Ec 2007 1 PDF

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din MOLDOVa
ECONOMICA
Revistă ştiinţifico-didactică
An. XV, nr.1 (martie) (57)/2007
Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

Colegiul de redacŢie:
Redactor-şef Vadim Cojocaru, prof.univ.dr.

Redactor-şef adjunct Galina Cotelea
Prof. univ. dr. hab. Dumitru Moldovan
Prof. univ. dr. hab. Ion bolun
Prof. univ. dr. hab. Ala Cotelnic
Prof. univ. dr. hab. Eugenia FeuraŞ
Prof. univ. dr. hab. Elena TURCOV
Prof. univ. dr. hab.Vasile BUCUR
Conf. univ. dr. Nadejda botnari
Conf. univ. dr. Raisa borcoman
adresa redacŢiei:
Str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59,
ASEM, bloc B, b.503,
tel: 40-29-95
Cod:MD 2005, Chişinău,
Republica Moldova
E-mail: rev_economica@yahoo.com
Revista este acreditată de Consiliul Naţional

pentru Acreditare şi Atestare al R.M.
Certificat de înregistrare nr.112 din 25.02.2002

Index poştal: PM-31627
ISSN 1810-9136
© Editura ASEM, Chişinău - 2007

Redacţia nu este responsabilă pentru conţinutul articolelor publicate.
Sumar:
Marketing şi Logistică
Competitivitatea economică – obiectiv strategic al Republicii Moldova............................................................................5
Prof. univ. dr. hab. Grigore Belostecinic
Specificul producerii ştiinţifice şi tendinţele de schimbare a acesteia ................................................................................7
Conf. univ. dr. Lidia Mitniţcaia;
Marketolog Elena Railean
Utilizarea potenţialului logisticii în reglementarea businessului ........................................................................................10
Dr. Ala Petrovici
Produsele ca factor ce caracterizează potenţialul intern al întreprinderii
în realizarea strategiilor de sortiment ...........................................................................................................................................12
Lect. sup. dr. Svetlana Ghenova
Perfecţionarea politicii de produs în industria de prelucrare a laptelui din Republica Moldova ............................15
Lect. sup. dr. Ina Creţu
Trasarea obiectivelor de activitate a instituţiei de învăţământ superior ca subiect
al pieţei serviciilor de instruire .........................................................................................................................................................19
Drd. Tatiana Gerştega
MANAGEMENT
Strategia, domeniu fundamental în managementul inovaţional .......................................................................................21

Prof. univ. dr. Ion Petrescu
Premisele managementului public ................................................................................................................................................27
Prof. univ. dr. hab. Ion Paladi
Adaptarea firmelor la mediul concurenţial şi rezistenţa opusă de angajaţi ...................................................................31
Prof. univ. dr. hab. Ala Cotelnic
Abordări ale obiectului cercetării ştiinţifice în management. Forme ale cercetării ştiinţifice manageriale .......34
Conf. univ. dr. Camelia Dragomir Ştefănescu
Managementul riscului în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii .......................................................................................36
Conf. univ. dr. Tiberius Dănuţ Epure
Caracteristici ale managementului schimbărilor din cadrul întreprinderilor industriei constructoare de maşini
din Republica Moldova .......................................................................................................................................................................39
Drd. Ludmila Negruţă
Aspecte manageriale în domeniul transportului naval ..........................................................................................................42
Drd. Florinel Coşerin
Difuzarea inovaţiilor de cercetare-dezvoltare de profil agricol: aspect metodologic .................................................46
Comp. Petru Bargan
Resurse Umane
3
Conceptul formării şi funcţionării complexului industriei alimentare în utilizarea resurselor umane ..................51
Prof. univ. dr. hab. Ion Sîrbu;
Comp. Galina Crainic
Problematica integrării pe piaţa muncii a persoanelor eliberate din detenţie ..............................................................57
Conf. univ. dr. Alic Bîrcă
Academia de Studii Economice din Moldova ◆ Revista ECONOMICA nr.1 (57) 2007
FinanŢe
Unele probleme ce ţin de investirea în economia autohtonă şi căile de soluţionare a acestora ............................61
Prof. univ. dr. hab. Rodica Hîncu;
Conf. univ. dr. Ala Suhovici
Particularităţile strategiei atragerii investiţiilor străine ...........................................................................................................65
Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Rusu, Veaceslav Şevciuc
Cu privire la elaborarea modelului investiţional al Republicii Moldova ...........................................................................68
Conf. univ. dr. Ivan Luchian;
Asist. univ. drd. Liliana Cinic
Reflecţii privind problemele atragerii investiţiilor străine în economia Republicii Moldova ....................................70
Lector univ. dr. Mariana Bunu
Problemele analizei gestiunii financiare în condiţiile contemporane ...............................................................................73
Conf. univ. dr. Tatiana Chiosea
Incertitudinea în economia contemporană de piaţă şi principalele ei manifestări ......................................................77
Lect. sup. dr. Stela Donos
Cercetarea relaţiei dintre inflaţie şi creşterea economică în Republica Moldova..........................................................79
Drd. Radu Cuhal
Contabilitate
Consideraţii privind organizarea contabilităţii manageriale în firmele din România
în conformitate cu directivele comunităţii economice europene ......................................................................................82
Prof. univ. dr. Mariana Man;
Prep. univ. Ana Stanciu
Aprecieri comparative privind componenţa şi clasificarea veniturilor în contabilitate ..............................................85
Prof. univ. dr. Alexandru Nederiţa
Relaţii Economice Internaţionale

Tranzacţiile comerciale internaţionale şi emergenţa neoprotecţionismului .................................................................89
Conf. univ. dr. Natalia Lobanov
Impactul factorilor externi asupra exportului ţărilor în dezvoltare ....................................................................................92
Conf. univ. dr. Constantin Postica
TURISM, geografie şi economia mediului

Impactul turismului viti-vinicol asupra dezvoltării turismului receptor ...........................................................................95
Conf. univ. dr. Nicolae Platon
Aspecte teoretice ale cererii şi motivaţiei pentru turismul intern ......................................................................................97
Drd. Ina Cavcaliuc
Aspecte conceptuale ale migraţiunii economice ...................................................................................................................100
Drd. Angela Belobrov
Cibernetică şi Informatică economică

Ordonarea lucrărilor monotone în problema Mxn Bellman-Johnson ............................................................................103
4 Prof. univ. dr. hab. Ion Bolun
Baza algoritmică de interpretare sintactico-semantică a textelor cu caracter economic în LN .............................108
Lect. sup. univ. Sergiu Creţu
Marketing şi logistică — ◆
Competitivitatea economică – obiectiv strategic

al Republicii Moldova
Prof. univ. dr. hab. Grigore Belostecinic, ASEM

Despite a considerable progress in the recent years, the Republic of Moldova still faces a great
discrepancy in competitiveness both at the European and world level. Simultaneously, new processes
and phenomena that interact both at the level of national and world economies such as business
internationalization and globalization, unprecedentedly stiff requirements and pressures of com-
petition on national and international markets, intensified dynamism of the business environment,
rapid and frequent changes of consumers’ attitude, and others assign a very important role to this
problem.We require a functional market economy, which can face new pressures of competition, in
a new competitive market with different dimensions, but patterns of specialization in the economy
must include the distribution of the labour force by sectors and products with a higher added value.
Economia Republicii Moldova a fost marcată, pe tente şi de perspectivă. Totodată, legătura dintre teo-
parcursul ultimilor 15 ani, de impactul unui proces is- rie şi practică nu presupune doar o reflectare corectă
toric fără precedent – tranziţia de la un sistem econo- şi detaliată a realităţilor, ci şi acţiuni de optimizare pe
mic supercentralizat la unul de piaţă. Privind retroac- baze ştiinţifice a acestei realităţi.
tiv, nu putem să nu recunoaştem că, în situaţia în care În această ordine de idei, avem nevoie de o ana-
omenirea nu s-a confruntat anterior cu asemenea ca- liză amplă a experienţei diferitelor state ale lumii,
zuri, ştiinţa economică, având deja o vârstă onorabi- care au parcurs deja sau mai parcurg încă, pe căi di-
lă, cu premii Nobel acordate anual pentru noi teorii şi ferite, perioada de tranziţie, înregistrând şi rezultate
modele economice, s-a dovedit absolut nepregătită diferite. Avem nevoie şi de o amplă analiză a proce-
şi şi-a ratat şansa istorică pentru a-şi demonstra com- selor complexe ale tranziţiei din Republica Moldova,
petenţa de a oferi soluţii. Aceasta a făcut ca întreaga ţinându-se cont de faptul că toate conducerile sta-
perioadă de referinţă să fie însoţită de mari greşeli şi tului de până acum, inclusiv cea actuală, au decla-
lacune, ceea ce a declanşat o criză socială şi econo- rat ferm necesitatea instituirii în ţara noastră a unei
mică profundă, însoţită de distrugerea unui mare economii libere, de piaţă, bazată pe toate formele
număr de întreprinderi, subramuri sau chiar ramuri de proprietate, şi a orientării strategice a R.Moldova
întregi ale economiei. spre o eventuală aderare la marea familie a statelor
Totodată, nu putem să nu observăm şi faptul europene. În acest context, avem nevoie de un Plan
că, în prezent, întregul mecanism al economiei este de Dezvoltare, care să nu fie bazat doar pe intuiţie
deja altul, altele sunt structurile sale de bază, se im- sau inspiraţie, ci pe metode ştiinţifice bine studiate
pune o altă gândire economică, avem o altă concep- şi argumentate; avem nevoie de politici economice
ţie managerială şi un alt comportament al întreprin- văzute prin prisma mai multor alternative de dez-
derilor, iar unele tendinţe pozitive, din ultimii ani, voltare. De asemenea, avem nevoie de o strategie
demonstrează că economia Moldovei, treptat, dar de dezvoltare economică, care să conţină, într-o
sigur, se adaptează la condiţiile de piaţă. Problemele formă clară şi accesibilă, priorităţile în dezvoltarea
principale care necesită soluţionare ţin de ameliora- economică a ţării şi de direcţionare preponderen-
rea calităţii creşterii economice, reducerea migraţiei tă a resurselor de care dispunem, modalităţile de
masive a forţelor de muncă, crearea unui mediu cu creare a unui mediu economic favorabil în vederea
adevărat atractiv pentru antreprenoriat şi atragerea atragerii masive a investiţiilor străine. Este necesar
investiţiilor străine. să stabilim paşii concreţi care urmează să fie făcuţi în
Recent, a fost lansat proiectul de concept al Pla- vederea orientării întreprinderilor şi a economiei na-
nului Naţional de Dezvoltare a Republicii Mol- ţionale în întregime spre export, în condiţiile în care
dova – document de mare importanţă strategică nu dispunem decât de o piaţă internă foarte mică,
pentru întreaga societate, la a cărui definitivare şi după capacitatea ei de absorbţie, ceea ce nu permite
elaborare comunitatea ştiinţifică urmează să-şi adu- întreprinderilor, orientate cu precădere spre piaţa in- 5
că contribuţia. ternă, să producă mărfuri în cantităţi mari. Este nece-
Trebuie să recunoaştem şi să înţelegem că ori- sară stabilirea unor direcţii şi modalităţi concrete de
ce plan de dezvoltare, orice reforme economice şi asigurare şi dezvoltare a competitivităţii economice
sociale nu pot fi înfăptuite fără un studiu prealabil, la nivel de produs, ramură sau economie naţională, în
profund şi atent al realităţilor economice, fapt pentru ansamblu. Avem nevoie de economişti bine pregă-
care avem nevoie de o asemenea cercetare econo- tiţi din punct de vedere profesional, conform exigen-
mică, ce ar reflecta veridic şi profund realităţile exis- ţelor actuale, care să conştientizeze şi să promoveze
◆— Marketing şi logistică
interesele noastre naţionale. Se impune crearea unei În acest context, statele care doresc să adere la
stări de spirit în mediul tineretului universitar, care să UE e necesar ca să-şi apropie competitivitatea de ni-
aibă ca scop realizarea progresului economic şi social velul înregistrat de ţările-membre, fapt pentru care
al Republicii Moldova, şi care să nu se gândească, încă trebuie să acorde o atenţie mai mare raportului com-
de pe băncile şcolii sau facultăţii, doar la găsirea unui petitivitate naţională – competitivitate la nivelul
loc de muncă în străinătate. Uniunii Europene. Şi, după cum au procedat şi alte
Toate cele menţionate mai sus trebuie să consti- state, trebuie să pornim de la o evaluare exhaustivă
tuie obiectul unor cercetări economice profunde. a stării propriei economii naţionale în raport cu ce-
Sporirea competitivităţii economiei naţiona- rinţele integrării în Uniunea Europeană. E necesar să
le reprezintă una din cele cinci priorităţi strategice recunoaştem că avem nevoie de o economie de piaţă
pentru Republica Moldova, stipulate în proiectul de funcţională, care să reziste noilor presiuni concuren-
concept al Planului Naţional de Dezvoltare, care, în ţiale, într-un mediu nou concurenţial, încadrat în cu
mod direct sau indirect, se intersectează cu celelalte totul alte dimensiuni, iar specializarea economiei tre-
patru priorităţi. buie să presupună o repartizare a forţei de muncă pe
În acest sens, putem menţiona că, deşi în ulti- sectoare şi produse cu o valoare adăugată mai mare.
mii ani a progresat, Republica Moldova se confruntă Şi chiar dacă obiectivele stabilite la Lisabona, în
cu serioase decalaje de competitivitate în context anul 2000, care stipulează ca economia Europei să de-
mondial şi european. Totodată, noile procese şi fe- vină, până în 2010, cea mai competitivă şi mai dinamică
nomene care acţionează atât la nivelul economiilor economie din lume, bazată pe cunoaştere, s-au dovedit
naţionale, cât şi globale, precum internaţionalizarea a fi prea ambiţioase chiar şi pentru statele dezvoltate
şi globalizarea afacerilor, intensificarea la un grad ale Uniunii Europene, este clar tuturor că promovarea
fără precedent a exigenţelor şi presiunilor concu- cercetării – dezvoltării – inovării şi a fundamentelor unei
renţiale pe pieţele naţionale şi internaţionale, dina- societăţi informaţionale, alături de educaţie, rămâne o
mismul accentuat al mediului de afaceri, schimbările condiţie obligatorie şi pentru Republica Moldova.
rapide şi frecvente de atitudine ale consumatorilor Preşedintele Comisiei Europene, Jose Durao Barro-
şi alţi factori atribuie acestei probleme un rol mult so, a lansat o nouă iniţiativă: ideea de a crea o „Europă
mai important. a oportunităţilor”, pentru a face ca Europa să devină
Este de menţionat şi faptul că abordarea proble- un loc cât mai atractiv pentru a investi şi a munci, prin
mei competitivităţii devine actualmente importantă promovarea cunoaşterii şi inovării în vederea dezvoltă-
pentru majoritatea ţărilor lumii, indiferent dacă aces- rii. Este o idee care corespunde întru totul şi intereselor
tea sunt mari sau mici, puternice sau slabe. Totodată, noastre naţionale şi care poate fi preluată şi de noi, prin
dacă, pentru ţările cu un sistem economic dezvoltat, crearea unor oportunităţi atractive, pentru a investi şi
această abordare permite evaluarea impactului ten- a trăi în Republica Moldova. Or, chiar dacă competiti-
dinţelor noi apărute asupra competitivităţii deja vitatea poate fi exprimată şi prin indicatori concreţi,
atinse, atunci, pentru ţările proaspăt ieşite pe piaţa precum Produsul Intern Brut, productivitatea, balanţa
mondială şi cu economia în tranziţie, precum Re- comercială etc., în ultimă instanţă, poate fi considera-
publica Moldova, problema competitivităţii trebuie tă competitivă doar ţara în care doreşti să trăieşti şi
abordată în contextul formării condiţiilor necesa- să-ţi dezvolţi o afacere.
re asigurării şi dezvoltării acesteia. Iar pentru a fi E necesar să conştientizăm faptul că integrarea
competitivi pe pieţele externe, trebuie să devenim, Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu trebu-
mai întâi, competitivi la noi acasă. ie să reprezinte un scop în sine, ci o cale posibilă de
Problema competitivităţii economice se conţine dezvoltare economică şi socială a ţării, de creştere a
şi în criteriile de la Copenhaga, stabilite pentru sta- nivelului de trai al populaţiei. Şi, după cum declara-
tele dornice să adere la Uniunea Europeană, în care, ţia privind orientarea strategică a Republicii Moldova
printre altele, se stipulează că acestea trebuie să asi- spre aderare la Uniunea Europeană a consolidat, într-
gure existenţa unei economii de piaţă funcţionale, o anumită măsură, întreaga societate, tot aşa compe-
precum şi să demonstreze capacitatea de a face faţă titivitatea ţării, sub toate aspectele care o definesc,
presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din interiorul poate deveni o idee naţională, ce ar garanta realiza-
Uniunii Europene. rea acestui obiectiv.
SPECIFICUL PRODUCerii ŞTIINŢIFICE ŞI TENDINŢELE

DE SCHIMBARE A ACESTEIA
Conf. univ. dr. Lidia MITNIŢCAIA;

Marketolog Elena RAILEAN, ASEM
The article shows the specificity of scientific manufacture and the tendency of its changes, the
role of the information at different production phases, feature of information needs and a way of
reception of the information at different segments of scientific community.
Atenţia sporită faţă de producerea ştiinţifică şi adică dacă înainte de cercetările ştiinţifice se ocupau
faţă de cercetător, ca producător de informaţie ştiin- savanţi mai mult sau mai puţin izolaţi, atunci în pre-
ţifică, este condiţionată de particularităţile dezvoltării zent aceste cercetări au un caracter instituţional: se
economice în etapa contemporană, de importanţa efectuează în firme, universităţi, centre specializate
fabricării producerii scientofage în economia naţio- particulare şi sociale. Un rol nu mai puţin însemnat
nală. Inovaţiile bazate pe cercetările ştiinţifice consti- în această sferă îl joacă puterea. Aceasta repartizează
tuie forţa motrice capabilă să propulseze economia resursele necesare pentru cercetările ştiinţifice şi in-
ţării pe poziţii avansate. Funcţionarea cu succes a dustriale (Lamdin J. [1, p.42,45]).
economiilor unor astfel de ţări, ca Japonia, Singapore, În plus, ştiinţa în esenţa sa poartă un caracter co-
Danemarca etc., de asemenea, constituie rezultatul lectivist. Rezultatele experimentale obţinute de un
promovării unei politici inovaţionale eficiente, căci, învăţat stimulează cercetările altora; ideile unuia, in-
fără să dispună de resurse naturale bogate, au reuşit cluse în circuitul comun, sunt preluate şi dezvoltate
să ocupe poziţii de lider pe piaţa mondială datorită de alţii; fiecare lucrare ştiinţifică devine punct de ple-
utilizării efective a inovaţiilor în economie. care pentru altele noi. Astfel se dezvoltă cunoaşterea
Atingerea competitivităţii producerii noastre ştiinţifică – printr-o legătură obligatorie între savanţi,
scientofage pe piaţa externă e posibilă pe calea ridi- atât între colegii contemporani, cât şi între cei care
cării coeficientului de acţiune utilă al muncii ştiinţifi- trăiesc în timpuri diferite [2].
ce pe seama activizării componentelor sale infoma- În consecinţă, specificul producerii ştiinţifice con-
ţionale şi creative. stă în faptul că rezultatul acesteia, produsul ştiinţific
Specificul producerii ştiinţifice rezidă în următoa- de succes cu timpul devine mijloc de producţie, bază
rele: scrierea articolelor ştiinţifice, fondarea revistelor pentru alte produse, mai noi şi mai performante, ale
ştiinţifice în principal sunt subordonate nu cererii din muncii intelectuale.
partea cititorilor, ci scopurilor autorului. Protejarea Savantul, ca consumator şi producător al infor-
priorităţilor, a drepturilor de autor asupra rezultatelor maţiei ştiinţifice, devine obiect de cercetare: sunt
elaborărilor, necesitatea, prin intermediul publicaţii- studiate motivele ce influenţează asupra rentabilităţii
lor, de a intra în contact cu colegii, confirmarea califi- muncii sale ştiinţifice, sunt evidenţiate nevoile infor-
cării ştiinţifice, interesele de prestigiu, oportunitatea maţionale nesatisfăcute ale cercetătorilor etc.
de a obţine subvenţii şi granturi pentru dezvoltarea Necesitatea în informaţie pătrunde toate nevoile
cercetărilor alcătuiesc o listă de motive cel mai des umane, le deserveşte, dar uneori poartă un caracter
întâlnite, ce stimulează activitatea ştiinţifică. Astfel, de sine stătător, exprimând esenţa creativă a con-
publicaţiile cel mai frecvent sunt necesare celor care ştiinţei omeneşti.
scriu mai întâi de toate ca o confirmare documentară Necesităţile informaţionale reprezintă nevoia în
a lucrului efectuat de ei, ca un mijloc principal şi ne- informaţie de un anumit conţinut şi formă, care îi sunt
cesar de a-şi ocupa locul propriu în sistemul ştiinţific necesare cercetătorului pentru orientarea în activita-
şi apoi de a-şi reflecta rezultatele căpătate în surse de tea profesională, pentru generarea unei cunoaşteri
informaţii secundare – referate, studii, recenzii, adno- noi. Fără satisfacerea acestor necesităţi este imposibil
tări etc. Totodată, conţinutul şi nivelul lucrării deseori activismul profesional al savantului.
sunt neesenţiale. Savanţii nu o dată au scris pe tema Bazându-ne pe perceperea necesităţii ca un pro-
că comunitatea lor produce foarte multă maculatură, ces informaţional, presupunem că apariţia unei cu- 7
că spaţiul ştiinţific informaţional este umplut de „zgo- noaşteri noi poate fi descrisă un pic simplist, utilizând
mot” informaţional. ideea lui Kotler despre „lada neagră” a consumatoru-
Producerea ştiinţifică, ca una dintre verigile lan- lui, în cazul nostru, a savantului.
ţului – rezultatul ştiinţific – produsul inovaţional Poate fi propusă următoarea schemă ce demon-
prosper – în ultimele decenii suferă unele schimbări. strează interacţiunea resurselor informaţionale pri-
Difuzarea progresului tehnologic are loc sistematic, mare cu produsul final al muncii intelectuale.
tările, create de serviciile bibliotecare şi alte servicii
Comunicările útiinĠifice
informaţionale.
Forurile ştiinţifice joacă un rol deosebit în comu-
nicările ştiinţifice ale savanţilor, care îşi satisfac nece-
sităţile informaţionale prin intermediul comunicării
periodice în formă tradiĠională
periodice în formă electronică

Articole din ediĠii útiinĠifice
Articole din ediĠii útiinĠifice

nemijlocite, discuţii, schimb de opinii referitoare la
electronice de comunicare
Alte e-resurse úi mijloace
probleme discutabile etc.
Forurile útiinĠifice
O importanţă tot mai mare în comunicările ştiin-
DocumentaĠia
de cercetare
Monografii
ţifice o ocupă tehnologiile informaţionale ce oferă

acces momentan la informaţia ştiinţifică mondială.
Cu fiecare an creşte spectrul serviciilor prestate de
ediţiile electronice recenzate savanţilor pentru publi-
carea rezultatelor cercetărilor lor. Toată comunicarea
ştiinţifică reprezintă un sistem coordonat de surse in-
formative intersuplimentare şi interdependente, fie-
care avându-şi specificul său.
Modelul producerii ştiinţifice prezentat mai sus
demonstrează elocvent importanţa în acest proces a
InformaĠia InformaĠia unei asemenea resurse ca informaţia. Dacă informaţia
relevantă irelevantă necesară nu ajunge la cercetător, atunci devin nerea-
„Lada neagră” a savantului lizate posibilităţile de dezvoltare ale ştiinţei. Sursele
de informaţie constituie canalul ce uneşte specialistul
Necesitatea informaĠională satisfăcută cu macromediul.
Un rol primordial în prezentarea savanţilor a in-
formaţiei necesare şi actuale îl joacă biblioteca, în
Rezultatul muncii intelectuale special biblioteca instituţiei de învăţământ superior
sau a altei instituţii ştiinţifice. Cercetarea necesităţilor
de informare a învăţaţilor-consumatori, conştientiza-
te sau nu, precum şi satisfacerea lor în scopul armoni-
Materiale didactico-metodice
zării cu activitatea de cercetare şi didactică constituie

Referate la foruri útiinĠifice
Tehnologii úi alte produse

Documente de cercetare
o sarcină de prim rang a bibliotecilor din instituţiile

ale muncii intelectuale
Articole útiinĠifice
de învăţământ superior în etapa contemporană.

