei informatii despre


conditiile locale, regionale, nationale sau globale ale factorilor de mediu si vin in sprijinul:
♦ identificarii aspectelor importante de mediu si a gestionarii corespunzatoare a acestora;
♦ evaluarii concordantei cu criteriile de performanta a mediului;
♦ alegerii I.P.C. si I.P.O.;
♦ stabilirii conditiilor generale fata de care sa se determine modificarile necesare;
♦ determinarea modificarii mediului in timp in functie de programul de mediu aflat in
desfasurare;
♦ investigarea relatiilor posibile intre conditiile de mediu si activitatile, produsele si
serviciile organizatiei;
♦ determinarea actiunilor corective necesare.

In general dezvoltarea unui sistem de I.S.M. este atributul unor organizatii


guvernamentale, a unor N.G.O.-uri sau institute de cercetare stiintifica si nu a unor organizatii de
afaceri individuale. Daca acestea din urma pot totusi identifica sau stabili o legatura intre
activitatea lor si starea unor componente ale mediului, ele pot sa-si dezvolte proprii lor I.S.M. si
sa-si aleaga indicatorii de performanta a conducerii (I.P.C.) si indicatorii de performanta
operationali (I.P.O.) astfel incat sa stabileasca o legatura intre eforturile conducerii, performanta
operationala si starea mediului. Iata exemplul unei organizatii care presteaza servicii in domeniul
transportului public si este situata intr-o zona unde calitatea aerului este necorespunzatoare. Ea
poate alege indicatorii de evaluarea performantei de mediu in functie de obiectivul sau de a
reduce emisiile de la motoarele vehiculelor. In aceste conditii, indicatorii ce pot stabili legatura
intre activitati, efortul conducerii si starea mediului pot fi urmatorii indicatori:
I.S.M
♦ concentratiile de contaminanti din aer asociate emisiilor motoarelor vehiculelor.
I.P.O.
♦ reducerea emisiilor motoarelor vehiculelor determinate de utilizarea diferitelor tipuri de
combustibili;
♦ cantitatea totala de combustibili consumata;
♦ eficienta combustibilului in functie de motorul vehiculului;
♦ numarul de vehicule echipate cu sisteme de control al poluarii.
I.P.C.
♦ suma de bani cheltuita pentru promovarea transportului public si utilizarea sa;
♦ numarul de ore de instruire a angajatilor in beneficiul utilizarii transportului public;
♦ eficienta eforturilor de reducere a consumului de combustibil, de imbunatatire a intretinerii
vehiculelor, de utilizare a unor combustibili mai eficienti si a combustibililor alternativi.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Un alt exemplu se refera la cazul unei organizatii situate intr-o regiune geografica, unde
informatiile de mediu indica o reducere a posibilitatilor de alimentare cu apa. Indicatorii care pot
stabili o corelatie intre efortul conducerii, activitate si starea mediului pot fi:
I.S.M.
♦ nivelul apei subterane;
♦ rata de scadere a nivelului apei subterane.
I.P.O.
♦ cantitatea de apa utilizata pe zi;
♦ cantitatea de apa utilizata pe unitatea de productie.
I.P.C.
♦ suma de bani cheltuita pentru cercetare in vederea identificarii unor noi metode de reducere a
consumului de apa.
Este utilde a prezenta cateva exemple de I.S.M., care prezinta interes pentru organizatii
guvernamentale, N.G.O.-uri sau institute de cercetare:
♦ proprietatile si calitatea principalelor cursuri de apa;
♦ calitatea regionala a aerului;
♦ speciile aflate in pericol;
♦ temperaturile oceanelor;
♦ concentratiile de contaminanti din tesuturile organismelor vii;
♦ distrugerea ozonului;
♦ modificarea globala a climei.
I.S.M. pot fi stabiliti pentru diferiti factori de mediu cum sunt aerul, apa, solul, flora,
fauna, fiintele umane sau pentru elemente de estetica, patrimoniu si cultura.
In functie de aceste elemente putem prezenta o serie de exemple cum ar fi:
♦ Indicatori de stare a mediului pentru aer:
◊ concentratia unui contaminant specific in aer in zonele alese pentru
monitorizare;
◊ temperatura mediului in locurile aflate la o distanta specifica de utilitatile
organizatiei;
◊ nivelurile de opacitate ale aerului in amonte si aval de utilitatile organizatiei;
◊ frecventa ceturilor fotochimice intr-o anumita zona;
◊ nivelurile medii de zgomot masurate in perimetrul organizatiei;
◊ mirosul masurat la o distanta specifica de utilitatile organizatiei.
♦ Indicatori de stare a mediului pentru apa:
◊ concentratia unui contaminant specific in apa subterana sau desuprafata;
◊ turbiditatea masurata intr-un curs adiacent utilitatii in amonte si aval punctului
de deversare a apei uzate;
◊ oxigenul dizolvat in receptor;
◊ temperatura apei intr-un curs de apa de suprafata adiacent utilitatii organizatiei;
◊ modificarea nivelului apei subterane;
◊ numarul de bacterii coliforme pe litru de apa.
♦ Indicatori de stare a mediului pentru sol:
◊ concentratia unui contaminant specific in solurile de suprafata in anumite zone
din apropierea organizatiei;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


