Sunteți pe pagina 1din 8

Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

Laura: Da. Am pus pe hartie temele despre


„Un șoarece pe roată” – studiu de caz care cred că ar fi util să vorbim. Să fiu sigură că nu
îmi scapă nimic…
Psiholog: O să discutăm pe îndelete notele din
caiet. Înainte însă aș fi curios să-mi împărtășiți, în
Dan VASILIU câteva cuvinte, care ar fi esența lor. Ce v-ați dori să
Psiholog clinician în supervizare. schimbați?
Formare în: NLP&NLPt.; terapii scurte, Laura: Nu știu dacă vreau sau dacă trebuie să
schimb ceva sau dacă schimbare este cuvântul. Pentru
colaborative, orientate pe resurse și soluții; început vreau să înțeleg. Am impresia că toate
F.I.T. (feedback informed treatment). Cursuri lucrurile sunt un ghem cu multe capete de fire care ies
de formare continuă în: hipnoterapie din el. Este nevoie să trag de fire; toate îmi sunt
cognitiv-comportamentală; tehnici moderne înșirate și nu știu ce să fac cu ele. Două lucruri mă
de psihoterapii cognitiv-comportamentale - deranjează profund. Este o mare diferență între
„Laura în relație cu persoane cunoscute și apropiate”
consiliere genetică; diagnostic, evaluare și și „Laura în relație cu persoanele pe care nu le
intervenție în tulburări ale limbajului; cunosc”. Pe de altă parte, nu mă pot manifesta
intervenții cognitiv-comportamentale la copii, „autentic Laura” cu cea din urmă.
adolescenți și vârsta a treia; diagnostic și Psiholog: Înțeleg că cele descriese v-au creat
evaluare clincă. Activitate de cercetare în până acum disconfort. Ce credeți v-ar fi de folos să
aveți o stare mai bună?
ceea ce privește factorii de personalitate în Laura: Mi-aș dori să scap de măștile mele
sanogeneză și tulburările de personalitate. păguboase. Pe de altă parte vreau să-mi exprim
întregul potențial și nu știu să mă sprijin ... (crește
Încă de la început doresc să precizez anxietatea și somatizează – apare eritemul pudic).
că acesta este un caz real. Pentru publicare am Psiholog: Puteți să-mi spuneți mai multe
despre aceste măști pe care dumneavoastră le-ați
obținut acordul prealabil al clientului. I-am numit păguboase?
oferit posibilitatea de a-l citi, înainte de a fi Laura: Simt că trebuie să facem o incursiune
publicat, cu dreptul de a elimina sau în trecut. Cred că ceva mă reține în manifestarea
reformula acele pasaje care i-ar putea dezvălui sinelui autentic. În fapt nu știu care este acesta și cum
identitatea sau i-ar leza intimitatea. Pentru s-ar manifesta el în mod autentic!
Psiholog: Veți căuta și resurse de sprijin în
păstrarea confidențialității am modificat trecut?
deliberat anumite date despre client, fără însă Laura: Poate că, dacă aflu ce și în ce mod îmi
a denatura rezultatele psihodiagnosticului sau stă în cale, voi găsi și soluții.
forma și conținutul asistării și ale terapiei Psiholog: Înainte de a ne continua explorarea
suportive. vă rog să vă gândiți la ultimele două săptămâni și să
încercați să vă evaluați aceste patru dimensiuni:
Laura, o femeie de 38 de ani, individual, interpersonal, social și global. Marcați
necăsătorită, cu studii superioare și preocupări starea resimțită pe aceste linii continue unde „0”
intelectuale, a venit la cabinet cu următoarele înseamnă foarte inadecvat iar „10” înseamnă că v-a
acuze: neputința de a descoperi cauzele fost foarte bine. (clienta completează scala de evaluare
propriilor deficiențe de relaționare; dificultăți a rezultatului - ORS (Miller and Duncan, 2002)
marcând cu un semn pe linia continuă de sub fiecare
în identificarea resurselor necesare pentru a-și dimensiune).
„manifesta întregul potențial”; obstacole în Psiholog: Mulțumesc. Mă întreb dacă la acest
identificarea și manifestarea „sinelui rezultat au contribuit și toate cele pe care mi le-ați
autentic”. spus înainte.
Laura: Toate sunt consecință a neputințelor
Psiholog: Bună ziua. Luați loc unde credeți că mele. Pentru asta m-am decis să apelez la psiholog.
vă este mai comod. (Clienta alege un fotoliu despărțit Vreau să-ncetez să mai despic firul în 564.
de o măsuță transparentă de cel al psihologului). Cu ce
anume vă pot fi de folos? Laura are puțini prieteni și este oricum
Laura: Știți ... eu ... (scoate un caiet rezervată în privința lor. Locuiește cu chirie,
voluminos în care erau notate presupunerile ei despre
cum va decurge intervenția psihologică și
cu toate că are în proprietate un apartament.
intelecualizări referitoare la probleme). Mi-aș dori să Consideră că apartamentul aflat în proprietate
scap de măștile mele care au ajuns să mă obosească și „nu o reprezintă”. A avut o copilărie fericită,
pe care le socotesc păguboase. îi plăcea să deseneze (semna cu un
Psiholog: Văd că v-ați pregătit înainte de pseudonim) și a avut o etapă în care avea
întâlnirea noastră.
1
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

