Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE


Masterat: Managementul Securității în Societatea Contemporană

CRIMA ORGANIZATĂ

2019
CUPRINS

1. Organizații criminale
1.1 Mafia
1.2 Yakuza
2. Crima organizată în România
3. Cauze și condiții
4. Instituții responsabile
5. Soluții
6. Concluzii și propuneri
7. Bibliografie
1. Organizații criminale

Nu există un singur model de organizaţie criminală transnaţională. Acestea diferă în structură,


specializare, tradiţii, zona geografică în care acţionează, pieţele acaparate etc. Frecvent, acestea
cooperează şi folosesc tehnici şi metode specifice de informaţii şi autoprotecţie. Ca urmare, crima
organizată nu se confundă numai cu un anume tip de organizaţie: Mafia, Yacuza, Triadele. Acestea
sunt cele de bază, preluate în diverse state şi zone sub diverse denumiri. Datorită rezistenţei lor în
timp, s-au perfecţionat şi au reuşit să reziste ofensivei autorităţilor împotriva lor. În perioada
actuală se regăsesc nu numai în zona originară, ci aproape pe întreg globul, constituind, ca
structură, baza pentru alte grupuri, sub diverse denumiri.

1.1Mafia

În vorbirea curentă, cei mai mulţi confundă crima organizată, ca fenomen, cu Mafia. Ca
urmare, pentru a include manifestările unei organizaţii criminale în sfera crimei organizate, s-ar
înţelege că aceasta ar trebui neapărat să fie de tip mafiot. Ce este însă Mafia? Mulţi cercetători,
precum şi organisme guvernamentale şi-au pus această întrebare pentru cunoaşterea mecanismelor
de formare, funcţionare şi spălare a profiturilor, a căilor şi metodelor folosite, a domeniilor
accesibile acesteia şi cauzele ce o pot genera1 . Desigur, nu este uşor şi nici până acum nu se
cunoaşte totul despre Mafie, deoarece anumite caracteristici privind organizarea şi codul
comportamental al componenţilor săi sunt greu de penetrat. În evoluţia sa, Mafia, prin dinamismul
şi adaptabilitatea sa, s-a transformat dintr-o organizaţie de tip rural iniţial, într-una industrială şi
de afaceri, de la o forţă locală şi naţională, într-o redutabilă reţea transnaţională

1.2Yakuza
Yacuza sau Boryokudan este o organizaţie criminală în sfera crimei organizate specifică
Japoniei. Cercetătorii susţin că, în istoria Japoniei, începând cu epoca feudală, organizaţiile yakuza
au avut o imagine pozitivă la nivelul oamenilor simpli, în sensul că au acordat sprijin celor ce au
suferit opresiunile autorităţii. Yakuza pretinde că membrii săi sunt războinici (samurai) moderni
care păstrează valorile tradiţionale japoneze . Există, în acest sens, o serie de romane sau piese de
teatru ce creează încă o imagine pozitivă la nivelul societăţii japoneze. Faptul că yakuza a fost
acceptată de societatea japoneză de mult timp, încă influenţează modul în care oamenii şi chiar
poliţia gândesc despre ei. Pe de altă parte, cultura japoneză a promovat armonia dintre oameni în
detrimentul instaurării unui sistem penal şi civil de sancţiuni aspre, lăsând soluţionarea unor abateri
la nivelul unor „instanţe” de mediere. Yakuza era recunoscută pentru acest lucru, sustrăgându-se
implicit autorităţilor statului. De asemenea, yakuza a furnizat servicii de sprijin statului în
colectarea datoriilor, evacuarea chiriaşilor şi într-o gamă largă de tranzacţii. Aceasta înseamnă că
linia dintre lumea interlopă şi lumea obişnuită a fost întunecată, astfel că infiltrarea în afacerile
legitime de către crima organizată nu a fost o problemă pentru Japonia. 1