Monografii
Există o contradicţie între posibilitatea de influenţă

obiectivă a informaţiei ştiinţifice asupra specialistului
şi influenţa ei reală. Studierea celor mai importante
legităţi ale acestei influenţe şi determinarea căilor de
majorare a eficienţei acesteia reprezintă un obiectiv
atât al bibliotecilor ştiinţifice, cât şi al conducătorilor
instituţiilor ştiinţifice.
Cercetarea necesităţilor informaţionale ale sa-
Figura 1. Interacţiunea resurselor vanţilor din Republica Moldova, la care au participat
Figurainformaţionale
1. InteracĠiunea resurselor
primare 80 de lucrători
informaĠionale primare cu
cu produsul ştiinţifici,
produsul s-a desfăşurat în iunie-sep-
final al muncii intelectuale a savantului tembrie 2006. Au fost studiate nevoile informaţio-
final al muncii intelectuale a savantului
nale ale colaboratorilor ştiinţifici din Academia de
Este obişnuit ca mijloacele clasice ale comunică- Ştiinţe a Moldovei, Academia de Studii Economice
rii ştiinţifice să fie divizate în formale (sursele docu- din Moldova şi Universitatea Tehnică a Moldovei.
mentare ca
Este obiúnuit de informaţie), clasice ale(manuscrisele,
mijloacele semiformale În procesulsăinvestigaţiei
comunicării útiinĠifice fie divizate au în
fostformale
utilizate astfel de
rapoartele ştiinţifice) şi neformale (comunicarea per- instrumente, ca ancheta şi observaţia. Rezultatele
(sursele documentare
sonală, seminarele, conferinţele). semiformale (manuscrisele,
de informaĠie), anchetei au rapoartele
fost prezentate útiinĠifice)
în nr.4/2006úi al revistei
Tradiţional, savanţii îşi satisfac nevoile lor infor- „Economica”. Observaţia ne-a permis să ajungem la
neformale (comunicarea
maţionale din toatepersonală,
tipurileseminarele,
de literaturăconferinĠele).
ştiinţifică: concluziile expuse mai jos.
8 articole, studii, monografii, manuale etc. (vezi figu-
TradiĠional, savanĠii îúi satisfac nevoile lor informaĠionaleCăutarea din toate informaţiei
tipurile înde activitatea
literatură savantului
ra 1). Ediţiile ştiinţifice recenzate prezintă în sine, este prezentă în toate etapele producerii ştiinţifice:
útiinĠifică: articole,
de asemenea, studii,
unmonografii, manuale
mijloc de control etc.micro-
asupra (vezi figura 1). EdiĠiile
mai intensivă útiinĠifice recenzate
şi atotcuprinzătore la începutul pro-
mediului unei sau altei organizaţii ştiinţifice. Asigu- cesului ştiinţific, episodică şi de precizare în stadiile
prezintă înrareasine,informaţională
de asemenea, un mijloc de control asupra micromediului unei sau altei
a învăţaţilor se atinge şi prin ulterioare, vizualizarea publicaţiilor nefiind un pro-
utilizarea unor astfel de produse informaţionale, ca ces mecanic. În timpul acestui proces învăţatul obţi-
3 adno- ne „hrană pentru meditaţie”, ce generează noi idei.
indicatorii bibliografici, revistele de referate,
Practic, este imposibilă anticiparea tipului de infor- tăţile individuale ale personalităţii sale şi domeniul de
maţie necesară în căutarea ştiinţifică de soluţionare a ştiinţă în care activează.
unei sau altei probleme. S-a observat că necesităţile informaţionale diferă
Informaţia care este necesară cercetătorului în la cercetătorii-consumatori de informaţie începători şi
procesul de lucru poate fi împărţită în solicitată şi la cei consacraţi. Spectrul intereselor la cercetătorii în-
nesolicitată. Primind răspuns la întrebările apărute cepători este mai larg şi mai superficial. Neposedând
în cursul cercetării, savantul obţine o informaţie soli- încă deprinderile muncii ştiinţifice, lor le vine mai
citată. Cunoaşterea curentă, însă, îi aduce informaţie greu să depisteze esenţa problemei, să repartizeze
nesolicitată (informaţia pe care savantul n-a cerut-o şi corect priorităţile în efectuarea şi perfectarea rezulta-
care înainte în genere n-a existat). Deşi necesitatea în tului investigaţiilor ştiinţifice. În utilizarea informaţiei
informaţia dată poate fi numită neconştientizată, ea ştiinţifice savanţii începători se deosebesc prin „to-
îndeplineşte un rol foarte important în activitatea în- talitate”: folosesc un volum mai mare de informaţie,
văţatului, deoarece îi propulsează propriile cercetări, mai des se interesează de domeniile de ştiinţă aferen-
stimulează şi orientează gândirea sa. Informarea cute disciplinelor lor etc. Cu timpul, pe măsura acumu-
rentă, de asemenea, ajută savanţilor să rămână com- lării experienţei şi cunoştinţelor, are loc îngustarea şi
petitivi, să-şi perfecţioneze permanent cunoştinţele aprofundarea cercului intereselor lor ştiinţifice.
în domeniul lor. De regulă, informarea curentă poartă Se deosebesc şi căile de obţinere a informaţiei
un caracter de lungă durată şi cuprinde un spectru printre cercetătorii care ocupă diferite trepte ierarhi-
mai vast de interese ale cercetătorului, pe când in- ce în ştiinţă: cu cât este mai înalt rangul savantului,
formarea solicitată poartă caracter de scurtă durată şi cu atât el depune mai puţine eforturi pentru căutarea
este considerabil mai definită. informaţiei. Caracterul activităţii învăţatului notoriu şi
Necesităţile informaţionale ale savantului sunt situaţia lui este de aşa natură, încât informaţia nece-
diferite în domeniul său (în care se specializează) şi sară parcă „curge” spre el singură, fără eforturi specia-
în cel străin de cunoaştere. Specificul nevoilor infor- le din partea lui.
maţionale constă în faptul că în domeniul său de cer- Ţinând cont de instituţionalizarea producerii
cetare la savant predomină necesitatea în informaţie ştiinţifice actuale, de complexitatea şi dinamismul
nesolicitată (curentă), pe când în alte domenii pentru structurii ştiinţei contemporane, se poate şi trebuie
el devine prioritară căpătarea informaţiei solicitate. să discutăm şi despre schimbarea priorităţilor în acti-
În domeniul său de cercetare, el are nevoie mai puţin vitatea organizaţiilor care nemijlocit participă la acest
de informaţie solicitată – însuşi el este aici specialistul proces.
care e capabil să dea consultaţie într-o problemă sau Bibliotecile trebuie să ia în consideraţie specificul
alta. În afara specialităţii sale, la el permanent apare necesităţilor informaţionale ale savanţilor în scopul
necesitatea în documentare privind diferite proble- asigurării mai eficiente a cercetătorilor cu informaţia
me. Deci, „situaţia informaţională” a savantului în do- necesară. În contextul tendinţelor contemporane, bi-
meniul său sau străin nu este identică. blioteca apare în rolul de diriguitor în tot acest flux de
Cercetătorul îşi satisface necesităţile sale infor- resurse informaţionale în creştere, ajutând la găsirea
maţionale cu ajutorul diferitelor surse de informaţie, informaţiilor necesare şi facilitând utilizarea maxima-
concordanţa cărora depinde de posibilităţile lingvis- lă a potenţialului comunicărilor ştiinţifice în propriile
tice, financiare, tehnice ale învăţatului, de particulari- cercetări ştiinţifice.
Bibliografie:
1. Алферов, А.А. Ученый и информация // Наука и научное творчество. – Ростов н/Д.: Изд-во Рост.
ун-та, 1981.
2. Блюменау, Д.И. Информация – Сознание – Интуиция – Творчество. Часть 1//
3. Научные и технические библиотеки. – 2004. – N4. – С.5.
4. Евстигнеева, Г.А. Информационная поддержка науки // Научные и технические библиотеки. –
2005. – N4. – С.65.
5. Лагозе, К. Связывая прошлое с будущим: научные коммуникации в 21 веке // Электронные
библиотеки. – 2004. – Вып.3.
6. Ламбен, Ж.Ж. Менеджмент, ориентированный на рынок: стратегический и операционный
маркетинг. – СПб.: Питер, 2006. – 796 с.
7. Мирская Л.З. Современные информационно-коммуникационные технологии в российской 9
академической науке// sursa electronica: http://www.informika.ru/text/magaz/newpaper/messedu/
cour0011/2600.html/ 07/06/2006
Recenzent: conf.univ.dr. I.Macari
UTILIZAREA POTENŢIALULUI LOGISTICII

ÎN REGLEMENTAREA BUSINESSULUI
Dr. Ala Petrovici,

Filiala “Traist”, IM “Estind”
The author gives a new interpretation of logistics, which includes two types of activities: a) ope-
rational activity: transportation, warehousing, handling and cargo processing, customs clearance;
b) co-ordination: stock management, order processing, logistic services quality management. The
author suggests to create a corporation of producers and traders in Republic of Moldova, as well as
logistics centers in Chişinău, Bălţi and Cahul.
Logistica este o ştiinţă şi un domeniu de activi- a pieţei bunurilor de consum. Toate sursele de infor-
tate practică, care cuprinde ansamblul mijloacelor maţii ce caracterizează piaţa bunurilor de consum
şi tehnicilor de dirijare complexă a fluxurilor ma- trebuie să fie integrate într-un sistem pentru luarea
teriale (financiare, de muncă, de drept, de mărfuri) deciziilor corecte de reglementare a pieţei. Surse-
şi de informaţii de la locul de origine a produsului le de informaţii vor fi acumulate în baza selectării
până la locul de consum. Ea se înscrie fără dificultă- şi sistematizării datelor statistice cu privire la pro-
ţi în economia de piaţă, deoarece în mare măsură ducţia şi desfacerea bunurilor de consum, precum
corespunde etapelor de dezvoltare a economiei şi în baza chestionării experţilor şi specialiştilor de
naţionale, reprezintă o strategie modernă de men- la întreprinderi. Aceasta va permite să fie stabilite
ţinere a avantajelor concurenţiale la întreprinderi tendinţele şi structura dezvoltării pieţei bunurilor
şi un algoritm pentru optimizarea distribuţiei bu- de consum, apoi va fi elaborat un set de decizii cu
nurilor de consum. privire la reglementarea acestei pieţe.
În Republica Moldova logistica rămâne a fi necu- Actualmente, tehnologiile de fabricare a produ-
noscută. În condiţiile actuale, logistica este înţeleasă, selor sunt utilizate şi acordă aproximativ un preţ de
de obicei, prin două elemente: transportarea şi depo- cost identic. Rămân rezerve în economisirea chel-
zitarea. Nu întâmplător logistica în R.Moldova după tuielilor logistice la intrarea şi ieşirea din sistem. În
cum menţionează prof. univ. Gr. Belostecinic „este la acest scop e necesar de creat în republică o corpo-
început de cale” [1, p.11], iar în ţările dezvoltate logis- raţie din diferite întreprinderi producătoare şi de
tica are o vârstă: în SUA – 50 de ani, în Europa – 40 comerţ reunite în sistemul logistic pentru acordarea
de ani etc. Această întârziere în Republica Moldova complexă a serviciilor clienţilor în domeniile asigu-
se explică prin faptul că relaţiile economice create în rării: cu suprafeţe de depozite, cu mijloace de trans-
trecut n-au contribuit la dezvoltarea logisticii. Numai port pentru organizarea traficurilor de bunuri de
după apariţia unor elemente ale economiei de piaţă consum, desfăşurarea operaţiunilor de devamare,
logistica a fost solicitată în ţară. asigurarea competitivităţii întreprinderilor. Aceasta
Logistica are pârghii economice esenţiale de va permite implementarea tehnologiilor moderne
influenţă asupra businessului, contribuind la: redu- de prelucrare a încărcăturilor, crearea regulilor unice
cerea cheltuielilor; îmbunătăţirea calităţii deservirii pentru toţi participanţii pieţei, accelerarea distribu-
clienţilor; sporirea productivităţii şi eficienţei muncii; ţiei mărfurilor, reducerea întreruperilor mijloacelor
optimizarea capitalului circulant etc. Aceasta se expli- de transport la vame şi depozite de păstrare tempo-
că prin faptul că ¼ din volumul produsului intern brut rară a bunurilor de consum.
constituie cheltuielile logistice. Reducerea parţială a Totodată, trebuie recunoscut faptul că ponderea
acestor cheltuieli va contribui la acumularea unui be- cheltuielilor de transport creşte în formarea preţului
neficiu esenţial în economia naţională. la produs. Pentru a reduce cheltuielile e necesar de
Piaţa cu elementele sale principale (cererea, creat centre logistice în or. Chişinău, Bălţi şi Cahul,
oferta, preţul) poate fi prezentată ca un sistem lo- unde vor fi acordate încăperi pentru producătorii au-
gistic cu legături reciproce. Acest sistem conţine o tohtoni cu producţia proprie, vor fi căutate pieţe de
10 structură din mai multe subsisteme: producătorii, desfacere pentru întreprinderile micului business.
intermediarii, consumatorii ş.a., având scopul de Utilizarea potenţialului logisticii în reglementarea
a achiziţiona produse în cantitatea necesară şi în businessului e posibilă în două direcţii:
nomenclatorul cerut de consumatori la timp şi în a) Reducerea cheltuielilor operaţioniste ce ţin
locul potrivit, cu cheltuieli minimale pe traseul pro- de transportarea, depozitarea, prelucrarea
ducător-consumator. De aici rezultă că toate va- comenzilor, devamarea produselor;
riantele de distribuire a produselor în sistemul lo- b) Organizarea coordonării activităţii logistice
gistic trebuie privite în baza unei analize complexe prin utilizarea metodelor de dirijare: cu sto-
curile de mărfuri; cu comenzile clienţilor în curile comerciale ce ţin de întocmirea documentelor
lanţul logistic de livrare; cu riscurile comer- vamale în corespundere cu cerinţele comerţului in-
ciale şi financiare; cu calitatea deservirii logis- ternaţional, crearea planului de activitate a forumului
tice ş.a. logistic; organizarea expoziţiilor şi iarmaroacelor; sta-
Cercetările indică că cele mai prioritare domenii bilirea şi dezvoltarea legăturilor economice ale mem-
logistice sunt: dirijarea cu stocurile – implementa- brilor Corporaţiei cu organele statale vizând dezvol-
rea metodelor logistice permite economisirea până tarea micului business.
la 1/3 din nivelul total de cheltuieli; dirijarea cu de- Utilizarea pârghiilor logistice în mare măsură de-
pozitele – permite economisirea cheltuielilor până pinde de nivelul pregătirii cadrelor în domeniul lo-
la 20% din suma tuturor cheltuielilor; dirijarea cu gisticii. În cadrul instituţiilor de învăţământ superior
transportul – permite economisirea cheltuielilor din republică (ASEM, USM, UCCM ş.a.) se pregătesc
până la 10% din suma tuturor cheltuielilor datorită cadre la specialitatea „Marketing şi Logistică”. Înce-
optimizării rutelor de mişcare şi încărcare a mijloa- pând cu 2006, funcţionează Asociaţia Internaţiona-
celor de transport, sporirii coeficientului utilizării lă Moldo-Italiană de Logistică. ASEM a organizat la
unităţilor de transport. 13.11.2006 conferinţa internaţională „Logistica în
Actualmente, fluxurile de mărfuri dintre or. Chişi- Moldova: Obstacole şi oportunităţi în cadrul scena-
nău şi raioanele republicii sunt întocmite nu în favoa- riului Europei integrate”.
rea capitalei: mai multe bunuri de consum se aduc la Totodată, după cum se menţionează în presă „se
Chişinău decât se scot din capitală. Crearea centrului simte o lipsă acută de specialişti în domeniu” [1, p.11].
logistic în or. Chişinău va permite promovarea produ- Aceasta influenţează predarea disciplinelor la nivel
selor întreprinderilor autohtone şi a micului business calitativ. În viziunea noastră, e raţional de introdus
în diferite raioane şi regiuni peste hotare. modificări în specialitatea 362.1 „Marketing şi Logis-
E necesară elaborarea conceptului programului tică” prin crearea a două specialităţi noi:
de dezvoltare a activităţii comerţului extern până în a) Specialitatea „Marketing” – unde absolvenţii
2010 în baza creării Corporaţiei operatorilor logis- vor primi calificarea „Marketer”.
tici, unde vor fi elaborate problemele: dezvoltarea b) Specialitatea „Logistica în ramuri de activita-
colaborării de afaceri la nivel republican şi interna- te” – unde absolvenţii vor primi calificarea în
ţional; acordarea sprijinului în dezvoltarea activităţii diplomă de „Logist”. Considerăm că numai
de antreprenoriat, implementarea tehnologiilor mo- prin elaborarea standardului de studiu la spe-
derne în logistica distribuţiei produselor agroalimen- cialitatea „Logistica în ramuri de activitate” în
tare, evaluarea tendinţelor de dezvoltare a logisticii. două niveluri după schema 3+2 absolvenţii
În cadrul Corporaţiei operatorilor logisticii e necesar vor cunoaşte potenţialul logisticii şi nu se vor
de creat Consiliul Consultativ, care va îndeplini ur- limita la simpla definiţie: transport + depozit.
mătoarele funcţii: pregătirea documentelor necesare În prezent, logisticienii sunt solicitaţi de către
în procesul interacţiunii partenerilor din sfera busi- multiple întreprinderi şi organizaţii în econo-
nessului; elaborarea propunerilor pentru a reduce ris- mia naţională.
Bibliografie:
1. Belostecinic Gr. Logistica ca factor de creştere a competitivităţii în condiţiile integrării europene // Econo-
mica, 2005, nr.4 (52), p. 6-12.
2. C. Balan. Logistica. – Bucureşti, Ediţia a III-a, Ed. Uranus, 2006, – 392 p.
3. Бауэрсокс Дональд, Клосс Дж., Дейвид Дж.. Логистика: интегрированная цель поставок. / Пер. с
англ. В.И.Сергеева. – М.: ЗАО «Олимп-Бизнес», 2001.
4. Сергеев В.И. Логистика. Учебное пособие. СПб. Изд. СПб ГИЭА, 1995. – 131 с.
5. Melnic I. Conţinutul şi definirea conceptului de logistică. // Economica, 2006, nr.2 (54), p. 132-135.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. E. Turcov
11
produsele ca factor ce caracterizează

potenţialul intern al întreprinderii
în realizarea strategiilor de sortiment
Lect. sup. dr. Svetlana Ghenova,

Universitatea de Stat din Comrat
Present piblication is dedicated to the elaboration of theory, methodology and practice advises
that improve the process of company planning ofthe assortment in industrial enterprise on the basis
of appiication of marketing principles and methods for taking management decisions that promote
sustainable and productive enterprises1 functioning in the Republic of Moldova.
This publication paper specifîes marketing essence ofthe assortment policy, investigates the me-
chanism ofthe assortment strategy realisation as well as the factor of macro marketing environment
– the perspective of produci assortment that influence this process.
Introducere În acest context, trebuie luate în considerare ur-

În condiţiile dezvoltării economiei de piaţă în mătoarele principii ce determină consecutivitatea
Republica Moldova şi obţinerii experienţei în admini- formării politicii strategice şi tactice de sortiment a
strare, se complică esenţial activitatea de conducere întreprinderii şi permite efectuarea unei analize com-
a întreprinderii. Apare necesitatea utilizării active a plete a eficienţei acesteia în procesul de creştere a
principiilor şi metodelor planificării activităţii econo- competitivităţii întreprinderii şi a produselor ei:
mice, care şi-au confirmat eficienţa în practica mon- • corespunderea produselor preferinţelor consu-
dială. În condiţiile actuale, creşterea competitivităţii matorilor – managerii întreprinderii trebuie
întreprinderilor constituie o problemă din cele mai să releveze necesităţile şi preferinţele seg-
importante, de soluţionarea căreia depinde nivelul mentelor-ţintă de clienţi, să perfecţioneze
de prosperare atât a companiilor naţionale, cât şi se- produsele în scopul satisfacerii la maxim a
curitatea ţării în ansamblu. nevoilor identificate, să estimeze dimensiu-
Cercetările au demonstrat [2] că unul dintre fac- nile cererii;
torii-cheie ai creşterii competitivităţii întreprinderii • corelarea posibilităţilor întreprinderii şi a ce-
este politica sortimentală, ce prevede găsirea soluţiilor rinţelor pieţei – întreprinderea trebuie să se
la un şir de întrebări importante, precum: ce, pentru bazeze pe nivelul potenţialului de producere
cine şi în ce cantitate de produs? Restructurarea ma- existent şi pe flexibilitatea politicii de planifi-
nagementului întreprinderii, orientate spre asigura- care, fundamentate pe satisfacerea la maxim
rea unei funcţionări stabile şi eficiente a acesteia, tre- de către întreprindere a nevoilor pieţei, pe
buie să se bazeze pe cercetarea problemelor privind elaborarea unor produse care ar ţine cont de
formarea gamei de produse, ţinând cont de particula- preferinţele consumatorilor;
rităţile specifice ale întreprinderii, inclusiv obiectivele • eficienţa politicii sortimentale – îmbunătăţirea
propuse, resursele şi mediul ambiant. rezultatelor finale ale activităţii întreprinderii
Gestionarea sortimentului de produse, ca parte în domeniile de bază: economic, tehnico-
componentă a managementului, presupune realiza- economic, social.
rea unui proces din trei niveluri [3; 4]: Rezultatele investigaţiei
1. Selectarea şi realizarea strategiei de sorti- Astfel, în scopul elaborării mecanismului de selec-
ment; tare a direcţiilor strategiilor de sortiment şi adaptare
2. Adoptarea unor decizii tactice privind sorti- la condiţiile unei întreprinderi, trebuie fundamentaţi
mentul de produse; atât factorii ce caracterizează potenţialul intern al în-
3. Formarea la nivel operaţional a nomenclato- treprinderii în realizarea strategiilor sortimentale, cât
rului de sortiment. şi cei ce caracterizează condiţiile pieţei.
Actualmente, deciziile privind gestionarea sor- Unul dintre criteriile ce caracterizează potenţialul
12
timentului de produse trebuie bazate pe principiul intern al întreprinderii în realizarea strategiilor de sor-
complexităţii, care presupune utilizarea eficientă a timent este perspectiva producerii gamei de produse
potenţialului întreprinderii pentru satisfacerea ne- din totalul grupurilor existente. Astfel, drept element
voilor pieţei şi asigurarea unei dezvoltări de succes a de bază utilizat în acest scop este coeficientul in-
organizaţiei. O asemenea abordare este strâns legată tegral de perspectivă a sortimentului de produse
de respectarea unor principii-cheie în formarea mo- (K,per) (formula 1), conform tuturor cerinţelor înainta-
delului de optimizare a sortimentului de produse. te faţă de produs:
s Chsi – cheltuielile variabile raportate la uni-
K iper = ∑ Prij × ϕi , (1) tate de produs;
j =1 Ni – volumul de producere a grupului i de
unde: Prij – indicatorul criteriului j privind nivelul produse;
de perspectivă a grupului de produse i; Chvi – cheltuielile totale aferente produce-
φi – coeficientul de importanţă al criteriului rii grupului i de produse.
de perspectivă j (Σ φi = 1), se apreciază pe Volumul aportului fiecărei grupe de produse la
calea investigării experţilor prin anchetă; acoperirea cheltuielilor întreprinderii se apreciază
s – numărul criteriilor de perspectivă. conform formulelor 4; 5:
Drept bază în aprecierea criteriilor de perspectivă Vni = Pi – Chsi – Chci /Ni, (4)
a sortimentului de produse în rândul experţilor (con- unde: Vni – volumul venitului din vânzarea gru-
ducători şi tehnologi din întreprinderile de panificaţie, pului i de produse;
care activează pe teritoriul UTA „Găgăuzia” (Republica (Pi – Chsi) – venitul marginal din vânzarea
Moldova)) au fost luaţi trei indicatori principali: grupului i de produse.
• cota grupului de produse în volumul total de
vânzări (Dri) (formula 2); Vni
( Daci ) = , (5)
• cota grupului de produse în volumul total de n
costuri (Daci ) (formula 5); ∑Vn i
• rentabilitatea producerii grupului de produ- i =1
se (Rpri) (formula 6). unde: Daci – cota venitului din vânzarea grupului i
Cota grupului de produse în volumul total de vân- de produse în volumul total de vânzări;
zări se determină conform formulei: n – numărul grupurilor de produse în sorti-
Vm.l .i ment.
Dri = n
×100%, Rentabilitatea producerii grupului de produse.
(2)
∑V
i =1
m.l .i Rolul acestui indicator în acoperirea cheltuielilor este
indiscutabil în cazul vânzării integrale a stocului de
unde: Vm.l.i – volumul lunar mediu al vânzărilor la produse. Totuşi, deseori în întreprinderi se cumulea-
grupul i de produse; ză stocuri de marfa şi acest indicator nu arată foarte
n clar starea lucrurilor. Este necesar de a calcula indica-
∑V
i =1
m.l .i – volumul total lunar al vânzărilor; torul relativ al veniturilor – rentabilitatea producerii
n – numărul de grupuri de produse din sor- mărfurilor, care caracterizează rezultatele mijloacelor
timentul total timp de o lună. investite. Indicatorul rentabilităţii (Rpri) se apreciază
Mărimea aportului grupului de produse la conform formulei:
acoperirea costurilor totale se poate determina Rpri = Chci × Ni / (Sr + Sv), (6)
pornind de la interdependenţa dintre cheltuielile to- unde: Sr – valoarea stocurilor de marfă la începu-
tale de producere şi volumul producţiei de mărfuri, tul perioadei;
cheltuielile fiind raportate la variabilele dependente Sv – cheltuielile privind fabricarea grupului
şi independente prin utilizarea metodei liniare de de produse în perioada analizată.
regresie. Divizarea cheltuielilor este necesară pentru
a analiza corect gradul de acoperire a cheltuielilor. Valorile coeficientului integral de perspectivă a
Astfel, în urma utilizării parţiale a potenţialului de sortimentului de produse şi alternativele strategice în
producere şi, respectiv, a luării deciziei de scoatere domeniu sunt prezentate în tabelul 1.
din fabricaţie a produselor ce nu acoperă cheltuielile Analiza influenţei perspectivei de producere a
şi care nu au un venit marginal pozitiv, rezultatele fi- produsului în selectarea alternativelor strategice este
nanciare ale întreprinderii se pot înrăutăţi. prezentată în baza exemplului întreprinderii de pani-
Dependenţa dintre cheltuieli şi volumul de pro- ficaţie „Novac” II (UTA „Găgăuzia”). Calculul coeficien-
ducţie este redată prin formula 3 tului integral de perspectivă a sortimentului de pro-
Chvi = Chci + Chsi × Ni, (3) duse (formula 1) este bazat pe investigarea experţilor
unde: i – grupul de produse; privind nivelul importanţei criteriilor de perspectivă
Chci – cheltuielile fixe aferente grupului i a fabricării grupului de produse, relevat prin metoda
de produse (de întreţinere a utilajului, chel- anchetei (tabelul 2).
13
tuieli generale aferente producerii);
Tabelul 1
Deciziile strategice privind sortimentul în limitele valorilor coeficientului integral
de perspectivă a sortimentului de produse
Gradarea valorilor Aprecierea pers-
Deciziile strategice privind sortimentul de produse
criteriului pectivei
Strategiile de sortiment:
• Strategia specializării sortimentului (de menţinere a sortimentului de produse);
• Strategia diversificării concentrate a sortimentului în condiţiile unei ZSD existen-
te;
Perspectivă mică • Strategia de schimbare a sortimentului conform noii ZSD;
Ki pe r < 0,2
a sortimentului • Strategia de diferenţiere a sortimentului în condiţiile schimbării ZSD pe alta nouă.
Este indicat să se scoată din fabricaţie o parte din produsele cu perspective mai mici şi a creş-
te veniturile din contul produselor mai de perspectivă prin schimbarea pieţelor de desfacere
sau perfecţionarea produselor. Cu cheltuieli reduse aceste activităţi ar duce la prelungirea
ciclului de viaţă al produselor.
• Strategia de menţinere a sortimentului de produse în condiţiile modernizării produ-
cerii şi a ZSD existente (strategia de diversificare pe verticală);
• Strategia de îmbunătăţire a exteriorului produselor în baza modernizării producerii,
dar fără schimbarea ZSD;
Perspectivă medie
0,2 ≤ Ki pe r < 0,6 • Strategia de menţinere a sortimentului de produse în condiţiile modernizării produ-
a sortimentului
cerii şi a ZSD noi;
• Strategia de lansare a sortimentului modificat la o nouă ZSD în condiţiile unei produ-
ceri modernizate.
Este necesar de a crea modele noi ale produselor existente, utilizând noi tehnologii de pro-
ducere.
• Strategia de perfecţionare a parametrilor funcţionali ai grupului de produse în baza
modernizării producerii fără schimbarea ZSD;
• Strategia de diversificare orizontală a sortimentului de produse în condiţiile ZSD
Perspectivă
existente;
Ki pe r > 0,6 înaltă a sortimen-
• Strategia de perfecţionare a parametrilor funcţionali ai grupului de produse în baza
tului
modernizării producerii şi schimbării ZSD;
• Strategia de diversificare a sortimentului de produse în condiţiile unei ZSD noi.
Trebuie investiţi bani în conceperea unui sortiment nou de produse sau create produse cu
caracteristici de consum mai bune.
• – zona strategică de distribuţie.
Tabelul 2
Calculul coeficientului integral al perspectivei sortimentului de produse a II „Novac” în 2005
Indicii
Denumirea grupei sorti- Cota în volumul Cota în acoperirea Rentabilitatea

mentale Coeficientul integral
total al vânzărilor, cheltuielilor, producţiei,
al perspectivei sortimentului de produse
% % %
37,6×0,5+32,9×0,3 + +15,3×0,2–31,73%
Grupă sortimentală „Pâine” 37,6 32,9
(0,32)
Grupă 15,3 61×0,5 + 63,1×0,3+ +15,3×0,2–52,74%

sortimentală 61,0 63,1
(0,53)
„Булочные изделия”
Grupă
1,4×0,5 + 4,0×0,3 + 15,3×0,2= = 4,96 %
sortimentală 1,4 4,0
(0,05)
„Сдобные изделия”
14
Coeficientul de importanţă,
conform evaluărilor exper- 0,5 0,3 0,2 -
ţilor
Total: (0,3)
Concluzii existente (strategia de diversificare pe verticală),
Rezultatele denotă că coeficientul integral al strategia de îmbunătăţire a exteriorului produse-
perspectivei fiecărei grupe de produse are valori lor în baza modernizării producerii fără a schim-
pozitive, motiv din care nu este raţional să scoatem ba ZSD, strategia de menţinere a sortimentului
din fabricaţie aceste produse. Cea mai de perspecti- de produse în condiţiile modernizării producerii
vă este grupa „Булочные изделия” (Ki pe r = 0,53), şi şi a noii ZSD, strategia de lansare a sortimentului
cu perspective mai mici „Сдобные изделия” (Ki pe r = modificat la o nouă ZSD, în condiţiile unei produ-
0,05). În medie, coeficientul integral al perspectivei ceri modernizate.
sortimentului de produse ale II ,,Novac” este de 0,3, Selectarea strategiei trebuie bazată pe o abordare
fapt ce determină un nivel mediu al perspectivei complexă, care ar aprecia atât importanţa criteriilor,
sortimentului (tabelul 1). În contextul alternativelor cât şi potenţialul intern al întreprinderii şi condiţiile
strategice existente, pornind de la valoarea acestui pieţei. În aspect aplicativ – luarea în calcul a perspec-
coeficient, considerăm că întreprinderea trebuie să tivei gamei de produse ca indicator ce caracterizează
aleagă din următoarele alternative strategice: stra- potenţialul întreprinderii ar permite o mai bună fun-
tegia de menţinere a sortimentului de produse damentare a sortimentului de produse existent în în-
în condiţiile modernizării producerii şi a ZSD treprindere.
Bibliografie:
1. Азоев Г.Л. Конкуренция: анализ, стратегия и практика / М.: Центр экономики и маркетинга,
1996. – 208 с.
2. Генова С. Оптимизация процесса планирования продукции в рамках маркетинговой деятельно-
сти предприятия (на примере хлебопекарных предприятий АТО Гагаузии). Дисс. докт. эконом.
наук. Кишинев. – 154 с.
3. Ламбен Ж.Ж. Стратегический маркетинг. Европейская перспектива. / Пер. с фр. СПб.: Наука,
1996. – 589 с.
4. Фатхутдинов Р.А. Стратегический маркетинг: Учебник. – М.: ЗАО «Бизнес-школа „Интел-Син-
тез”», 2000. – 640 с.
Recenzent: conf. univ. dr. O. Savciuc
Perfecţionarea politicii de produs în industria