impresia că a fost înfiată. De la mamă a aflat termeni: inteligentă, meritorie, atentă,


că a fost „o sarcină nedorită”. Încă din sensibilă, loială, onestă, muncitoare, cu simț
copilărie s-a considerat în avans față de al umorului. Se vede totuși: plină de regrete,
generația ei, fiind validată de mamă. Are o neatrăgătoare, inadecvată, naivă, încăpățânată,
soră pe care multă vreme a perceput-o „ca nu poate lua decizii pentru că “a obosit”. În
tata” iar pe ea însăși „ca mama”. Atmosfera prezent, manifestă sentimente de: vină,
din casă, în perioada copilăriei și a „tristețe calmă”, fericire, singurătate, energie,
adolescenței, o consideră „conflictuală și frică. Principalele teme ale fricii sale sunt:
polarizată”. În perioada adultă a avut o relație teama de sărăcie, de boală în sărăcie sau/și
de durată, foarte profundă, cu un partener mai singurătate, de ”neiubire”. Ar dori să se
în vârstă, care a decedat. A mai încercat o manifeste mai mult în ”contexte autentic
relație, cu un prieten, dar s-a finalizat cu un Laura” și să nu mai „despice firul în 564”. În
eșec. A avut o afacere la care a renunțat din relațiile sociale se consideră deopotrivă foarte
cauza asociatului. În acea perioadă s-a relaxată și relativ inconfortabil – “ca și cum
considerat ca fiind creativă, capabilă de o sunt două Laura”. Despre alte persoane
bună gestionare a „situațiilor virgine” și apropiate sau prieteni vorbește puțin, la
având abilitatea de a transforma totul în „ceva timpul trecut, considerând majoritatea
aparte”. A simțit un sentiment de vină poveștilor încheiate. Poate menționa doar trei,
„deoarece nu profesa în domeniul în care s-a maxim cinci prieteni pe care îi consideră
pregătit”. La data prezentării la cabinet, foarte apropiați ca și cum ar fi fost o familie
clienta nu avea o ocupație constantă și stabilă cu fiecare în parte.
și era în căutarea unui nou drum în viață. Alte observații din timpul interviului:
Din punct de vedere medical, nu are clienta șterge des urmele de pe masa de sticlă
antecedente importante; a avut o operație de aflată în cabinet; se joacă cu mărgelele de la
apendicită și două accidente de mașină fără gât (caută să facă ceva cu mâinile); înainte de
traume deosebite. Este fumătoare, are un a răspunde folosește îndelung dialogul
somn sănătos, dar cu treziri timpurii și „ia interior; când evocă amintiri care au rănit-o
mese de proastă calitate”. În privința sufletește izbucnește în plâns.
antecedentelor medicale în familie, bunica a Anamneza a fost realizată pe baza
suferit de rinichi și mama a decedat de cancer, chestionarului multimodal Lazarus (1991),
iar din perspectivă psihologică – o verișoară a completat de către Laura ca temă de casă după
avut tentative de suicid. Clienta a suferit două prima ședință, și discutarea lui în cea de-a
atacuri de panică majore la vârsta de 18 ani și doua ședință. Pe parcurs a fost completată cu
la 34 de ani și acuză următoarele senzații date obținute în urma observațiior și a
resimțite des: dureri de cap, tensiune, dialogurilor despre probleme.
incapacitate de relaxare, dureri de spate, Pentru realizarea diagnosticului
neplăcerea de a fi atinsă (selectiv), transpirație multiaxial, conform DSM–IV-TR, au fost
excesivă, tulburări intestinale. Din utilizate interviurile structurate pentru
observațiile făcute în timpul interviului am tulburările de pe axa I a DSM - SCID I (First,
constatat că, atunci când starea de anxietate Spitzer, Gibbon, Williams, 2007) și pentru
crește, somatizează și apare fenomenul de tulburările de pe axa-II-a DSM - SCID II
eritem pudic. Este conștientă de acest (First, Gibbon, Spitzer, Williams, Benjamin,
fenomen și se consideră în pericol - „mă pune 2007), adaptate în România sub coordonarea
într-o situație ridicolă, de inferioritate, iar prof. dr. Daniel David.
alții ar putea profita”. În urma aplicării interviului structurat
Laura se imaginează pe sine ca având SCID I a reieșit prezența tulburării de panică
succes, fiind responsabilă, fiind urmărită sau fără agorafobie și s-a constatat în același timp
fiind prinsă în cursă “ca un șoarece pe roată”. prezența fobiei specifice față de câini.
Gândurile sale persistente sunt: “sunt Din prelucrarea rezultatelor la
nedemnă de a fi iubită, sunt neatrăgătoare interviul SCID II a reieșit faptul că Laura are
sau indezirabilă, fac prea mule greșeli”. o tulburare de personalitate schizotipală
Pentru a se descrie, folosește următorii îndeplinind următoarele cinci criterii: a avut
2
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