2. Crima organizată în România


România, ca şi celelalte ţări aflate sub regim totalitar, cunoaşte două perioade în evoluţia
fenomenului infracţional în sfera crimei organizate:

a) Anterior instaurării regimului democratic exista un control aproape absolut în toate sferele
economico-sociale, control exercitat îndeosebi pentru menţinerea sistemului dictatorial, dar şi
pentru controlul permanent în interiorul ţării, în tranzit, sau în exterior, al cetăţenilor români.

b) Instaurarea regimului democratic în 1989 a făcut ca, pe lângă dobândirea tuturor drepturilor
democratice de către cetăţenii români, cât şi cei străini, veniţi în România, să se sfărâme şi barierele
existente ce împiedicau dezvoltarea crimei organizate. Astfel, o societate fragil democratică, cu
instituţii în formare sau reconstrucţie din temelii, cu legislaţie în contratimp cu fenomenul social
şi infracţional, cu frământări electorale exasperant de lungi, nu a putut face faţă ritmului extrem de
rapid al evoluţiei crimei organizate. 2

3. Cauze și condiții

Sintetizând cauzele care generează şi condiţiile care favorizează dezvoltarea crimei organizate
şi corupţiei în perioada actuală, evidenţiem:

a) tendinţa de capitalizare fără muncă, pe căi ilicite, manifestată de unii funcţionari din unităţile
publice sau private;

1
Dobrinoiu Vasile, “Corupţia în Dreptul Penal”, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1995.
2
Păun Costică, “Crima organizată sau organizarea crimei”?, Analele Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”
anul I, Bucureşti, 1993.
b) înfiinţarea şi funcţionarea unui număr mare de SRL fără un capital social solid (cele mai multe
în sfera comerţului), prejudiciind unităţile productive prin preluarea unui patrimoniu subevaluat;
desfăşurarea de activităţi comerciale pe bază de comision, de cele mai multe ori fără să întreprindă
practic nimic, toate operaţiunile efectuându-le tot salariaţii societăţilor cu capital de stat, pe lângă
care firmele particulare funcţionează în paralel;

c) solicitarea şi acordarea de credite, unele în valută, fără dobândă şi pe termen lung;

d) vânzarea, închirierea, concesionarea, darea în locaţie de gestiune a unor active, spaţii, utilaje,
fără organizarea de licitaţii ori prin licitaţii trucate; 3

4. Instituții responsabile

a)Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Prin Legea


nr. 78/ 8 mai 2000 a fost înfiinţată Secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog, ca
structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, abilitată în plan
naţional să desfăşoare activităţi specifice în acest domeniu de activitate. Această secţie a fost
abilitată să coordoneze şi să controleze serviciile de combatere a crimei organizate şi antidrog din
cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi birourile de acelaşi profil din cadrul parchetelor
de pe lângă tribunale, ca structuri teritoriale specializate în acest domeniu.

Direcţia Naţională Anticorupţie a fost înfiinţată în temeiul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, aprobată prin Legea nr. 54 din 9
martie 2006.

b)Inspectoratul General al Poliţiei Române Inspectoratul General al Poliţiei Române este


unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care
conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi
de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate,
criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale

3
Voicu Costică, “Banii murdari şi crima organizată”
aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice
alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.

c) Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate, în urma analizei situaţiei


poliţieneşti din ţara noastră, a evoluţiei şi tendinţelor criminalităţii în plan naţional şi internaţional,
în consens cu recomandările O.I.P.C. – Interpol, ale Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene, de a
acţiona cu toate mijloacele legale împotriva crimei organizate şi de a constitui organisme
specializate, acolo unde nu există, împotriva acestui fenomen, la propunerea Consiliului Militar al
Inspectoratului General al Poliţiei, prin Ordinul ministrului de interne nr. 05010 din 01.04.1993, a
fost creată Brigada de Combatere a Crimei Organizate, având în componenţă cinci servicii
(Antidrog, Informaţii, Investigaţii, Cercetări penale, Intervenţii) şi Compartimentul evidenţă pe
calculator.4

5. Soluții

Europol este una dintre organizațiile europene de luptă împotriva criminalității la nivelul
continentului. Are sediul la Haga (Olanda).Organizația Europol a fost inițiată prin înțelegerea de
la Maastricht din 1992, dar devenit operațională în 1999.Europol are datoria de a sprijini statele
membre şi organismele UE şi de a acționa ca un centru de excelenţă europeană pentru schimbul
de informaţii şi analiză în combaterea crimei organizate internaţionale grave.