de prelucrare a laptelui din republica moldova
Lect. sup. dr. Ina CREŢU, UTM

This article descrihes the product policy within the Dairy Indusîry of the Republic of Moldova
and ihe ways of its improvement. Aho, the author has made calculations in order Io demonstrate the
economic efjiciency of improved product policy.
Preocuparea conducerii întreprinderilor de ac- vată pe care o promovează. De aceea, drept soluţie
tivitatea de inovare, inclusiv asimilarea produselor pentru perfecţionarea politicii de produs, ţinând cont
noi, se reflectă în aşa-numita politică de produs ce şi de tendinţele mondiale, se propune desfăşurarea
cuprinde: acţiunilor de concepere şi de asimilare a unor produ-
− Îmbunătăţirea produselor existente; se noi, iar drept suport va fi utilizarea unor tehnologii
− Introducerea şi dezvoltarea de noi produse; de producţie performante. Cu alte cuvinte, asimilarea
− Restrângerea şi abandonarea produselor în de produse noi de către întreprinderi este determina-
declin; tă de progresul tehnic, fiind o consecinţă şi, în acelaşi
− Adaptarea produselor fabricate la cerinţele timp. o cale de promovare continuă a acestuia. 15
tot mai variate şi complexe, ale consuma- În anii 90 şi începutul secolului XXI, întreprinderi-
torului. le de prelucrare a laptelui din R. Moldova au lansat pe
În prezent, producţia multor întreprinderi de piaţă mai multe tipuri de produse lactate, cum ar fi:
prelucrare a laptelui din Republica Moldova nu este 1. Producţie din lapte integral cu proprietăţi cu-
competitivă vis-à-vis de produsele de import, pe de o rative şi dietetice pentru tratarea diferitelor
parte, iar pe de alta – nu acoperă toate cerinţele pie- boli (de exemplu, produse cu bifidobacterii
ţei. Cauza principală este politica de produs neadec- pentru tratarea disbacteriozei, boală de care
suferă circa 75% de copii şi 80% de maturi); 5. Lărgirea sortimentului de produse cu adao-
2. Noi tipuri de brânzeturi – brânzeturi topite suri naturale şi artificiale: schimbarea gus-
fabricate ,din materia primă secundară, brân- tului producţiei finite graţie adaosurilor de
zică dulce cu diferite adaosuri de fructe şi fructe şi a celor aromatice;
legume, brânzeturi cu proprietăţi curative şi 6. Fabricarea producţiei curativ-profilactice ori-
dietetice, brânzică glazurată. entate spre o cerere înaltă: lărgirea sortimen-
Factorii principali ce limitează posibilităţile unei tului de produse dietetice pentru oameni
perfecţionări adecvate a politicii de produs şi optimi- care practică sportul şi duc un mod sănătos
zării complexe a sortimentului de produse lactate din de viaţă, stabilirea controlului asupra pieţei
Moldova sunt: produselor lactate pentru sugari;
− Deficitul mijloacelor financiare la produ- 7. O aplicare largă a noilor metode de turnare şi
cătorii autohtoni, care şi cauzează imposi- ambalare a produselor finite, ceea ce contri-
bilitatea reînnoirii utilajului uzat, folosirii buie la sporirea duratei de păstrare a produ-
tehnologiilor de producţie performante, selor lactate şi îmbunătăţirea proprietăţilor
alocării bugetului pentru publicitate şi pro- estetice ale produsului.
movarea noilor tipuri de produse; În aşa fel, luând în considerare particularităţile
− Puterea de cumpărare joasă a populaţiei, ca dezvoltării ramurii, dinamica schimbării preferinţelor
urmare: scăderea consumului laptelui şi pro- consumatorilor la nivel mondial şi posibilităţile între-
duselor lactate şi reducerea volumului vân- prinderilor locale de prelucrare a laptelui, afirmăm că
zărilor, schimbarea priorităţilor în evaluarea direcţiile de bază ale politicii de produs a întreprinderi-
calităţii produselor lactate în direcţia caracte- lor de prelucrare a laptelui din Moldova sunt:
risticilor de preţ; − Extinderea în complex a sortimentului de
− Gusturile şi preferinţele consumatorilor, tra- produse lactate degresate;
diţiile şi specificul alimentării moldovenilor, − Fabricarea caşcavalurilor cu termen redus de
exprimate în: orientarea spre o mâncare na- maturare;
turală şi ecologic pură, predominarea pro- − Producerea mozzarellei pentru pizzerii şi res-
prietăţilor gustative ale produselor asupra taurante.
conţinutului lor fiziologic, neîncrederea în După cum s-a menţionat mai sus una dintre di-
produse lactate degresate. recţiile prioritare la moment este fabricarea produse-
În urma analizei tendinţelor-cheie în elaborarea şi lor lactate degresate. Necesitatea lărgirii sortimentului
dezvoltarea politicii sortimentale în industria monde produse lactate cu un conţinut scăzut de grăsime
dială de prelucrare a laptelui în ultimii 10 ani s-au re- poate fi argumentată în felul următor:
levat următoarele: − Sortimentul îngust de produse lactate degre-
1. Fabricarea produselor naturale ecologic pure sate;
prin păstrarea în producţia finită a compo- − Posibilitatea stabilirii unui control asupra
nentelor materiei prime la nivel maximal; segmentelor neocupate ale pieţei produse-
2. Fabricarea producţiei balansate după lor lactate din ţară.
componenţă şi conţinut a anumitor com- Este cunoscut faptul că în tratamentul sau profi-
ponenţi: modelarea componenţei pro- laxia disbacteriozei sunt foarte folositoare produsele
dusului pornind de la particularităţile lactate degresate. În ultimii ani, în Republica Moldova
fiziologice ale organismului, extinderea creşte numărul bolnavilor de disbacterioză. care este
sortimentului de produse cu un conţinut provocată de deficitul de albumine în alimentaţia po-
sporit de albumine, substituirea zahărului pulaţiei locale.
din sfeclă de zahăr şi trestie cu cel artifi- Ţinând cont de costul mediu de producţie al
cial, fabricarea producţiei cu un conţinut produselor lactate degresate în întreprinderile din
scăzut de lactoză; Moldova şi sumele de bani cheltuite anual pen-
3. Introducerea în produse a substanţelor bio- tru tratamentul disbacteriozei în Chişinău, rezultă
logice şi fiziologice active: aplicarea bacterii- că întreprinderile noastre au o rezervă de sporire
lor bifido- şi acidofile în calitate de fermenţi a fabricării produselor lactate degresate numai în
în produse lactate acide, utilizarea pe larg a capitală în volum de circa 50-55 de tone. În total pe
vitaminelor în produse lactate, utilizarea cul- republică, pornind de la numărul de bolnavi de dis-
16 turilor biologice „vii”; bacterioză, rezerva de producere a produselor lac-
4. Modificarea conţinutului de calorii ale pro- tate degresate se estimează la circa 200 tone anual.
duselor finite pe baza fracţiei grăsimilor: Dar menţionăm faptul că există şi alte rezerve de
substituirea grăsimilor animale ale laptelui sporire a vânzărilor produselor lactate degresate,
cu componente vegetale, producerea unui cum ar fi tratamentul şi profilaxia altor boli (ane-
sortiment larg de produse degresate sau cu mie, distrofie). promovarea tendinţelor mondiale
un conţinut scăzut de grăsimi; în consum etc.
În cazul promovării consumului activ al produse- valurile moldoveneşti, dar un specialist în domeniu
lor lactate degresate în ţară, ca mijloc de profilaxie şi va simţi diferenţa.
tratament, vor creşte vânzările întreprinderilor şi vom Concluzionând cele menţionate mai sus, în sco-
asigura producerea unor volume mai mari de pro- pul sporirii competitivităţii caşcavalurilor autohtone,
ducţie, în consecinţă, întreprinderile vor avea şi profit autorul propune implementarea tehnologiei de produ-
din activitatea operaţională adiţional – efectul „eco- cere a caşcavalurilor cu maturare rapidă din următoa-
nomiei la scară”. rele motive:
Un alt domeniu prioritar, după părerea noastră, − Actualmente, circa 90% din populaţia ţării
este producerea caşcavalurilor. După cum se ştie, R. trăieşte sub limita coşului minim de consum,
Moldova nu este o ţară specializată în producţia de de aceea principalul criteriu în cumpărarea
caşcavaluri, de aceea în continuare sunt propuse mă- produselor alimentare rămâne a fi preţul.
suri de perfecţionare a tehnologiei în scopul eficien- Este ştiut că preţul caşcavalurilor importate
tizării producţiei de caşcavaluri şi a le face accesibile din Ucraina este mai mic, în special la cele
populaţiei. importate ilegal, fapt care şi determină cum-
În ultimul timp, o concurenţă tot mai serioasă părarea acestor produse;
caşcavalurilor produse în Moldova fac cele fabricate − Segmentul de piaţă cu venituri înalte preferă
în Ucraina. Însă specialiştii în domeniu consideră că caşcavaluri de calitate şi la preţuri înalte, cu-
producătorii caşcavalurilor ucraineşti nu sunt atât noscute în toată lumea, cum ar fi „Kasserei”,
concurenţi, cât motiv pentru studierea experienţei „Maasdamer”, „Rocfor” etc., ce nu se produc
lor de lucru. Întreprinderile producătoare de caşca- în Moldova.
valuri din Ucraina utilizează tehnologii de producţie Rezultă că întreprinderile producătoare de caş-
mai performante, fabricând caşcavaluri cu maturare cavaluri din republică trebuie să se orienteze spre
rapidă. Pentru toate întreprinderile autohtone este segmentul de piaţă cu venituri medii şi mici.
caracteristică tehnologia tradiţională de producere a În articol este prezentat calculul eficienţei econo-
caşcavalurilor. mice a tehnologiei de maturare rapidă a caşcavalu-
Durata clasică pentru maturarea caşcavalu- rilor, efectuat pe baza discuţiei cu specialiştii în do-
rilor tari se consideră 40-60 de zile. Caşcavalurile meniu. Prin utilizarea tehnologiei de maturare rapidă
din Ucraina se maturează în timp de 15-20 de zile. a caşcavalurilor, întreprinderile noastre vor reduce
Acestea au o calitate bună, dar diferă mult de cele considerabil manopera la îngrijirea brânzeturilor în
maturate după tehnologia tradiţională. Nu putem perioada de maturare, pierderile pe parcursul matu-
afirma că ele diferă substanţial după gust de caşca- rării etc. (v. tabelul 1).
Tabelul 1
Calculul economiei costului de producţie la 1 tonă de caşcaval tare ca rezultat
al implementării tehnologiei de maturare rapidă
+/- (sporirea/re-
ducerea costului
Articol de calculaţie Notă
de producţie),
lei/1 tonă
-831.6 Pierderile pe parcursul procesului tehnologic se vor

1. Consumuri de materie primă
micşora cu 5,3% faţă de 11% (metoda clasică)
+ 69,66
2. Consumuri de materiale auxiliare Se vor folosi unele materiale auxiliare adăugătoare
3. Consumuri privind retribuirea muncii (inclu- - 68,94 Manopera lucrărilor scade cu 30 om-ore faţă de
siv CAS – 29%) metoda clasică
Creşte consumul de energie electrică şi abur, însă

4. Consumuri de resurse energetice +15,66
avem economie de apă
Cresc cheltuielile pentru uzura şi reparaţia utilaju-

lui, dar se reduc cheltuielile pentru protecţia mun- 17
+ 336,2
5. Consumuri indirecte de producţie cii drept consecinţă a reducerii manoperei lucrări-
lor. Aici este necesar a organiza un control strict al
consumurilor indirecte în scopul reducerii acestora
Total cost de producţie - 479,02

Sursa: prelucrat de autor
Reducerea costului de producţie a caşcavalului lei de distribuţie din industria de prelucrare a laptelui
cu 480 lei la 1 tonă va permite întreprinderilor să din Republica Moldova.
reducă preţurile cu 5-10%. În acest caz competitivi- Segmentul „Reţeaua comercială” include
tatea caşcavalurilor din R. Moldova va creşte. Un rol toate magazinele, supermarketele, punctele de
important va avea şi promovarea activă a caşcavalu- comercializare, actualmente fiind un segment de
lui autohton pe piaţa republicii şi atragerea cumpă- mare perspectivă.
rătorilor pentru a consuma caşcavalurile moldove- Pentru acest segment va fi utilizată:
neşti, şi nu cele importate. − Strategia penetrării – creşterea vânzărilor pro-
În legătură cu faptul că în ţară, îndeosebi în Chi- duselor existente pe piaţa actuală atât prin
şinău, în ultimul timp au apărut multe pizzerii, fast- publicitate şi promovare agresivă, ceea ce va
fooduri, restaurante care practică prepararea pizzei şi permite atragerea noilor clienţi şi menţinerea
a altor bucate, un produs nou care poate fi asimilat de celor existenţi, cât şi prin utilizarea noilor ca-
întreprinderile noastre de prelucrare a laptelui poate nale de distribuţie, care vor simplifica procesul
fi mozzarella. „JLC” SA în viitorul apropiat planifică de cumpărare pentru unităţile de comerţ.
lansarea acestui produs pe piaţă. Avantajul compe- Segmentul „Distribuitorii” are multe caracteris-
titiv al mozzarellei este, desigur, noutatea pe piaţă tici similare cu reţeaua de comerţ, ceea ce permite
împreună cu calitatea şi deliciul bucatelor, rezultate utilizarea aceleiaşi strategii:
în urma adăugării acesteia în prepararea lor. Preţul − A dezvoltării produsului – creşterea vânzărilor
estimat al noului produs va fi de aproximativ 40-50 pe piaţa actuală prin îmbunătăţirea şi diversi-
lei la 1 kg, iar echipamentul va fi procurat de la firma ficarea produselor.
FAZZINI din Italia. Segmentul „Organizaţii bugetare” este destul
Efectele introducerii mozzarellei în sortimentul fa- de semnificativ, dar are datorii debitoare solide, ceea
bricilor de lapte ar fi: ce nu permite sectorului de prelucrare a laptelui să
• Rezerva de sporire a volumului de producţie majoreze volumul vânzărilor. În acest caz, va fi utili-
cu circa 100 de tone anual; zată doar:
• Diversificarea gamei sortimentale şi creşte- − Strategia stabilităţii – menţinerea cotei actua-
rea rating-ului întreprinderii datorită origina- le şi lucru intensiv de colectare a creanţelor.
lităţii produsului; Pentru iniţierea şi lărgirea exportului va fi uti-
• Stabilirea de noi relaţii comerciale cu restau- lizată:
rante, pizzerii şi alte unităţi alimentare, ce vor − Strategia creşterii extensive – creşterea vânză-
utiliza acest produs în prepararea bucatelor; rilor prin introducerea pe pieţe noi. Pieţele
• Intrarea pe piaţa fast-foodurilor din România preferenţiale sunt România şi Rusia. Exportul
(zona de Nord). poate fi asigurat numai în cazul perfecţionă-
Întreprinderile de prelucrare a laptelui trebuie rii politicii de produs şi reutilare tehnică, ceea
să ţină cont de faptul că produsele sale, mai ales cele ce va permite menţinerea calităţii înalte a
noi, au nevoie de anumite strategii de piaţă pentru a produselor lactate.
avea succes la consumatori. Astfel, în condiţiile actuale de tranziţie la economia
În continuare, vom elabora strategii de piaţă nu de piaţă, perfecţionarea politicii de produs se impune
pentru fiecare grupă de produse în parte, dar pentru ca un obiectiv strategic pentru ridicarea competitivită-
segmentele de piaţă, bazându-ne pe structura reţe- ţii industriei de prelucrare a laptelui autohtone.
Bibliografie:
1. Guzun V. Tehnologii moderne în industria laptelui //Agricultura Moldovei. – 1999. – Nr.1,2.
2. Luca G., Olariu N. Competitivitatea: preţ şi calitate // Tribuna Economică. – 1993. – Nr.27.
Recenzent: conf. univ. dr. V. Sverdlic
18
Trasarea obiectivelor de activitate a instituţiei

de învăţământ superior ca subiect
al pieţei serviciilor de instruire
Drd. Tatiana Gerştega, ASEM

Marketing in sphere of education deals with all traditional categories of his{its} objects. At
the same time it is clear, that marketing in education is mainly marketing of educational services.
In article a number of features of objects and functions of marketing of educational services is
considered.
Trasarea obiectivelor de activitate a instituţiei de Conform celor de mai sus, obiectivul organizaţiei
învăţământ superior constituie prima etapă de reali- poate fi expus prin formula:
zare a funcţiei creative a marketingului instituţiei de P = F (SI, OP, Res, Int, Est), (1)
învăţământ. În mod logic trasarea obiectivelor urmea- unde: P – obiectivul organizaţiei;
ză după analiza şi pronosticul dezvoltării mediului in- SI – interesele subiective, tendinţele, dez-
tern şi exterior al organizaţiei şi precede planificarea voltarea organizaţiei în viziunea conducerii
strategică şi tactică a activităţii organizaţiei. şi a altor subiecţi interesaţi;
A. Fayol scria: „A gestiona înseamnă a duce între- OP – necesitatea obiectivă de dezvoltare a
prinderea spre atingerea obiectivului trasat, scoţând organizaţiei pentru a-şi menţine viabilita-
maximum de posibilităţi din resursele disponibile”. tea;
Prin obiectiv (scop) în mod obişnuit se înţelege Res – resursele organizaţiei, posibilităţile,
un anumit rezultat al activităţii unui sau altui subiect capacităţile ei;
(inclusiv economic), pe care el (subiectul) tinde să-l Int – caracteristicile stării curente a mediu-
atingă, pe de o parte, stabilind indicii rezultativi, ce lui intern al organizaţiei şi pronosticul dez-
trebuie să fie atinşi (obiectivul punctat), iar pe de altă voltării ei;
parte, determinând direcţia de mişcare a sistemului Ext – caracteristica stării curente a mediului
(traiectoria obiectivului). Prin urmare, obiectivul poa- extern al organizaţiei şi pronosticul dezvol-
te fi tratat ca vector, direcţia căruia se stabileşte în tării ei.
corespundere cu rezultatul dorit privind dezvoltarea În procesul de formulare a obiectivelor organizaţiei,
sistemului, iar mărimea – din diferenţa dintre starea este necesară călăuzirea de următoarele cerinţe:
reală şi cea preconizată a sistemului. Astfel, obiectivul 1. Realizabilitatea obiectivului. Caracteristica dată
organizaţiei este orientat spre depăşirea situaţiei pro- a obiectivului determină gradul de atingere reală a
blematice din sistem. obiectivului, ţinând cont de impactul mediului extern
Pentru determinarea obiectivului organizaţiei, şi posibilităţile organizaţiei (resursele ei financiare,
în opinia noastră, e mai raţională aplicarea defini- materiale, de personal şi cele provizorii de care dispu-
ţiei obiective a categoriei date. Aceasta se explică ne organizaţia). Concomitent, în atingerea obiective-
prin faptul că organizaţia reprezintă un sistem de lor trebuie să creadă nu numai conducătorii, ci şi cola-
proporţii şi arhicomplex şi trasarea obiectivelor boratorii de rând ai organizaţiei. Totodată, specialiştii
se face prin coordonarea intereselor şi a repre- consideră că obiectivele nu trebuie să fie prea uşoare,
zentărilor multor subiecte atât care reprezintă pentru a crea motivaţia necesară.
organizaţia însăşi, cât şi contraagenţii ei din exte- 2. Posibilitatea de coordonare a obiectivelor cu
rior (parteneri, consumatori, auditori de contact). alte obiective. La fixarea obiectivelor trebuie să se tin-
Totodată, se iau în consideraţie nu atât dorinţele dă spre minimizarea competiţiei dintre obiective.
subiective ale conducerii, cât necesitatea obiec- 3. Caracterul concret al obiectivelor. Obiectivele
tivă de dezvoltare fără întrerupere a organizaţiei trebuie să fie formulate concis şi clar, să fie exclusă
pentru menţinerea viabilităţii ei, precum şi posi- posibilitatea de interpretare echivocă sau eronată. În
bilităţile reale pentru atingerea rezultatului pre- formularea obiectivului trebuie să fie expusă definiţia
conizat, determinate de potenţialul organizaţiei, rezultatului final, posibilitatea planificării unor acţiuni 19
precum şi de impactul mediului exterior. I. Ansoff concrete pentru atingerea obiectivelor şi asigurarea
consideră că „compania nu e deloc liberă în alege- cu resursele necesare. În formularea obiectivului tre-
rea obiectivelor sale. Ea poate alege liber filozofia buie să fie reflectate termenele în care acesta urmează
de bază, dar când e vorba de obiective, alegerea a fi realizat şi obiectul la care obiectivul dat are atribu-
e dictată de anumiţi factori, fiecare din care nu e ţie (bunăoară, teritoriul, segmentul de consumatori,
controlat de managementul firmei”. orientarea businessului, marfa sau serviciul);
4. Măsurabilitatea obiectivului. Această carac- nu numai indicatorii absoluţi şi relativi de atingere a
teristică necesită existenţa indicatorilor de apre- obiectivului dat.
ciere a gradului de atingere a rezultatului final. 9. Flexibilitatea obiectivului. Caracteristica dată
Obiectivele de nivel superior pot avea indicatori de determină posibilitatea de corectare a obiectivului
calitate (care e preferabil să fie transformaţi în can- în cazul modificării mediului exterior astfel, încât ori
titativi, spre exemplu, prin folosirea scărilor, esti- că obiectivul nu poate fi realizat în principiu, ori el nu
mărilor cu puncte etc.). Obiectivele de nivel inferior poate fi realizat în volumul şi/sau termenele stabilite.
în ierarhie se recomandă a fi formulate cu utilizarea Pentru îndeplinirea cerinţei date la formularea obiec-
indicatorilor cantitativi. tivelor este raţional să fie determinat diapazonul, în
5. Expunerea obiectivului în scris. Respectarea ce- cadrul căruia trebuie să se afle indicatorii de atingere
rinţei date este necesară, în primul rând, pentru înles- a obiectivului respectiv (inclusiv provizorii), precum şi
nirea comunicaţiei atât în interiorul organizaţiei între condiţiile posibilei modificări a obiectivului în diapa-
subdiviziuni şi colaboratori, cât şi între organizaţie şi zonul dat.
contractanţii ei externi, iar, în al doilea rând, pentru Unul dintre principalele criterii de clasificare a
stabilirea necesităţii de atingere a obiectivului în vo- obiectivelor este orientarea instituţiei spre interesele
lumul şi termenele declarate. subiecţilor. Din punctul de vedere al concepţiei mar-
6. Personificarea responsabilităţii pentru atinge- ketingului progresist, instituţia de învăţământ supe-
rea obiectivului. La fixarea obiectivului trebuie să fie rior ca subiect al pieţei serviciilor de instruire trebuie
delimitate persoanele responsabile de realizarea lui, să tindă spre atingerea echilibrului dintre interesele
ceea ce va asigura posibilitatea controlului. proprii, pe de o parte, şi interesele contractanţilor ei,
7. Acceptabilitatea obiectivului. Corespunderea pe de altă parte. În calitate de asemenea contraagenţi
obiectivului reprezentărilor despre perspectivele or- externi sunt consideraţi, în primul rând, consumatorii
ganizaţiei ale tuturor subiecţilor interesaţi atât în in- serviciilor de instruire (atât individuali, cât şi colecti-
teriorul organizaţiei, cât şi în rândurile contractanţilor vi); în al doilea rând, partenerii şi alţi subiecţi ai pieţei,
externi. Din punctul de vedere al concepţiei marke- cu care instituţia de învăţământ superior poate într-
tingului progresist formularea obiectivului trebuie să un fel sau altul să interacţioneze, şi, în al treilea rând,
ţină cont de interesele consumatorilor, partenerilor, societatea. Concomitent, interesele contractanţilor
auditoriilor de contact şi ale societăţii în ansamblu, externi (în special, ale consumatorilor şi societăţii)
precum şi de interesele organizaţiei înseşi. trebuie să prevaleze asupra propriilor interese ale in-
8. Caracterul dinamic al obiectivelor. La trasarea stituţiei de învăţământ.
obiectivului este necesar a se călăuzi nu numai de sta- Astfel, obiectivele de piaţă ale instituţiei de în-
rea de lucruri ce s-a creat la momentul curent, ci şi de văţământ superior trebuie să fie orientate, prioritar,
pronosticul evoluţiei situaţiei şi formularea obiectivu- spre respectarea intereselor contractanţilor externi
lui de dezvoltare a organizaţiei să se facă nu numai în (satisfacerea necesităţilor, corespunderea cerinţelor,
comparaţie cu situaţia curentă, ci şi în funcţie de cum realizarea drepturilor), iar apoi, spre soluţionarea pro-
se va schimba situaţia contractanţilor ei (bunăoară, a priilor probleme legate de prezenţa pe piaţă şi func-
concurenţilor). În legătură cu aceasta trebuie stabiliţi ţionarea organizaţiei.
Bibliografie:
1. Ph. Kotler, Karen Fox – Strategic Marketing for Educational Institutions – Englwood Cliffs N.J. Prentice
– Hall 1985;
2. P. Duponey – Marketing de l’education et de la formation – les Editions d’Organisation, Paris, 1990
Recenzent: prof. univ. dr. hab. A. Cotelnic
20
Management — ◆
STRATEGIA, DOMENIU FUNDAMENTAL