sentimentul că poate face ca anumite lucruri facă față evenimentelor din viață și are
să se întâmple prin simplul fapt că s-a gândit încredere în capacitatea de a reuși și de a
la ele (dă patru exemple care îi confirmă menține controlul.
convingerea), a avut experiențe personale de Chestionarul lui Rotter indică un loc al
ordin supranatural (povestește experiențe controlului intern apropiat însă de limita cu
mistice), crede că are un „al șaselea simț” cel extern.
care-i permite să prevadă lucruri (are La aplicarea chestionarului stimei de
confirmări sau pur și simplu știe), a avut sine (Rosenberg, 1989) Laura a obținut scorul
senzația că în preajmă se află o prezență, chiar 29, ceea ce indică un nivel mediu al stimei de
dacă nu o putea vedea (prietenul decedat), sine, lucru ce se datorează situației incerte din
există foarte puține persoane de care se simte prezent precum și eșecului repetat în relațiile
cu adevărat apropiată (apare și în anamneză). interpersonale.
De asemenea prezintă unele trăsături de Pentru scala robusteții DRS15
personalitate evitantă (evită să interacționeze (Bartone, 1995) a rezultat un nivel scăzut
dacă nu este sigură că va fi simpatizată, își (scor general 27) indicând o deteriorare a
face frecvent griji pentru faptul că ar putea fi percepției controlului personal și a
criticată, este de obicei tăcută atunci când semnificației implicării, iar schimbările și
întâlnește persoane noi) și personalitate evenimentele din viață nu sunt percepute ca
obsesiv-compulsivă (acordă importanță stimulante. Factorul „angajare” scăzut (scor
crescută detaliilor, ordinii și organizării, are 8) denotă o scădere a convingerii că
standarde foarte înalte în privința a ceea ce evenimentele au sens și semnificație. Factorul
este bine sau rău, îi este greu să-i lase pe alții „control” mediu (scor 11) arată o încredere
să o ajute dacă ei nu sunt de acord să facă moderată că evenimentele pot fi influențate și
lucrurile exact așa cum dorește ea), fără însă a o percepție slabă privind abilitățile de a se
îndeplini criteriile de diagnosticare ale acestor raporta activ la mediu, iar factorul
tulburări. „provocare” scăzut (scor 8) indică o orientare
Au fost evaluați factorii de persona- redusă spre viitor și impresia că schimbările
litate în sanogeneză pentru determinarea nu sunt o șansă de dezvoltare personală.
relevanţei personalităţii în contextul Sensul coerenței a fost evaluat cu
vulnerabilităţii şi rezistenţei la stres şi boală. scala SOC13 (Antonovsky, 1987) la care
Evaluarea a ajutat la înţelegerea Laura a obținut un nivel înalt (scor general
mecanismelor şi a proceselor cognitive care 75) cu factorii: „înțelegere” înalt (scor 32),
influenţează funcţionarea individuală în toate “flexibilitate și control” înalt (scor 18), „sens
aspectele sale: motivaţional, emoţional și și rost” înalt (scor 25), predicția fiind că
comportamental. În acest scop am utilizat sensul coerenței este stabilizat. Aceasta
scalele Rosenberg pentru măsurarea stimei de înseamnă că stimulii interni și externi sunt
sine, chestionarul lui Rotter pentru explicabili și predictibili; are resurse de a face
determinarea locului controlului și scala față stimulilor; solicitările au sens și scop,
optimismului LOT – R (Life Orientation Test- implicarea și investiția de efort este
Revised), adaptate pentru Romania de Baban justificată; respectă regulile și participă la
(1998) și scalele SES (Self-Efficacy Scale), luarea deciziilor.
DRS15 (Dispositional Resilience Scale) și Scala optimismului LOT-R (Scheier,
SOC13 (Sense of Coherence Scale) adaptate Carver și Bridges, 1994) a arătat un optimism
pentru România de Baban (1998), revizuite de mediu (scor 18), în sensul că Laura investește
Vasiliu, Pascal și Marinescu (2015). efort pentru a preveni problemele sau a le
Pentru scala autoeficacității personale transforma pozitiv; ajustarea sa la stres și
SES (Schwarzer și Jerusalem, 1995) Laura a boală este satisfăcătoare; caută și uneori
obținut scorul 39 ceea ce denotă un nivel găsește strategii de coping în situații de stres.
foarte ridicat al autoeficacității: are încredere
în capacitățile sale de a-şi mobiliza resursele
cognitive şi motivaţionale necesare pentru
îndeplinirea sarcinilor date, este capabilă să
3
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

