Sunteți pe pagina 1din 2

PROIECTE DE UNITATE EUROPEANĂ DUPĂ SECOLUL XI

-REFERAT-

Aparitia umanismului si raspandirea lui in Europa a readus si idealul


unitatii continentului nostru. Nevoia de spirit civic a fost dublata de critica
moravurilor pentru a schimba societatea. In acest efort s-a incadrat umanistul
Erasmus din Rotterdam, care a fundamentat conceptul de Europa. In
viziunea lui, unitatea europeana se putea realiza pe doua cai:
lupta pentru apararea civilizatiei europene in fata pericolului otoman si
toleranta intre state si aplecarea spre conceptele crestine ale fericii, iubirii si
pacii.
Pe langa acest proiect, el a publicat si lucrarea „Elogiul nebuniei”, unde
critica coruptia, abuzurile societatii si ale bisericii. Aceasta devenise extrem
de bogata in contrast cu saracia si austeritatea pe care le predica. In acest
context apare curentul reformator reprezentat de Martin Luther si care
propunea mantuirea prin credinta. In secolul XVI Europa este framantata de
acest conflict intre catolici si protestanti, cum sunt numiti reformatii. In
aceasta atmosfera, imparatul Germaniei Carol Quintul (1519-1556), care era
din 1516 si rege al Spaniei, declanseaza lupta pentru mentinerea unitatii
catolicismului. El credea ca unitatea imperiului romano-german se va
mentine printr-o credinta unica, iar imperiul sau poate deveni universal.
Ideea stapanirii universale isi facea astfel din nou loc. Imparatul a incercat sa
refaca unitatea europeana prin forta si represiune, prin reuniunea dietei
germane care sa aprobe politica sa. Planul sau a suferit insa un esec, fapt
pentru care Carol abandoneaza puterea si se retrage la o manastire din
Spania.
Pentru carturarii medievali, Europa era mai degraba un spatiu cultural, o
mostenire a civilizatiei greco-latine. In contextul acestor preocupari se
remarca si propunerea ministrului de finante al regelui Frantei Henric IV
(1589-1610), contele de Sully, care propunea realizarea unui proiect de
reorganizare politica a continentului numit chiar „Marele Proiect”. Prin
acesta, el initia o uniune formata din 15 state (6 regate ereditare, 6 puteri
elective si 3 republici federaliste). Aceasta uniune se baza pe cadrul politic si
religios si trebuia sa fie condusa de un consiliu general, pentru a evita unele
probleme litigioase. Si acest proiect propus la inceputul secolului XVII a
ramas doar un vis care va fi inceput peste mai bine de 300 de ani.
Sentimentul unitatii nu este insa puternic decat in randul celor care fac
cultura. O renastere a ideii de unitate europeana incepe odata cu aparitia
iluminismului din secolul XVIII. Astfel, in anul 1712, abatele Saint-Pierre
propune planul pentru o pace perpetua. Se stipula ca toti semnatarii pactului
sa respecte principiile inscrise, altminteri o forta unica putea interveni
impotriva celor care incalcau pactul. Se propunea un sediu al tarilor cu peste
1.200.000 locuitori, fiecare dintre acestea avand drept de reprezentare egala.
Unii contemporani au criticat acest proiect, altii l-au considerat „un vis care
nu va inceta sa staruie in constiinta umanitatii”.
Europa luminilor incepe sa descopere nu numai varietatea continentului,
dar si pe europeni, oameni caracterizati de ratiune, civism, si mai ales
aspiratia catre fericire. Iluminismul era o gandire pacifista, care se
impotrivea razboiului. Ideea de Europa se substituie ideii de crestinatate. In
numele apararii credintei apar proiecte noi de uniune europeana avand la
baza pacea universala. In 1795, Immanuel Kant, filozof german, alcatuia
proiectul „Pentru pacea perpetua” unde avansa ideea unei confederatii de
state europene, republici bazate pe vointa cetatenilor care se pot opune
razboiului. Iluminismul va declansa si o noua conceptie cu privire la rolul si
destinul civilizator al continentului european. Limba franceza devine limba
diplomatica si oamenii cultivati incep sa considere ca locuiesc pe un
continent care se bucura de o civilizatie comuna, Europa fiind „podoaba
lumii”.

Bibliografie:
http://www.qreferat.com/referate/stiinte-politice/PROIECTE-DE-UNITATE-
EUROPEANA-855.php

S-ar putea să vă placă și