ÎN MANAGEMENTUL INOVAŢIONAL
Prof. univ. dr. Ion PETRESCU,

Universitatea „Spiru Haret”, Braşov, România
A major type of professional managerial activity, the innovative management relies on the stra-
tegy whose content aims at organizing and managing the products renovation process, the material
assets and the services in the enterprises from various branches of the national economy. In the
article hereby, in the first part, we refer to the concept, the levels, the typology and the role, and
in the second one, we debate the strategy contribution and introduction process in the innovative
management.
În managementul inovaţional strategiile ocupă Descoperirea unei idei legate de creşterea volumu-
un loc aparte. Prin ele se urmăreşte şi se asigură rea- lui de activitate, porţiunea de piaţă câştigată, de profitul
lizarea problemelor fundamentale din domeniul ino- net sau de continuitatea unei acţiuni eficace constituie
vaţiilor. Vasta problematică referitoare la inovaţii este un act creator. În acest proces inovatorul se poate con-
circumscrisă în principii directoare ferme, care prefi- frunta cu o schimbare strategică sau cu necesitatea de
gurează orice acţiune întreprinsă, respectiv strategii a asigura orientarea eforturilor pentru descoperirea de
adoptate, mijloace şi instrumente preconizate. În cele oportunităţi. Aceste procese presupun un timp şi cos-
ce urmează, ne propunem să subliniem amploarea turi considerabile, iar şeful de laborator înainte de a le
necesităţii şi implicaţiile exercitării strategiilor asupra aloca are obligaţia să se convingă de eficienţa ideii sau
funcţionalităţii şi rezultatelor aplicării managementu- acţiunii preconizate în cadrul procesului inovaţional.
lui inovaţional. Trebuie înţeles că procesul de elaborare a strate
giei inovaţionale este un proces interactiv, dinamic,
1. Aspecte majore referitoare la concept, cu adaptare din mers la realităţile socioeconomice
niveluri, tipologie şi rol ale momentului, cu evaluări periodice ale eficienţei
acţiunilor proiectate şi realizate.
1.1. Viziunea strategică, concept-cheie Viziunea strategică inovaţională se referă la:
în fundamentarea strategiei inovaţionale • sfera de produse sau servicii şi de pieţe în
În managementul inovaţional viziunea strategică care este angajată organizaţia, ceea ce îi ofe-
ocupă un loc aparte. Prin ea se urmăreşte şi se asigu- ră managerului avantajul de a se concentra
ră competitivitatea firmelor şi a instituţiilor, indiferent asupra unor domenii complet conturate atât
de natura şi mărimea lor. Amploarea necesităţii şi a pe planul aprovizionării, cât şi al desfacerii
implicaţiilor manageriale ale exercitării viziunii strate- produselor sau oferirii serviciilor;
gice asupra funcţionalităţii şi rezultatelor din mana- • vectorul de creştere, care indică direcţia în
gementul inovaţional trebuie să fie conştientizată de care se dezvoltă organizaţia, orientarea con-
către inovatori. cretă a schimbării strategice;
Viziunea strategică inovaţională discerne şi • avantajul competitiv, pus în evidenţă de
defineşte scopurile şi obiectivele pe termen lung proprietăţile specifice ale pieţelor şi produ-
ale întreprinderii sau instituţiei şi mijloacele de pus selor sau serviciilor, care vor asigura organi-
în operă în vederea atingerii lor, precum şi aloca- zaţiei o poziţie competitivă solidă;
ţiile de resurse necesare. Rezultă că managerului • sinergia, care concretizează şi măsoară capaci
i se cere să definească scopurile şi obiectivele în- tatea organizaţiei de a face eficiente intrările
treprinderii sau instituţiei. De reţinut că, în timp ce de produse sau servicii pe pieţe, îndeosebi în
scopurile au un sens mai mult calitativ, de pildă, domenii noi de creştere.
de a crea un climat de lucru favorabil dezvoltării Cele de mai sus ne permit să punem în evidenţă
personalului în vederea creşterii eficacităţii întregii trăsăturile esenţiale ale viziunii strategice: 21
întreprinderi sau instituţii, obiectivele sunt mult • prin concepţie, urmăreşte realizarea unor
mai cuantificabile. Mai trebuie adăugat că viziu- scopuri clar şi concret precizate şi redate sub
nea strategică managerială se aplică la planurile şi formă de misiune şi obiective care, prin com-
programele de dezvoltare internă ale întreprinderii binaţii de resurse şi acţiuni, pot fi atinse;
sau instituţiei, în funcţie de forţele externe care‑i • se referă la perioade viitoare din viaţa organi-
afectează reuşita pe termen lung. zaţiei, proces ce implică risc şi incertitudine;
◆— Management
• în planul cuprinderii vizează organizaţia în în- În concluzie, conceptul de management strategic are,
tregul ei sau, în anumite situaţii, părţi semnifi- în esenţă, avantajul de a permite adaptarea organiza-
cative ale acesteia şi îmbracă forma unui plan; ţiei la modificările rapide ale mediului, de a anticipa şi
• sub aspectul conţinutului vizează evoluţii chiar de a genera aceste schimbări, constituind, ast-
deosebite ale organizaţiei, mutaţii (şi nu în- fel, suportul pentru direcţionarea pe termen lung a
totdeauna schimbări) capabile să asigure activităţii organizaţiei.
supravieţuirea sau dezvoltarea unităţii; Termenul management strategic este folosit pen-
• urmăreşte realizarea interferenţei între tru a explica ce anume trebuie să facă firmele pentru
organizaţie şi mediul ei; a realiza competitivitatea strategică, precum şi veni-
• operaţionalizarea viziunii strategice prin turile peste medie1. Prin intermediul acestor explicaţii
preocupare pentru combinarea raţională şi se poate vedea de ce unele firme, în mod constant,
satisfacerea corespunzătoare a intereselor obţin succese în planul concurenţei, iar altele nu.
managerilor, acţionarilor, personalului orga- În cadrul procesului de management strategic,
nizaţiei, clienţilor şi furnizorilor; concurenţa globală se constituie ca o componentă
• asigurarea caracterului performant al viziunii esenţială. În acest sens, sunt de analizat, interpretat
strategice se asigură printr‑un comportament şi utilizat:
competitiv, care reflectă cultura organizaţio- • provocarea managementului strategic, care
nală şi managerială privind capacitatea evo- demonstrează că acţiunile strategice între-
lutivă a grupului de a concura pe piaţă şi de a prinse pentru obţinerea, apoi pentru men-
acţiona eficient; ţinerea competitivităţii strategice necesită
• raţiunea elaborării viziunii strategice constă manageri de cea mai bună calitate, iar modul
în obţinerea avantajului competitiv. de organizare trebuie să aibă la bază continui
Viziunea strategică are în vedere întregul proces, tatea şi fundamentarea ştiinţifică;
respectiv întreg managementul general şi în acest • noul peisaj concurenţial creat, în primul rând,
cadru şi managementul inovaţional, fundamentat pe prin apariţia unei economii globale şi prin
strategie. schimbările tehnologice rapide. Noul peisaj
concurenţial defineşte oportunităţile de con-
1.2. Câteva probleme conceptuale referitoare text şi arată care dintre procesele de mana-
la managementul strategic şi strategia gement strategic utilizate de firme tinde să
managerială întrunească cerinţele concurenţiale impuse
Definit în raport cu strategia, managementul de standardele globale necesare.
strategic (figura 1) este procesul managerial de formu În ultimă instanţă, managementul strategic este
lare şi implementare a unei strategii. În acelaşi timp, nivelul cel mai înalt şi cel mai complex al proceselor
managementul strategic reprezintă o îmbogăţire a manageriale. În esenţă, importanţa metodologică a
conceptului de planificare strategică. Dacă planifi- managementului strategic rezidă în:
carea strategică implică doar mediul înconjurător al • fixarea unei altitudini optime de abordare ma-
organizaţiei, în cazul managementului strategic se nagerială - organizaţia în întregul său şi an-
are în vedere, în plus, şi mediul intern al organizaţiei samblul conexiunilor dintre mediul intern şi
(cu accent asupra culturii şi climatului organizaţio- mediul extern ale organizaţiei;
nal). Totodată, managementul strategic se concen- • precizarea unor priorităţi în abordarea mana
trează asupra schimbărilor din mediul organizaţional gerială - schimbarea organizaţională şi stra-
intern şi extern, asupra răspunsurilor adecvate la rit- tegia răspunsului adecvat la provocările (pre-
mul şi direcţia schimbărilor şi asupra tuturor persoa- siunile) schimbării.
nelor şi structurilor organizaţionale în măsură să im- În primă instanţă, strategia managerială a oricărei
plementeze strategiile organizaţiei. Saltul calitativ de organizaţii se sprijină pe sensurile de bază, generale,
la planificarea strategică la managementul strategic ale strategiei: fixarea unui “plan”, articularea unui
este consecinţa directă a creşterii gradului de incerti- “model de comportament organizaţional”, contura-
tudine şi complexitate în care operează organizaţiile, rea unei “poziţii” în raport cu mediul extern şi a unei
atât organizaţiile economice (firmele), cât şi celelalte “perspective”. În termeni funcţionali judecând, strate-
organizaţii, inclusiv instituţiile administrativ‑publice. gia managerială cuprinde filozofia (concepţia funda-
Managementul strategic reprezintă (Glueck, Kaufman mentală) şi instrumentarul de bază (tehnologiile ma-
22 şi Wallek, 1980) treapta superioară a abordării rela- nageriale specifice) pentru realizarea cu eficacitate a
ţiei organizaţie – mediu. Organizaţia creează viitorul, scopurilor (obiectivelor) unei organizaţii.
prin dirijarea tuturor resurselor pentru obţinerea unui Strategiile manageriale pot fi diferite, asupra lor
avantaj competiţional şi pentru realizarea unei flexi- punându-şi amprenta natura diferită a organizaţiilor
bilităţi a structurilor şi procedurilor de planificare. Ele-
1
Cf. Puwak, H., Firma şi integrarea pe piaţa unică europeană
mentul de instabilitate a organizaţiei este constituit
– Mediul competiţional şi managementul strategic, Ed. Niculescu,
dintr-un sistem de valori favorabil abordării creative. Bucureşti, 2004, p. 175-193
Management — ◆
MISIUNEA
FIRMEI
MEDIUL EXTERN –
PROFILUL domeniul în care operează
FIRMEI úi analizele multinaĠionale
OBIECTIVE
PE TERMEN STRATEGIA
LUNG GLOBALĂ
OBIECTIVE STRATEGII
ANUALE OPERAğIONALE
POLITICI
INSTITUğIONALIZAREA
STRATEGIEI
CONTROL
ùI EVALUARE
LEGENDĂ:
InfluenĠă majoră
InfluenĠă minoră
Figura 1. Modelul managementului strategic

Figura 1. Modelul managementului strategic
şi a conexiunilor dintre organizaţii

Termenul şi mediu. Nustrategic
management în ulti- este folosit opţiune metodologică,
pentru a explica ce o opţiune
anume privind
trebuiecăile
să facă
mul rând, strategiile manageriale 1
firmele pentru asunt influenţate
realiza de
competitivitatea abordării
strategică, manageriale
precum a structurilor
úi veniturile şi proce-
peste medie . Prin
opţiunile managerilor, ale echipelor
intermediul acestormanageriale.
explicaĠii se poate vedea deselor unei organizaţii.
ce unele firme, în mod constant, obĠin succese
Astfel, pot exista:
în planul concurenĠei, iar altele nu. În chip foarte probabil, o strategie managerială
• strategii manageriale
În cadrulpasive, de “altitudine
procesului de management ă, în condiţiile
optimstrategic, dinamismului
concurenĠa globalăextrem de pronun-ca o
se constituie
joasă”, încomponentă
condiţiile în care echipaÎnmanageria-
esenĠială. ţatde
acest sens, sunt al analizat,
întreguluiinterpretat
univers organizaţional,
úi utilizat: se va alcătui
lă reacţioneaxză discontinuu,
provocarea prudent şi tardiv dintr-o
managementului strategic,opţiune
care metodologică
demonstreazărealizată din perspec-
că acĠiunile strategice
la presiunile interne şi externe asupra organi- tiva manage m entului strategic. Aceasta
întreprinse pentru obĠinerea, apoi pentru menĠinerea competitivităĠii strategice va fi cu sigu-
necesită
zaţiei; manageri de cea mai bună calitate, ranţă şiiarsituaţia
modulîntreprin derilor româneşti.
de organizare trebuie să aibă la bază
• strategii manageriale defundamentarea
active, úi
continuitatea Altfel spus, strategia managerială se va structura
“altitudine útiinĠifică;
ridicată”, nucleul strategiei fiind alcătuit în sensul proiectării schimbărilor în organizaţii.
din reacţia1 ofensivă şi creativă la presiunile
Cf. Puwak, H., Firma úi integrarea pe piaĠa unică europeană – Mediul competiĠional úi managementul
schimbării.strategic, Ed. Niculescu, Bucureúti, 2004, p. 175-193 1.3. Strategia managerială
După cum este lesne de observat, strategiile în managementul inovaţional
manageriale active se încorporează în sfera manage Sunt3 mai multe considerente care au impus 23
mentului strategic. elaborarea unor strategii inovaţionale. Dintre acestea
În concluzie: redăm:
• managementul strategic constituie, în esen- • înlocuirea sistemului de acţiuni întâmplătoa-
ţă, o perspectivă managerială (complexă şi, re, ocazionale, cu acţiuni inovaţionale pro-
potenţial, extrem de fertilă); gramatice şi coerente;
• strategia managerială cuprinde, în esenţă, o • eliminarea unor contradicţii interne, care in-
◆— Management
dicau necesitatea luării unor măsuri de pro- bilite conform acordurilor, autorizaţiilor, nor-
tejare a inovaţiilor sau reducerea eficientă a melor sau altor cerinţe legale.
x alegerea
acestor măsuri; úi formarea unui personal adecvat,Înîngeneral, funcĠiestrategia
de etapămanagerială
úi acĠiune; constituie ştiinţa
• x controlul
elaborarea, aplicării şiriguroase
implementarea evaluareaapoliti
măsurilor stabilite
şi arta conform
de a utiliza activacordurilor,
şi optim toateautorizaĠiilor,
resursele institu-
normelor sau altor cerinĠe legale.
cilor inovaţionale pe etape, astfel încât să fie ţiei, pentru realizarea cu eficacitate şi eficienţă a misiu-
posibilă reeva l uarea acestora;
În general, strategia managerială constituie útiinĠa úi arta de a utiliza activ úi optim toate
nilor şi obiectivelor asumate.
• adaptarea instituĠiei,
resursele planurilorpentru
de acţiune
realizareaşi cu
deeficacitateStrategia managerială
úi eficienĠă este “ştiinţă”,
a misiunilor în sensul
úi obiectivelor
implemen
asumate. t are la scară de timp (pe termene inclu d erii sale în ştiinţa managementului. Asemenea
scurte, medii şimanagerială
Strategia lungi); genului
este "útiinĠă", în sensul proxim sale
includerii (managementul inovaţional), stra-
în útiinĠa managementului.
• Asemenea genului proxim (managementul inovaĠional), strategia managerială areprincipii
alegerea şi formarea unui personal adecvat, tegia mana g erială are drept constituenţi drept şi
în funcţie de etapă şi acţiune; metodologii specifice, riguroase
constituenĠi principii úi metodologii specifice, riguroase úi raĠionale, ordonate într-un meca- şi raţionale, ordona-
• controlul aplicării riguroase
nism strategic (figura 2). a măsurilor state într‑un meca n ism strat egic (figura 2).
Diversificare EvoluĠia structurii

sau concentrare organizatorice
Produs
Ö Conglomerat
Ö
PiaĠă
Ö Diversificată
Ö
Produs / piaĠă
Ö Divizională
Ö
Geografică
Ö Cu filiale
Ö
Tehnologică
Ö
Tehnologii
Existente / noi
Ö FinanĠare
Interne / c&d
Ö Ö Capital
LicenĠe
Ö Ö Credite
Societate mixtă
Ö Ö InvestiĠii pe termen
AlianĠă strategică
Ö scurt / lung
STRATEGIA
LABORA-
TORULUI/
Integrare AchiziĠii
INSTITUTULUI/
Verticală
Ö InternaĠionale
Ö
ÎNTREPRINDERII
Orizontală
Ö Autohtone
Ö
DistribuĠie Creútere
Vânzări directe
Ö Vânzări
Ö
Prin agenĠi
Ö Profituri
Ö
Cota parte piaĠă
Ö
PoziĠionare
pe piaĠă
ProducĠie Componente PreĠ
Ö
Amplasare
Ö Manageriale
Ö DiferenĠiere
Ö
De masă
Ö Marketing
Ö
a produsului
De serie
Ö Tehnice
Ö LanĠ complet
Ö
Manuală /
Ö ProducĠie
Ö de produse
automatizată Segmentare
Ö
Volum
Ö
Figura 2. Mecanismul strategic

24 Într-o mai mare măsură decât managementul şi a direcţiilor dezirabile ale schimbării în educaţie, în
Figura 2. Mecanismul strategic
inovaţional în ansamblu, strategia managerială este câmpul dezvoltării durabile).
şi “artă”, în spaţiul său de referinţă incluzându-se şi În cadrul strategiei inovaţiei se detaşează două
Într-o mai mare măsură decât managementul inovaĠional în ansamblu, strategia
“intuiţia managerială” (ca sinteză între experienţă orientări caracteristice:
managerială este úi "artă", în spaĠiul său de referinĠă incluzându-se úi "intuiĠia managerială"
şi simţul noului), precum şi “voinţa managerială de • strategia cu caracter anticipativ se realizează,
schimbare” (ca disponibilitate psihică şi perspicacitate în mod progresiv, prin aplicarea a diferite
mentală de detectare şi asumare a sensurilor optime 5 metode. Aceste metode includ: prognoze pri-
Management — ◆
vind creşterea economică şi progresul teh- repetat şi integral, în care analiza costurilor
nic în anumite sectoare care pot influenţa se împleteşte cu analiza prospectivă.
calitatea inovaţiilor, precum şi evoluţia În acest context, este important să se observe că
consumului de resurse naturale şi a nive- în organizaţie eficienţa are un “statut” şi un “regim de
lului producţiei, extinderea utilizării princ lucru” cu totul aparte. Şi aceasta pentru că - aşa cum
ipiului de evaluare a preţurilor resurselor, în- vom constata ulterior - investiţia în capitalul uman
trebuinţarea pe scară mai largă a studiilor este investiţie pe termen lung. Dacă este făcută în
de impact inovaţional în cadrul concepţiei temeiul unei strategii manageriale consistente şi coe-
şi planificării proiectelor, controlul mai pu- rente, investiţia în organizaţie este cea mai producti-
ternic al producţiei; vă, cea mai eficientă investiţie socială. Această ultimă
• strategia de integrare este adesea strâns lega- exigenţă aduce pe prim-plan scopurile şi ansamblul
tă de strategia cu caracter anticipativ, aces- componentelor strategiei manageriale a manage-
tea completându‑se reciproc. În acest con- mentului inovaţional.
text, integrarea se poate manifesta sub două
forme: 1.4. Impactul inovativ al eforturilor de cercetare
- în domeniul formulării obiectivelor politici- la nivel european asupra strategiilor
lor inovaţionale; întreprinderilor româneşti
- în domeniul perfecţionării mijloacelor pen- Cadrul general al locului întreprinderilor româ-
tru atingerea obiectivelor inovaţionale. neşti în strategiile inovării la nivel european2 se pre-
Resursele spaţiului de interese şi activitate sunt zintă după cum urmează:
alcătuite din: • efortul începe în 2000, prin adoptarea unor
• “resurse-nucleu”, care nu pot fi altele decât re documente de importanţă strategică privind
sursele umane; impulsionarea eficienţei şi a impactului in-
• “resurse-suport”, cu rolul de a susţine actele ovativ; prin contabilizarea şi corelarea strate-
de management complementare ale actori- giilor de firmă cu cele ale sistemului cercetă-
lor acestui câmp; aici se includ: rii, axate pe crearea şi dimensionarea eficien-
- resurse structural-organizaţionale, prin tă a tehnologiilor bazate pe inovare;
care sunt definite şi activate structurile or- • scopurile fundamentale regăsite în strategii-
ganizaţiei; le inovării la nivel european sunt:
- resurse financiar-economice, prin care - obţinerea unui beneficiu maxim de pe
scopurile organizaţiei sunt proiectate în urma efortului de cercetare;
termeni de analiză a costurilor directe şi - crearea unui mediu favorabil pentru iniţie-
sunt asigurate, în măsură totală sau insu rea şi dezvoltarea unor afaceri inovatoare;
ficientă, pentru realizarea lor; • cerinţa esenţială: toate întreprinderile, indife-
- resurse manageriale, care au rolul de a po- rent de dimensiune, formă juridică, sectorul
tenţa şi activiza ansamblul resurselor orga- de activitate, să-şi evalueze potenţialul de
nizaţiei, de a face din resursele-nucleu şi inovare, în vederea contribuirii la realizarea
resursele-suport un “optim funcţional”. acestui obiectiv european;
În perimetrul strategiei manageriale eficacitatea • cinci obiective prioritare pentru acţiuni pu-
vizează: blice în scopul încurajării unui sistem inova-
• articularea proiectului strategic (formularea tiv eficient:
strategiei, definirea scopurilor organizaţiei); - coerenţa strategiilor inovării;
• implementarea strategiei (realizarea acţiona- - adoptarea unui cadru de reglementări juri-
lă a scopului strategic); dice care să stimuleze inovarea;
• realizarea “feed-back-ului iniţial”, prin com- - încurajarea creării şi dezvoltării întreprin
pararea scopului cu rezultatele acţionale do- derilor inovatoare;
bândindu-se certitudinea atingerii scopului - îmbunătăţirea interfeţelor-cheie ale siste
asumat. mului de inovare;
Sprijinindu-se pe certitudinea eficacităţii, eficien- - constituirea unei societăţi deschise spre in-
ţa în strategia managerială implică o analiză de pro- ovare;
funzime, prin care sunt avute în vedere: • crearea „Consiliilor pentru inovare” şi extin-
• evaluarea modului de utilizare a resurselor derea rolului consiliilor tradiţionale ale ştiin- 25
organizaţiei, cu specificarea distinctă a costu- ţei cu atribuţii privind inovarea;
rilor directe (cu referire, de regulă, la resursele • îmbunătăţirea substanţială a condiţiilor de fi-
financiar‑economice) şi a costurilor indirecte nanţare a inovării în ţările Uniunii Europene;
şi de lungă durată (cu trimitere, în principal, la
resursele umane ale organizaţiei);
2
O prezentare amplă în Sandu, S., Întreprinderi mici şi mijlocii
în România – inovare şi competitivitate în context european. Ed. Ex-
• analiza de eficienţă presupune un feed-back
pert, 2005, p.7-34
◆— Management
• gradul de dezvoltare a activităţii de cerceta- gementului inovaţional. Valoarea normativă a compe-
re-dezvoltare la nivel de firmă reprezintă un tenţei este multiplu confirmată.
indicator important al capacităţii naţionale Înainte de orice, ea este confirmată din perspec-
de inovare; tiva fundamentelor proiectării managementului in-
• trecerea de la susţinerea unei singure com- ovaţional. Astfel, norma competenţei are un potenţial
panii la un grup de companii (reţea). praxiologic remarcabil, instituirea sa drept “axiomă de
management inovaţional” determinând un întreg “lanţ”
2. Dezbatere despre elaborarea de alegeri obligate în proiectarea şi organizarea conţinu
şi implementarea strategiei turilor managementului inovaţional, a strategiilor sale, a
în managementul inovaţional logisticii şi conducerii organizaţiei. Altfel spus, devenind
În general, un sistem de management inovaţio- finalitate a managementului inovaţional, competenţa
nal constituie şi exprimă o “complexitate organizată” determină modelarea (remodelarea) întregului sistem.
aflată într-o “continuă procesualitate”. În această du- Valenţele axiologice ale competenţei sunt, totodată, vi-
blă perspectivă, acţiunea proiectantului strategiei de zibile, acestea deschizând posibilitatea valorizării omului
management inovaţional (a managerului de sistem) prin esenţialitatea fiinţării sale, prin ceea ce omul “este”,
vizează atât registrul structural al sistemului (unităţile în baza a ceea ce “face” şi în temeiul a ceea ce “ştie”. Nu
structurale şi dispunerea acestora în arhitectura ma- în ultimul rând, este de reţinut impactul psihosocial al
crostructurii sistemului), cât şi cel procesual (norme, competenţei. Împotrivindu-se explicit inerţiei şi rutinei
în virtutea cărora devine cu putinţă proiectarea şi (sociale şi profesionale), norma competenţei se impune
asumarea finalităţilor sistemului); resursele sistemu- drept imperativ pentru orice societate, pentru orice grup
lui – intra şi extra – sistemice (umane, economice, şi orice individ care admite oportunitatea menţinerii în
organizaţionale, informaţionale, motivaţionale etc.). tendinţe evolutive ale sistemului ce-i înglobează.
2.1. Explicaţii privitoare la procesele 2.2. Concepţia dinamică privitoare la rolul

şi etapele de proiectare a strategiei analizei-diagnostic în proiectarea
Strategia în managementul inovaţional cuprinde strategiei inovaţionale
două procese strâns interdependente: Pentru manager şi echipa sa managerială, analiza-
• diagnoza sistemului (organizaţiei), cu rolul diagnostic este esenţială. În lipsa acesteia, construcţia
natural de a detecta caracteristicile “de stare” prospectivă devine imposibilă atât în situaţiile de re-
ale structurilor şi proceselor manageriale; formă a evoluţiei organizaţiei, cât şi, cu atât mai mult,
• construcţia prospectivă a stărilor evolutive ale în contextul reformei de restructurare.
organizaţiei, prin conturarea “soluţiilor alter- În temeiul analizei-diagnostic poate fi realizată
native” şi a “stărilor dezirabile”. analiza blocajelor organizaţionale ale instituţiei/ în-
În acelaşi timp, în condiţiile în care proiectarea treprinderii şi pot fi proiectate soluţiile (strategiile) de
managementului inovaţional se sprijină şi decurge restructurare organizaţională.
dintr-o diagnoză riguroasă a stării existente, etapele Etapa de maturitate a modelelor organizaţiona-
comune oricărui demers de proiectare sunt: le este vizibilă în deceniile de după cel de-al doilea
• proiectarea normelor strategice ale sistemului; război mondial, prin apariţia şi expansiunea “teo-
aceasta este “cheia de boltă” a proiectării, riilor integraliste”, prin perspectiva sistemică asupra
demersul fiind orientat în raport cu şi expri- organizaţiilor. Demersul sistemic a fost şi este extrem
mând tendinţele de bază intra şi extrasiste- de fertil atât în plan explicativ, cât şi prin valenţele
mice. Centrarea managementului inovaţio- sale instrumental-operaţionale.
nal pe norme se realizează în cel mai clar mod Modelul de diagnostic organizaţional (figura 3)
prin articularea profilului “produsului sau are două finalităţi: face posibilă diagnosticarea orga-
prestaţiei” al fiecărei trepte de management nizaţiei şi, totodată, permite un mod sistematic de
inovaţional. Norma devine temeiul proiectă- intervenţie asupra comportamentului organizaţiei.
rii, practic simultane, a “substanţei intrinseci” Întemeindu-se pe premise care vizează caracterul di-
a organizaţiei; namic şi deschis al organizaţiei, identificarea compor-
• proiectarea sistemului de management inova tamentului organizaţional la nivel de individ, grup şi
ţional, a “nivelurilor de concepţie” şi a “uni- sistem organizaţional, caracterul restrictiv al mediului
tăţilor de realizare”, etapă ce nu poate lăsa exterior organizaţiei pune în evidenţă şi analizează
26 în afară proiectarea managementului in- “intrările”, procesele interne şi “ieşirile” organizaţiei.
ovaţional (a “actelor” şi “documentelor” de Gruparea componentelor organizaţiei şi schema
conducere). generală a acesteia (“intrări”, “procese de transforma-
Sensul general al proiectării, etapele generice re”, “ieşiri”) face cu putinţă elaborarea unui model de
ale proiectării în managementul inovaţional sunt pe diagnostic organizaţional, în interiorul căruia toate
deplin aplicabile în organizaţii şi instituţii pe compe cele patru componente ale organizaţiei se află în co-
tenţe. Competenţa este o normă strategică a mana relaţii reciproce.
Management — ◆
ORGANIZAğIA
INTRĂRI SARCINA IEùIRI
Mediu
Ö Mediu
Ö
Resurse
Ö Resurse
Ö
Comportament
Ö Indivizi Organizare Comportament
Ö
managerial informală managerial
anterior posterior
Organizare
formală
MEDIUL
Figura 3. Componentele principale ale modelului de diagnostic organizaţional
Între componenteleFigura 3. Componentele

întreprinderii, principale
considerate ale modelului
rită faptului de diagnostic
că, în cadrul organizaĠional
organizaţiei, componentele
două câte două, se realizează în proporţii variabile acesteia cuprind o arie variabilă şi diferite tipuri de fe-
Întredecomponentele
relaţii de compatibilitate, corespondenţăîntreprinderii, considerate
mai mult nomene, două câte două,
corespondenţa poate se realizează
fi mai în proporĠii
clar definită nu-
variabileMai
sau mai puţin consistentă. relaĠii de compatibilitate,
precis, compatibilitatea de mai
corespondenĠă
prin referiremai mult sau
la perechi mai puĠin
specifice consistentă. Mai
de componente.
dintre două compo precis, compatibilitatea
nente este definită dreptdintre
măsuradouă
în componente
În orice este
caz, definită drept
rezultatele măsurapot
cercetării în care nevoile,
fi folosite
cerinĠele,
care nevoile, cerinţele, scopurile
scopurile úi structurile
şi structurile uneiuneidrept
componente
ghid pentrusunta şti
compatibile
dacă două cu nevoile, cerinĠele,
componente sunt
componente suntscopurile úi structurile unei alte componente.
compatibile cu nevoile, cerinţele, într-o situaţie de potrivire puternică sau nepotrivire
scopurile şi structurileÎn acest
unei alte fel, “corespondenĠa” este
componente. o măsură
puternică. a consistenĠei
Realizarea mutuale între este
acestor corespondenţe perechi
ho- de
componente. Datorită faptului că, în cadrul organizaĠiei, componentele acesteia cuprind o arie
În acest fel, “corespondenţa” este o măsură a con- tărâtoare, deoarece nepotrivirile puternice determină
sistenţei mutuale variabilă úi diferite
între perechi tipuri de Dato-
de componente. fenomene, corespondenĠa
comporta poate fi mai alclar
mentul disfuncţional definită numai prin
organizaţiei.
referire la perechi specifice de componente.
În orice caz, rezultatele cercetării pot fi folosite drept ghid pentru a úti dacă două
componente sunt într-o situaĠie de potrivire puternică sau nepotrivire puternică. Realizarea
acestor corespondenĠe este hotărâtoare, deoarece nepotrivirile puternice determină comporta-
Premisele Managementului public
mentul disfuncĠional al organizaĠiei.
Prof. univ. dr. hab. Ion Paladi, ASEM