Diagnostic multiaxial Conceptualizarea cazului


Conceptualizarea cazului, respectiv
Axa I (tulburări clinice): interpretarea tabloului clinic al clientului, a
- 300.01 tulburare de panică fără fost făcută pe baza modelului stres-
agorafobie. vulnerabilitate. Acesta presupune faptul că
- 300.29 fobie specifică de câini. anumite evenimente stresante interacţionează
cu o stare de vulnerabilitate biologică sau
Axa II (tulburări de personalitate):
- 301.22 tulburare de personalitate psihologică generând tabloul clinic (Rizeanu,
schizotipală; 2014). Am explicat Laurei că anumiți factori
- unele criterii de tulburare de predispozanți, în cazul ei distorsiunile
personalitate evitantă și cognitive (catastrofarea și evaluarea globală
tulburare de personalitate obsesiv- negativă precum: “sunt nedemnă de a fi
compulsivă, fără însă a îndeplini criteriile de iubită”, „sunt neatrăgătoare și indezirabilă”,
diagnostic ale acestor tulburări. „fac prea mule greșeli”), au determinat-o să
interpreteze în mod greşit unele situaţii de
Axa III (boli somatice, condiții medicale): viaţă, percepându-le drept ameninţătoare.
- eritem pudic. Decesul mamei și, peste un timp, cel al
partenerului, situație amplificată de eșecul în
Axa IV (probleme psihosociale și de mediu):
- deficiențe în relaționare datorate stabilirea unei noi relații, au fost considerate
exigenței proprii; de Laura ca predictive pentru un viitor
- sentimentul de inadecvare în raport sumbru. Datorită iluziei înțelegerii
cu mediul social; (Kahneman, 2012) Laura nu a mai putut
- eșecuri în găsirea unui partener. identifica resurse pentru prevenirea unui viitor
scenariu închipuit, acela de a sfârși în sărăcie
Axa V (evaluarea globală a funcționării): și/sau de boală în singurătate. Pe de altă parte
- indice GAF=63 studii ale lui Schmidt și colaboratorii săi
(apud. Beck, Freeman și Davis, 1996) sau ale
În ceea ce privește diagnosticul lui Salkovskis și colaboratorii săi (apud.
diferențial se constată că atacurile de panică Beck, Freeman și Davis, 1996) au identificat
sunt spontane, nu se manifestă în urma unor
legătura puternică între comportamentele
fobii sociale sau a efectului consumului de
substanțe și nu se asociază cu anxietatea orientate către siguranță și interpretările
datorată unei condiții medicale generale, ceea catastrofice eronate. Acestea au condus la
ce elimină posibilitatea de stres posttraumatic. creșterea anxietății și la apariția simptomelor
Referitor la fobia pentru câini clienta nu a somatice asociate pe care Laura le-a
asociat-o cu declanșarea atacurilor de panică. interpretat ca semne ale unui iminent atac de
Cu toate că manifestă unele obsesii și cord. Frica, astfel exacerbată, a dus la
compulsii, acestea nu sunt egodistonice declanșarea atacurilor de panică, iar
pentru a sugera tulburarea obsesiv- simptomele au fost amplificate de
compulsivă. Analiza tiparelor de caracteristicile tulburărilor de personalitate
comportament conduce la ipoteza prezenței schizotipale și obsesiv-compulsive. Factorii
unei tulburări de personalitate schizotipale.
precipitanți au fost temerile existențiale față
Cu toate că se aseamănă în unele privințe cu
tulburarea de personalitate schizoidă, clienta de izolare și față de libertate (I.D. Yalom,
nu este flegmatică, impenetrabilă la emoții și 2012). Prima se explică prin conflictul între
nu este indiferentă; are în schimb un mod de conștientizarea singurătății și dorința de
gândire și comportament special, iar uneori apartenență la ceva sau cineva, iar a doua prin
manifestă convingeri și experiențe perceptive lipsa unui temei, a unei structuri externe de
ieșite din comun. sprijin. Factorii de menţinere au fost evocarea
unor vise repetitive din copilărie printre care
4
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