Uniunea Europeană, Consiliului Europei, NATO, OSCE, ONU și numeroase alte


organizații,din care face parte și România, își concentrează eforturile tot mai mult și mai substanțial
pentru identificarea, monitorizarea, analizarea și cunoașterea domeniilor amenințării COT..
Existenţa acestora asigură pe plan regional o cunoaştere mai aprofundată a problemelor, iniţierea
unor măsuri eficiente,cu efecte pozitive în zona geografică unde sunt plasate. Comisia ONU pentru
Prevenirea Crimei şi Justiţie Criminală elaborează politici internaţionale şi propune activităţi în
domeniul controlului criminalităţii.5

4
Banciu Dan, Rădulescu Sorin , “Corupţia şi crima organizată în România”, Editura Continent 21, 1994.
5
Dincu Aurel .” Bazele Criminologiei”, vol. I, Editura Proarcadia, Bucureşti, 1993.
6. Concluzii și propuneri

-implementarea unui Sistem Integrat al Managementului Frontierei de Stat, generator al creşterii


nivelului de securizare al frontierelor externe ale Uniunii Europene;

-permanentizarea activităţilor de cooperare sub egida Agenţiei FRONTEX, fapt ce va permite


personalului participant să se familiarizeze cu noile moduri de operare existente în structurile
similare ale statelor membre ale Uniunii Europene;

-asigurarea cadrului administrativ necesar exercitării dreptului la liberă circulaţie şi rezidenţă a


cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene prin realizarea unui management integrat al
frontierelor, având şi ca instrument Sistemul integrat de securizare a frontierei române (SISF);

-armonizarea legislațiilor naționale cu cea europeană la un nivel superior de integrare și


compatibilizare, în vederea facilitării cooperării, a schimbului de informații și bune practici între
organele de intelligence, de cercetare penală și de poliție, a cercetării penale și a punerii în aplicare
a mandatului european de arestare în vederea începerii urmăririi, cercetării și extrădării persoanelor
urmărite pentru infracțiuni transfrontaliere organizate, și extinderea cooperării în acest domeniu și
cu alte state din afara Uniunii Europene.
Bibliografie

1. Dobrinoiu Vasile, “Corupţia în Dreptul Penal”, Editura Atlas Lex, Bucureşti, 1995.
2. Păun Costică, “Crima organizată sau organizarea crimei?”, Analele Academiei de Poliţie
„Alexandru Ioan Cuza” anul I, Bucureşti, 1993.
3. Voicu Costică, “Banii murdari şi crima organizată”
4. Banciu Dan, Rădulescu Sorin , “Corupţia şi crima organizată în România”, Editura
Continent 21, 1994.
5. Dincu Aurel .” Bazele Criminologiei”, vol. I, Editura Proarcadia, Bucureşti, 1993
6. Falcone Giovani,”Crima organizată o problemă mondială”, Revista internaţională de
poliţie tehnică şi criminologie nr. 4/1992.
7. Falcone Giovani şi Padovani Marcello “Mafia,Judecătorul şi oamenii de onoare”, Editura
Danubius, 1993.
8. Pitulescu Ion, “Al treilea Război Mondial, Crima Organizată”, Editura Naţional, 1996.
9. Pitulescu Ion, Albu Petru,”Crima Organizată”, I.G.P. ,1993.

S-ar putea să vă placă și