Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE

COMBATEREA TERORISMULUI

2019

1
CUPRINS

1. Introducere
2. Terorismul
2.1Definiții ale terorismului
2.2Vulnerabilitătile României în fața pericolului terorist
3. Strategia ONU de combatere a terorismului
3.1Clasificarea acțiunilor teroriste
3.2Grupări teroriste
4. Rolul instituțiilor militare în combaterea terorismului
4.1 Bioterorismul
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Introducere
2
Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi, a precedat strategia terorii exercitată
asupra populațiilor din zonele ocupate, supraviețuind acesteia, și, de-a lungul timpurilor, s-a
manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul peșterii la ciberterorism, în funcție de
treapta de civilizație pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele la dispoziție, și aproape peste
tot în lume. Mijloacele au fost mereu altele, esența a ramas însă aceeași: înfricoșare, distrugere,
ucidere. Din păcate, și terorismul, ca și războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care
lumea se neagă pe sine, se urăște și se autodistruge, crezând că se purifică. Terorismul este
același de veacuri. Atacul terorist de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite ale Americii,
prin imaginea terifiantă transmisă în, n-a făcut altceva decât să schimbe percepția omenirii și a
fiecăruia în parte, să-i aducă aminte că, undeva, nu departe de el, de omul planetei, poate chiar
lângă el, poate chiar în el, se află un monstru care-l poate ucide oricând și oricum. Acesta a fost,
probabil, și obiectivul central al atacurilor din 11 septembrie: crearea unui coșmar universal,
lumea să afle și să nu uite că poate fi lovită și ucisă oricând, oriunde și prin orice mijloace.

Terorismul a devenit internațional în momentul apariției unor organizații și grupuri care, prin
metodele și acțiunile folosite au depășit frontierele statelor, iar componența organizațiilor
teroriste este formată din persoane de naționalități diferite. După această etapă se extind zonele
de acțiune, dar se păstrează metodele folosite, atât cele convenționale cât și cele neconvenționale.

2. Terorismul

De când societatea umană a început să se confrunte cu acte de teroare înfăptuite la adresa


membrilor ei, s-a încercat să se găsească explicaţii, să se interpreteze actul terorist cu scopul final
de a fi prevenit. Astfel de-a lungul timpului actul de teroare înfăptuit premeditat pentru atingerea
unor scopuri a fost definit de mai multe maniere trecându-se de la simple interpretări la îmbrăcarea
actului terorist cu conotaţii conceptuale militare, politice, religioase, etnice, ideologice etc.
Terorismul, înseamnă, în esenţa sa, şi în sensul cel mai larg ce se poate da acestui termen,
înfricoşarea unei populaţii prin acte de violenţă. Cuvântul vine din latinul terror, terroris, având
conotaţie militară şi înseamnând groază, frică, spaimă provocată premeditat, prin ameninţare şi
intimidare. Prin terorism, ca metodă de acţiune, se înţelege practicarea terorii. El desemnează acte
de natură să provoace un sentiment de teamă intensă, prevestitoare a unui rău inevitabil, acte

3
intimidante sub toate aspectele. Terorismul trebuie investigat şi analizat aşa cum este, de pe poziţii
cât se poate de obiective, pentru a-i înțelege sensurile şi mecanismele, pentru a-i afla izvoarele şi,
în consecinţă, pentru a-i anihila cauzele, a-i distruge structurile, a-i limita efectele şi a-i tăia
rădăcinile. Pe un teren propice dezvoltării sale, terorismul a escaladat într-o progresie geometrică,
aducând ura, suferinţa şi moartea la rang de supremă datorie şi onoare. Terorismul este în mod
sigur cea mai gravă formă de infracţiune îndreptată împotriva păcii şi libertăţii, a comunităţilor şi
oamenilor paşnici, împotriva vieţii. În ultimile decenii, acest flagel a cunoscut o globalizare fără
precedent, iar dacă s-ar întâmpla ca el însuşi să-şi dea mâna cu genocidul, atunci întreaga noastră
planeta ar fi cucerită de anarhie şi de haos.1