„este prinsă undeva și ceva necunoscut se Planul intervenției


aproprie amenințător” sau senzația cotidiană Planul intervenției psihologice
că este ca „un șoarece pe roată”. cuprinde următoarele aspecte:
Laura nu a putut evoca un moment  exerciții de control al respirației și
traumatizant din viață care ar fi putut declanșa relaxare progresivă pentru controlul
fobia specifică. În general știe că evită atacurilor de panică și reducerea
situațiile în care ar putea întâlni câini. anxietății;
Conform teoriei lui Seligman (2013) aceasta  evidențierea credințelor iraționale față
are rădăcini genetice. de situațiile activatoare pe baza
Experiențele de viață ce au condus la modelului ABC (Ellis, 2006),
structurarea tulburării de personalitate disputarea și reformularea acestora și
schizotipală au fost: respingerea percepută din înlocuirea cu altele mai adaptative;
partea părinților, a suferit abuzuri și violență  intervenții terapeutice de scurtă durată,
fizică din partea tatălui precum și experiențe colaborative și orientate pe resurse și
în care s-a simțit respinsă, persecutată și soluții pentru întărirea robusteții;
devalorizată în grupul de egali (după cum  tehnici rațional-emotive și
rezultă din anamneză). Rezultatul a fost comportamentale (Ellis, 2006) pentru
materializat în convingeri neobișnuite, ceea ce
întărirea stimei de sine (prin
a condus la strategii de coping cum ar fi
vigilența exagerată (ex. „Cred că nu las pe acceptarea necondiționată de sine și
nimeni în viața mea”) sau refuzul de a avea acceptarea necondiționată a celorlalți);
încredere în oameni.  ameliorarea fobiei prin desensibilizare
Convingerile sale centrale sunt sistematică;
următoarele: ”Sunt o victimă a  exerciții de reframing de context și de
circumstanțelor” sau „Sunt o persoană care semnificație pentru îmbunătățirea
face lucrurile altfel decât majoritatea”, iar relaționării interpersonale;
convingerile subiacente: „Dacă încerc să mă  tehnici NLP&NLPt. de echilibrare a
împrietenesc cu cineva mă va respinge și voi trecutului și coaching pentru
suferi”, „Dacă sunt diferită voi atrage identificarea sau reactualizarea unor
atenția”. Strategiile de coping adoptate de
obiective și a posibilităților de a le
Laura sunt: evitarea contactelor sociale și
limitarea exprimării emoțiilor. realiza;
 training asertiv;
Obiectivele intervenției psihologice  folosirea scalelor de evaluare a
Am stabilit de comun acord rezultatului intervenției psihologice –
urmatoarele obiective: ORS - cu axele: individual,
 prevenirea atacurilor de panică, privire interpersonal, social și global și de
mai optimistă asupra viitorului și evaluare a ședinței – SRS - cu axele:
îmbunătățirea relațiilor familiale; relația terapeutică, scopurile și
 ameliorarea fobiei specifice, frica de subiectele, abordarea sau metoda și
câini; global; urmărirea la fiecare ședință a
 găsirea unor resurse pentru evoluției prin Feedback Informed
îmbunătățirea abilităților de Treatment (F.I.T.).
interrelaționare;
 întărirea stimei de sine și a robusteții; Prima ședință a debutat cu un scurt
 restabilirea modului proactiv în dialog referitor la problemele clientei, după
depășirea dificultăților; care a urmat stabilirea elementelor de cadru:
frecvența ședințelor - o dată pe săptămână,
 sporirea asertivităţii.
durata ședinței - de o oră, onorariul,
modalitatea de adresare, precum și alte

5
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

elemente necesare întăririi și menținerii amenințător, primejdios, se apropie de mine. Încerc