Public management is a perspective on government and non-profit administration which con-
tends that public and private-sector management are alike in most important ways. As such, there
are management tools to be taught to bureaucrats--whether public or private--and those are applied
to maximizing [government] efficiency and effectiveness.
Tendinţa Republicii Moldova spre integrare în s-a prelungit, în principal datorită practicării unui
Uniunea Europeană determină profunde mutaţii în management primar, empiric, nefundamentat din
toate domeniile vieţii sociale, evident şi în sectorul punct de vedere ştiinţific. Efectele negative ale unei
public. Prin conţinutul său, managementul public astfel de abordări s-au amplificat în timp, condu-
reprezintă suportul teoretic şi practic necesar imple- când la apariţia unei crize manageriale de sistem,
mentării schimbărilor în instituţiile publice. care a cuprins şi sectorul public. Prin urmare, mana-
Procesul de restructurare a sectorului public, gementul public contribuie la formarea şi perfecţi-
în general, şi a sistemului administrativ, în special, onarea pregătirii funcţionarilor publici permanenţi
necesită înalt profesionalism, respectiv funcţiona- şi aleşi, care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile
ri publici cu o pregătire corespunzătoare de spe- publice. Un management public performant presu-
cialitate şi în domeniul managementului public. Se pune personal cu o foarte bună pregătire generală 27
conturează din ce în ce mai mult tendinţa de pro- şi o nouă viziune asupra rolului instituţiilor publice
fesionalizare a funcţionarilor publici permanenţi. 9
în societatea moldovenească. Calitatea procesului
Evident, această mutaţie semnificativă determină de management şi de execuţie din instituţiile pu-
o foarte bună cunoaştere a conţinutului manage- blice este influenţată în mod direct de nivelul de
mentului public. pregătire generală şi managerială a funcţionarilor
Din păcate, în Republica Moldova procesul publici, iar managementul public contribuie deci-
tranziţiei şi restructurarea sistemului administrativ siv la aceasta.
◆— Management
În condiţiile accentuării caracterului democratic din instituţiile publice, a relaţiilor care există între
al societăţii noastre, există o serie de argumente care componentele acestora, a rolului fiecărei unităţi
explică necesitatea cunoaşterii managementului pu- în cadrul sistemului, a sarcinilor, competenţelor şi
blic (vezi figura 1). responsabilităţilor care revin managerilor publici.
Cunoaşterea managementului public oferă posi- Managementul public, prin conţinutul său, defi-
bilitatea înţelegerii particularităţilor care apar în acest neşte principiile şi regulile de organizare a sistemu-
domeniu distinct al ştiinţei. Elementele specifice in- lui informaţional în instituţiile publice, particulari-
fluenţează procesele de management, de execuţie şi tăţile procesului de culegere, înregistrare, stocare,
urmărire a deciziilor administrative. transmitere si prelucrare a informaţiilor care circulă
Cunoaşterea managementului public permite, în cadrul sistemului de management al instituţiilor
de asemenea, identificarea şi analiza structurilor administrative.
Managementul
Public
studiază
procese úi relaĠii de management
formează
principii úi legalităĠi
perfecĠionează
organizarea úi funcĠionarea instituĠiilor
este influenĠat úi influenĠează
valori economice, politice, sociale, culturale
urmăreúte satisfacerea
interesului public
Figura 1
De asemenea, managementul public oferă posi- ajută la realizarea unui obiectiv şi derivă din cuvân-
Cunoaúterea managementului public oferă posibilitatea înĠelegerii particularităĠilor care apar
bilitatea cunoaşterii principalelor metode şi tehnici de tul din limba latină „magister”, semnificând stăpânul
managementîn acestpe
folosite domeniu
parcursul distinct alactivităţii
derulării útiinĠei. înElementele
căruia i specifice influenĠează
se subordonează procesele
servitorul. de management,
Alţii consideră că
instituţiile publice. Prin urmare, managementul public administraţia locală, în baza principiului autonomiei
de execuĠie úi urmărire a deciziilor administrative.
oferă concepte, principii, metode şi tehnici pentru înţe- locale, este, în esenţă, administraţie publică şi nu ad-
Cunoaúterea
legerea şi perfecţionarea continuămanagementului
a proceselor de ma-public permite,
ministraţie de asemenea,
de stat. Faptul că unele identificarea úi analiza
autorităţi admi-
nagement şi de execuţie din instituţiile publice şi a stilu- nistrative, prin care se realizează autonomia locală,
structurilor
lui de management din instituĠiile
al funcţionarilor publici publice,
permanenţi a relaĠiilor care există
au şi atribuţii între componentele
de administraţie de stat nu acestora,
înseamnăa rolului
şi/sau aleşi dinfiecărei
sectorulunităĠi
public. în
Realitatea
cadrul asistemului,
demonstrata sarcinilor,
că toată activitatea lor este
competenĠelor úi statală. Astfel, instituirea
responsabilităĠilor care revin
că formarea funcţionarilor publici bine pregătiţi repre- autonomiei locale ar fi o pură funcţiune.
zintă o condiţiemanagerilor publici.
esenţială pentru Managementul
democratizarea vieţiipublic, Utilizând
prin conĠinutul
noţiuneasău,dedefineúte principiile
„administraţie úi regulile
de stat”,
publice, iar dezvoltarea managementului public – o ne- alţi autori susţin că prin aceasta se înţelege un sis-
de organizare a sistemului informaĠional în instituĠiile publice, particularităĠile procesului de
cesitate pentru societatea moldovenească. tem de instituţii ale statului sau „o anumită formă
Definireaculegere, înregistrare,
managementului stocare,
public transmitere
şi principale- si prelucraredea activitate
fundamentală informaĠiilor care circulă îniarcadrul
administrativă”,
le caracteristici noţiunile de „activitate administrativă”, „instituţii
sistemului de management al instituĠiilor administrative.
Abordarea problematicii managementului pu- administrative” pot fi explicate şi prin termeni, ca
blic determină de De asemenea,
la început managementul
clarificarea unor concep- public„activitate
oferă posibilitatea
executivă”,cunoaúterii principalelor
respectiv „instituţii metode úi
executi-
te care să permită o tratare unitară a acestei ramuri ve”, deşi termenii „administrativ” şi „executiv” sunt
tehnici
distincte a ştiinţei de management folosite pe parcursul
managementului. derulării uneori
folosiţi alternativ, activităĠii
chiarîncuinstituĠiile
sens identic. publice.
Există Prin
Într-o societate
urmare, modernă, democratică,
managementul publicactivitatea şi grupuri
oferă concepte, de specialişti
principii, metodecare fac o distincţie
úi tehnici pentru netă în-
înĠelegerea úi
statală este complexă şi diversificată. Printre domeniile tre „administraţie de stat” şi „activitate executivă”.
perfecĠionarea
importante menţionăm: continuăjuridic,
administrativ, a proceselor
cultural, de Ei management úi de execuĠie
definesc administraţia din ca
de stat instituĠiile publice úi a
fiind „activita-
ocrotirea sănătăţii, învăţământ, sport etc. Toate acestea care se desfăşoară pentru îndeplinirea în mod
stilului de management al funcĠionarilor publici permanenĠi úi/sau aleúi din sectorul public.
tea reprezintă părţi ale managementului public, care practic şi concret a funcţiilor statului şi a sarcinilor
28 au ca obiectivRealitatea
fundamental a demonstrat că formarea
satisfacerea intereselor so- funcĠionarilor
organismelorpublici bine pregătiĠi
administraţiei de stat”,reprezintă o condiĠie
iar activitatea
ciale, generale. În diferite surse ştiinţifice întâlnim no- executivă ca o parte a sistemului administrativ. Au-
esenĠială administraţie
ţiuni, ca: administraţie, pentru democratizarea vieĠii toritatea
de stat, activitate publice, administrativă,
iar dezvoltareasusţin managementului public – o
specialiştii francezi,
administrativă, necesitate
autoritatepentru societatea
executivă, moldovenească.
autoritate admini- este reprezentată de o persoană sau de un grup de
strativă şi, mai puţin, management public. persoane, funcţionari publici care au competenţe
Definirea
Astfel, unii autori managementului
precizează public úiprecizate
că termenul „admini- principalele caracteristici
de lege pentru a acţiona în sensul aplicării
straţie” desemnează o activitate a unei persoane, care conţinutului
Abordarea problematicii managementului public determină legilor publice.
de la început clarificarea unor
concepte care să permită o tratare unitară a acestei ramuri distincte a útiinĠei managementului.
Într-o societate modernă, democratică, activitatea statală este complexă úi diversificată.
Printre domeniile importante menĠionăm: administrativ, juridic, cultural, ocrotirea sănătăĠii,
învăĠământ, sport etc. Toate acestea reprezintă părĠi ale managementului public, care au ca
Management — ◆
În cadrul managementului public, sistemul ad- sectorului care i-a servit drept model – sectorul privat.
ministrativ este adoptat din punct de vedere juridic. În acelaşi timp, au fost păstrate exigenţele sectorului
Principalele componente ale acestuia sunt urmă- public şi ale dreptului care îi sunt aplicate.
toarele autorităţi publice: Parlamentul, Preşedinte- Dezvoltarea a impus noi exigenţe:
le Republicii Moldova, Guvernul, ministerele şi alte • Căutarea eficacităţii a determinat organizaţii-
instituţii subordonate direct guvernului, organele le publice să construiască în jurul noţiunii de
centrale de specialitate autonome, instituţiile sub- eficacitate o nouă concepţie, concepţie ge-
ordonate ministerelor, instituţiile locale de speciali- nerată din întreprinderile private, redusă la
tate subordonate ministerelor, instituţiile autonome rezultatul exploatării, care nu poate fi trans-
locale, consiliul municipal, consiliul raional, consiliul ferată majorităţii sistemelor publice.
local, primarul, preşedintele raionului şi instituţiile • Recunoaşterea responsabilităţilor individua-
acestora. Unii specialişti consideră că aceasta este o le apare atât la nivelul exercitării misiunii, cât
abordare formal organică, doar că există şi o a doua şi la administrarea carierei.
accepţiune, în sens material funcţional. Astfel, ad- • Descentralizarea responsabilităţilor, coeren-
ministraţia publică evocă acte juridice şi operaţiuni tă cu evoluţiile instituţionale, se lovea de
materiale prin care se execută legea, fie prin emiterea concepţia centralizării.
normelor subsecvente, fie prin organizarea sau, după • Procedurile de contractualizare, pentru
caz, prestarea directă a serviciilor publice. descentralizarea responsabilităţilor şi exis-
Etimologic, conceptul de management public tenţa recunoaşterii acestor responsabilităţi
are o semantică deosebit de complexă. individuale.
În primul rând, managementul reprezintă o • Introducerea tehnicilor moderne de mana-
ştiinţă, respectiv un ansamblu organizat şi coerent gement, cum ar fi managementul participa-
de cunoştinţe, concepte, principii, metode şi tehnici tiv, tehnicile calităţii, administrarea crizei sau
prin care se explică în mod sistematic fenomenele marketingul public.
şi procesele ce se produc în cadrul sistemelor socio Conducerea prin obiective a fost utilizată în ad-
economice. ministraţia publică acum patru decenii. Definirea pre-
În al doilea rând, managementul constituie o cisă a obiectivelor pentru sectorul public este foarte
artă, care exprimă latura sa pragmatică şi constă în dificilă. Atât timp cât „definirea obiectivelor este vagă,
măiestria managerului de a aplica cunoştinţele ştiin- urmărind doar obţinerea unui consens suficient între
ţifice la realităţile diferitelor situaţii, în condiţii de efi- cei administraţi”, elaborarea obiectivelor şi a progra-
cienţă şi eficacitate. melor administraţiei implică doar pe conducători.
În al treilea rând, managementul este o stare de În anii 80 asistăm la un nou fenomen în cadrul
spirit specifică, reflectată de un anumit fel de a vedea, sectorului public. În această perioadă de profunde
a dori, a căuta şi a accepta progresul. mutaţii (descentralizarea, refaceri etc.) şi de noi pro-
Noţiunea de management public, considerată ca vocări (criza de legitimitate, micşorarea bugetelor),
fiind o concepţie modernă, introdusă în instituţiile pu- modelul întreprinderii serviciului, capabil să combată
blice, apare pe fondul unor evoluţii de tipul: disfuncţionalităţile birocratice, apare şi promovează
a) creşterea intervenţiilor publice, prin diversi- sectorul public.
ficarea activităţilor şi implicarea autorităţilor Concomitent cu utilizarea expresiei „manage-
publice în activităţi economice; ment public” (iniţial, utilizată în anii 70 pentru a ilu-
b) critici aduse metodelor tradiţionale de con- stra managementul politicilor publice), au fost puse
ducere şi, în special, aspectelor paralizante; în aplicare programele de formare în management.
c) evoluţiile sociologice care au condus la o Dinamica „reînnoirii” serviciului public şi definirea
anumită „diluare” a noţiunilor de bunuri pu- noii culturi a întreprinderii serviciului public obligă la
blice şi de serviciu public, fenomen strict le- trecerea de la logica mijloacelor considerate ca date
gat de dezvoltarea intervenţiilor publice. inepuizabile la logica rezultatelor.
Acestea au condus la reorientarea instituţiilor Introducerea noilor metode de management în
publice către sectorul privat. Acest fapt s-a realizat organizaţiile publice prezintă atât avantaje, cât şi dez-
prin introducerea modurilor de organizare şi func- avantaje. În ceea ce priveşte avantajele, putem identifi-
ţionare inspirate din sectorul privat în administrarea ca reevaluarea creatoare a unor stereotipuri:
instituţiilor publice, câteodată chiar în contradicţie cu • Introducerea preocupării pentru performan-
dreptul instituţiilor respective. În aceste momente, ţa finală reuşeşte reechilibrarea conformităţii 29
managementul structurat din întreprinderile private apriori faţă de reguli;
cunoştea importante evoluţii, prin schimbarea tehni- • Dezvoltarea unor numeroase dezbateri asu-
cilor de administrare, noile funcţii ale întreprinderii, pra interesului şi limitelor managementului;
integrarea noţiunii de descentralizare etc. • Deschiderea sectorului public faţă de alte
Instituţiile publice promovează o nouă cultură a medii;
instituţiei, având ca exemplu o importantă evoluţie a • Efectul pozitiv al rezultatelor activităţilor.
◆— Management
În ceea ce priveşte dezavantajele, se observă că nu minate, existente între componente ale sistemului
în rare cazuri transpunerea metodelor de management administrativ, prin care, în regim de putere publică,
al organizaţiilor private s-a făcut fără a se ţine cont de se aduc la îndeplinirea legilor şi/sau se planifică, or-
specificitatea de acţiuni a administraţiei publice. ganizează şi coordonează, gestionează şi controlează
Într-o recentă colecţie de eseuri, Hyde şi Shafritz activităţile implicate în realizarea serviciilor care satis-
încearcă să ofere o definiţie a managementului pu- fac interesul public.
blic. Ei consideră că managementul public studiază Din definiţie desprindem următoarele caracteristici:
o largă problematică integrată în domeniul admini- • managementul public reuneşte un ansamblu
straţiei publice. În plus, este partea din administraţia de procese şi relaţii de management, care apar
publică care cercetează, dincolo de artă, ştiinţa apli- între componentele sistemului administrativ;
cării metodologiei pentru realizarea programului de • obiectul managementului public este satis-
administraţie publică, prin organizare-restructurare, facerea interesului public prin crearea unui
pentru schimbarea în politică şi planificare, alocarea cadru instituţional corespunzător, care să
resurselor, managementul financiar, al resurselor permită aplicarea actelor normative, ceea ce
umane şi în programul de evaluare şi control. înseamnă şi adoptarea acestora cu forţă ju-
Autorii acestor opinii abordează managementul ridică inferioară, legi sau, după caz, decrete,
public ca domeniu, iar funcţionarul public, ca practi- hotărâri, regulamente de organizare sau rea-
cant. Totodată, managementul public vizează şi me- lizare efectivă a serviciilor publice;
todele, tehnicile manageriale, abilitatea şi priceperea • procesele desfăşurate în sectorul public
cu care acestea sunt folosite pentru a transpune idei- sunt atât procese de management, cât şi de
le şi politica în programe de acţiune. Evoluţia concep- execuţie;
tuală a managementului public trebuie analizată din • relaţiile de management din instituţiile publi-
perspectiva înţelegerii concepţiei tradiţionale a ma- ce reprezintă raporturile care apar în sistemul
nagementului în sectorul public, a teoriilor dezvoltării administrativ.
organizaţiilor şi a specificităţii administraţiei publice. În administraţia de stat acestea se realizează în re-
Overman susţinea, în 1984, că managementul pu- gim de putere publică, adică prin intermediul prero-
blic se diferenţiază de administraţia publică, întrucât: gativelor acordate de Constituţie şi actele normative,
• tratează problematica exercitării funcţiilor care fac să prevaleze interesul public general atunci
managementului adaptate la specificul sec- când acesta este în conflict cu interesul particular.
torului public; Managementul public nu se poate limita la stu-
• urmăreşte orientarea activităţii desfăşurate diul managementului doar la nivel executiv, pentru
în sectorul public pe criterii de eficienţă; simplu motiv că „fenomenul executiv” a devenit
• abordează, cu precădere, nivelul de mijloc al altul. În prezent, ţinându-se cont de noile realităţi
structurii sistemului administrativ; constituţionale, această noţiune se foloseşte pen-
• are tendinţa de a generaliza problematica tru a defini activitatea publică, care nu este nici de
amplă a managementului în sectorul public; legiferare, nici de justiţie şi este realizată de auto-
• se află în legătură strânsă cu managementul rităţi cu caracter constituţional, care impulsionează
tradiţional ca ştiinţă şi cu alte domenii dis- administraţia publică, formând conducerea aces-
tincte: ştiinţa politică, sociologia. teia. Administraţia publică nu mai este o formă de
Prin urmare, managementul public nu numai că realizare a puterii de stat sau o formă fundamentală
abordează aspecte, ca: sistemul de management în de activitate a statului, pentru că în sistemul demo-
instituţiile publice, resursele umane, eficienţa etc., pe cratic al Constituţiei RM, ca, de astfel, şi în sistemul
care administraţia publică le menţionează ca părţi ale tuturor constituţiilor democratice, atât statul, cât şi
aceluiaşi întreg, dar analizează modul de exercitare a organizaţiile administrativ-teritoriale sunt persoane
funcţiilor de management într-un context bine defi- morale de drept public, conduse după principiile
nit de administraţia publică. generale ale managementului public.
Din perspectiva filosofiei ştiinţei, teoriile de ma- Prin urmare, managementul public este o discipli-
nagement public dau explicaţii existenţialiste prin nă specializată, care are ca obiect cunoaşterea procese-
identificarea unui domeniu separat şi distinct al cer- lor şi relaţiilor de management din administraţia publi-
cetării ştiinţifice, al originii disciplinei, al studiilor şi că în toată complexitatea lor în vederea formulării de
praxiologiei acestuia. Deja ideea că domeniul mana- principii şi legităţi pentru perfecţionarea permanentă a
30 gementului public este un domeniu tânăr, cu o iden- organizării şi funcţionării structurilor administrative, în
titate conturată la sfârşitul secolului XX, este susţinută funcţie de valorile puterii politice, de necesităţile eco-
de faptul că oferă informaţii sub forma unor generali- nomico-sociale, de gradul de dotare tehnică, de nivelul
zări empirice şi principii esenţiale. general de cultură şi civilizaţie etc., în scopul realizării
Managementul public reprezintă ansamblul unor servicii publice eficiente, corespunzătoare nevoii
proceselor şi relaţiilor de management bine deter- sociale şi satisfacerii interesului public.
Management — ◆
Adaptarea firmelor la mediul concurenţial

şi rezistenţa opusă de angajaţi
Prof. univ. dr. hab. Ala Cotelnic, asem

L’ouverture des frontières du pays et la mondialisation de l’économie imposent un niveau de
compétitivité aux entreprises moldave. Les entreprises doivent donc améliorer leurs performances
pour rester compétitives, survivre et se développer. Or, pour rester compétitives, les entreprises se
doivent d’être dans un processus de progrès permanent à tous les niveaux de l’organisation. Les en-
treprises sont obligées de changer pour survivre.
Una dintre caracteristicile definitorii ale societă- mă. Capacitatea de a stăpâni şi valorifica schimbarea
ţii contemporane este schimbarea în sens general, prin mobilizarea şi adaptarea potenţialului intern la
manifestată pe toate planurile activităţii umane; ea cerinţele mediului extern devine o problemă ma-
afectează în mod direct desfăşurarea activităţilor or- joră pentru firme, de această capacitate depinzând
ganizaţiilor economice obligate să se reorganizeze reuşita şi performanţele acestora, poziţia în mediul
frecvent, să se adapteze continuu pentru a face faţă concurenţial.
schimbărilor produse în interiorul lor şi în mediul lor În ultimele decenii s-au produs modificări sub-
de acţiune şi determinate, în principal, de progresul stanţiale ale mediului ambiant, care se reduc la (1,
ştiinţific şi tehnic actual, de competiţia acută manifes- pag. 24):
tată la nivel naţional şi mondial, de modificarea ne- - deplasarea raportului de putere de la produ-
voilor şi gusturilor oamenilor. cător la consumator;
Articolul de faţă îşi propune o analiză sistemati- - existenţa aproape în toate cazurile a unei
că şi câteva orientări pragmatice în abordarea ana- oferte mai mari decât cererea;
lizei mediului concurenţial în care operează firma. - existenţa unui mediu ambiant caracterizat
Activitatea unei firme este influenţată de o manieră prin risc şi incertitudine şi foarte puţin prin
complexă şi într-o măsură tot mai mare de mediul certitudine;
înconjurător şi factorii determinanţi ai acestuia. Me- - modificarea rapidă a caracteristicilor me-
diul ambiant este deosebit de dinamic, ca urmare diului;
a schimbărilor ce intervin în cadrul lui, mai ales sub - creşterea concurenţei între producători, dar
impactul revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Firma poate să şi apariţia unor noi relaţii între concurenţi
desfăşoare o activitate normală şi eficientă numai în sub forma unor alianţe concurenţiale pentru
măsura în care cunoaşte factorii mediului ambiant, satisfacerea anumitor segmente de piaţă.
modificările care intervin, adaptându-se continuu la Unii specialişti (5, pag. 38) consideră că mediul
cerinţele acestuia. ambiant contemporan se caracterizează prin inten-
În ultimele decenii, mediul firmelor a cunoscut o sificarea concurenţei, ceea ce are că efecte creşterea
serie de mutaţii profunde, caracteristicile sale esenţia- exigenţei pieţei şi diversificarea clienţilor, majorarea
le devenind complexitatea şi discontinuitatea schim- costurilor de cercetare-dezvoltare şi necesitatea dez-
bărilor. În ultimii ani se observă o tendinţă de globa- voltării unor moduri de producţie caracterizate printr-
lizare a pieţelor, internaţionalizarea şi mondializarea o productibilitate şi flexibilitate ridicate.
crescândă a economiilor, accentuarea schimbărilor În condiţiile actuale, mediul ambiant se caracteri-
tehnologice, explozia informaţională, persistenţa in- zează printr-un dinamism accentuat, printr-o creştere
flaţiei şi stagflaţiei, intensificarea concurenţei interna- spectaculoasă a frecvenţei schimbărilor.
ţionale. Se observă deplasarea accentului de pe fac- Mediul ambiant este de trei feluri:
torul preţ spre nivelul tehnic şi calitatea produselor, - mediu stabil, unde schimbările sunt rare, de
diversificarea şi rafinarea cererii, caracterul „persona- mică amploare şi uşor vizibile;
lizat” al consumului, caracterul limitat al resurselor, - mediu flexibil, unde schimbările sunt frec-
exigenţele ecologiste, costul şi mobilitatea crescândă vente, de o amploare variată, dar în general
a capitalurilor. Aceste evoluţii reprezintă ameninţări previzibile; 31
pentru firmele conservatoare şi oportunităţi pentru - mediu turbulent, unde schimbările sunt foar-
firmele creative şi adaptive. te frecvente, de amploare mare, cu incidente
În acest context nou de mediu, raţionalizarea profunde asupra activităţii întreprinderii şi
poziţiei strategice a firmei, bazate pe existenţa unor greu de anticipat.
strategii de dezvoltare realiste, coerente şi explicite, Analiza mediului extern vizează studiul acelor va-
dobândeşte o importanţă capitală pentru fiecare fir- riabile majore prin care mediul imediat sau cel extins
◆— Management
influenţează întreprinderea, furnizând diagnosticului - mediul simplu şi mediul complex;
informaţii asupra situaţiei strategice complementare - mediul static şi mediul dinamic;
în raport cu cele oferite de analiza internă. Analizele - mediul real şi cel perceput.
realizate la acest nivel au scopul de a sesiza oportuni- Mediul general cuprinde toate condiţiile econo-
tăţile şi ameninţările care există, dar şi de a identifica mice, politice, sociale, juridice, ecologice şi culturale
factorii-cheie de succes ai sectorului de activitate, va- care pot avea impact asupra organizaţiei.
riabilele strategice externe pe care toate întreprinde- Mediul specific este acea parte a mediului extern
rile trebuie să le cunoască şi să le stăpânească pentru care are relevanţă directă pentru atingerea scopuri-
a supravieţui. lor organizaţiei. Acest mediu este foarte particular
O oportunitate reprezintă o evoluţie a mediului pentru fiecare organizaţie. Chiar dacă întreprinderile
extern apreciată ca având un efect pozitiv asupra în- funcţionează în acelaşi mediu general şi se adaptează
treprinderii. De exemplu, apariţia unor noi pieţe sau a la aceleaşi tendinţe generale, ele se confruntă cu forţe
unor noi tehnologii reprezintă cele mai clasice opor- specifice domeniului lor de activitate ca, de pildă, ti-
tunităţi pentru o firmă. O oportunitate este cu atât pul pieţei de desfacere, piaţa de forţă de muncă etc.
mai notabilă, cu cât probabilitatea de succes şi atrac- Mediul simplu şi mediul complex. Corelaţia “sim-
ţia ei sunt mai ridicate şi cu cât este mai rapid sesizată plu-complex” este operaţională în analiza calitativă
decât concurenţii. a mediului extern al organizaţiei. Mediul simplu este
O ameninţare reprezintă o evoluţie a mediului considerat cel în care organizaţia se confruntă cu
extern cu efect previzibil negativ pentru întreprin- un număr relativ redus şi omogen de factori. Mediul
dere. O scădere continuă a puterii de cumpărare a complex – factorii se prezintă sub o mare diversita-
populaţiei în condiţiile economice actuale reprezintă te. Organizaţiile care se “mişcă” în asemenea mediu,
practic o ameninţare majoră pentru toate întreprin- produc bunuri economice complexe, au numeroşi
derile. O ameninţare este cu atât mai gravă, cu cât furnizori, cu multe unităţi componente, folosesc teh-
are şanse mai mari de a se produce şi cu cât afectează nologii complexe şi variate etc. (exemplu: industria
mai profund competitivitatea întreprinderii în cazul aeronavelor).
în care ea devine realitate. Mediul static şi mediul dinamic. Mediul unei firme
Deci, firmele există şi funcţionează într-un mediu poate fi relativ stabil şi, deci, previzibil în practica ma-
care le furnizează anumite oportunităţi, dar care poa- nagerială şi în elaborarea strategiei organizaţiei. Cel
te şi să le ameninţe existenţa. O firmă este similară aflat în continuă schimbare necesită adaptări repeta-
unui organism viu care reacţionează la schimbări şi te şi o atitudine inovativă din partea managerilor.
caută să obţină un avantaj asupra concurenţilor săi. Totodată, în anumite situaţii sunt supuse schim-
Printre factorii care obligă firmele să se schimbe bării doar anumite componente ale mediului, în timp
se pot menţiona: dezvoltarea cunoştinţelor, progre- ce altele rămân relativ stabile. De exemplu, compo-
sul tehnic, evoluţia sistemelor de valori şi mondializa- nenta culturală a mediului are caracter stabil, pe când
rea economiilor. Combinarea acestor factori creează cea concurenţială şi politică au o dinamică accentua-
un mediu din ce în ce mai concurenţial şi mai dinamic tă. Particularizând, valorile fundamentale corelate cu
în jurul firmei, obligând-o la eforturi de inovare din ce munca şi tehnologia se transmit de la o generaţie de
în ce mai intense. lucrători la alta, pe când normele legale sau admini-
Printre noile valori, menţionate mai sus, de obi- strative ce privesc sectorul respectiv de activitate se
cei, se numără: egalitatea socială, protecţia consuma- pot modifica destul de des.
torilor, protecţia mediului etc. Totodată, firmele se Mediul real şi mediul perceput. Percepţia oameni-
află permanent în căutarea unui echilibru între adap- lor a unui anumit lucru sau fenomen este în funcţie
tabilitatea lor la mediul dinamic şi eficienţa lor orga- de poziţia pe care o ocupă faţă de acel lucru (vezi „în
nizaţională. Această eficienţă depinde de gradul de funcţie de locul în care şezi”).
stabilitate a firmei, care se bazează pe structuri bine Mediul organizaţiei nu are linii clare de demarcaţie.
formalizate, pe reguli şi proceduri bine definite. Dacă Acelaşi mediu poate fi perceput de către o organizaţie
mediul nu s-ar schimba, această stabilitate ar contri- ca imprevizibil şi complex, iar de către alta, ca static şi
bui la eficienţa firmei. Dar dacă mediul se schimbă uşor de înţeles. Astfel, pe diferite trepte ale structurii
rapid, firmele prea puternic structurate dau dovadă ierarhice se observă forţe diferite ale mediului şi, deci,
de lipsă de flexibilitate, ceea ce le poate condamna medii specifice diferite. Acestea conduc la impresia că
la dispariţie. De aceea, cum am menţionat mai sus, organizaţia “îşi construieşte sau inventează mediul” în
32 firmele trebuie să găsească un echilibru care să le funcţie de percepţia managerilor lumii înconjurătoare.
permită să fie simultan eficiente, dar şi suficient de În procesul decizional ceea ce contează este me-
adaptabile pentru a face faţă multiplelor forţe ale diul perceput, deoarece managerii se bazează pe
schimbării. percepţia lor a gradului de incertitudine a mediului
În abordarea mediului extern al organizaţiei se dis- respectiv.
ting următoarele caracteristici ale acestuia: În cele din urmă, instabilitatea mediului nu trebu-
- mediul general şi mediul specific; ie considerată ca o frână în calea eficienţei. Impactul
Management — ◆
ei asupra adaptabilităţii organizaţiei la noua configu- schimbării. Cooptarea acestora înseamnă a le permite
raţie a mediului depinde, mai ales, de abilitatea ma- accesul la decizii sau chiar oferirea unor funcţii impor-
nagerilor de a intui şi prezice instabilitatea şi direcţiile tante celor care au influenţă pozitivă în procesul de
schimbării. schimbare. Celor care nu acceptă schimbarea, mana-
Trebuie, totuşi, subliniat că managerul nu poate gerul este nevoit să le prezinte consecinţele – conce-
impune în mod ferm schimbarea. De regulă, este ne- dierea, penalizarea, pierderea unor oportunităţi etc.
cesar ca schimbarea să se negocieze, chiar uneori de Cu cât mai profunde şi mai radicale sunt schimbă-
pe o poziţie de forţă. Pentru a fi efectivă şi eficientă, rile preconizate, cu atât mai mare este probabilitatea
schimbarea trebuie să fie susţinută de un acord de unei rezistenţe puternice, deoarece în fiece organiza-
compromis. Este foarte important ca în procesul de ţie sunt prezenţi factori ce stimulează schimbarea şi
schimbare să se ţină seama şi de nevoile, chiar sub- cei ce o frânează. Este important a clasifica angajaţii
iective, ale angajaţilor. firmei în funcţie de atitudinea lor faţă de schimbare.
Uneori, se impune ca în procesul de schimba- Evidenţierea forţelor ce vor opune rezistenţă permite
re să se adopte manipularea şi cooptarea (4). Astfel, determinarea acelor angajaţi care pentru implemen-
managerul poate apela la interesele specifice ale tare nu vor opune rezistenţă, adică care sunt neutri,
unor angajaţi sau grupuri, la sensibilităţile personale precum şi a celor care activ vor lupta pentru imple-
ale angajaţilor importanţi pentru a asigura succesul mentarea schimbărilor (tab. 1).
Tabelul 1
Rezistenţa angajaţilor schimbărilor
Cauzele rezistenţei Factorii rezistenţei
• Lipsa de timp pentru adaptare;
• Prognozarea unor consecinţe nefavorabile, de ex. reducerea personalului, micşorarea sala-
Raţionale riului etc.;
• Majorarea costurilor ca rezultat al schimbărilor;
• Îndoielile referitoare la oportunitatea tehnică a schimbărilor.
• Teama de necunoscut; necesitatea siguranţei;
Social-psihologice • Teama de schimbări, incapacitatea şi nedorinţa de a se adapta;
(emoţionale) • Antipatia faţă de manageri sau alţi agenţi ai schimbării;
• Dorinţa de a păstra relaţii amicale.
• Coaliţiile politice interne şi externe;