◊ concentratia de nutrienti din solurile adiacente utilitatii organizatiei; ◊ refacerea
terenului intr-o anumita zona;
◊ suprafata de teren afectata agriculturii, turismului sau inundabila dintr-o
anumita zona;
◊ suprafata arata si nefertila dintr-o anumita zona;
◊ masura eroziunii solului de la suprafata dintr-o anumita zona.
♦ Indicatori de stare a mediului pentru flora:
◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de
plante care se afla in zona;
◊ productivitatea in timp a terenurilor din zona apropiata;
◊ populatia unei anumite specii de plante pe o anumita distanta fata de utilitatile
organizatiei;
◊ numarul total de specii ale florei intr-o zona definita;
◊ numarul si varietatea speciilor de plante cultivate intr-o zona definita;
◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona
definita;
◊ masura specifica a cantitatii de vegetatie dintr-o zona definita;
◊ masura specifica a calitatii vegetatiei dintr-o zona definita.
♦ Indicatori de stare a mediului pentru fauna:
◊ concentratia unui contaminant specific in tesuturile unei anumite specii de
animale care se gaseste in zona locala sau regionala;
◊ populatia unei anumite specii de animale pe o anumita raza fata de utilitatile
organizatiei;
◊ masuratori specifice ale calitatii habitatului pentru anumite specii din zona
locala;
◊ numarul total de specii din fauna locala.
♦ Indicatori de stare a mediului privind populatia:
◊ datele de longevitate pentru populatie;
◊ incidenta bolilor specifice in principal printre persoanele sensibile, din studiile
epidemiologice efectuate in zona locala sau regionala;
◊ rata de crestere a populatiei in zona locala sau regionala;
◊ densitatea populatiei in zona locala sau regionala;
◊ nivelurile de plumb in sange pentru copii din zona locala.
♦ Indicatori de stare a mediului privind aspecte de estetica, patrimoniu si cultura:
◊ starea calitatii structurilor sensibile;
◊ starea calitatii locurilor considerate protejate din vecinatatea utilitatii
organizatiei;
◊ starea calitatii suprafetei cladirilor istorice din zona locala.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Utilizarea datelor si informatiilor (realizeaza)
Etapele unui proces de utilizare a datelor si informatiilor pot fi descrise sintetic prin
schema din figura urmatoare:

Strangerea datelor

Datele necesare trebuie stranse regulat, sistematic, din surse corespunzatoare, concordate
cu planificarea E.P.M. Procedura de strangere a datelor trebuie sa asigure credibilitatea acestora
si sa fie insotita de practici de control al calitatii acestora.
Datele pot fi stranse din urmatoarele surse:
♦ monitorizare si masurare;
♦ interviuri si observatii;
♦ rapoarte regulate;
♦ inregistrari de inventar si de productie;
♦ inregistrari financiare si de contabilitate;
♦ inregistrari de cumparare;

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ rapoarte de revizuire, audit sau evaluare de mediu;
♦ inregistrari de instruire in domeniul mediului;
♦ rapoarte stiintifice si studii; ♦ agentii guvernamentale, institute academice si organizatii
neguvernamentale;
♦ furnizori si subcontractanti;
♦ clienti, consumatori si parti interesate;
♦ asociatii de afaceri.

Analizarea si transformarea datelor

Pentru a fi utile, datele trebuie analizate si transformate in informatii care sa descrie


performanta de mediu sub forma unor I.E.P.M. . Este necesar sa fie analizate toate datele, cu
luarea in considerare a aspectelor de calitate, valabilitate, corectitudine, necesare obtinerii de
informatii credibile. Metodele de analiza pot include prelucrari prin calcul, metode statistice,
determinari de valori maxime sau minime, tehnici grafice, indexari, cumulari ( insumari) de
valori, ponderari.

Evaluarea informatiilor

Informatiile exprimate sub forma de indicatori de evaluare a performantei de mediu (


daca este posibil si de indicatori de stare a mediului ) trebuie comparate cu criteriile de
performanta de mediu iar rezultatele aduse la cunostinta conducerii. In acest fel pot fi intelese
cauzele care au condus la nerealizarea performantei dorite.

Raportare si comunicare

Informatiile privind performanta de mediu trebuie raportate si comunicate partilor


interesate.
Avantajele raportarii si comunicarii performantei de mediu pot include:
♦ ajutarea organizatiei la realizarea criteriilor sale de performanta de mediu;
♦ cresterea interesului si dialogului privind politicile de mediu, criteriile de performanta
de mediu si realizarile relevante ale organizatiei;
♦ demonstrarea existentei angajamentului organizatiei si a eforturilor pentru
imbunatatirea performantei de mediu;
♦ sporirea raspunderii fata de preocuparile si problemele privind aspectele de mediu ale
organizatiei.
Raportarea si comunicarea se poate referi la personalul propriu sau la cel din afara
organizatiei.

Raportarea si comunicarea interna

Conducerea trebuie sa se asigure ca informatiile corespunzatoare si necesare care descriu


performanta de mediu a organizatiei sunt comunicate periodic in intreaga organizatie. Aceasta
inseamna ca angajatii, contractanti si alte persoane care au legatura cu organizatia isi indelpinesc

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


responsabilitatile, iar organizatia respecta criteriile de performanta de mediu. O organizatie tine
cont de aceste informatii in revizuirea sistemului sau de mediu.

Raportarea si comunicarea in exterior

Raportarea si comunicarea in exterior pot contribui la imbunatatirea imaginii organizatiei


in afaceri sau fata de comunitatile in care ea actioneaza.
Exemple de informatii pe care o organizatie le poate include in raportarea sau
comunicarea catre partile interesate externe:
♦ o declaratie a angajamentului organizatiei pentru E.P.M. ca parte a managementului de
mediu;
♦ o descriere a activitatilor, produselor si serviciilor sale;
♦ o declaratie a aspectelor sale importante de mediu si indicatorii respectivi pentru
E.P.M.;
♦ informatii privind performanta realizata comparativ cu criteriile sale de mediu;
♦ actiuni care deriva din E.P.M.;
♦ contributia managementului de mediu si a E.P.M. la succesul global al organizatiei.

Revizuirea si imbunatatirea evaluarii performantei de mediu ( verifica si


actioneaza)
Evaluarea performantei de mediu a unei organizatii si rezultatele obtinute, trebuie
revizuite periodic, pentru a identifica ocaziile favorabile de imbunatatire, fapt ce poate contribui
la imbunatatirea performantei de mediu in ansamblu.
Etapele de revizuire a E.P.M. si a rezultatelor sale pot include inventarierea:
♦ eficientei costurilor si beneficiilor realizate;
♦ progresului efectuat pentru a indeplini criteriile de performanta de mediu;
♦ oportunitatii criteriilor de performanta de mediu;
♦ oportunitatii indicatorilor alesi pentru E.P.M.;
♦ surselor de date, metodelor de strangere a datelor si calitatii datelor.

Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand dorim sa revizuim
mecanismul de evaluare a performantei de mediu:
E.P.M.-ul organizatiei:
♦ furnizeaza informatiile corespunzatoare pentru a masura modificarile in performanta de
mediu a organizatiei?
♦ furnizeaza informatii corespunzatoare si utile conducerii?
♦ a fost implementata conform unui plan?
♦ utilizeaza surse de date si raspunde de colectarea datelor?
♦ analizeaza efectiv si evalueaza datele stranse?
♦ este sustinuta de resurse adecvate?
♦ este relevanta pentru criteriile de performanta de mediu a organizatiei?
♦ furnizeaza informatii pentru raportarea si comunicarea informatiilor E.P.M.?
♦ ia in considerare sau solicita intrari de la partile interesate atunci cand este cazul?
♦ da o valoare sporita organizatiei?

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


♦ raspunde la modificarile din cadrul organizatiei si a starii mediului din imprejurimile
sale?
♦ se adreseaza rezultatelor de mediu noi?
♦ este bine integrata comparativ cu alte masuri de performanta acceptate de organizatie?
Pentru o mai mare claritate iata cateva exemple de actiuni prin care putem imbunatati un
sistem de evaluare a performantei de mediu (actioneaza):
♦ imbunatatirea calitatii, credibilitatii si disponibilitatii datelor;
♦ imbunatatirea capacitatilor analitice si de evaluare;
♦ dezvoltarea sau identificarea de indicatori noi sau utili pentru E.P.M.;
♦ modificarea domeniului de aplicare a E.P.M.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com


Factori organizaţionali care
determină implementarea
unui Sistem de management
de mediu (SMM)
STILUL DE MANAGEMENT

STRUCTURA
ORGANIZAŢIONALĂ ANGAJAMENTUL TOP
MANAGEMENTULUI

PLANURI
CREDIBILE

MOTIVAŢIE ŞI CONTROL

SMM
INOVAREA

RESURSELE DISPONIBILE

COMUNICAREA

COMPLEXITATEA MEDIULUI

TEHNOLOGIA INTEGRAREA SMM

Figura Bariere organizaţionale/ factori de influenţă la nivelul inplementării


unui Sistem de management de mediu
Sursa: adaptat după Tinsley şi Pillai, 2006

Literatura de specialitate prezintă, după cum se poate observa din figura de mai sus o serie de factori potenţiali cu un caracter
general unanim valabil pentru orice organizaţie care pot acţiona asemenea unor „bariere” în procesul de implementare a unui
Sistem de management de mediu (Stone, 2000; Tinsley şi Pillai, 2006).
Stilul de management

Organizaţiile, care astăzi actualmente se regăsesc într-un mediu


concurenţional deosebit de instabil ca şi efect al schimbărilor ce se produc
de la un interval de timp la altul, reuşesc să se dezvolte şi totodată să
crească nivelul performanţei de mediu; aceste organizaţii au manageri care
ştiu când să distribuie puterea decizională prin abilitarea subalternilor în
diferite activităţi/ probleme de mediu. Se poate considera că suportul
managementului unei organizaţii în problematica de mediu este mult mai
important decât o asumare scrisă în privinţa performanţei de mediu
(Tinsley şi Pillai, 2006; Ramus, 2000; Ionescu, 2000).

Literatura de specialitate prezintă diferite stiluri de leadership şi


management, dar în esenţă acestea sunt bazate pe două caracteristici
total diferite, şi anume
(a) cel autocrat, şi
(b) cel democrat (Tinsley şi Pillai, 2006)
Angajamentul top managementului organizaţiei

Angajamentul top managementului unei organizaţii, altfel spus dedicarea


acestuia, în problematica managementului de mediu, este evidenţiat în
multe lucrări de specialitate, ca fiind de o deosebită importantă în succesul
implementării şi funcţionării unui Sistem de management de mediu (Kaur,
2011; Tinsley şi Pillai, 2006; Strachan şi colab., 2003; Daily şi Huang,
2001; Rezaee şi Elam, 2000; Kitazawa şi Sarkis, 2000; Wee şi Quazi,
2005).

Planuri credibile

Elaborarea de planuri credibile, în privinţa a diferite acţiuni, a resurselor


implicate la nivelul acestor acţiuni, a procedurilor de mediu elaborate etc.,
ce sunt corelate cu implementarea unui Sistem de management de mediu,
reprezintă strategia ce asigură succesul introducerii unui SMM la nivel
organizaţional.
Utilizarea de planuri bine formulate şi argumentate corespunzător, la nivel
de management de mediu, pot aduce beneficii organizaţiei din mai multe
puncte de vedere.
Inovarea

Organizaţiile astăzi sunt nevoite să facă faţă în primul rând cerinţelor


consumatorilor sau altor părţi interesate şi reglementărilor legislative, fapt
ce determină rata, scala şi tipul inovarii la nivelul acestora. Tocmai de aceea
dezvoltarea produselor ecologice sau îmbunătăţirea celor existente, este un
proces ce durează foarte mult timp. Pe de altă parte inovarea, sau
inexistenţa acesteia este prezentată ca fiind un factor important la nivelul
implementării unui Sistem de management de mediu (Tinsley şi Pillai,
2006).
Literatura de specialitate prezintă prin diferite studii că există o legatură
între implementarea unui Sistem de management de mediu şi inovarea de
mediu (eco-inovarea) (Frondel şi colab., 2007, 2008; Ziegler şi Rennings,
2004; Naveh şi colab., 2006; Wagner, 2007, 2008; Rehfeld şi colab., 2007;
Horbach, 2008; Ziegler şi Nogareda, 2009).
Inovarea tehnologică în problematica de mediu, la nivelul produselor şi al
proceselor are ca principal scop a elimina sau reduce povara
managementului mediului (Ziegler şi Rennings, 2004; Wagner, 2007).
Comunicarea