relației terapeutice. Am convenit negocierea zadarnic să scap. Mama mi-a spus că am fost o sarcină
nedorită, dar mai apoi, după ce m-am născut, am
unor teme de lucru individual, pentru acasă, și devenit feblețea ei. În copilărie îmi doream să știu că
completarea, la fiecare ședință, a scalelor sunt frumoasă însă mama și cei din jur îmi spuneau că
ORS pentru evaluarea rezultatului și a scalelor sunt deșteaptă, nu frumoasă.
SRS pentru evaluarea ședinței (Miller,
Duncan și Johnson, 2002). Ca primă temă de Am aplicat tehnica NLP&NLPt
casă am convenit asupra completării (Bandler, 2010) de echilibrare în trecut prin
chestionarului multimodal Lazarus. ancorare și modificarea constructivă a istoriei
În următoarele două sedințe am trecut personale de-a lungul unei linii temporale,
la aplicarea Interviului clinic structurat pentru apoi am abordat întărirea stimei de sine prin
tulburările clinice – SCID - I și a Interviului modelul acceptării necondiționate de sine
clinic structurat pentru tulburările de (Ellis, 2006). Ca temă pentru acasă, după
personalitate - SCID - II. Spre finalul exersarea relaxării progresive, clienta a
ședințelor am experimentat exerciții pentru acceptat să integreze cu toată convingerea
controlul respirației și metoda de relaxare definiția: „Sunt bună, sunt valoroasă, sunt în
progresivă Jacobson. A doua temă de casă a bună regulă, numai pentru că exist, numai
fost completarea scalelor de evaluare a pentru că sunt un om, numai pentru că aleg
factorilor personalității în sanogeneză (Scala să mă văd pe mine însămi cu ochi buni.”
autoeficacității SES, Chestionarul stimei de În următoarele sedințe i-am propus
sine Rosenberg, Chestionarul locului Laurei să ne ocupăm de prevenirea în viitor a
controlului Rotter, Scala robusteții DRS15, atacurilor de panică. După exercițiul de
Scala sensului coerenței SOC13 și Scala relaxare progresivă Jacobson am trecut la
optimismului LOT-R). Am discutat rezultatele aplicarea modelului lui Clark descris de
obținute în urma psihodiagnosticului și testării Martin Seligman (2013).
și am convenit împreună asupra planului
intervenției. La a patra ședință am retestat Psiholog: Încearcă să-ți amintești ce anume ai
dorința Laurei de a-și explora trecutul. simțit în momentele în care s-a instalat panica.
Laura: M-am simțit ca în visul din copilărie,
când eram imobilizată și acel ceva rău se apropia de
Psiholog: Mi-ai spus la prima întâlnire că ai mine. Am simțit un fel de tremur și o durere în piept.
dori o incursiune în trecut. Parcă nu mai aveam aer, parcă nu mai puteam respira
Laura: Da! Simt că pot găsi acolo chei de pe nas și trebuia să deschid larg gura. Îmi părea că
înțelegere. Am făcut incursiuni individuale în trecut, există doar clipa prezentă și că aceasta durează o
către episoade semnificative sau marcante, am găsit veșnicie. A doua oară am simțit clar că o să mor.
răspunsuri punctuale, fragmentare, însă nu există o Psiholog: Ai idee cât au durat?
coerență... Am sentimentul că sunt ca pe un șantier Laura: Nu știu. Părea că durează o veșnicie.
arheologic: s-au făcut săpături și au fost scoase la Poate mai bine de 10 minute ...
suprafață bucăți disparate, cioburi, obiecte... Dar este Psiholog: Trebuie să știi că o creștere a
nevoie de o privire titrată, sistemică, globală, care să anxietății nu este un simptom specific morții sau al
dea sens tuturor celor descoperite... să pot înțelege și unui atac de cord. Anxietatea însăși produce dureri în
să obțin un sens unitar (clienta șterge compulsiv masa piept și intensificarea respirației. Dacă interpretezi
și se observă o creștere a anxietății și apariția greșit aceste senzații firești ele devin mai intense iar
eritemului pudic). In ultimii 20 de ani, mai exact de la neliniștea se poate transforma în groază. Cercul vicios
moartea mamei și pâna acum, toată ființa mea și toate poate culmina cu un atac de panică.
resursele au fost direcționate către asigurarea traiului Laura: Și atunci ce semnificație ar trebui să le
zilnic. Am fost urmarită în permanența de spaima ca dau ?
nu voi avea din ce să imi achit facturile, să îmi asigur Psiholog: O interpretare corectă este că orice
traiul zilnic, și aceasta m-a facut să muncesc în stimul din viața noastră poate duce la o creștere a
permanență, până la surmenaj, într-un ritm anxietății. Putem să ne îngrijorăm de ceva, la un
stahanovist. Orice altceva era secundar. Acest mod de anumit moment, putem să experimentăm o senzație de
existență m-a făcut să am sentimentul acelui „șoarece teamă sau nesiguranță ... Toate astea au ca rezultat
pe roată”, din experimente, care nu se mai poate opri. creșterea anxietății și o reacție din partea oganismului
Asta mă obosește și-mi creează un sentiment de nostru.
revoltă. Sunt câteva puncte asupra cărora am reflectat Laura: Și cum pot ști asta?
și pe care le simt semnificative. Îmi tot vin în minte Psiholog: Ai putea să-ți impui, preț de un
niște vise din copilărie. Mă simt prinsă undeva și ceva minut, să respiri controlat? Fii atentă la ritmul și
6
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