Sociologice
• Susţinerea valorilor de grup;
(interese de grup)
• Interesele locale.
Pe plan individual, orice schimbare este perce- faptul că schimbările organizaţionale esen-
pută ca o ameninţare, mai mult sau mai puţin con- ţiale, de obicei, duc la schimbări în fişele de
ştientizată şi clară, iar rezistenţa la schimbare este post, reduc posibilitatea creşterii ulterioare.
considerată chiar un fenomen normal şi inerent, care 3. După cum am menţionat mai sus, o firmă
demonstrează vitalitatea sistemului social. Este, deci, stabilă, bazată pe structuri formale bine inte-
necesar să fie identificate şi analizate rezistenţele la grate, asigură o activitate curentă foarte efi-
schimbare în scopul evaluării gradului de deschidere cientă, însă va opune rezistenţă apreciabilă
a sistemului social către schimbare. schimbărilor care intenţionează modificarea
În opinia autorului, condiţiile în care schimbările sau chiar nimicirea ei.
vor întâlni rezistenţă serioasă pot fi considerate urmă- 4. Cu cât mai multe schimbări se aşteaptă în
toarele: comportamentul angajatului, cu atât mai
1. Costurile înalte ce ţin de lichidarea „vechiu- mare va fi rezistenţa acestuia. O organizaţie
lui”. Firma existentă se caracterizează prin stabilă contribuie la menţinerea ordinii, nor-
anumite cheltuieli de timp, financiare, de melor şi valorilor organizaţionale. Schimbări-
muncă pentru crearea ei. Deci, avantajul de le, care influenţează asupra comportamentu-
la funcţionarea firmei noi trebuie să recupe- lui angajatului, duc spre incertitudine.
reze cheltuielile ce ţin de trecerea de la or- Prin rezistenţă la schimbare înţelegem orice ac-
ganizaţia veche la cea nouă. Cu cât este mai ţiuni ale angajatului, care se opun schimbărilor în 33
„bătrână” organizaţia, cu atât este mai biro- organizaţie, duc la discreditarea lor. Principalele mo-
cratică şi schimbările vor întâlni o rezistenţă tive care stau la baza rezistenţei personalului unei
mai profundă. firme la managementul performant al schimbărilor
2. Cu cât mai multe schimbări se efectuează în pot constitui ameninţări la satisfacerea nevoilor în
structura organizatorică, cu atât mai mare siguranţă, reconsiderarea propriilor competenţe şi a
este rezistenţa opusă. Se explică aceasta prin relaţiilor sociale prestabilite etc. Diferite motive îm-
◆— Management
bracă şi diferite forme de manifestare a rezistenţei. reacţii fireşti, adecvate tipului de mediu. În acest con-
Nu întotdeauna purtători de rezistenţă sunt persoa- text, organizaţia trebuie să dezvolte metode creative
nele care au frică de schimbări, unii angajaţi se tem să şi deschise de lucru, cu varietatea percepţiilor şi ca-
fie schimbaţi. Ei se străduie să împiedice schimbarea, racteristicilor asociate schimbării, deoarece procesul
pentru că sunt conservativi, nu doresc să se includă schimbării presupune deschidere, instruire, creativi-
într-o structură nouă, neînţeleasă sau puţin înţeleasă tate şi un management interpersonal. Schimbarea
de ei, în care multe lucruri vor trebui efectuate altfel poate fi uneori singura şansă de supravieţuire într-un
decât au obişnuit să le facă. mediu dificil, critic sau poate oferi oportunităţi de a
În realitate, personalul firmei opune rezistenţă nu câştiga avantaje într-un mediu puternic concurenţial,
atât schimbărilor tehnice, cât celor sociale – schimbă- în dezvoltare. În procesul schimbării, rolul decisiv îl are
rilor în relaţiile stabilite cu colegii, care, de obicei, le managerul care îndeplineşte rolul de „agent al schim-
însoţesc pe cele tehnice. bării”. Având în vedere că în economie schimbarea
Organizaţiile îşi definesc şi îşi clădesc mediul în este o stare permanentă, ca necesitate de adaptare la
mod activ, implicându-se dinamic nu numai în adap- incertitudinea mediului extern, modul de conducere
tarea la mediu prin schimbare, dar şi participând activ a acestei schimbări este necesar să ţină seama atât de
în recrearea mediului. Atitudinile contradictorii privi- resursele proprii existente ale agenţilor economici,
toare la schimbare nu sunt slăbiciuni sau eşecuri, ci cât şi de posibilităţile managementului acestora.
Bibliografie:
1. Carstea Gh., Analiza strategică a mediului ambiant, Editura Economică, Bucureşti, 2002
2. Doval E., Abordări în strategia managerială a schimbării, Economia nr.2, 2003
3. Hinescu A. ş.a., Rezistenţa la schimbare, Tribuna economică, nr.39, 2005, pag. 18-19
4. Paşa F., Paşa L. Promovarea managementului strategic, Tribuna economică, nr.39, 2005, pag.20-21
5. Sanchez R., Heene A, The New Strategic Management Organization, Competition and Competence,
2004, pag. 38)
ABORDĂRI ALE OBIECTULUI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

ÎN MANAGEMENT. FORME ALE CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE MANAGERIALE
Conf. univ. dr. Camelia Dragomir ŞTEFĂNESCU,

Universitatea „Spiru Haret”, Braşov, România
For the last two decades the managerial science has developed incessantly, extending the object
of research activities over the complex investigation of the components of the managerial process.
Each object of the managerial investigation is theoretically subjected to an undetermined number of
influences. This study brings into discussion the factors that characterize the influence of environ-
ment over the systemic object of the scientific research.
1. Specificul obiectului în cercetarea ştiinţifică firmei, de organizare, conducere şi control în vederea

managerială optimizării activităţii manageriale.
Pornind de la etimologia latină a cuvântului (objec- Coordonatele dominante ale obiectului investiga-
tum – ceea ce se oferă cunoaşterii), obiectul în cerce- ţiei manageriale trebuie tratate într-un context multi-
tarea ştiinţifică reprezintă un material tematic asupra dimensional, cu luarea în considerare a componente-
căruia cercetătorul intervine prin intermediul unei melor organizaţionale, informaţionale şi motivaţionale.
todologii în scopul de a descoperi, înţelege şi demon- Obiectul cercetării ştiinţifice manageriale constă în
stra legităţile care îl definesc şi îi explică semnificaţia. investigarea, cunoaşterea şi explicarea fenomenelor
34
În ultimele decenii, ştiinţa managerială s-a dez- manageriale, utilizând metode şi tehnici specifice de
voltat în ritm susţinut, extinzând obiectul activităţilor cercetare. Obiectul cercetat nu poate fi cunoscut fără
de cercetare asupra investigării complexe a compo- acţiunea acestor tehnici şi metode de cercetare, care
nentelor procesului managerial în scopul de a con- acţionează asupra sa ca o cauză care produce efecte-
tribui la perfecţionarea metodelor de comunicare şi le aşteptate (rezultatele cercetării). Definirea corectă
motivaţie managerială, de elaborare a deciziilor, de a obiectului investigaţiei, în concordanţă cu scopurile
planificare a strategiilor şi politicilor de dezvoltare a cercetării, condiţionează rezultatele cercetării mana-
Management — ◆
geriale. Pentru a se ajunge la rezultate, este nevoie ca cetarea ştiinţifică fundamentală şi cercetarea ştiinţifi-
obiectele cercetării să fie defalcate pe clase cu ajuto- că aplicativă.
rul introducerii relaţiei de echivalenţă. În cercetarea Cercetarea ştiinţifică fundamentală, activitate
ştiinţifică managerială, un exemplu de defalcare a cu caracter teoretic, vizează identificarea şi studierea
obiectelor cercetării îl reprezintă clasificarea procese- unor noi teorii, lărgind astfel sfera cunoaşterii ştiinţi-
lor, fenomenelor şi acţiunilor manageriale. fice manageriale.
2. Influenţa factorilor de mediu asupra obiec- Rezultatul cercetării fundamentale presupune
tului sistemic al cercetării ştiinţifice manageriale elaborarea unui sistem finalizat de cunoştinţe ştiinţi-
Fiecare obiect al investigaţiei manageriale se re- fice destinate înţelegerii aspectelor fundamentale, de
găseşte în realitatea managerială. Detaşarea obiec- ordin foarte general, ale fenomenelor manageriale,
tului de mediul său îl schimbă. Această modificare fără a se urmări o aplicaţie specifică a acestora. Aceste
este determinată de interrelaţia obiectelor şi feno- investigaţii pot fi libere în plan teoretic sau orienta-
menelor vieţii manageriale, fiecare obiect fiind su- te spre un anumit scop. Deşi nu se stabilesc anterior
pus în mod teoretic unui număr nedeterminat de scopuri, investigaţiile libere vizează obţinerea unor
influenţe. Este evident că aceste influenţe nu pot fi cunoştinţe noi, cercetătorul alegându-şi singur direc-
luate în studiu în totalitatea lor. Cu toate acestea, cu ţia de investigat. De cealaltă parte, investigaţiile ori-
cât cunoaşterea ştiinţifică vizează un număr cât mai entate spre un anumit scop presupun limitarea do-
mare de aceste influenţe, cu atât devine mai precis meniului ştiinţific cercetat şi a obiectului investigat.
rezultatul cercetării manageriale. Identificarea corec- În această situaţie, cercetătorul ştiinţific dispune de o
tă a influenţelor dominante are o semnificaţie deo- formulare prealabilă a problemei teoretice.
sebită asupra gradului de veridicitate a rezultatelor Caracterizate printr-un grad mai mare de nede-
cercetării. În acest proces, un rol important este de- finire, cu rezultate mai puţin vizibile pe termen lung,
ţinut de elementele de mediu care acţionează asu- cercetările fundamentale se bazează, din punctul de
pra obiectului investigat. Factorii care caracterizea- vedere al organizării şi desfăşurării, pe logica proprie
ză influenţa mediului asupra obiectului sistemic al a dezvoltării ştiinţei. În aceste condiţii, alegerea corec-
cercetării ştiinţifice se numesc parametrii de intrare, tă a obiectului investigaţiei este esenţială în contra-
iar reacţia obiectului la această influenţă reprezintă cararea efectelor negative ale construcţiei ştiinţifice
parametri de ieşire. Particularitatea obiectului supus asupra rezultatelor investigaţiei.
cercetării manageriale constă în numărul mare al in- Urmărind acelaşi obiectiv principal, de sporire a
fluenţelor de intrare ale factorilor de mediu, în timp volumului de cunoştinţe, cercetarea ştiinţifică apli-
ce multitudinea parametrilor de ieşire se bazează cativă se diferenţiază de cea fundamentală prin fap-
pe indicatorii calitativi de funcţionare a sistemului tul că activitatea de investigare este orientată către
managerial. În plan tipologic, parametrii cu ajutorul o aplicaţie practică cu caracter specific, urmărind să
cărora este descrisă starea obiectului investigaţiei aibă aplicabilitate imediată în realitatea practică.
ştiinţifice sunt dispuşi astfel: Definind noi noţiuni manageriale, investigaţia
• parametri de intrare, reprezentaţi de factorii ştiinţifică managerial-aplicativă este dirijată spre
care caracterizează influenţa mediului extern identificarea unor tehnici şi metode concrete de
asupra obiectului investigaţiei; organizare, coordonare şi control al procesului ma-
• parametri structurali (intermediari), caracte- nagerial. Nivelul perfecţionării şi eficientizării inves-
rizează în marea lor majoritate proprietăţile tigaţiilor aplicative este determinat de posibilitatea
obiectului investigat; utilizării rezultatelor obţinute în urma acestor in-
• parametri de ieşire – caracterizează reacţia vestigaţii în realitatea vieţii manageriale. Potrivit
obiectului la influenţele externe. acestui criteriu, investigaţiile aplicative se divid în
Studiul acestor parametri, aflaţi în legătură direc- următoarele grupe:
tă (reacţia obiectului cercetat la influenţele externe • de căutare;
depinde în mod funcţional de factorii care caracteri- • de cercetare ştiinţifică;
zează influenţa mediului extern asupra aceluiaşi obi- • de elaborare a noi metode şi instrumente
ect), oferă posibilitatea de a stabili corect vectorii care manageriale.
acţionează asupra obiectului managerial investigat. Fără a încerca o ierarhizare a importanţei şi uti-
3. Formele cercetării ştiinţifice manageriale lităţii formelor de cercetare ştiinţifică managerială,
Abordarea formelor de cercetare ştiinţifică este este evident că în condiţiile ritmului dinamic de
o cerinţă esenţială, fiecărei forme de cercetare cores- dezvoltare a societăţii contemporane, a revoluţiei 35
punzându-i procedee metodologice specifice. Com- susţinute din ştiinţă şi tehnică, introducerea şi utili-
plexitatea tipologiei cercetării ştiinţifice manageriale zarea rezultatelor cercetării ştiinţifice fundamenta-
este determinată de caracterul complex al vieţii eco- le şi aplicative în managementul organizaţiei devin
nomice şi cuprinde, în esenţă, următoarele tipuri: cer- esenţiale.
◆— Management
Bibliografie:
1. Constantinescu, N. N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică, Editura Economică,
Bucureşti,1998
2. Enăchescu, C., Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi, 2005
3. Petrescu, I., Dragomir, C., Metodologia cercetării ştiinţifice şi elaborării lucrării de licenţă în management,
ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Lux Libris, Braşov, 1999
4. Răboacă, Ghe., Ciucur D., Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004
Recenzent: prof. univ. dr. V. Cojocaru
Managementul riscului în cadrul

întreprinderilor mici şi mijlocii
Conf. univ. dr. Tiberius Dănuţ Epure,

Universitatea „Ovidius”, Constanţa, România
As the risks are unavoidable and they appear in all aspects of the business management, the
Middle and Small Enterprises must permanently use and bring up-to-date can primarily base on
the Successful Critical Factors and then it can be extended into account the risks associated to
these factors.
In the present work we propose to find a method to identify the risk factors and a strategy to
decrease them or even to eliminate them. In this way the Successful Critical Factors are primarily
identified and the analysis of these factors and the behaviour of the business depending on the Suc-
cessful Critical Factors comes after that. Finally we calculate the probability of the risks appearance
and their impact on our business.
Riscul în activitatea unei întreprinderi se referă la apariţie a acestora pentru a decide care dintre riscuri
probabilitatea de a nu se respecta obiectivele stabilite trebuie prevenite. Practic, în această fază se identifică
în termeni de performanţă (nerealizarea standarde- toate elementele care satisfac condiţiile (1) şi (2).
lor de calitate), program (nerespectarea termenului Totodată, se elimină riscurile neconcordante,
de execuţie) şi cost (depăşirea bugetului). adică acele elemente de risc cu probabilităţi reduse
Element de risc este orice element care are o de apariţie sau cu un efect nesemnificativ. Aceasta în-
probabilitate măsurabilă de a devia de la plan. Aceas- seamnă că pot fi neglijate acele elemente pentru care
ta presupune, desigur, existenţa unui plan. Strategii- P(a) sau L(a) tind către zero.
le, planurile şi programele firmei constituie elemente Identificarea riscurilor trebuie realizată în mod re-
care permit prefigurarea realităţii şi apoi confruntarea gulat. Aceasta trebuie să ia în considerare atât riscuri-
realizărilor efective cu rezultatele aşteptate. Pentru le interne, cât şi pe cele externe. Riscurile interne sunt
realizarea obiectivelor firmei este necesară derularea riscuri pe care echipa managerială le poate controla
unor seturi de activităţi. O activitate, notată (a), poate sau influenţa, în timp ce riscurile externe nu se află
fi considerată element de risc, dacă sunt îndeplinite sub controlul acesteia.
simultan următoarele două condiţii: Riscul poate fi identificat, folosind diferite metode:
0 < P(a) < 1 (1) - întocmirea unor liste de control care cuprind
L(a) = 0, (2) surse potenţiale de risc, cum ar fi: condiţiile
unde: P(a) = probabilitatea ca un eveniment (a) de mediu, rezultatele scontate, personalul,
să se producă; modificările obiectivelor, erorile şi omisiunile
E(a) = efectul evenimentului (a) asupra obiecti- de proiectare şi execuţie, estimările costuri-
36 velor; lor şi ale termenelor de execuţie etc.;
L(a) = evaluarea monetară a lui E(a). - analiza documentelor disponibile în arhiva
Managementul riscului este un proces ciclic, cu firmei pentru identificarea problemelor care
mai multe faze distincte: identificarea riscului, ana- au apărut în situaţii similare celor curente;
liza riscului şi reacţia la risc. - utilizarea experienţei personalului direct
În faza de identificare a riscului se evaluează productiv (şefi de secţii şi de echipe) prin in-
pericolele potenţiale, efectele şi probabilităţile de vitarea acestora la o şedinţă formală de iden-
Management — ◆
tificare a riscurilor. De multe ori oamenii de - instruirea. Multe riscuri sunt legate de securi-
pe teren sunt conştienţi de riscuri şi proble- tatea muncii. Aceasta influenţează productivi-
me pe care cei din birouri nu le sesizează. O tatea şi calitatea lucrărilor. Prin programe de
comunicare eficientă teren – birouri este una instruire şi conştientizare în domeniul secu-
dintre cele mai bune surse de identificare şi rităţii muncii se poate reduce probabilitatea
diminuare a riscurilor; producerii accidentelor şi efectul acestora.
- identificarea riscurilor impuse din exterior - reproiectarea. Riscurile pot fi de multe ori
(prin legislaţie, schimbări în economie, tehno- diminuate printr-o reproiectare judicioasă a
logie, relaţii cu sindicatele) prin desemnarea echipelor de muncă, fluxurilor de materiale,
unei persoane care să participe la întrunirile folosirii echipamentelor şi a forţei de muncă. 
asociaţiilor profesionale, la conferinţe etc. şi Repartizarea riscurilor este, de asemenea, un
care să parcurgă publicaţiile de specialitate. instrument performant de management al riscului.
Faza de analiză a riscului ia în considerare riscu- Aceasta se referă la părţile care vor accepta o parte
rile identificate în prima fază şi realizează o cuantifi- sau întreaga responsabilitate pentru consecinţele ris-
care aprofundată a acestora. Pentru analiza riscului se cului. Repartizarea riscului trebuie să se facă ţinându-
foloseşte un instrumentar matematic divers, mergând se seama de comportamentul faţă de risc al diferitelor
de la analiza probabilistică la analiza Monte Carlo. organizaţii implicate. În acest sens, regula generală
Cea mai simplă metodă de cuantificare a riscurilor de alocare a riscului este să se aloce riscul părţii care
este aceea a valorii aşteptate (VA), care se calculează poate să-l suporte şi să-l controleze cel mai bine.
ca produs între probabilităţile de apariţie a anumitor Deoarece riscurile sunt inevitabile şi apar în toa-
evenimente şi efectele acestora: te aspectele managementului unei afaceri, IMM-urile
VA(a) = P(a) x E(a), (3) trebuie să utilizeze în permanenţă şi să-şi actualizeze
unde: VA(a) = valoarea aşteptată a evenimentu- Managementul Riscului Afacerii. Această actualizare
lui (a); se poate baza iniţial pe Factorii Critici de Succes (FCS)
P(a) = probabilitatea de apariţie a eveni- şi poate fi extinsă ulterior prin luarea în considerare şi
mentului (a); a riscurilor asociate acestor FCS.
E(a) = efectul apariţiei fenomenului (a). FCS includ în mod obişnuit problemele sau acti-
Simulările constituie o metodă avansată de cu- vităţile-cheie, interne sau externe, care influenţează
antificare a riscurilor. Simularea utilizează un model al performanţa afacerii şi trebuie să combine atât fac-
unui sistem pentru a analiza performanţele sau com- torii de risc comuni pentru afacerile din sectorul in-
portamentul sistemului. Pentru proiectele de con- dustrial sau de servicii în care se activează, cât şi pe
strucţii cel mai frecvent se foloseşte simularea Monte cei specifici numai unei afaceri concrete.
Carlo a programului de execuţie şi a costurilor asocia- Exemple de Factori Critici de Succes ( FCS ) pot fi:
te activităţilor. Această tehnică simulează realizarea 1. Păstrarea unei cote minime de piaţă / dezvol-
obiectivelor de un număr mare de ori, furnizând o tare cu cei mai buni clienţi
distribuţie statistică a rezultatelor. 2. Capacitatea de a menţine nivelul stocurilor
Arborii decizionali sunt instrumente care des- astfel, încât să se asigure livrarea “în timp real”
criu interacţiunile-cheie dintre decizii şi evenimentele 3. Îndeplinirea standardelor internaţionale de
aleatoare, aşa cum sunt percepute de către decidenţi. calitate pentru produse
Ramurile arborelui reprezintă fie decizii (reprezentate 4. Flexibilitatea procesului de producţie astfel,
ca pătrate), fie rezultate aleatoare sau incerte (repre- încât produsele să poată fi adaptate la co-
zentate sub forma unor cercuri). menzile speciale ale clienţilor
Eliminarea riscurilor are scopul de a îndepăr- 5. Programul de dezvoltare & introducere a
ta riscurile. Echipa managerială sau întreprinzătorul unui produs nou
poate: să nu iniţieze o anumită tranzacţie sau afacere; 6. Generarea fluxului de numerar din ciclul de
să stabilească un preţ foarte mare care să acopere ris- fabricaţie
curile; să condiţioneze oferta etc. 7. Extinderea/ mărirea perioadei de plată a fur-
Cele mai multe dintre opţiunile care elimină nizorilor
riscul tind să scoată organizaţia din afaceri. O or- 8. Oferirea condiţiilor de creditare pentru clienţi
ganizaţie cu aversiune prea mare faţă de risc nu va 9. Crearea mărcii produselor
supravieţui mult timp şi ar trebui să-şi investească 10. Menţinerea competitivităţii preţului
capitalul în altă parte.  11. Asistenţa tehnică oferită clienţilor 37
Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o 12. Personalul competent şi bine motivat.
serie de instrumente, cum sunt: Folosind analiza FCS, este mai uşor să ne axăm
- programarea. Dacă riscurile sunt legate de pe ceea ce trebuie pentru a îndeplini cerinţele refe-
termenul de execuţie, programarea ştiinţifi- ritoare la capacitatea afacerii şi pentru a le adapta la
că a activităţilor cu ajutorul graficelor-reţea piaţa pe care acţionăm şi la activităţile concurenţilor.
poate diminua riscurile în limite rezonabile; Abordarea bazată pe FCS poate, de asemenea, să ne
◆— Management
indice unde trebuie să ne concentrăm timpul alocat În sfârşit, pentru a finaliza FCSR, trebuie să
managementului, eforturile, precum şi resursele afa- calculăm Probabilitatea de apariţie a Riscului şi
cerii. În particular, ar trebui să ne ajute să evităm lua- Impactul său potenţial după Acţiunile noastre.
rea deciziilor ce se bazează doar pe date comparative Pentru determinarea probabilităţii de apariţie a ris-
financiare şi generale, pentru că analiza FCS ar trebui cului, se recomandă folosirea următorului sistem de
să reflecte cunoştinţele şi experienţa noastră referi- punctare:
toare la cum funcţionează firmele în industria/secto- • Foarte improbabil (1)
rul nostru de activitate. • Posibil, dar încă improbabil (2)
Importantă este realizarea unei descrieri a ce- • Posibil, dar dificil de prevăzut (când sau
lor mai importanţi (să zicem, aproximativ 10) FCS şi cum) (3)
punctarea, în funcţie de importanţa comparativă pe • Probabilitate mai mare de apariţie (4)
care o au pentru îndeplinirea obiectivelor afacerii • Foarte probabil (5)
propuse, folosind o metodologie de punctare după Pentru Valoarea de impact, se recomandă aplica-
modelul din tabelul1. rea următorului sistem:
Următorul pas este observarea şi notarea com- • Impact neglijabil asupra afacerii şi situaţiei
portamentului afacerii faţă de aceşti FCS. În cele din financiare (1)
urmă, ar trebui evaluat comportamentul principalilor • Pagube limitate asupra afacerii / situaţiei fi-
concurenţi faţă de fiecare FCS. Deşi aceste analize pot nanciare (2)
fi subiective, ar trebui să luăm în considerare cât de • Deteriorare pe termen scurt a afacerii şi a si-
multe date/informaţii obiective am reuşit să strân- tuaţiei financiare (3)
gem, acţionând în mediul propriu de afaceri. Pentru • Deteriorare mai serioasă şi de o mai lungă
detalierea acţiunilor manageriale ce se impun este durată a afacerii şi a situaţiei financiare (4)
necesară folosirea unor diferenţe semnificative între • Foarte dăunătoare (poate ameninţa viabilita-
diferite sisteme de notare. tea afacerii sau a suportului financiar disponi-
Deci, trebuie să putem arăta că am înţeles foar- bil) (5).
te clar ce Riscuri semnificative sunt asociate cu FCS. Pe baza produsului dintre punctajele Valorii
Aceşti Factori critici de succes şi de risc (FCSR) vor probabilităţii şi Valorii de impact, ar trebui să putem
avea o importanţă majoră pentru gestionarea cu suc- evalua (ridicat, mediu, scăzut) efectul riscului asupra
ces a viitoarei afaceri a IMM. Primul pas este să facem afacerii noastre (Risc ridicat ar fi o valoare a produsu-
o listă cu Factorii noştri critici de succes (din tabelul1), lui mai mare de 12; Risc mediu ar însemna de la 5-11;
în ordinea importanţei lor (vezi tabelul 2). Pentru fie- Risc scăzut ar fi sub 4).
care FCS trebuie să descriem Riscurile semnificative În PAF-ul (Plan de Afaceri şi Financiar) întreprin-
care ar putea apărea şi care le-ar împiedica realizarea. derii noastre sau în orice altă planificare sau raportare
De asemenea, pentru fiecare Risc menţionat trebuie ulterioară ar trebui să revenim asupra FCSR şi să expli-
să luăm în considerare potenţialii Factori cauzali şi căm cum vom gestiona riscurile şi cum vom atenua
Acţiunile justificative pe care le-am putea iniţia sau impactul financiar potenţial, plecând de la resursele
verificările pe care le-am putea pune în aplicare. disponibile.
Tabelul 1
Factor critic de Importanţă Punctarea propriei per- Punctarea performanţei
Acţiuni-cheie
succes (scăzută – ridicată) formanţe versus FCS concurentului versus FCS
Tabelul 2
mediu sau scăzut)
Factori de contri-
financiar (ridicat,
Acţiuni justifica-
apariţiei riscului
Valoarea de im-
buţie potenţiali
Efectul afacerii/
Riscuri semnifi-
pact a apariţiei
Probabilitatea
de acţiune
controale
riscului
cative
tive /
Plan
Factori critici de succes
38
1. Cota de piaţă / creşterea cu cei mai

buni clienţi
2. Inventar pentru livrare „just in time”
3. Produse de calitate conformă cu
standardele internaţionale
Management — ◆
4. Flexibilitatea procesului de producţie