Comunicarea ca şi expresie al tuturor metodelor, tehnicilor, canalelor


tehnologiilor etc. de transfer al datelor, informaţiilor şi cunoşintelor de mediu,
în literatura de specialitate, reprezintă unul din factorii cu potenţial de barieră
la nivelul implementării şi funcţionării Sistemului de management de mediu
(Tinsley, 2001; Tinsley şi Pillai, 2006).
Implementarea unui Sistem de management de mediu la nivelul unei
organizaţii aduce cu sine schimbarea comportamentului organizaţiei şi a
valorilor sale; astfel o posibilă ineficienţă a procesului de comunicare
îmbinată cu o lipsă de cunoştinţe de mediu a resursei umane, poate avea
urmări negative asupra calităţii implementării şi funcţionarii acestui sistem
(Tinsley şi Pillai, 2006).
Integrarea Sistemului de management de mediu

Dezvoltarea literaturii de specialitate în acest domeniu – începând cu anii


1990 (Roome, 1992; Rothenberg şi colab., 1992; Avila şi Whitehead, 1993;
Shrivastava şi Hart, 1994) precizează încă de atunci că sistemul în sine,
complexitatea sa, nivelul de integrare, potrivirea şi adaptarea sa la structura
organizaţională existentă şi cultura organizaţională determină succesul
implementării unui Sistem de management de mediu.
Conceptul de integrare presupune în esenţă în integrarea practicilor şi
tehnicilor specifice managementului mediului care sunt gestionate de
Sistemului de management de mediu, la nivelul managementului general
(Lupu şi colab., 2006).
Integrarea Sistemului de management de mediu la nivelul managementului
general presupune integrarea sarcinilor de mediu la nivelul managerilor de
pe toate nivelele ierarhice, ţinând cont de gradul de complexitate al
aplicaţiilor ce sunt necesare a fi integrate (Lupu şi colab., 2006; Teodosiu,
2001, 2005).
Diferenţele de la o organizaţie la alta caracterizează dificultatea procesului
de implementare şi integrare a Sistemului de management de mediu,
deoarece acesta trebuie să se „potrivească sinergic” politicilor existente,
nevoilor operaţionale şi economice etc. ale fiecărei organizaţii (Tinsley şi
Pillai, 2006; Tinsley, 2002).
Tehnologia

Termenul de tehnologie poate descrie totalitatea utilajelor/ echipamentelor, a


software’urilor, şi a altor sisteme existente la nivelul unei organizaţii pentru a
procesa (a) materii prime şi ale transforma în produse finite – pentru
organizaţiile productive, şi/ sau (b) date, informaţii, cunoştinţe, cu scopul de
a le da o alta formă şi un înţeles care să servească obiectivelor propuse –
pentru toate organizaţiile (Tinsley şi Pillai, 2006).

Complexitatea mediului

Organizaţiile interacţionează astăzi între ele într-un mediu extrem de


complex care se schimbă foarte rapid, şi astfel pentru a putea fi eficace
trebuie să deţină cunoştinţe despre clienţi, despre tendinţele pieţei, despre
diferitele noi tehnologii ce ar putea fi utilizate la rezolvarea a diferite
probleme, şi să aibă implementate diferite sisteme de management (de
exemplu conform cu ISO 14001/ ISO 9001/ ISO 18001), proiectate şi
implementare astfel încât să fie cât mai flexibile, inteligente, uşor
configurabile, şi aşa mai departe (Herghiligiu şi colab., 2012.a.; Herghiligiu
şi colab., 2013).
Resursele disponibile

Implementarea unui Sistem de management de mediu la nivelul unei


organizaţii poate fi îngreunată de lipsa sau necunoaşterea a ce resurse sunt
necesare bunei funcţionări a acestui proces. Resursa financiară şi resursa
umană sunt considerate ca fiind cele mai importante bariere care determină
calitatea implementarii şi funcţionării unui Sistem de management de mediu
(Tinsley şi Pillai, 2006).
Literatură de specialitate prezintă resursa umană (alături de suportul
managementului, traningurile de mediu, creşterea gradului de
responsabilizare al angajaţilor, lucrul în echipa sistemul de motivare, şi aşa
mai departe) ca un element cheie pentru implementarea unui Sistem de
management de mediu (Daily şi Huang, 2001; Kaur, 2011; Sammalisto şi
Brorson, 2008).

Motivaţie şi control

Literatura de specialitate prezintă faptul că Sistemul de management de


mediu nu poate fi implementat la nivelul unei organizaţii decât, dacă
motivaţia angajaţilor printr-un sistem de recompensare, şi controlul sunt
foarte bine stabilite; astfel se poate asigura angajamentul tuturor angajaţilor
unei organizaţii în procesul de implementara de practici de mediu (Tinsley şi
Pillai, 2006).
Structura organizaţională

Structura organizaţională resprezintă un cadru care permite organizaţiilor


să implementeze şi să urmărească diferitele strategii curente elaborate.
Această relaţie este condiderată ca fiind definitorie pentru ca o organizaţie
să îşi atingă cu succes obiectivele strategice propuse (Tinsley şi Pillai,
2006).
Caracterul de interdisciplinaritate şi interfuncţionalitate al problematicii de
mediu (de la nivelul Sistemului de management de mediu) conduce după
cum precizează Rome (1994) la necesitatea regândirii structurii
organizaţionale. Această nevoie de flexibilitate şi adaptare a structurii
organizaţionale la diferite noi cerinţe aparute este subliniată chiar de
Mintzberg (1987).
SISTEMUL DE MANAGEMENT DE
MEDIU – ANALIZA INITIALA DE
MEDIU [AIM]
METODE DE CUANTIFICARE A IMPACTULUI
DE MEDIU
1.Metoda indicelui de poluare globală
Pe plan mondial sunt cunoscute diferite încercări de evaluare a
stării mediului cu ajutorul unor indicatori sintetici, care se
referă însă de cele mai multe ori la un singur factor de mediu.

Metoda indicelui de poluare globală permite aprecierea stării


de sănătate sau de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă
a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport
între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor
indicatori de calitate consideraţi specifici pentru factorii de
mediu analizaţi.