profunzimea respirației. Este posibil ca acest lucru să lucru este natural, recăderi în viitor - de cele
fie suficient pentru a prelua controlul anxietății. mai multe ori determinate de cauze obiective.
Gândește-te ce s-a întâmplat cu puțin timp în urmă și
ce gânduri ar putea să te îngrijoreze. Observă că sunt
În ședința a douăsprezecea am făcut o
doar ipoteze și stă în puterea ta să nu le materializezi. trecere în revistă a ceea ce a câștigat prin
Caută soluții pentru a îmbunătăți situația și pentru a te realizarea constantă a exercițiilor propuse ca
feri de o eventuală amenințare. temă de casă și am trecut la experimentarea și
Laura: Adică să nu mă lamentez că va cădea integrarea modelului acceptării necondiționate
drobul de sare ...
Psiholog: Cam așa. Dacă vrei, putem face o
a altora conform lui Albert Ellis (2006). Am
demonsrație. convenit să integreze în exercițiile zilnice
credința: „Eu sunt o persoană la fel de bună
Am provocat hiperventilația, prin și de frumoasă că alții, cu calități și defecte și
accelerarea respirației într-o pungă, iar mă accept necondiționat atât pe mine, cât și
creșterea cantității de CO2 a dus la dificultatea pe ceilalți”.
respirației și la simularea simptomelor unui Următoarele trei ședințe am insistat pe
atac de panică: gâfâit, palpitații etc. fără un creșterea încrederii în decizii și întărirea
efect vătămător. robusteții (Bavelas&all., 2013) și am lucrat
I-am explicat Laurei modelul ABC pentru ameliorarea fobiei față de câini. Am
cognitiv și am continuat cu restructurarea explicat rădăcina genetică a fobiei și faptul că
credințelor iraționale. A ales ca primă situație nu o putem vindeca, ci putem doar ameliora
activatoare „încercarea unui eventual simptomele. Am folosit metoda
partener de a intra în relație cu ea”, iar desensibilizării sistematice utilizând realitatea
consecința negativă este aceea că „îi este greu virtuală.
să relaționeze și să se atașeze de un La ședința a șaisprezecea am făcut un
partener”. Credințele iraționale au fost: că nu bilanț al rezultatelor obținute și am convenit,
este suficient de frumoasă și că „nu femeia de comun acord, să încheiem asistarea
alege” asociate cu sentimente de revoltă, psihologică cu menținerea legăturii și cu
neputință, anxietate crescută și posibilitatea programării unor ședințe
comportamente de evitare, retragere, suplimentare, în cazul în care va fi simțită
stîngăcie. Am identificat, împreună, o listă de nevoia.
probleme și credințele care le susțin iar tema
pentru acasă a fost să identifice alternative Concluzii
raționale la credințele iraționale din listă. După cele 16 ședințe am constatat o
Începând cu ședința a șaptea am îmbunătățire semnificativă a calității vieții și
experimentat exerciții de reframing pentru Laura s-a angajat în mai multe proiecte cu
îmbunătățirea abilității de interrelaționare și perspective în viitor. Indicele GAF s-a
am aplicat un metamodel de coaching îmbunătățit ajungând la valoarea 85. Am
(O'Connor, 2010) pentru testarea unor menținut legătura, iar în timp nu au existat
obiective imediate și modelarea vieții de zi cu recăderi semnificative.
zi. Am observat dorința sporită de implicare și Pe tot parcursul intervenției
de colaborare din partea Laurei. psihologice am folosit tehnici din domeniul
Începând cu ședința a zecea am terapiilor scurte, colaborative, orientate pe
observat că Laura era mai angajată, a venit cu resurse și soluții, tehnici cognitiv-
proiecte noi și am discutat despre resurse, comportamentale, emotiv-raționale și
obstacole, pierderi, câștiguri, strategii și NLP&NLPt. De foarte mare utilitate au fost
despre „cum va fi dacă ...”. Au apărut și scala de evaluarea a rezultatului – ORS - și
rezultate concrete: Laura s-a înscris într-un scala de evaluare a ședinței – SRS - pentru:
program implicant de lungă durată, a alegerea momentelor adecvate de aplicare a
conceput și a predat, punctual, cursuri pentru intervențiilor, menținerea relației terpeutice,
formarea persoanelor adulte, a conceput urmărirea evoluției terapeutice și al efectului
câteva planuri și strategii pentru viitor. Am în beneficiul clientului, precum și prevenirea
observat creșterea optimismului și a încrederii eșuării asistării.
în sine. Am prevenit-o că pot apărea, iar acest
7
Rizeanu, S., coord. (2015). Evaluare clinică și psihoterapie. Studii de caz. București: Editura Universitară, pp.: 67-87.