Terorismul nu produce numai teroare. Mai mult, teroarea nu reprezintă întotdeauna rezultatul
unui act terorist. Teroarea se defineşte printr-o teamă extremă, în timp ce terorismul reprezintă
un pericol real dar difuz, o ameninţare vagă, greu de înţeles şi definit, imprevizibilă şi
neaşteptată, cu efecte inhibitoare, de blocare a acţiuni ilucide.Terorismul afectează grav atât
structura socială cât şi individul luat ca atare, putând distorsiona codul de percepere şi imagini de
care membrii societaţii depind şi în care au încredere. Actul de terorism are un scop similar
descurajării generale; victima primară este mai puţin importantă în comparaţie cu efectul general
scontat asupra unei colectivităţi sau unui grup căruia ii este adresat de fapt. Terorismul, deşi
produce victime individual, este ocrimă la adresa unei întregi comunităţi sociale, cu un puternic
caracter coercitiv, menit să influenţeze prin manipulare voinţa victimelor sale directe şi a
publicului ţintă. Pentru a-şi păstra nealterată credibilitatea, terorismul materializează systematic
ameninţarea potenţială în violenţa sângeroasă. Deci, terorismul poate fi considerat o formă de
strategie violentă, de constrângere, utilizată pentru a schimba libertatea de opţiune a celorlalţi.
Înţelegerea terorismului este dificilă deoarece termenul prezintă conotaţii diferite pentru oameni;
din acest motiv, teoreticienii fenomenului caută o bază comună dediscuţie, unele conceptualizări
general valabile şi acceptabile.2

2.1 Definiții ale terorismului

1
Bodunescu Ion Terorismul-fenomen global, Editura Tipo Alex, Bucureşti, 2002
2
Magda Ferchedau-Muntean, Romana Carja, Luana Aundrey,Balasz Emilia, Diana Mohan, Cristina Constandache,
Terorism- istoric,forme si combatere, Buc., Ed. Omega, 2001

4
 Terorismul este violența motivată politic, premeditată, îndreptată împotriva țintelor non-
combatante, de către grupări sau forte clandestine, în general cu intenția de a influența o
anumită audiență.(Departamentul de stat al SUA)3
 Folosirea ilegală a forței sau a violenței împotriva persoanelor sau a proprietății pentru a
intimida sau constrânge un guvern, populația civilă sau orice segment al acesteia, în scopul
îndeplinirii obiectivelor politice sau sociale.( Biroul Federal de Investigații, SUA)
 Motivația politică, a perpetuat violența față de obiectivele non-combatante de către
grupurile sub-naționale sau agenții clandestini, de regulă destinate să influențeze un
public. (Departamentul de stat al SUA)4
 Terorismul înseamnă folosirea intenționată a violenței sau amenințarea cu folosirea
violenței în scopul de a induce teama, cu intenția de a forța sau a intimida guverne sau
societăți să susțină anumite scopuri, care sunt în general politice, religioase sau
ideologice.(Departamentul Apărării al SUA)5

2.2. Vulnerabilitățile României în fața pericolului terorist

Deoarece România se implică tot mai mult în lupta împotriva terorismului se poate lua în
considerare si o posibila ameninţare teroristă la adresa ţării noastrecauzată de diferiţi factori
interni (datorită situaţiei materiale precare) şi factori externi de diferită natură precum influenţa
proliferării fenomenului terorist înspaţiul euro-asiatic. De aceea vulnerabilităţile României ar
putea fi clasificate astfel:

1. De natură economico-financiară: datorită lipsurilor economice şi nivelului înalt de corupţie se


îngreunează încercarea de introducere a unor măsuri antiteroriste pe teritoriul României.

2. De natură militară: pe fondul lipsurilor financiare şi neaplicare a legilor se pot observa


neajunsuri în asigurarea pazei sau dotarea corespunzătoare a unor unitaţi care se ocupa cu
prevenirea acţiunilor teroriste, proliferarea corupţiei în structurile militare sau chiar oferirea de

3
David Rapport în articolul “ Terrorism and Weapons of the Apocalypse” in National Security Studies Quartely 5/3,
1999
4
David J. Whittaker (ed. by), The Terrorism Reader, ediția a II-a, Routledge, Londra, 2003
5
Walter Laqueur, The New Terorism, Oxford University Press, New York, 1999

5
fonduri insuficiente ce poate face probabilă recrutarea oamenilor pentru întreprinderea de acţiuni
teroriste.