Metoda presupune parcurgerea a mai multor etape de aprecieri


sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte
o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi
apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.
În acest sens se propune încadrarea calităţii la un moment dat
a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu
acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv
depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, 10
reprezentând starea naturală neafectată de activitatea umană, iar
nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit de gravă de
deteriorare a factorului de mediu analizat.
În general se consideră că este posibilă aprecierea calităţii
mediului dintr-o anumită zonă şi la un moment dat prin:
- Calitatea aerului;
- Calitatea apei;
- Calitatea solului;
- Starea de sănătate a populaţiei;
- Deficitul de specii de plante şi animale înregistrate.
Exemplificare, pentru aprecierea calităţii apelor de
suprafaţă; se apelează la:
- Ordin nr. 1146/10.12.2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă
pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă;
- Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
- H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate (NTPA – 011/2002; NTPA – 002/2002; NTPA – 001/2002).

Scară de bonitate pentru râuri


Amoniu Oxigen
Notă de Oxidabilitate
Categorii de apă (mg dizolvat
bonitate (mgO2/l)
NH4/l) (mgO2/l)
10 Apă potabilă max. 5,0 max. 0,2 concentraţia de
saturaţie
9 Categoria I max. 5,0 max. 0,2 80-90% din
concentraţia de
saturaţie
8 Categoria Ii max. 10,0 max. 0,3 peste 6
7 Categoria IIi max. 20,0 max. 0,6 5–6
6 Categoria IV max. 50,0 max. 1,5 4,5 – 5
5 Categoria V  50  1,5 3,5 – 4,5
4 Degradat nivel 1  100  2,0 sub 3,5
3 Degradat nivel 2  150  3,0 sub 3
2 Apă uzată nivel 1  300  4,0 sub 2
1 Apă uzată nivel 2  400  5,0 sub 1

Desigur că pot fi luaţi în considerare şi alţi indicatori pe scări similar întocmite. De remarcat gama largă a tuturor
categoriilor de ape avute în vedere: de la apa potabilă (cu valori ale substanţei organice sub 5,0 mg O2/l, amoniu sub 0,2 şi
oxigenul dizolvat la concentraţi de saturaţie), la apa uzată (substanţe organice peste 100 mg O2/l, peste 2,0 mg/l amoniu şi
oxigen dizolvat sub 3,5 mg/l).
Indicele de poluare globală a unui ecosistem (IPG) rezultă din
raportul între suprafaţa reprezentând starea ideală (SI) şi suprafaţa
reprezentând starea reală (Sr):

În literatura de specialitate se folosesc scări a indicelui de poluare globală,


cu valori între 1 şi 6, pentru cazurile posibile privind starea de sănătate a
mediului.
2.Metoda diagramelor de evaluare (metode
tip reţea)
Diagramele de evaluare sunt acele metode care iau în calcul
schimbările pe care le pot produce anumite proiecte/ activitati,
atât în perioada de execuţie cat şi de funcţionare a acestora,
identificând factorii de mediu afectaţi, incluzând şi efectele
secundare şi terţiare.
Fiecare aspect al unui proiect este iniţial analizat separat
prin prisma posibilelor implicaţii ecologice pe care acesta le
poate avea într-un cadru cauză-efect, reprezentat ulterior
într-o diagramă cauză-efect.
3.Metoda matricei simple de interacţiune
(matricea lui Leopold)
Metoda matricei de interacţiune dezvoltată de Leopold şi alţii
(1971) (cunoscută sub numele de matricea lui Leopold) va fi
folosită ca un exemplu de matrice simplă.
O „matrice simplă de interacţiune” afişează acţiunile
proiectului sau activităţilor de-a lungul unei axe, cu ordonare
de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu
adecvaţi. Când o acţiune sau activitate dată se aşteaptă să
cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta este
notată la punctul de intersecţie în matrice şi descrisă în
funcţie de magnitudinea acesteia şi de consideraţiile mai
importante.
Matricea generală conţine aproximativ 100 de acţiuni
(activităţi) specifice şi 90 de elemente de mediu. Fig.
urmatoare ilustrează conceptul matricei lui Leopold iar tabelul
urmator (extras – slide urmator) conţine lista activităţilor şi a
elementelor de mediu. Din această listă se extrag activităţile
specificie proiectului/ produsului/ activitatii pentru care se doreşte
efectuarea evaluării, respectiv elementele de mediu implicate.
Se recomandă soluţia de a dezvolta o matrice specifică fiecărui
proiect/ activitati, decât folosirea unei matrice generale.
4.Metoda matricii de evaluare rapidă a
impactului asupra mediului (MERI)
Matricea de evaluare rapidă a impactului (MERI) este un
instrument de analiză, organizare şi prezentare a rezultatelor unei
evaluări holistice (integratoare) a impactului asupra mediului
(EIM).
Metoda MERI se bazează pe o definiţie standard a criteriilor
importante de evaluare, precum şi a mijloacelor prin care
pot fi deduse valori qvasi-cantitative pentru fiecare dintre
aceste criterii, (reprezentate printr-o notă concretă,
independentă).
Impactul activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului/
activitatii sunt evaluate faţă de aspectele de mediu şi se determină
pentru fiecare aspect de mediu o notă (scor de mediu), folosind
criteriile definite, asigurându-se astfel o măsurare a impactului
potenţial pentru fiecare aspect de mediu considerat.
Criteriile importante de evaluare se încadrează în două
grupe:
1.Criterii care pot schimba individual scorul (punctajul) obţinut;
2.Criterii care, în mod individual, nu pot să schimbe scorul
obţinut.
Valoarea atribuită fiecăreia din aceste grupe de criterii se determină prin
folosirea unor formule simple. Formulele permit determinarea notelor
pentru componentele individuale pe o bază definită.

Sistemul de notare necesită simpla înmulţire a valorilor atribuite fiecărui


criteriu din grupa (A). Folosirea înmulţirii pentru grupa (A) este importantă
pentru că ea asigură exprimarea ponderii fiecărei note, în timp ce simpla
însumare a notelor ar putea exprima rezultate identice pentru condiţii diferite.