5. Dezvoltarea de noi produse
6. Generarea fluxului obişnuit de nu-
merar
7. Extinderea condiţiilor furnizorilor
8. Oferirea de condiţii de creditare
clienţilor
9. Recunoaşterea mărcii produselor
10. Menţinerea competitivităţii preţului
11. Consultanţa tehnică oferită clien-
ţilor
12. Forţa de muncă pregătită şi moti-
vată
Bibliografie:
1. Ghid pentru IMM, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Bucureşti, 25
februarie 2005
2. Horobet A. Managementul riscului, Editura All Beck, Bucureşti 2005
3. Harrington, H. J., Harrington, J.S. Management total în firma secolului XXI, Ed. Teora, Bucureşti, 2000
4. Iliescu C. Managementul riscului, Editura Dacia, Cluj, 2000
5. Kotler, Ph. Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997
Caracteristici ale managementului schimbărilor

din cadrul întreprinderilor industriei constructoare
de maşini din Republica Moldova
Drd. Ludmila Negruţă, ASEM

Dans cet article nous allons montrer que le changement est un processus et que ce changement
peut être assimilé à une évolution permanente. Nous allons voir quels sont les enjeux du change-
ment. Nous allons montrer que les entreprises sont obligées de changer pour survivre et se développer
et que ce changement a évidemment un prix. L’évolution considérable du marché et de la concur-
rence ne cessent d’évoluer d’une façon considérable: de national le marché est devenu régional pour
s’étendre au niveau international.
În ultimele decenii, tot mai multe companii s-au maşini agricole din Republica Moldova şi, în particu-
văzut nevoite să execute procese de schimbare, mai lar, în compania „Agromecanica-Holding” SA.
mult sau mai puţin intense, pentru a face faţă concu- Pentru atingerea obiectivelor stabilite a fost în-
renţei. Schimbarea ca fenomen a apărut atât de des, tocmit un chestionar, pornind de la variabilele ce ne
încât cu greu o mai putem cataloga ca fiind un caz ex- interesează. Chestionarul a fost perfectat în cadrul SA
cepţional în viaţa companiilor. Din această cauză nu „Tracom”, care, după numărul de angajaţi ai organi-
miră faptul că atât în practică, cât şi în domeniul lite- zaţiei „Agromecanica-Holding” SA, constituie 48,16%, 39
raturii de specialitate lumea economică se confruntă efectuându-se modificările necesare conform necon-
cu diferitele tipuri de management al schimbărilor. cordanţelor rezultate pe parcursul anchetei. Chestio-
Pentru studierea şi analiza unor caracteristici narul final a fost completat de către angajaţii între-
ale managementului schimbării, autorul şi-a propus prinderilor ce intră în cadrul organizaţiei menţionate.
drept scop elaborarea unui chestionar şi aplicarea Consultând literatura de specialitate referitoare la
acestuia în cadrul întreprinderilor producătoare de organizarea cercetărilor sociologice, am constatat că
◆— Management
pentru asigurarea reprezentativităţii sunt suficiente tive SPSS, care permite culegerea datelor, memorarea
10% din colectivitatea generală selectivă. lor, prezentarea procedurilor de prelucrare şi analiză
Pentru respectarea reprezentativităţii au fost a acestora. Ca urmare a analizelor efectuate, sistemul
chestionaţi angajaţii, respectând proporţia cu numă- creează rezultate sub formă de tabele sau grafice.
rul de salariaţi din întreprinderea respectivă. Rata de Prima parte a chestionarului vizează datele de
răspuns a fost de 88,68%, reprezentând un număr identificare pentru respondenţii înscrişi în eşantionul
de 141 persoane din cadrul a 11 întreprinderi afiliate cercetării. Informaţiile solicitate cu privire la respon-
companiei „Agromecanica-Holding” SA. denţi cuprind vârsta, sexul, studiile, vechimea totală
Cercetarea managementului schimbării a fost în muncă, vechimea în muncă în cadrul întreprinderii
realizată pe baza unui chestionar, realizat de către date, starea familială, apartenenţa la personalul de
autorul acestei lucrări. Completarea se făcea de către conducere a firmei.
persoana intervievată. În constituirea chestionarului De asemenea, am interogat respondenţii referitor
am plecat de la definirea personală a schimbării con- la atitudinea acestora faţă de schimbare, fiindu-le pre-
form căreia aceasta reprezintă o stare permanentă, o zentată o scală de răspuns. Alte întrebări au fost des-
transformare de natură tehnică, economică sau ma- tinate evidenţierii atât a aspectelor pozitive şi negative
nagerială care are loc în cadrul întreprinderii. ale schimbării pe care le percep angajaţii, cât şi a forţe-
Prin managementul schimbării am definit ela- lor ce determină o rezistenţă mai mare la schimbare în
borarea, administrarea şi evaluarea sistematică cadrul organizaţiei în care activează fiecare. Întrebarea
a schimbărilor într-o întreprindere. Am considerat a 12-a a cuprins o serie din 13 afirmaţii cu privire la cul-
schimbarea şi managementul schimbării drept pro- tura şi climatul organizaţional ca elemente ce influen-
cese complexe, formate din mai multe elemente, care ţează schimbarea. Întrebarea a 13-a a propus să se evi-
sunt în stare să influenţeze deciziile şi acţiunile atât denţieze măsura în care respondenţii sunt satisfăcuţi
ale personalului din firmă, cât şi ale celor din exterior de activitatea în cadrul organizaţiei respective.
care vin în contact cu acestea. Unele rezultate ale acestei investigaţii sunt prezen-
La baza conceperii chestionarului s-a aflat şi tate în continuare:
ipoteza conform căreia capacitatea angajaţilor de a Structura pe vârstă a eşantionului arată următoa-
sesiza schimbările, de a opune rezistenţă sau de a le rea repartizare: ponderea cea mai mare în eşantionul
favoriza în procesele de muncă este vitală pentru via- utilizat revine respondenţilor în vârstă de la 40 la 49
bilitatea şi performanţele firmei. de ani şi de la 50 la 59 de ani. Prima categorie ca as-
beneficiază de cunoútinĠe úi experienĠă de
Construcţia chestionarului îşi are punctul de ple- natură
pect poatesă-i ajute în derularea
fi considerată activităĠilor
normală, deoarece estepracticate,
o în
care şi în lucrările unor autori care au abordat proble- vârstă la care persoanele beneficiază de cunoştinţe
special a celor
ma managementului de conducere.
schimbării, În medie,
autori dintre care acestei categorii
şi experienţă îi revin
de natură 44 deînpersoane
să-i ajute sau 31% din cei
derularea activi-
putem menţiona A. Androniceanu, Gh. Negoescu ş.a. tăţilor practicate, în special a celor de conducere. În
Pentru chestionaĠi
prelucrarea(figura 1). obţinute în urma medie, acestei categorii îi revin 44 de persoane sau
informaţiei
sondajului a fost folosit Pachetul de Programe Aplica- 31% din cei chestionaţi (figura 1).
Până la 20 ani
60 ani úi mai mult 2% 21 – 29 ani
6% 8%
30 – 39 ani
50 – 59 ani 22%
31%
40 – 49 ani
31%
40 Figura 1. Structura eşantionului în funcţie de vârstă

Figura 1. Structura eúantionului în funcĠie de vârstă
De fapt, structura eşantionului după vârstă, în (1507,7 lei/lună, conform rezultatelor pentru primele
mare măsură, confirmă tendinţa generală din cadrul 6 luni ale anului 2006), nedorinţa tinerilor de a activa
De fapt, structura
întreprinderii. Majoritatea eúantionului
sunt persoane dupăavând
având vâr- vârstă, în mare
o astfel măsură, confirmă
de remunerare, tendinĠa
pe de o parte, generală din
şi teama
sta după 50 de ani -37 %. Explicaţia unei ponderi mari de a rămâne fără serviciu şi de a modifica ceva în acti-
a acestoracadrul
vine deîntreprinderii.
la salariul pe careMajoritatea sunt persoane
îl obţin angajaţii vitatea sa având vârsta
a celor care dupăvârsta
au atins 50 de ani -37 %.
menţionată, pe ExplicaĠia
unei ponderi mari a acestora vine de la salariul pe care îl obĠin angajaĠii (1507,7 lei/lună,
conform rezultatelor pentru primele 6 luni ale anului 2006), nedorinĠa tinerilor de a activa având
o astfel de remunerare, pe de o parte, úi teama de a rămâne fără serviciu úi de a modifica ceva în
Management — ◆
de altă parte. În plus, se mai adaugă şi instabilitatea bări majore, de a percepe şi înţelege corect modul în
activităţii întreprinderilor. care cunoştinţele şi experienţa, acumulată de-a lun-
Studiile celor care au binevoit să răspundă la în- gul timpului de membrii organizaţiei, este reflectată
trebările propuse sunt în mare măsură superioare şi de tradiţiile, valorile şi simbolurile acesteia.
superioare incomplete (cca 65%). Acest fapt se explică După cum am menţionat, schimbarea este un fe-
prin aceea că în perioada efectuării sondajului (ianua- nomen complex, care intervine în toate laturile vieţii
rie-martie 2006) întreprinderile investigate nu activau organizaţiei şi care nu poate avea numai efecte pozi-
la plina capacitate, astfel încât a fost posibil a investiga, tive. Dintre efectele negative mai des atribuite proce-
îndeosebi, persoanele care fac parte din rândul specia- sului schimbării, respondenţii au menţionat nesigu-
liştilor şi al personalului administrativ şi de conducere. ranţa. Conflictele sunt inevitabile în orice proces de
Practic, mediul de afaceri este atât de complex, schimbare (consideră 66 respondenţi). Unde există
încât este nevoie de persoane cu solide cunoştinţe conflict şi nesiguranţă, este mare probabilitatea apa-
economice, care să poată să ia în considerare multi- riţiei şi a stresului (33 persoane), care afectează nega-
tudinea de variabile economice, tehnice, juridice, cultiv întreg colectivul, duce la scăderea productivităţii
turale, educaţionale etc. ce influenţează semnificativ muncii, la diminuarea performanţelor organizaţiei.
evoluţia unei firme. Specificul întreprinderilor inves- Nesiguranţa, necorespunderea efectelor dorite celor
tigate necesită persoane cu studii superioare tehni- realizate, teama de necunoscut fac ca persoanele să
ce pentru a putea face faţă cerinţelor economiei de opună rezistenţă schimbărilor.
piaţă. Spre regret, starea mijloacelor tehnice ale între- Rezistenţa la schimbări poate fi privită atât sub
prinderilor este sub nivelul dorit şi acceptă muncitori aspect negativ, cât şi pozitiv, fiind o reacţie firească.
fără studii speciale. 38 de persoane dintre cele chestionate au considerat
Cercetarea desfăşurată pe bază de chestionar a că acesta este un aspect negativ important al schim-
beneficiat de răspunsurile atât ale unor persoane cu bării. După cum am menţionat deja, ea nu este atât
funcţii de conducere din cadrul firmelor investigate de nerezonabilă, cum consideră mulţi manageri. Re-
(46%), cât şi ale celor fără funcţii de conducere (54%). zistenţa la schimbare este inevitabilă şi chiar poate şi
Astfel, managementului de nivel superior revin 8% utilizată într-o anumită măsură ca stimulent al schim-
din cei intervievaţi, 67% dintre subiecţi aparţin ma- bării. În general, schimbarea creează învingători şi
nagementului de nivel mediu, iar 25% au funcţii de învinşi, iar indivizii din cea de-a doua categorie pot
conducere în eşantionul inferior al ierarhiei manage- avea mult de pierdut în ceea ce priveşte siguranţa,
riale. Astfel, cei chestionaţi au reprezentat întregul statutul sau puterea. Chiar au fost şi respondenţi care
personal ce activează în cadrul firmelor. consideră drept efecte negative ale schimbării mane-
Marea majoritate a celor chestionaţi simte nece- vrele politice.
sitatea efectuării schimbărilor şi, respectiv, o doresc Ne-am propus să analizăm care sunt factorii de
intens, mai ales la locul de muncă. Media ponderată care depinde reacţia oamenilor la schimbare: este
pentru acest răspuns este de 6,19, punctajul maxim influenţată mai mult de vârstă, studii sau alţi factori?
fiind 7. Majoritatea (70,2%) consideră că schimbările Pentru aceasta am studiat unele corelaţii privind pa-
sunt nu numai necesare, dar, în majoritatea cazurilor, rametrii schimbării organizaţionale.
sunt în avantajul organizaţiei. Media ponderată la Aspectele schimbării sunt diverse şi înţelese în
acest răspuns fiind de 5,06, am putea concluziona că mod diferit de oameni. Astfel, vârsta nu prea a diferen-
respondenţii consideră că nu toate schimbările care ţiat răspunsurile la această întrebare. Atât cei tineri, cât
au intervenit în organizaţie au fost binevenite pentru şi cei mai în vârstă au considerat cunoştinţele noi drept
aceasta, de aici şi neîncrederea unora faţă de acest principalul aspect pozitiv al schimbării. În schimb, en-
proces. Probabil că aceştia şi opun rezistenţă la noi- tuziasmul a fost cu preponderenţă menţionat de res-
le idei (media 2,89), care intervin în organizaţie, ne- pondenţii care au depăşit vârsta de 60 de ani.
având încredere că până la urmă ele vor fi benefice Vechimea în muncă la întreprinderea dată, luată
pentru întreprinderea în care activează. De obicei, ei în corelare cu factorii menţionaţi, arată că nesiguran-
consideră că schimbările îmbunătăţesc nesemnifi- ţa în legătură cu eventualele schimbări o simt, îndeo-
cativ munca şi că cele mai multe sunt nefolositoare, sebi, cei care au lucrat la întreprinderea dată până la
simţindu-se mai puţin sigur în urma acestora. 5 ani şi cei cu o vechime de peste 30 de ani. Primii
O mare parte de respondenţi însă susţin activ ide- se consideră vulnerabili din punctul de vedere al
ea schimbării şi sugerează frecvent noi modalităţi de disponibilizării în contextul potenţialelor schimbări,
soluţionare a problemelor (media ponderată – 4,59). fiind proaspeţi veniţi în întreprinderea dată, pe când 41
O altă parte, având o atitudine mai pasivă faţă de ultimii, fiind, probabil, de vârstă pensionară. Sunt
schimbare, adică acceptând-o ca fenomen, dar fără siguri că duc la conflicte schimbările 63,6% din cei
a se implica în acest proces, totuşi îşi folosesc toată care activează în cadrul întreprinderii de la 5 la 10 ani
puterea pentru a rezista la schimbare. şi 45,65% din cei cu o vechime de până la 30 de ani.
Este important să cunoaştem atitudinile şi com- Având o experienţă bogată de activitate în cadrul fir-
portamentele salariaţilor înainte de a efectua schim- mei respective, se poate concluziona că schimbările
◆— Management
anterior, implementate au fost însoţite de conflicte opune rezistenţă schimbărilor din partea indivizilor.
de difere tipuri. Încercarea de identificare a forţelor Puţini oameni sunt pregătiţi să renunţe la ideile dragi
principale în cadrul organizaţiilor investigate, ce de- în favoarea unor riscuri evidente. Motivele rezistenţei
termină o rezistenţă mai mare la schimbare, ne-a con- sunt determinate de ataşamentul angajaţilor faţă de
dus la următoarele constatări: vechile metode de lucru şi de dificultatea de a renun-
Doar înţelegând procesul schimbării, ne dăm ţa la ceea ce era cunoscut şi familiar.
seama că cei mai mulţi dintre noi îşi petrec majo- Printre factorii ce determină o rezistenţă mai
ritatea timpului, încercând să reziste transformării. mare a organizaţiei la schimbare rolul de bază îi revi-
Rezistenţa noastră e legată de presupunerea îngrijo- ne structurii organizatorice. Al doilea după intensitate
rătoare că ne vom confrunta cu una sau mai multe răspuns este cel referitor la resursele umane. Recepti-
dintre problemele enumerate mai sus. Răspunsurile vitatea la schimbare nu poate fi creată peste noapte.
respondenţilor confirmă cele expuse. Astfel, cea mai Dacă angajaţii au avut anterior experienţe negative,
mare parte menţionează drept forţă ce determină legate de modul în care a fost abordată schimbarea
rezistenţa la schimbare motivele economice (94 răs- în cadrul organizaţiei, va fi imposibil de găsit o solu-
punsuri). Pe de o parte, majoritatea salariaţilor mani- ţie rapidă. Crearea unei culturi favorabile schimbării
festă nemulţumire faţă de salariul pe care îl obţin în presupune promovarea schimbării pe piaţa internă,
cadrul organizaţiei în care lucrează, pe de altă parte precum şi antrenarea angajaţilor în problemele pieţei
– schimbările îi sperie fie prin disponibilizări, fie prin externe şi ale mediului.
posibilitatea obţinerii unor salarii şi mai mici. Teama Schimbarea este continuă, iar intensitatea acesteia
de necunoscut, având o experienţă negativă în acest este influenţată, fără îndoială, de o multitudine de ele-
sens, odată cu trecerea de la economia centralizată mente, printre care cultura organizaţională şi climatul
spre cea de piaţă, reprezintă un factor important ce organizaţional, stilul de conducere şi motivaţia.
Bibliografie:
1. Androniceanu A. Managementul schimbării: valorificarea potenţialului creativ al resurselor umane, Editu-
ra All Educaţional, Bucureşti, 1998;
2. Burduş E. Androniceanu A. Managementul schimbării. Editura Economică, Bucureşti, 2000;
3. Negoescu Gh., Opaiţ G. Managementul schimbării, Editura PRO JUVENTUTE, Galaţi, 1999;
4. Negoescu Gh ş.a. Management: conflicte, schimbare, personal, salarii. Editura Algoritm, Galaţi,1999.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. A. Cotelnic
Aspecte manageriale în domeniul transportului naval
Drd. Florinel Coşerin, AAPP