3. De natură socio-culturală şi religioasă: din cauza lipsei de educaţie şi a neajunsurilor se poate


ajunge la atragerea unor grupuri de oameni în acţiuni teroriste.

4. De natură juridică: sunt generate în momentul în care acţiunile teroriste nu sunt judecate şi
pedepsite corespunzător sau îndatoririle celor care iau parte la combaterea terorismului nu sunt
bine specificate.

5. De natură politică: au menirea de a le „potenţa” pe cele de mai sus. Se poate afirma că nivelul
de alertă teroristă în ţara noastră este unul mediu fiind influenţat de evoluţia fenomenului terorist
pe plan international. În Strategia Naţională de Securitate a României, terorismul este
inclus printre principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale, combaterea factorilor de risc
generaţi de evoluţia fenomenului terorist internaţional şi de influenţele acestuia asupra stării de
securitate a ţării noastre fiind un obiectiv esenţial.Strategia naţională de prevenire şi combatere a
terorismului (aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, aprilie 2002) este documentul
care valorifică interesele şi necesităţile de securitate internă a societăţii româneşti, prin
consolidarea mecanismelor sale de autoprotecţie faţă de fenomenul terorist. Acest document
prevede ca principale obiective: identificarea şi monitorizarea permanentă a ameninţărilor
teroriste, protejarea teritoriului naţional şi cetăţenilor români, prevenirea funcţionării celulelor
teroriste pe teritoriul României, participarea la eforturile internaţionale în domeniu. În Raportul
privind terorismul pentru anul 2008, dat publicităţii de către SUA la 1 mai 2009 sunt evidenţiate
rezultatele României în lupta pentru prevenirea şi combaterea terorismului:stabilirea
mecanismelor interne, adoptarea legislaţiei europene în domeniu,acţiunea pe linia combaterii
finanţării terorismului, implementarea noului paşaport biometric.6

Pentru combaterea terorismului, SRI, care reprezintă Autoritatea Naţională în materie


antiteroristă, a pus în funcţiune Departamentul pentru Prevenirea şi Combaterea
Terorismului,care răspunde de planificarea, organizarea şi executarea,într-o concepţie unitară a
activităţilor de prevenire, descoperire, neutralizare şi anihilare a acţiunilor teroriste pe teritoriul

6
Prof. Manci Ioan, „Agenda securităţii naţionale: riscuri, ameninţări,vulnerabilităţi”, „Introducere în studii de
securitate şi strategice

6
României. Strategia acestui department urmăreşte completarea şi reașezarea direcţiilor tactice,
necesare protejării eficientea teritoriului naţional faţă de noile manifestări ale fenomenului
terorist, cu precădere a terorismului fundamental-islamic, a celui religios şi separatist,
a bioterorismului, urmărind prevenirea producerii pe teritoriul său de acte teroriste şiconstituirii
filialelor unor organizaţii extremist-.teroriste cu reprezentareinternaţională.România participă
nemijlocit la acţiunile de gestionare a crizelor şi decombatere a terorismului cu forţe ale armatei,
jandarmeriei şi de poliţie, în teatrelede operaţii active, dar şi cu servicii şi structuri specializate.7

3. Strategia ONU de combatere a terorismului

Strategia Naţiunilor Unite de Combatere a Terorismului este un instrumentunic pentru


îmbunătăţirea rezultatelor luptei împotriva terorismului la nivelnaţional, regional şi internaţional.
Strategia are la baza patru piloni de acţiune: măsuri care să stabilească ce anume contribuie la
răspândirea terorismului; măsuride prevenire şi combatere a terorismului; măsuri de construire a
capacităţii statelor de a preveni şi de a combate terorismul şi întărirea rolului sistemului ONU în
acestsens; măsuri de asigurare a respectării drepturilor omului pentru toţi şi supremaţia legii ca
bază a luptei împotriva terorismului.