Valorile (notele) acordate pentru grupul criteriilor de valoare (B) sunt adunate
între ele pentru a da o sumă unică. Aceasta dă siguranţa că notele acordate
individual nu pot influenţa scorul general, dar şi că importanţa colectivă a
tuturor valorilor din grupa (B) este avută în vedere în totalitate.
Suma notelor din grupa (B) se înmulţeşte apoi cu valoarea rezultată din
înmulţirea notelor din grupa (A), asigurându-se astfel un scor final de evaluare
(ES).
Structura Sistemului de
management de mediu

1.abordare în conformitate cu ISO 14001: 2004


2.abordare ca proces complex
3.abordare prin prisma caracteristicilor de bază
1.Abordare în conformitate cu ISO 14001: 2004

Orice organizaţie care doreşte să


implementează un Sistem de management de
mediu – conform cu ISO 14001: 2004, fie că
apelează la o firmă de consultanţă, fie că îl
proiectează şi implementează prin mijloace proprii,
trebuie să respecte două cerinţe esenţiale:
(a) să respecte etapele de implementare,
(b) să respecte viziunea ISO 14001 care
precizează că Sistemul de management de mediu
nu este o adăugire la managementului organizaţiei,
ci o parte integrantă (Teodosiu, 2005).
Chiar dacă modelul de
arhitectură pentru un Sistem de
management de mediu – Figura
anterioara întruneşte toate cerinţele
atât din practică cât şi din standardul
ISO 14001, pentru simplificare şi
pentru o înţelegere cât mai facilă a
structurii Sistemului de management
de mediu se vor prezenta schematic
etapele esenţiale de construire şi
implementare a SMM conform cu ISO
14001, după cum se poate observa din
Figura alaturata.
Având în vedere precedenta, prezentată anterior este necesar a
se preciza că aceste etape sunt esenţiale pentru construirea şi
implementarea unui Sistem de management de mediu, după cum
se va putea observa în cele ce urmează:

A. Elaborarea politicii de mediu şi angajamentul managementului


organizaţiei (Tinsley şi Pillai, 2006) în privinţa respectarii şi adoptării reale
a acesteia poate fi considerată “cheia de boltă” a întregului sistem. Chiar
dacă standardul ISO 14001 oferă o foarte mare flexibilitate procesului de
elaborare al politicii de mediu, aceasta poate fi considerată ca având un
grad de importanţă extrem de ridicat deoarece la nivelul conţinutului său
trebuie să se regăsească trei angajamente esenţiale:
(a) angajamentul organizaţiei de a se conforma cu toata legislaţia de
mediu în vigoare şi cu alte reglementari la care aceasta a subscris,
(b) angajamentul de a respecta şi implementa în mod real principiul
îmbunătăţirii continue, şi
(c) angajamentul de prevenire a poluării. Totodată politica de mediu
reflectă faptul că principiile şi direcţiile prioritare ale organizaţiei în
privinţa performanţei de mediu sunt reale şi sunt implementate efectiv
la toate nivelurile.
B.1. Obiectivele de mediu reprezintă direcţiile generale (identificate în
politica de mediu) pe care organizaţia îşi propune să le atingă într-un
anumit interval de timp. Organizaţiile la nivelul elaborării acestora trebuie
să ia în considerare
(a) diferitele constatări obţinute în urma analizelor de mediu ce au ca
principal obiectiv identificarea şi cuntificarea aspectelor de mediu şi a
impacturile asociate acestor aspecte asupra mediului înconjurător, şi
(b) reglementările legislative de mediu în vigoare, sau orice alta cerinţă
necesară la acest nivel de elaborare.

B.2. Obiectivele specifice (ţintele de mediu) reprezintă cerinţele


detaliate de performanţă, cuantificabile, fixate într-o perioadă de timp
stabilită, rezultate din obiectivele de mediu, şi care se pot aplica unei
organizaţii în ansamblul său, sau doar unei părţi a acesteia.
C. Monitorizarea şi măsurarea reprezintă etapele ce asigură procesului
de evaluare informaţiile necesare pentru a putea implementa cu succes
principiul îmbunătăţirii continue; tocmai de aceea figura precedenta
prezintă o legătură funcţională dintre programul de management de
mediu şi următoare etapa de monitorizare/ măsurare, legătură filtrată de
diferite acţiuni preventive şi corective, şi de diferite programe de instruire
respectiv perfecţionare (ar putea fi considerată prima buclă a
îmbunătaţirii continue a Sistemului de management de mediu).

D. Analiza managementului reprezintă etapa în care se evaluează


modul de funcţionare global al Sistemului de mangement de mediu.
Managementul de la cel mai înalt nivel analizează nivelul curent de
performanţă globală de mediu şi decide nevoia de schimbare a politicii de
mediu, a obiectivelor generale de mediu, sau a altor parametri ai
Sistemului de management de mediu, cu scopul de a îmbunătăţi
funţionalitatea şi calitatea implementării sistemului (ar putea fi
considerată a doua buclă a îmbunătaţirii continue a Sistemului de
management de mediu; închide ciclul care începe şi se termină la top
managementul organizaţiei).
2.Abordare ca proces complex la nivelul organizatiilor
ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

CERINŢELE ÎMBUNĂT
PARŢILOR ĂŢIREA
INTERESAT PERFORM
E ANŢEI
ELABORAREA POLITICII DE MEDIU

DE MEDIU
LA
CERIN NIVELUL
ŢELE ORGANITA
ISO ŢIEI
14001 MĂSURATORI, MĂSURI CORECTIVE,
ANALIZE, IMBUNĂTĂŢIRE
PLANIFICARE

IMPLEMENTARE ŞI OPERARE

ALOCARE RESURSE INTRĂRI IEŞIRI

BARIERE ORGANIZAŢIONALE/ FACTORII ORGANIZAŢIONALI CE POT DETERMINA PROCESUL DE IMPLEMENTARE A


SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

LA NIVELUL ORGANIZAŢIEI

Figura: Propunere de model pentru Sistemului de management de mediu (în conformitate cu ISO 14001) ca proces complex
Sursa: construcţie originală
Pentru o întelegere mai clară a modelului prezentat în anterioara se vor
prezenta sintetic tabelar în cele ce urmează fiecare etapă (etapa de
elaborare a politicii de mediu; etapa de planifcare; etapa de
implementare şi operare; etapa de măsuratori, măsuri corective, analize,
îmbunătăţire), într-o manieră detaliată.