Bibliografie psychology: A user’s portfolio. Causal and control


1. Antonovsky, A. (1987). Unravelling the beliefs, 35-37, Windsor, England: NFER-NELSON.
mystery of health: How people manage stress and stay 20. Seligman, M. (2013). Ce putem și ce nu
well. San Francisco, CA: Jossey-Bass. putem schimba. București: Humanitas.
2. Baban, A. (1998). Stres și personalitate. 21. Sîrbu, M. (2014). Psihologia sănătății –
Cluj: Presa Universitară Clujeană. note de curs. București: Universitatea Hyperion.
3. Bandler, R. (2010). Ghidul lui Richard 22. Vasiliu, D., Pascal, D. M., Marinescu, G.,
Bandler pentru TRANS-formare. București; Ed. Vidia. Rizeanu, S. (2015). Evaluarea autoeficacității.
4. Bartone, P.T. (1995). A short hardiness Proprietăți psihometrice pentru scala SES (Self-
scale. Paper presented at the American Psychological Efficacy Scale). Revista de studii psihologice nr.2, pp.:
Society Annual Convention, June, New York. 210-222. București: Universitatea Hyperion.
5. Bavelas, J., De Jong, P., Franklin, C., 23. Vasiliu, D., Pascal, D. M., Marinescu, G.,
Froerer, A. Gingerich, W., Kim, J., Korman, H., Sîrbu, M. (2015). Evaluarea robusteții. Proprietăți
Langer, S., Lee, M.Y., McCollum, E.E., Jordan, S.S., psihometrice pentru scala DRS15 (Dispositional
Trepper, T.S. (2013). Solution Focused Therapy. Resilience Scale). Revista de studii psihologice, nr.2,
Treatment Manual for Working with Individuals. 2nd pp.: 184-195. București: Universitatea Hyperion.
Version © . Solution Focused Brief Therapy 24. Vasiliu, D., Pascal, D. M., Marinescu, G.,
Association, July 1, 2013. Golu, I. (2015). Evaluarea sensului coerenței.
6. Beck, A.T., Freeman, A., Davis, D. D. Proprietăți psihometrice pentru scala SOC13 (Sense of
(2011). Terapia cognitivă a tulburărilor de Coherence Scale). Revista de studii psihologice, nr.2,
personalitate, Cluj-Napoca: ASCR. pp.: 107-123. București: Universitatea Hyperion.
7. David, D. (2006). Psihologie clinică şi 25. Yalom, D.I. (2012). Psihoterapia
psihoterapie. Iaşi: Polirom. existențială. București:Trei.
8. Ellis, A. (2006). Terapia comportamentului
emotiv-rațional. București: Antet.
9. First, M.B., Spitzer, L.R., Gibbon, M.,
Williams, J.B.W. (2007). Interviul Clinic Structurat
pentru Tulburările Clinice de pe Axa I a DSM -
Versiune Clinică. Cluj Napoca: RTS.
10. First, M.B., Gibbon, M., Spitzer, L.R.,
Williams, J.B.W. Benjamin, L.S. (2007). Interviul
Clinic Structurat pentru Tulburările de Personalitate
de pe Axa II a DSM -Versiune Clinică. Cluj Napoca:
RTS.
11. Kahneman, D. (2012). Gândire rapidă,
gândire lentă. București: Publica.
12. Lazarus, A.A., Lazarus, C.N. (1991).
Multimodal Life History Inventory (2nd edition).
Champagne, IL: Research Press.
13. Miller, S. D., Duncan, B. L., Johnson, L.
(2002). The Session Rating Scale 3.0. Chicago: Author.
14. O'Connor, J. (2010). Manual de
programare neuro-lingvistică. București: Curtea
Veche.
15. Rizeanu, S. (2014). Psihodiagnoza şi
evaluarea clinică a copilului şi adolescentului. Note de
curs. Ediţia a II-a revizuită şi adăugită. Bucureşti:
Universitară.
16. Rizeanu, S. coord. (2014). Psihoterapie şi
consiliere. Studii de caz. Bucureşti: Universitară.
17. Rosenberg, M. (1989). Society and the
Adolescent Self-Image. Revised edition. Middletown,
CT: Wesleyan University Press.
18. Scheier, M.F., Carver, C.S., and Bridges,
M.W. (1994). Distinguishing optimism from
neuroticism (and trait anxiety, self-mastery, and self-
esteem): A re-evaluation of the Life Orientation Test.
Journal of Personality and Social Psychology, 67,
1063-1078.
19. Schwarzer, R., & Jerusalem, M. (1995).
Generalized Self-Efficacy scale. In J. Weinman, S.
Wright, & M. Johnston, Measures in health
8