1. Identificarea condiţiilor care conduc la răspândirea terorismului: conformacestui pilon


tematic, Statele Membre trebuie să identifice condiţiile care conduc la răspândirea terorismului
prin îmbunătăţirea programelor de prevenire a conflictelor, negociere, mediere, conciliere,
menţinere şi construire a păcii. Ele trebuie, deasemenea, să acorde importanţă iniţiativelor care
promovează toleranţa inter-religioasă si interculturală, care reduc marginalizarea grupurilor
vulnerabile, cum ar fi tinerii, si care promovează incluziunea socială. Statele membre trebuie să
tinacont de nevoile victimelor prin adoptarea de sisteme de asistenţă la nivel naţional şi regional.

2. Prevenirea şi combaterea terorismului: după cum se recunoaşte in Strategie, teroriştii au


nevoie atât de mijloace pentru a-şi duce la bun sfârşit atacurile, cât şi de un set de ţinte valoroase,
de aceea, conform acestui pilon tematic o marevarietate de acţiuni sunt recomandate statelor

7
General de brigadă dr. Gheorghe Văduva, „Terorismul Contemporan- factor de risc la adressa securităţii şi apărării
naţionale în condiţiile statutului României de membru NATO”, edit. Universităţii Naţionale de Apărare,2005,p.43-44

7
membre pentru a nu permite accesulteroriştilor la resurse şi pentru a proteja anumite ţinte
vulnerabile.

3. Construirea capacităţii unui stat de a contracara terorismul: în Strategie, statele membre au


recunoscut necesitatea creării de capacităţi ca bază a efortului global de a contracara terorismul.
Sub acest al treilea pilon de acţiune, Strategia solicită comunităţii internaţionale, şi mai ales
sistemului Naţiunilor Unite, să furnizeze asistenţa tehnică pentru identificarea lipsurilor sau
vulnerabilităţilor, pentru a oferi posibilitatea unui nou schimb de informaţii şi pentru networking
care ar putea duce la cooperare inter-statală, la schimbul de bune practici şi la creşterea
conştiinţei publice vizavi de ameninţarea terorismului.

4. Protejarea drepturilor omului în concordanţă cu combaterea terorismului: subcel de-al patrulea


pilon al Strategiei, statele membre se angajeaza să adopte măsuri pentru respectarea drepturilor
omului pentru toţi şi funcţionarea statului de drept ca o bază fundamentală a luptei împotriva
teorismului. Au fost oferite garanţii că vor fi luate masuri vizavi de violarea drepturilor omului şi
pentru asigurarea oricăror măsuri necesare contracarării terorismului în concordanţă cu
prevederile legate de drepturile omului.8

3.1 Clasificarea acțiunilor teroriste

Terorismul se manifestă sub aspecte multiple scopurile sale fiind aceleaşi.Aceste acţiuni pot
fi clasificate astfel:

a) Acţiuni teroriste calificate după modalităţile de executare:- terorismul direct care urmăreste un
scop imediat, acesta constituind însuşi obiectivul acţiunii propriu-zise- terorismul indirect în care
se încadrează toate actele distructive care vin însprijinul înfaptuirii actului principal

b) Acţiuni teroriste clasificate dupa spaţiul în care se practică:- terorism naţional sau intern când
toate acţiunile se desfăşoară pe teritoriul unuistat-terorism internaţional cand acţiunile teroriste se
prelungesc pe teritoriul mai multor state

8
www.onuinfo.ro-accesat la data de 07.06.2019

8
c) Acţiunile teroriste clasificate după mobilul care stă la baza actului terorist:- terorismul de drept
comun este de fapt terorismul folosit în scopuri personale- terorismul social se caracterizează
prin faptul că nu depăşeşte graniţa unui stat

- terorismul politic este dirijat împotriva statelor şi a organelor sale democratice- terorismul de
stat este forma cea mai gravă şi mai distrugătoare, fiind numit şiterorism politico-guvernamental
armat.