Tabel Detaliere etape SMM ca proces complex - elaborarea politicii de mediu


Sursa: elaborat după ISO 14001/ ISO 14031/ ISO 14004/ Lupu, 2006/ Ionescu, 2000
Numele etapei Numele subetapelor Vectori de intrare Vectori de ieşire
componente
ELABORAREA - 1.Raporte pri vind diferite analize 1.Politica de mediu a organizaţiei
precedente ale managementului 2.Înregistrari în baza de date a
POLITICII DE
2.Aspectele de mediu identificate la organizaţiei
MEDIU nivelul organizaţiei ca efect al
activităţilor desfaşurate
3.Impa cturile posibile asupra mediului
4.Legi de mediu
5.Regulamente ce prevăd diverse
reglementări de mediu la care
organizaţia a subscris
6.Inplicarea parţilor interesate
(stakeholderii)
7.Personal calificat
8. Alte aspecte relevante
Tabel Detaliere etape SMM ca proces complex - planificare
Sursa: elaborat după ISO 14001/ ISO 14031/ ISO 14004/ Lupu, 2006/ Ionescu, 2000
Numele etapei Numele subetapelor Vectori de intrare Vectori de ieşire
componente
PLANIFICARE Identificare aspecte de 1.Raportele de audit 1.Aspectele de mediu identificate
2.Aspectele de mediu identificate la nivelul organizaţiei ca efect al
mediu
3.Impacturile de mediu cuantificate activităţilor desfaşurate
4.Autorizaţii de mediu 2.Impacturile posibile asupra
5.Legi de mediu mediului
6.Regulamente ce prevăd reglementări 3.Înregistrari în baza de date a
de mediu organizaţiei
7.Personal calificat în problematica
evaluarea impactului asupra mediului
8. Alte aspecte relevante
Identificarea reglementărilor 1.Reglementările legale 1.Cerinţele lega le de mediu
2.Reglementările la care a subscris necesare
legale necesare
organizaţia 2.Înregistrari în baza de date a
3.Personal calificat în problematica organizaţiei
legislaţiei de mediu
4. Alte aspecte relevante
Elaborarea obiectivelor 1.Aspectele de mediu identificate la 1.Obiectivele generale şi ţintele
nivelul organizaţiei ca efect al de mediu
generale şi a obiectivelor activităţilor desfa şurate 2.Înregistrari în baza de date a
specifice (ţinte) de mediu 2.Impacturile posibile asupra mediului organizaţiei
3.Aspecte financiare
4.Opţiunile tehnologice disponibile
5.Personal calificat
6. Alte aspecte relevante
Elaborare program/ 1.Obiectivele generale şi ţintele de 1.Programul/ programele de
mediu management de mediu
programe de management
2.Structura organizaţională 2.Înregistrari în baza de date a
de mediu 3.Alte aspecte relevante organizaţiei
Tabel Detaliere etape SMM ca proces complex - implementare şi operare
Sursa: elaborat după ISO 14001/ ISO 14031/ ISO 14004/ Lupu, 2006/ Ionescu, 2000
Numele etapei Numele subetapelor Vectori de intrare Vectori de ieşire
componente
IMPLEMENTARE Stabilirea 1.Responsabilităţile curente 1.Responsabilităţile de mediu
2.Structura organizaţională 2.Înregistrari în ba za de date a
ŞI OPERARE responsabilităţilor de 3.Auditurile precedente organizaţiei
mediu 4.Managerii responsabiliâ
5.Alte aspecte relevante

Elaborarea şi desfaşurarea 1.Personalul organizaţiei 1.Personal instruit


2.Rapoarte despre traningurile precedente 2.Nivelul de cunostinţe de mediu
programelor de traning de 3.Obiectivele şi ţintele de mediu a personalului/ nivelul
mediu 4.Personal specializat în a efectua competenţelor de mediu
traninguri de mediu (instructori interni sau 3.Înregistrari în ba za de date a
externi) organizaţiei
5.Documentaţia necesară
6.Alte aspecte relevante

Comunicarea de mediu 1.Obiectivele şi ţintele de mediu 1.Răspunsuri conunicaţionale la


2.Cerinţe comunicaţionale interne nivel intern organizaţional
organizaţiei 2.Răspunsuri conunicaţionale la
3.Cerinţe comunicaţionale externe nivel extern organizaţional
organizaţiei 3.Înregistrari în ba za de date a
4.Alte aspecte relevante organizaţiei

4.Managerii responsabili
Documentaţie 1.Obiectivele şi ţintele de mediu 1.Documente specifice
2.Cerinţe comunicaţionale interne managementului de mediu la
organizaţiei nivel intern organizaţional
3.Cerinţe comunicaţionale externe 2.Documente specifice
organizaţiei managementului de mediu cu
4.Personal calificat în managementul destinaţie externă organizaţiei
mediului 3.Înregistrari în ba za de date a
5.Alte aspecte relevante organizaţiei
Controlul documentelor 1.Documente specifice managementului 1.Răspunsuri la diferite cerinţe
de mediu la nivel intern organizaţional interne
2. Documente specifice managementului 2.Răspunsuri la diferite cerinţe
de mediu cu destinaţie externă externe
organizaţiei 3.Înregistrari în baza de date a
3.Obiectivele şi ţintele de mediu organizaţiei
4.Cerinţe comunicaţionale interne
organizaţiei
5.Cerinţe comunicaţionale externe
organizaţiei
6.Personal calificat în managementul
mediului
7.Date referitoare la procesul de control
operaţional
8.Date despre procesul de pregătire pentru
situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
9. Alte aspecte relevante

Control operaţional 1.Responsabilităţile de mediu 1.Răspunsuri la diferite cerinţe


2.Obiectivele şi ţintele de mediu interne
3.Aspectele de mediu identificate la 2.Răspunsuri la diferite cerinţe
nivelul organizaţiei ca efect al activităţilor externe
desfaşurate 3.Înregistrari în baza de date a
4.Impacturile posibile asupra mediului organizaţiei
5.Personal calificat în managementul
mediului
6.Personal instruit (traning) în
managementul mediului
7.Alte aspecte relevante