d) Acţiuni teroriste clasificate după tipologia formelor de manifestare:- terorismul organizaţional


este specific grupărilor mici care nu dispun de sprijin popular - terorismul practicat în contextul
insurgenţelor menit să erodeze credibilitatea guvernului prin terorizarea cetăţenilor - terorismul
sponsorizat care implică sprijinirea unor grupări teroriste de către state suverane.9

3.2 Grupări teroriste

a)Al Qaeda: mai este cunoscuta şi sub denumirea de „Baza”, fiind organizaţia teroristă faimoasă
pentru atacurile de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York şi asupra
sediului Pentagonului din WashingtonDC. Aceasta organizaţie a fost condusă şi fondată de
Osama Bin Laden, fiind dezvoltată dintr-o reţea de combatanţi care au participat la lupta
împotriva sovieticilor în Afghanistan din anii ’80. Al Qaeda a fost cunoscută opiniei publice în
1998, când a fost responsabilă pentru atacurile cu bombă asupra ambasadelor Statelor Unite ale
Americii din Nairobi și Dar es Salaam. O coaliţie condusă de SUA a distrus bazele Al Qaeda din
Afghanistan si mulţi lideri au fost capturaţi şi ucişi. Cei care au supravieţuit, precum Osama Bin
Laden, au devenit fugari. Această organizaţie este renumită pentru atacurile teroriste sinucigaşe,
îndreptate de cele mai multe spre diferite ţinte, distingându-se de alte organizaţii prin faptul că
are o raza de acţiunea globală. Dimensiunea, forma şi modul de operare actuale ale Al Qaeda nu
sunt foarte clare.

. b) Hizballah (Hezbollah) sau Partidul lui Dumnezeu a fost creat în 1982 ca răspuns la invazia
israeliană în Liban. Din punct de vedere politic, organizaţia susţine instituirea unui stat islamic în
Liban şi se opune existenţei stattului Israel. În prezent, 14 membri din Hizballah fac parte din

9
www.onuinfo.ro-accesat la data de 07.06.2019

9
parlament, iar organizaţia primeşte sprijin economic din partea Iranului şi a Siriei. Între 2000 şi
2006, Hizballah alansat frecvente etacuri împotriva Israelului, ajungându-se la o reacţie armata
dură din partea acestuia. Odata cu încetarea focurilor de armă organizaţia teroristă a refuzat să se
dezarmeze în concordanţă cu termenii hotărârii de încetare a focului. Cu toate pagubele suferite,
popularitatea acesteia şi a liderului său, Hassan Nasrallah, în rândul populaţiei libaneze Shia a
sporit.

c) Hamas( Mişcare de Rezistenţă Islamică) este o organizaţie islamică militantă construită din
mai multe aripi implicate în diferite activităţi sociale, politice şi teroriste. Acesta grupare a fost
înfiinţată în 1987 cu scopul de a distruge statul israelian şi de a institui statul islamic pe teritoriul
Palestinei istorice.10

4. Rolul instituțiilor militare în combaterea terorismului

Apărarea împotriva terorismului presupune o serie de activităţi desfăşurate de forţele


militare ale NATO, pe baza deciziei Consiliului Atlanticului de Nord, cu scopul de a evita şi
dezorganiza atacurile sau ameninţările teroriste conduse din exterior contra populaţiei,
teritoriului, infrastructurii şi forţelor oricărui stat membru, pentru a se apăra şi a se proteja
împotriva acestora, inclusive prin luarea unor măsuri împotriva teroriştilor şi celor care-i
adăpostesc. De aici rezultă clar misiunile care revin forţelor armate în lupta contra
terorismului. Prin funcţiile pe care le îndeplineşte, Armata României răspunde prompt la
gama diversificată de acţiuni împotriva terorismului.