Pregătirea pentru situaţii 1.Aspectele de mediu identificate la 1.Planul de pregătire pentru


nivelul organizaţiei ca efect al activităţilor situaţiile de urgenţă şi capacitate
de urgenţă şi capacitate de
desfaşurate de răspuns
răspuns 2.Impacturile posibile asupra mediului 3.Înregistrari în baza de date a
identificate organizaţiei
3.Programe precedente pentru situaţiile de
urgenţă
4.Personal calificat în managementul
mediului
5. Alte aspecte relevante
Tabel Detaliere etape SMM ca proces complex - măsuratori, măsuri corective, analize, îmbunătăţire
Sursa: elaborat după ISO 14001/ ISO 14031/ ISO 14004/ Lupu, 2006/ Ionescu, 2000
Numele etapei Numele subetapelor Vectori de intrare Vectori de ieşire
componente
MĂSURATORI, Monitorizare şi măsurare 1.Proceduri interne elaborate pentru 1.Procesele curente ce trebuie a fi
audit monitorizate şi cuantificate
MĂSURI 2.Obiectivele generale şi ţintele de 2. Înregistrari în baza de da te a
CORECTIVE, mediu organizaţiei
ANALIZE, 3.Reglementările legale de mediu
IMBUNĂTĂŢIRE 4.Aspectele de mediu identificate la
nivelul organizaţiei
5.Potenţialele impacturi de mediu
identificate
6.Rapoarte ale precedentelor
monitorizări, masurători
7.Prac tici de management curente
8.Raport cu neconformită ţile curente
9.Personal calificat în managementul
mediului – monitorizare şi măsurare
10. Alte aspecte releva nte

Prevenire şi măsuri 1.Programul de management de mediu 1.Raport cu neconformităţile


corective 2.Rapoarte cu situaţiile observate ca curente
neconforme 2. Înregistrari în baza de da te a
3.Alte probleme de la nivelul SMM organizaţiei
4.Prac tici de management curente
5.Personal calificat în managementul
mediului – prevenire şi măsuri corective
6. Alte aspecte relevante

Mentenanţa înregistrărilor 1.Raport cu neconformită ţile curente 1.Rapoa rte pentru toate parţile
din baza de date a 2. Practici de management curente interesate (sta keholderi)
3.Personal calificat 2. Înregistrari în baza de da te a
organizaţiei 4. Alte aspecte relevante organizaţiei

Auditul SMM 1.Procesele curente ce necesită auditare 1.Rapoa rte ce conţi n rezultatele
2.Procedurile elaborate pentru auditare obţinute în urma auditării
3.Personal calificat în managementul 2. Înregistrari în baza de da te a
mediului – audit de mediu organizaţiei
4. Alte aspecte relevante
3.abordare prin prisma caracteristicilor de bază

Sistemul de management de mediu poate fi considerat ca fiind o


metodă de a încorpora problematica de mediu la nivelul structurii
organizaţionale cu scopul de a îmbunătăţi relaţia cu legislaţia de mediu
actuală, a diminua presiunea parţilor interesate de această problemă,
îmbunătăţi imaginea companiei, creşte gradul de conştientizare de mediu
de la nivelul întregii organizaţii (Perotto şi colab., 2008; ASRO, 2005).

Totodata oportun la nivelul acestei abordări a Sistemului de management


de mediu, să fie prezentate sintetic caracteristicile de bază ale
acestui tip de sistem, după cum se poate observa în Figura şi Tabelul
urmator:
SĂ ASIGURE ÎMBUNĂTĂŢIREA PRECIZIE
CONTINUĂ ORGANIZARE SISTEMATICĂ

FLEXIBIL/ DINAMIC REALISM

SMM
INTEGRAT/ INTEGRABIL COMPLEXITATE

CU ÎNREGISTRARE CU ADRESARE PRECISĂ FIECĂRUI NIVEL


COMPLETĂ DE DECIZIE

Figură inteză caracteristici de bază ale unui Sistem de management de mediu


Sursa: elaborat după Ionescu, 2000
Tabel Descriere caracteristici de bază ale unui Sistem de management de mediu
Sursa: Ionescu, 2000; Teodosiu, 2005
1. PRECIZIE Sistemul de management de mediu este necesar să nu conţină ambiguităţi; claritate la nivelul obiectivelor şi
ţintelor de mediu propuse.
2. ORGANIZARE Componentele Sistemului de management de mediu trebuie să fie abordate într-o manieră integratoare.
SISTEMATICĂ
3. REALISM Sistemul de management de mediu trebuie să fie adaptat la particularităţile organizaţiei şi la nivelul întregii
structuri organizaţionale.
4. COMPLEXITATE Sistemul de management de mediu trebuie să „acopere” toate activităţile şi întregul personal.

5. CU ADRESARE PRECISĂ Proiectarea, implementarea şi operarea Sistemului de management de mediu încât să cuprindă toate nivelele din
FIECĂRUI NIVEL DE organizaţie.
DECIZIE
6. CU ÎNREGISTRARE Conceperea şi realizarea Sistemului de management de mediu trebuie să implice înregistrarea tuturor datelor,
COMPLETĂ informaţiilor, cunoştinţe de mediu şi a actiunilor desfaşurate.
7. INTEGRAT/ INTEGRABIL Necesitatea proiectării Sistemului de management de mediu astfel încât să poata fi integrabil la nivelul tuturor
sistemelor de management (standardizate sau nestandardizate) existente sau potenţial viitoare de la nivelul
organizaţiei.
8. FLEXIBIL/ DINAMIC Sistemul de management de mediu trebuie să fie flexibil pentru a fi capabil să raspundă rapid şi corespunzător
tuturor modificărilor survenite pe parcursul implementarii şi operarii acestuia.
(pentru a raspunde indirect principiulul îmbunătăţirii continue).

9. SĂ ASIGURE Sistemul de management de mediu trebuie să fie elaborat, implementat şi operat astfel încât să permită existenţa
ÎMBUNĂTĂŢIREA unui circuit continuu al datelor/ infirmaţiilor ce prezintă rezultatele obţinute (feed-back).
CONTINUĂ