4.1 Bioterorismul

Terorismul chimic, biologic sau nuclear nu mai este de domeniul filmelor science-fiction.
Potrivit unor analişti, riscul utilizării acestor arme este în creştere,având în vedere sporirea
violenţei interetnice şi religioase şi a încălcării drepturilor omului. Potrivit altora, posibilităţile
unui atac terorist cu arme biologice, de exemplu, sunt reduse, dar se trag semnale de alarmă
asupra consecinţelor dezastruoase, dacă nu se vor lua măsuri imediate. Bioterorismul constă în

10
Paul Robinson, „Dicţionar de securitate”, edit. CA Publishing, 2010

10
utilizarea sau ameninţarea cu utilizarea de viruşi, bacterii, ciuperci sau toxine, de
microorganisme cu intenţia declarată de a provoca o maladie sau decesul fiinţelor umane,
animalelor şi plantelor cu scopul de a atinge anumite obiective. Efectele bioterorismului pentru
sănătatea publică sunt considerabile şi numai în eventualitatea în care numărul persoanelor
implicate ar fi redus. Potrivit unui grup de experţi americani în prevenirea şi controlarea bolilor,
microorganismele cele mai periculoase pentru sănătatea publică sunt: variola(Variola Major),
antraxul ( Bacillus Anthracis), ciuma (Yersinia pestis), botulismul( Toxina Botulinică), tularemia
(Francisella Tularensis) si febrele hemoragice.

Arma biologică este o arma invizibilă. Ea poate fi transportată, fară a fi detectată, chiar peste
graniţe, fie în “culturi” pentru obţinerea cantităţii dorite, fie în cantităţi suficiente pentru
săvârşirea unui masacru. Microorganismele pot fie eliberate fără zgomot şi fără a provoca efecte
imediate. Nu se poate determina maladia până nu secunosc simptomele infecţiei şi agentul
cauzal. Dacă acesta, cum este cazul variolei, se poate propaga de la o persoană la alta, numărul
victimelor atinge cu uşurinţă zeci de mii de cazuri. În urma atacurilor teroriste din ultimii ani,
Uniunea Europeană a adoptat o atitudine proactivă, revizuind sistemele de protecţie deja
existente şi minimizând ameninţările la adresa sănătăţii publice. Principalele obiective ale UE în
acest domeniu se referă la o mai bună colaborare între statele membre în ceea ce priveşte
evaluarea riscurilor, la sistemul de avertizare şi intervenţie rapidă, precum şi la prevenirea
accidentelor majore care implică substanţe periculoase. Se urmăreşte deasemenea ca, în situaţia
în care astfel de accidente se produc, consecinţele nefaste asupra sănătăţii publice şi mediului să
fie limitate într-o manieră uniformă şi eficientă.

Deşi Organizaţia Americană de Prevenire şi Control a Infecţiilor (CDC) a dezvoltat un plan


de apărare în cazul unui atac bioterorist sau în cazul unei contaminări accidentale, în momentul
de faţă sunt disponibile vaccinuri doar pentruvariolă şi antrax, dar acestea nu sunt recomandate
populaţiei generale, ci doar unor grupuri care se confruntă cu un risc de îmbolnăvire ridicat, în
special pentru personalul militar.

Societatea rămâne foarte vulnerabilă la atentatele terorismului chimic şi a bioterorismului


care, în următoarea etapă, se vor multiplica şi se vor diversifica,efectele fiind deosebit de grave.11

11
www.presamil.ro- accesat la data de 07.06.2019

11
5. Concluzii

Tratarea terorismului ca parte a unei lupte armate, prezintă avantajul că nu este prioritară
tratarea teroristului ca individ. Pentru a contracara acţiunea teroristă, este suficient un raport
informativ şi nu probe care să reziste în justiţie. În acest context, apreciem că problema de fond
care apare nu este axată pe individ ci pe corecta identificare a duşmanului.

Terorismul se prezintă, în epoca actuală, ca un fenomen care poate atinge toatecomponentele


societăţii. Pe scurt, numărul de ţinte este prea vast pentru a se putea asigura o securitate fizică
totală a acestora, iar dacă vreodată am reuşi să o facem, ar însemna că teroriştii au câştigat
bătălia, deoarece acest lucru ar presupune pierderea actualului modde viaţă. Insuficienţa
posibilităţilor de luare a măsurilor de securitate totală, pune înevidenţă importanţa informării şi
atenţionării, prevenirii, reacţiei şi acţiunii de depăşire a consecinţelor în cazul producerii atacului
terorist.

Ameninţarea teroristă cere un răspuns riguros şi flexibil a celor ce răspund de securitatea


naţională. Nu este vorba numai de finanţare, culegere de informaţii şi programe de combatere a
terorismului. Cei în drept trebuie să clădească conceptul unei strategii naţionale instituţionalizate,
precum şi structurile de conducere şi acţionale care să asigure o prevenţie mai bună, răspunsuri şi
pregătiri corespunzătoare în cazul unor atacuri teroriste.

Încercarea de a se ajunge la un consens asupra unei definiţii a terorismului a generatmulte


dezbateri în ştiinţele sociale. Nici o definiţie nu pare să satisfacă vasta interpretare asupra
specificităţii terorismului. În opinia noastră, terorismul reprezintă folosire acalculată a violenţei
sau ameninţării cu violenţa, pentru a inocula teama, cu intenţia constrângerii sau intimidării
guvernelor sau societăţilor în vederea atingerii unor obiective politice, religioase, ideologice.
Credem că este important ca în definirea fenomenului terorist, pentru a evita polemici legate de
cine este terorist şi cine luptă pentru scopuri nobile să se pornească de la elementele constitutive
ale acţiunii şi nu dela identitatea celui care o execută sau de la natura cauzei pe care o realizează.

De asemenea, apreciem că terorismul are o componentă psihologică importantă, care se


manifestă prin impactul deosebit al actelor teroriste asupra maselor şi prin faptul că identitatea
victimelor sau a ţintelor atacurilor teroriste sunt nerelevante în raport cu obiectivele acestora,
având drept scop doar răspândirea terorii. Considerăm că terorismul este o strategie a violenţei

12
insurecţionale care se defineşte prin aceea că nu ţine cont de un eventual control al teritoriului,
rămânând predominat în domeniul influenţei psihologice şi lipsindu-i elementul legăturii
permanente cu zona, teritoriul realizării actului terorist.

Amenintările teroriste sunt de mare actualitate şi se prevede ca în timpul careurmează să se


diversifice sau chiar să se agraveze, nicidecum să dispară.Terorismul constituie elementul
bulversant al lumii contemporane si chiar dacăacesta îsi face mult mai mult acum simţită
prezenţa, a existat de secole, evoluând odata cu societatea în care trăim.

13
6. Bibliografie
1. Bodunescu Ion Terorismul-fenomen global, Editura Tipo Alex, Bucureşti, 2002;
2. Magda Ferchedau-Muntean, Romana Carja, Luana Aundrey,Balasz Emilia, Diana
Mohan, Cristina Constandache, Terorism- istoric,forme si combatere, Buc., Ed. Omega,
2001;
3. Ion Bondunescu, Terorismul-fenomen global, Editura Tipo Alex, Bucureşti, 2002;
4. Dimensiune geopolitică şi geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva
terorismului. –Bucureşti, Ed. AISM, 2002;
5. Enciclopedia internațională a terorismului, Ed. 1998;
6. Prof. Manci Ioan, „Agenda securităţii naţionale: riscuri, ameninţări,vulnerabilităţi”,
„Introducere în studii de securitate şi strategice;
7. General de brigadă dr. Gheorghe Văduva, „Terorismul Contemporan- factor de risc la
adressa securităţii şi apărării naţionale în condiţiile statutului României de membru
NATO”, edit. Universităţii Naţionale de Apărare,2005;
8. Paul Robinson, „Dicţionar de securitate”, edit. CA Publishing, 2010
9. Arădăvoaice Gheorghe, Naghi Gheorghe, Niță Dan, Terorism, Antiterorism,
Contraterorism, Ed. Antet, București 1977;
10. Onişoru Constantin, Terorismul politic. Teorie, tactici, contramăsuri. Revista Impact
Strategic, Nr.1-2/2003;
11. Văduva Gheorghe, Terorism: Dimensiune geopolitică și geostrategică a terorismului,
Centrul de studii strategice de securitate, Ed. A.I.S.M, Bucureșți 2003;

Web:
1. www.onuinfo.ro
2. www.presamil.ro

14