In article the basic directions of management are submitted in thejîeld of a saiîing charter. Spe-
cificity of the organization of management in a saiîing charter is revealed.
Managementul tehnic în momentul de faţă face treprindere, în care este reflectată structura de cadre
parte din activitatea legată de exploatarea obiectelor mai sus-menţionată.
cu capacitate tehnică – a maşinilor, utilajului, clădirilor Atât în primul sens, cât şi în al doilea termenul de
şi diverse instalaţii tehnice. De aceea acestui termen, „management tehnic” îşi are sursele de provenienţă
în funcţie de context, îi corespund mai multe sensuri. de la companiile transportului naval, unde principalul
În aşa cazuri se ia în consideraţie componenţa resur- obiect de exploatare este nava. Din punctul de vede-
selor umane la întreprindere, la fel şi totalitatea dere al activităţilor companiilor transportului naval prin
partamentelor, posturilor şi specialităţilor, deţinătorii management tehnic, după părerea noastră, se înţele-
42 funcţiilor de conducere în limitele competenţelor de ge următoarea totalitate a funcţiei:
exploatare a obiectelor date: deservirea tehnică şi re- − deservirea navelor – deservirea tehnică, asi-
paraţia, aprovizionarea pieselor de schimb şi a mate- gurarea cu piese de schimb, materiale tehni-
rialelor, resurselor umane şi financiare. Bineînţeles că ce, uleiuri necesare pentru deservirea tehnică
aceste probleme, rezolvate de aceşti manageri, sunt şi reparaţie;
numite management tehnic. În alte cazuri, se are în − pregătirea navelor pentru reparaţie – întoc-
vedere derularea procesului de antreprenoriat la în- mirea borderourilor, petrecerea trendurilor
Management — ◆
pentru uzinele de reparaţie a navelor şi pen- fost propus unul dintre cele mai apropiate sensuri
tru furnizorii pieselor de schimb; – Entreprise Asset Management (EAM), reflectând me-
− organizarea procesului de reparaţie şi con- todologia de gestiune cu fondurile principale de pro-
trolul derulării lui; ducere a firmei. S-a format şi o clasă corespunzătoare
− inspectarea stării tehnice a navei, investiga- a sistemelor corporative, destinate pentru susţinerea
rea accidentelor legate de exploatarea lor; informaţională şi realizarea practică a acestor metode
− planificarea, evidenţa şi analiza cheltuielilor de gestiune – sistemele tehnice ale managementului
pentru bugetele tehnice ale navelor. sau sistemele EAM.
Managementul tehnic trebuie să fie eficient. La Scopurile formării unor astfel de sisteme în compa-
aceasta s-a ajuns în urma procesului de globalizare, niile transportului naval sunt destul de tradiţionale:
care, în companiile transportului naval, s-a început cu − optimizarea cheltuielilor pentru deservirea
mult mai înainte decât în alte ramuri: chiar şi în URSS, tehnică şi reparaţia navelor;
în timpul economiei planificate, această ramură func- − reducerea reţinerilor neproductive;
ţiona în condiţiile pieţei globale. Problemele: − micşorarea situaţiei de pericol, maximizarea
a) prima ce atrage mai multă atenţie – nivelul siguranţei în exploatare;
redus al rentabilităţii în companiile transpor- − majorarea eficienţei activităţii personalului;
tului naval (deseori, el nu depăşeşte 6-9%). − trecerea la gestiune, îndreptată spre procesul
Aceasta este motivat de mai multe cauze, de producţie.
având deseori un caracter nepreconizat. Una Pentru atingerea acestor scopuri, este necesară
dintre principalele cauze este concurenţa soluţionarea unui complex întreg de probleme:
agresivă, mai ales în transportarea maritimă, 1. Planificarea lucrărilor. Activitatea companii-
unde este o permanenţă luptă pentru bazele lor transportului naval se orientează dur spre
de depozit la care iau parte chiar şi companii- standardele naţionale şi internaţionale (con-
le navale cele mai prestigioase ce oferă nişte venţiilor) în domeniul siguranţei şi prevenirii
propuneri destul de avantajoase. poluării mediului ambiant, având tendinţa
b) o altă cauză constă în mărirea „vârstei” navei, spre o ameliorare continuă.
mai ales după 15 ani de exploatare, şansele şi 2. Un important document al managementului
mizele scad cu aproape 10%. Însă cheltuielile tehnic al companiilor transportului naval este
pentru asigurarea cu piese de schimb, mate- borderoul de reparaţie a navei. Reparaţia na-
riale tehnice, uleiuri cresc: pentru navele vechi vei este caracterizată printr-o diversitate de
(peste 20 de ani) sunt de două ori mai mari, în lucrări (zeci de mii de operaţii de producere),
comparaţie cu cele noi (până la 10 ani). care se deosebesc esenţial între ele – aceas-
c) trecerea prin canale influenţează costul trans- ta se datorează specializării flotei, deosebirii
portărilor, necompletarea marfară a navelor navelor după destinaţie, tip, dimensiune, uti-
în perioada micşorării nivelului râurilor şi re- lare, nivelul de uzură. Totalitatea informaţiei,
zervelor de ape a cauzat şi cauzează condiţii necesară pentru calcularea costului lucrări-
de transportare destul de dure pentru deru- lor, în practică se obţine pe calea mai multor
larea activităţii şi pun companiile transpor- acorduri şi recalculări. Consecinţele formali-
tului naval în rândul celor mai riscante sfere zării insuficiente a acestui proces devin chel-
de activitate. Posibilitatea de minimizare a tuielile supranormate şi reţinerea navelor din
influenţei acestor factori este destul de limi- cauza reparaţiilor.
tată. În acelaşi timp, companiile transportului 3. Asigurarea cu resurse. De o importanţă ma-
naval pot să influenţeze asupra cheltuielilor joră este problema planificării şi organizării
de exploatare (pentru carburanţi şi manage- aprovizionării material-tehnice – asigurarea
mentul tehnic), precum şi asupra rentabilită- navelor cu piese de schimb, materiale prin
ţii întreprinderii. deservirea tehnică, reparaţia şi exploatarea.
În această situaţie, managementul tehnic este o 4. Îndeplinirea calitativă a lucrărilor. Paralel cu
resursă pentru susţinerea şi majorarea rentabilităţii. clasificarea asociaţiilor navelor companiei,
Printre altele, potenţialul acestei resurse este destul administraţia porturilor le controlează pen-
de înalt – în structura cheltuielilor de exploatare pentru corespunderea acestora cu convenţiile
tru asigurarea cu piese de schimb, materiale tehnice, internaţionale, ţinând cont de aşa parametri,
uleiuri deţine 20 – 30%. Iată de ce managementul ca starea tehnică (deservirea tehnică şi repa- 43
tehnic eficient are o importanţă vitală pentru multe raţia), documentaţia, calificarea echipajului
companii ale transportului naval. ş.a. Necorespunderile ce par mici, rezultate
Pe parcurs au apărut şi metode speciale de ges- din efectuarea necalitativă (nu la timp) a lu-
tiune, legate de termenul Technical Management, ob- crărilor, duc la reţinerea navelor în porturi. 24
ţinând, astfel, al treilea sens. Practic, în acelaşi timp, de ore de astfel de reţineri duc la cheltuieli
în a doua jumătate a anilor 90 ai secolului trecut, a semnificative pentru proprietarul navei.
◆— Management
5. Analiza dării de seamă. Pentru analiza asigu- de aspecte formale şi informale care, în con-
rării cu piese de schimb, materiale tehnice, diţiile unor marşuri lungi, de repetabilitate a
uleiuri de către specialiştii de diferite niveluri proceselor de muncă (activităţi, atribuţii, sar-
sunt necesare informaţii rezultative certe şi cini, operaţii), precum şi a acţiunii factorilor
posibilitatea accesului operativ la ele. Există solicitanţi, determină o serie de fenomene fi-
limite logice în ceea ce priveşte timpul obţi- ziologice şi psihosociale la care ne vom referi
nerii rezultatelor din departamente îndepăr- pe parcursul lucrării.
tate – practic, este necesar a-l minimiza de la c) Relaţiile intercompartimentale dintre diferi-
câteva zile la o oră. Este important de a asigu- tele elemente ale structurii organizatorice
ra primirea în timp de 1-3 min. a rezultatelor ale navei sunt deosebit de importante într-o
la nivelul navei, sectorului şi secţiei de către analiză ergonomică în domeniu. Comandan-
conducător. ţii navelor se vor confrunta, după o anumită
6. Evidenţa cheltuielilor suportate. Cea mai im- perioadă de marş, cu tendinţe centrifuge ale
portantă problemă a companiilor transportu- unor grupuri informale de a „sparge” coeziu-
lui naval este determinarea scopului econo- nea echipajului. În acest context, studiile de
mic din exploatarea navelor vechi. De aceea, selecţie a personalului pe baza elementelor
este important să se acumuleze cu ajutorul de personalitate (mai ales a temperamen-
sistemului de gestiune toate cheltuielile su- tului ca latură dinamico-energetică a perso-
portate cu referire la nava concretă. nalităţii), precum şi a chestionarelor neno-
Pornind de la unele studii în domeniu şi corobo- minalizate de apreciere a coeziunii capătă o
rându-le cu unele observaţii personale efectuate la importanţă deosebită. Comandantul navei,
unele nave reprezentative din cadrul companiilor de care este învestit de compania de navigaţie
navigaţie româneşti, am identificat şi formulat urmă- cu autoritate supremă pe timpul navigaţiei,
toarele particularităţi: trebuie să aplice un stil de management
1. Existenţa la bordul navelor a unor tipuri de adecvat care să conducă la realizarea sinergi-
activităţi, atribuţii, sarcini, operaţii deosebit ei grupurilor (compartimentelor) de muncă.
de complexe care generează o serie de solici- d)  Relaţiile şef-subordonat oscilează în limitele
tări extrem de variate, numeroase şi de mare impuse de situaţiile concrete: mai relaxate
intensitate. în situaţiile din afara orelor de cart şi bazate
2. La bordul navelor maritime, relaţiile func- pe autoritate formală în timpul desfăşurării
ţionale sunt deosebit de complexe şi rezultă acestora.
din sistemul „om – solicitări”. Procesele de Cele patru tipuri de relaţii se realizează într-un
muncă desfăşurate de personalul navigant spaţiu limitat (nava) şi în condiţii hidrometeorologice
sunt circumscrise în mod deosebit obiecti- speciale, ceea ce determină o serie de consecinţe. În
velor supravegherii funcţionării tehnicii şi cadrul sistemului „om-solicitări” se manifestă o serie
conducerii proceselor de muncă, în condiţiile de corelaţii cu intensitate ridicată, care ne permit să
în care personalul are o anumită calificare şi apreciem că orice imperfecţiune la un anumit nivel
este învestit cu competenţe şi responsabi- (compartiment, loc de muncă) se face resimţită la ni-
lităţi în scopul realizării obiectivelor postului velul ansamblului (navei). Aceasta ne sugerează posi-
de muncă respectiv. Aceste procese de mun- bilitatea luării unor măsuri care vizează optimizarea
că se desfăşoară în condiţiile în care asupra funcţională a relaţiilor sus-menţionate; din această
personalului îmbarcat acţionează agresiv o perspectivă, în opinia noastră, se impune:
serie de factori solicitanţi. − realizarea unei mai bune adaptări a utili-
Principalele tipuri de relaţii funcţionale pe care zatorului, echipei la tehnica existentă prin:
le-am identificat sunt, în opinia noastră, următoa- selecţie şi orientare profesională; instruire
rele: adecvată; proiectarea unui loc de muncă în
a) Relaţia utilizator-tehnică, care presupune conformitate cu cerinţele ergonomiei;
realizarea următoarelor procese de muncă: − dublarea relaţiilor funcţionale dintre utiliza-
primirea informaţiilor de la un nivel ierarhic tori cu relaţii interpersonale de tip pozitiv;
superior sau culegerea lor prin observare; − creşterea coeziunii la toate nivelurile organi-
exploatarea tehnicii în conformitate cu pre- zatorice şi realizarea sinergiei de grup.
44 scripţiile tehnice; observarea rezultatelor. 3. Echipajul unei nave este un colectiv cu o
Realizarea acestor procese de muncă impune, în structură stabilă şi închisă care desfăşoară
opinia noastră, o proiectare ergonomică a tehnicii în procese de muncă diferite de cele de pe us-
cadrul „sferei de muncă” a personalului îmbarcat. cat, în condiţii de relativă autonomie func-
b) Relaţia utilizator-utilizator în cadrul aceluiaşi ţională. Observaţiile efectuate asupra unor
compartiment (serviciu) sau în cadrul unor echipaje atestă faptul că la acestea, fiind gru-
compartimente diferite determină o serie puri închise şi limitate din punctul de vedere
Management — ◆
al numărului de persoane care le compun şi microclimatul de la bordul navelor. Conceperea unei
cu care fiecare navigator vine în contact, viaţa metodologii de determinare a necesarului de principii
se desfăşoară într-o relativă identitate de con- nutritive şi a valorii calorice a alimentelor în funcţie de
diţii, determinând o comunicare îndelungată, specificul proceselor de muncă la bordul navelor per-
strânsă a tuturor categoriilor de personal care mite realizarea confortului alimentar cu efecte benefi-
compun echipajele respective. Aceste situaţii ce asupra creşterii eficienţei muncii.
generează o serie de efecte contradictorii din 5. Marea este un mediu specific de desfăşurare
punctul de vedere al comunicării şi pot fi stu- a unor procese de muncă complexe şi conferă
diate în diferite etape ale marşului cu ajutorul acestui domeniu de studiu o serie de particu-
unor chestionare ce au în vedere comunicarea larităţi care diferenţiază net viaţa şi procesele
formală şi informală, folosind o serie de indi- de muncă de la bordul navelor de cele de pe
catori care permit determinarea frecvenţei şi uscat. Din această perspectivă, am identificat
stabilităţii comunicării interpersonale. şi delimitat următoarele aspecte critice:
4. Nava este un mediu limitat de muncă în care − balansul (oscilaţiile) navei cunoscute în
se desfăşoară procese de muncă complexe. limbajul de specialitate sub numele de tan-
Această realitate obiectivă conduce la limita- gaj (în planul longitudinal al navei) şi ruliu
rea mobilităţii personalului îmbarcat. Unele (în planul transversal al navei); observaţiile
studii efectuate în domeniu scot în eviden- efectuate asupra studenţilor Academiei Na-
ţă faptul că, dacă pe uscat doza normală de vale ieşiţi pentru prima oară pe mare arată
mişcare a omului este de câţiva kilometrii pe că ponderea celor care au rău de mare este
zi, la nava aflată în marş aceasta se reduce la de circa 30%, diminuându-se considerabil
cel mult 800 metri pe zi. Absenţa măsurilor pe măsura petrecerii unei lungi perioade
necompensatorii conduce la instalarea hipo- pe mare în condiţii de „mare rea”;
chineziei (hipodinamismului), care se mani- − schimbarea condiţiilor hidrometeorologi-
festă prin: scăderea atenţiei şi a timpului de ce poate conduce la schimbarea „tonusului
reacţie; creşterea numărului de erori; creşte- psihic” cu toate manifestările emoţionale
rea irascibilităţii; scăderea forţei fizice cu circa acestei situaţii: exaltare, anxietate, lipsă de
15-20% şi a rezistenţei cu circa 25-55%. vigoare;
Se impune, aşadar, instalarea aparatelor sportive − oboseala, monotonia, izolarea de familie,
pe nave şi, în acelaşi timp, elaborarea programelor de factori care determină reducerea eficienţei
pregătire fizică, menite să atenueze aceste disfunc- muncii.
ţionalităţi. Concomitent, studiul efectelor generate de Cele arătate anterior scot în evidenţă faptul că
această caracteristică a vieţii şi proceselor de muncă la măsurile de mobilizare a capacităţii de muncă latente
bordul navelor ne permite surprinderea unei impor- devin imperioase şi, în acelaşi timp, realizabile prin in-
tante relaţii între consumul alimentar şi efortul fizic res- termediul unei proiectări ergonomice a locurilor de
pectiv, dintre consumul alimentar şi macro-, respectiv muncă.
Bibliografie:
1. Liviu Brescan, Integrarea socioprofesională la bordul navelor, lucrare prezentată la sesiunea de comuni-
cări de la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, mai 1978 Documentaţia Cod I.S.M.
2. Convenţia Internaţională privind Standardele de Instruire, Brevetare şi Serviciu de Cart pentru Naviga-
tori, 1978 - S.T.C.W.).
3. Filaret şi Jenica Sântion. Procese psihosociale la echipajele navale pe timpul marşurilor de lungă durată.
„Revista transporturilor”, nr. 11, 1983, p.147-151.
4. Pompiliu Golea, Contribuţii la îmbunătăţirea proceselor de management de la bordul navelor maritime în
spiritul cerinţelor ergonomiei. Sesiunea de comunicări de la Academia Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene,
volumul 7, 1996, p.128-137.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. N. Burlacu
45
◆— Management
Difuzarea inovaţiilor de cercetare-dezvoltare de profil

agricol: aspect metodologic
Comp. petru Bargan,

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”
In then article analyzed some innovations used in Crop Science Institute “Porumbeni”; observed
some scientific and methodological tendencies. That mathematical model can use for growing both
traditional and new crops.
Problema difuzării realizărilor ştiinţifice de către De la iniţierea lucrărilor până la apariţia rezultatului
Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” are o actualita- performant se suportă cheltuieli de timp, materiale,
te deosebită. În condiţiile în care ţara are posibilităţi finanţe etc. [6, p.199].
foarte restrânse de dezvoltare a tot felul de industrii, Scopul suprem al IFP nu este obţinerea profitului
actualmente, e real să se pună accentul pe industria maxim de la comercializarea produselor finale obţinu-
bazată pe procesarea materiei prime agricole. În te în urma cercetărilor. Profitul pentru IFP constituie
acest context, culturile agricole servesc drept bază doar o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Scopul
pentru obţinerea unor produse finale după procesa- este acela de a asigura producătorii de materii prime
rea industrială. Actualmente, Institutul de Fitotehnie agricole cu culturi de performanţă, eficiente, care co-
„Porumbeni” (în continuare, IFP), prin crearea unor respund cerinţelor economiei de piaţă şi tradiţiilor
hibrizi, tehnologii, soiuri de culturi agricole noi, con- din Republica Moldova. Difuzia culturilor agricole cu
tribuie la ameliorarea economiei Republicii Moldova calităţi noi de un potenţial sporit sau cu o proprietate
în ansamblu. deosebită după alte calităţi, sau rezistente la diferite
Pe parcursul anilor 2000-2005 de către IFP au fost condiţii climaterice (temperaturi joase, înalte etc.) se
create şi omologate 96 de soiuri şi hibrizi ale culturilor începe cu câţiva consumatori de idei (producători) şi
legumicole, porumb, sorg, plante medicinale, păstra- se finalizează când situaţia devine saturată, adică ma-
te în Registrele de Stat a 9 ţări. În ultimii 5 ani, în testă- joritatea consumatorilor potenţiali au devenit consu-
rile de stat se află 44-120 de soiuri şi hibrizi. matori reali, au implementat soiuri, hibrizi, tehnologii
Pe parcursul acestei perioade au fost transmise noi. Inovaţia, de la început, din lipsa de informaţie,
spre implementare 151 de elaborări ştiinţifice. În sco- firesc, nu are priză la consumatorii potenţiali. Difuzia,
pul promovării hibrizilor şi a soiurilor selecţiei Institu- răspândirea acesteia, de regulă, după o creştere lentă
tului de Fitotehnie „Porumbeni”, au fost organizate şi este urmată de o creştere considerabilă, iar ultima –
amplasate 760 loturi demonstrative ale culturilor de de cea lentă. În limbajul formal, această afirmare poa-
profil în Ucraina, Rusia, Moldova, Belarus, Kazahstan, te fi exprimată prin proprietăţile a 3 tipuri de funcţii:
Kârgâzstan şi Uzbekistan. Au fost produse seminţe ale F1(t), F2(t), F3(t), pentru care F1I (t)>0; F1II(t)<0; F2I(t) >0;
50-55 de componente ale hibrizilor de porumb, soiuri F2II(t)>0; F3(t)>0, F3II(t)<0, [1, p. 7], [2, p. 23], [3,p. 113].
de legume, plante medicinale. Producerea seminţelor Un astfel de comportament al funcţiei de difuzii
de porumb asigură necesităţile interne şi exportul [4, a noutăţii are explicaţii: pentru început nu toţi con-
p. 36-37]. În anii 2000-2005, în Republica Belarus hi- sumatorii potenţiali sunt informaţi: printre cei infor-
brizii de porumb de la IFP au fost implementaţi până maţi sunt şi sceptici; inovaţia necesită şi nişte inves-
la 67-82% din toată suprafaţa cultivată; în Republica tiţii suplimentare (procurarea seminţelor, a tehnicii,
Moldova, hibrizii autohtoni au ocupat 98,0%. Activi- respectarea tehnologiilor noi etc.); culturile agricole,
tatea Institutului (IFP) în această direcţie se extinde şi tehnologiile relativ vechi, fiind de multe ori şi în di-
în ţările din Asia Mijlocie şi Lituania [5, p. 132]. ferite situaţii climaterice testate, nu cedează uşor
Succesul oricărei activităţi economice, inclusiv a unor „promisiuni”, în viziunea practicienilor, pentru
rezultatelor (elaborărilor) ştiinţifice de la IF „Porum- început doar teoretice. Inovaţia cere şi o pregătire
beni”, este determinat de cererea la produsele crea- profesionistă suplimentară la cea tradiţională, poate
te. Din aceste considerente, Institutul alocă 5-20% şi crearea unor dispozitive tehnice noi, suplimente
46 din structura cheltuielilor pentru implementarea la tehnica agricolă tradiţională; necesită iniţierea în
elaborărilor numite în continuare difuzia inovaţiilor domeniu a numeroşilor agricultori, care devine posi-
ştiinţifice agricole. bilă doar după o anumită perioadă; există o anumită
Prin inovaţie vom înţelege nu numai soiuri, hibrizi incertitudine în „comportamentul” inovaţiei în diferi-
noi, ci şi tehnologii noi de cultivare. Procesul realizării te situaţii climaterice chiar şi din partea inovatorilor
unor noutăţi la IFP este de lungă durată şi presupune acestora. Inovaţia ştiinţei agricole are şi specificul său,
pregătiri şi competenţă profesională fundamentală, ea nu se poate manifesta într-o lună, două, ci are ne-
multă toleranţă, insistenţă şi nu puţine insuccese. voie de mai mulţi ani. Prin aceşti factori se poate jus-
soiurile etc. Notăm numărul consumatorilor potenĠiali prin N, a consumatorilor în momentul t –
prin X(t). În momentul t=0, numărul consumatorilor potenĠiali X(0)=N; Management
în momentul t numărul — ◆
consumatorilor potenĠiali va„pesimist”
tifica comportamentul constituialN–X(t); numărul consumatorilor
consumatorului – X(t) (figura
condiţia că n-au acceptat, 1): soiul, hibri-
n-au procurat
de idei. Difuzia inovaţiei, cu mare aproximaţie, poate dul etc.), respectiv şi consumatori, adică acei produ-
fi descrisă cu ajutorul funcţiei logistice. cători care deja au implementat tehnologia, cultivă
Difuzarea soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor agri- hibrizii, soiurile etc. Notăm numărul consumatorilor
soiurile etc.X(t)
cole, elaborateNotăm
de IFP,numărul consumatorilor
este o funcţie cu multe va-potenĠiali prinprin
potenţiali N, N,a consumatorilor
a consumatorilorîn
în momentul
momentul tt –
X(0)=N doar o singură variabilă – timpul – prin X(t). În momentul t=0, numărul consumato-
riabile. Admitem
prin X(t). În momentul t=0, numărul consumatorilor potenĠiali X(0)=N; în momentul t numărul
(t) care le întruchipează pe toate (axa absciselor). rilor potenţiali X(0)=N; în momentul t numărul con-
consumatorilor potenĠiali
Fiecare soi, hibrid, tehnologie vaare
constitui N–X(t);
consumatorii săi numărul consumatorilor
sumatorilor potenţiali va–constitui
X(t) (figura 1):numărul
N–X(t);
posibili pe care îi numim N-X(t)
consumatori potenţiali (cu consumatorilor – X(t) (figura 1):
X(t)
X(0)=N
X(t)
N-X(t)
0 t t
Figura 1. Graficul X(t)

difuziei inovaĠiilor
Să examinăm difuzia soiurilor, hibrizilor etc., în intervalul de timp (t,t+¨t). În momentul t

0 t t
numărul consumatorilor este X(t), înFigura
momentul (t+¨t)
1. Graficul – X(t+¨t).
difuzării O astfel de situaĠie poate fi
inovaţiilor
interpretatăSăgrafic (figura 2). Figura
examinăm difuzarea soiurilor, 1. Graficul
hibrizilor difuzieideinovaĠiilor
etc., în intervalul timp (t,t+∆t). În momentul t numărul con-
sumatorilor este X(t), în momentul (t+∆t) – X(t+∆t). O astfel de situaţie poate fi interpretată grafic (figura 2).
Să examinămX(t)
difuzia soiurilor, hibrizilor etc., în intervalul de timp (t,t+¨t). În momentul t
numărul consumatorilor
N este X(t), în momentul (t+¨t) – X(t+¨t). O astfel de situaĠie poate fi
interpretată grafic (figura 2).
N-X(t)
X(t) N-X(t+¨t)
X(t+¨t)
N-X(t) N-X(t+¨t)
X(t)
0 t t+¨t X(t+¨t) t
Figura 2. Graficul vitezei difuzării inovaţiilor
În intervalul (t+∆t) numărul consumatorilor X(t)

a În timpul ∆t numărul consumatorilor a crescut
crescut cu Figura 2. Graficul vitezei difuziei inovaĠiilor
cu X(t+∆t)-X(t), iar într-o unitate de timp creşterea va
X (t + ∆t ) − 0Xt t t+¨t
constitui t
În intervalul (t+¨t) numărul consumatorilor
⋅100% a crescut Xcu(t + ∆t ) − X (t ) X (t + ∆t ) − X (t ) dX (t )
47
N − X (t ) sau lim = ,
– procente din numărul consumatorilor X (t 't ) po-
Xt ∆t ∆t → 0 ∆t dt
tenţiali. Numărul consumatorilor potenţiali, 100%
N X (t ) ce constituie viteza difuzării hibrizilor, soiurilor, teh-
exprimat în procente, Figura 2. Graficul vitezei
constituie: difuziei inovaĠiilor
nologiilor agricole.
X (t + ∆t ) − X (t ) N − X (t + ∆t )
În intervalul
100% ⋅( (t+¨t) )numărul
N − X (t )
= consumatorilor
N − X (t )
⋅100% a crescut
Suma cu
consumatorilor şi a consumatorilor poten-
ţiali este egală cu N (figura 3).
3
X (t 't ) Xt
100%
N X (t )
– procente din numărul consumatorilor potenĠiali. Numărul consumatorilor potenĠiali,
sau lim , ce constituie viteza difuziei hibrizilor,
't 't o0 't dt
soiurilor, tehnologiilor agricole.
Suma consumatorilor úi a consumatorilor potenĠiali este egală cu N (figura 3).
◆— Management
N-X(t)
N
N – X1(t1) A1 B1
A2
N – X2(t) B2
A2
N – X3(t) B3
D1 D2 D3
0 X1(t) X2(t) X3(t) N X(t)
Figura 3. Difuzia
Figura inovaĠiilor
3. Difuzarea în dependenĠă
inovaţiilor de de
în dependenţă numărul
număruldedeconsumatori
consumatori
Difuzarea soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor etc. pândirea soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor noi (din lipsa
Difuzia soiurilor,
este în dependenţă directă dehibrizilor, tehnologiilor etc.
numărul consumatorilor este Difuzia
clientelei). în dependenĠă directă dede numărul
este în dependenţă X(t) până la
X(t) şi de numărul consumatorilor potenţiali (N-X(t)). O o anumită mărime. O dependenţă similară difuzării o
consumatorilor X(t) úi de numărul consumatorilor potenĠiali (N-X(t)). O astfel de dependenĠă are
astfel de dependenţă are următoarea explicaţie: hibri- are şi cu (N-X(t)), deci depinde de produsul X(t) (N-X(t)),
dul următoarea
nou intră în explicaĠie: hibridul nou
atenţia consumatorilor intră în
potenţiali nu atenĠia
adicăconsumatorilor
de suprafeţele: OA potenĠiali nu
B D ; OA2B
1 1 1 2 2numai
D ; OA3B3Dprin
3
(figu-
numai prin efortul serviciilor IFP, care se ocupă cu ma- ra 3) sau în limbajul ecuaţiilor diferenţiale:
efortul serviciilor
nagementul IFP,
(inovaţional) care se ocupăîncupractică,
implementărilor managementul (inovaĠional) dX (t ) implementărilor în practică,
= kX (t)(N - X (t))
dar dar
şi prin
úi experienţa aceloraacelora
prin experienĠa practicieni, care deja care
practicieni, au deja au devenitdtconsumatori (X(t)). Creúterea
devenit consumatori (X(t)). Creşterea numărului X(t)
numărului
contribuie X(t) contribuie
la descreşterea la descreúterea
numărului consumatorilor numărului consumatorilor
Soluţionăm potenĠiali (N-X(t)). La
această ecuaţie:
potenţiali (N-X(t)). La rândul său, descreşterea numă- dX (t )
rândul său, descreúterea numărului consumatorilor potenĠiali reduce
rului consumatorilor potenţiali reduce difuzarea, răs- ∫
X (t )( N − (t ))
= kdx ∫
difuzia,(1) răspândirea
soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor noi (din lipsa clientelei). Difuzia este în dependenĠă de X(t)
1 la
până dXo(tanumită dX (t ) O dependenĠă
) 1 mărime. 1 1 difuzia o are úi1 cu (N-X(t)),
similară 1 deciC1depinde
X (t ) de
n( X (t )) −  ( N − X (t )) +  C | |
N ∫ X (tX(t) ∫ N − Xadică
+ = n n 1= n (2)
produsul ) N (N-X(t)), (t ) de
N suprafeĠele: N
OA1B1D1; OA2B2DN2; OA3B3ND3 (figura
N − X3)(tsau
) în
Relaţia (2)ecuaĠiilor
limbajul o substituim în ecuaţia (1) şi obţinem:
diferenĠiale:
C1 X (t ) N (kt +C 2) N (kt +C 2)
1
n | C1 X (t ) |= kt + C2  N − X (t ) = e ; C1 X (t ) = Ne − X (t )e N (kt +C 2)
N N − X (t )
N (kt + C 2) 4
Ne N
X (t ) = = (3)
N (kt + C 2) C1
C1 + e 1+
N (kt + C 2)
e
Pentru momentul t=0 al apariţiei soiului, hibri- Difuzarea soiurilor, hibrizilor etc. noi va fi maximă
dului nou, numărul consumatorilor potenţiali consti- când:
tuie:
ds
N N = 0 unde s = X ( N − X ),
48 X (0) = = dx
C1 C1
1+ 1+
N (k 0 +C 2) e NC 2 ds N
e = N − 2 X = 0 şi X ;
dx 2
Acest rezultat poate fi interpretat grafic (figu- deci difuzarea este maximală când unul din dreptun-
ra 4).
N N
X (0)
C1 C1
1 1
N (k0 C 2) e NC 2
e
Acest rezultat poate fi interpretat grafic (figura 4): Management — ◆
X(t)
N
X ( 0)
C
1 NC1
e 2 0
Figura 4. Difuzarea maximă a inovaţiilor
N N N
X (t ) = = =
N 1+
C1
1+
C1 N −n
1 + Nkt
ghiurile OABD din figura 3 devine pătrat cu latura, 1 nC 1 nc1 ne (4)
2 5 N (kt + n )
N N − n N − n
e e Nkt ⋅ en
adică numărul consumatorilor potenţiali va coinci-
de cu numărul consumatorilor reali. Să determinăm
Pentru t=0 din relaţia (4)
valoarea şi sensul economic al constanţei C1. În acest
N n⋅ N
scop, în funcţia logistică X (0) = = =n
N −n n+ N −n
N 1+
X (t ) = ne0
C1 N
1+
e N (kt +c 2)
X (f ) lim Pentru
x of N n
t N→ ∞
1 Nkt
ne N 5):
(Vezi figura
numărul consumatorilor de inovări (ale hibrizilor, X (∞) = lim =N
x →∞ N −n
soiurilor etc.), 1+
N ne Nkt (Vezi figura 5):
X (t ) = , adică
2 X(t)
N N X(t) = N
= N
C1 2
1+
e N (kt + C 2)
N-n
N (kt +C 2)
De aici rezultă că C1= e . X (t )
N
N n
1 Nkt
La elaborarea soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor ne
noi la IFP sunt încadraţi n colaboratori. Dacă admitem
că pentru t=0 numărul consumatorilor nu este zero,
dar X(0)=n, în expresia n
N N Ne NC 2
X (t ) = = = NC 2 =n 0
C1 C1 t
1+ 1 + NC 2 e + C 1 Figura 5. Difuzarea inovaţiilor caz general
e N (kt +C 2) e Figura 5. Difuzia inovaĠiilor caz general 49
Problema determinării funcţiei logistice de difu-

Ne NC 2 = ne NC 2 + nC 1 Problema determinării funcĠiei logistice de difuzie a soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor etc. se
zarea a soiurilor, hibrizilor, tehnologiilor etc. se com-
complică doar din lipsa
plică doardatelor statistice.
din lipsa În astfel
datelor de situaĠiiÎncurba
statistice. respectivă
astfel de si- poate fi construită
nC 1 1
n nC 1
tuaţii
empiric, în baza curba respectivă
expertizelor, poate fi construită empiric, în
a experienĠei.
e NC 2 = C2 = baza expertizelor, a experienţei.
N −n N N −n
Concluzii. Cheltuielile legate de difuzia inovaĠiilor culturilor agricole sunt considerabile;
Academia de Studii Economice dindifuzia
Moldovamaximă este realizată
◆ Revista ECONOMICAatunci când
nr.1 numărul
(57) 2007consumatorilor reali coincide cu numărul
consumatorilor potenĠiali; difuzia este în descreútere când numărul consumatorilor potenĠiali este
sub numărul consumatorilor reali úi, deci, cheltuielile specifice (la o unitate) vor creúte: efortul
depus pentru difuzie în continuare trebuie redus.
◆— Management
Concluzii. Cheltuielile legate de difuzarea inovaţii- difuzarea este în descreştere când numărul consumato-
lor culturilor agricole sunt considerabile; difuzarea marilor potenţiali este sub numărul consumatorilor reali şi,
ximă este realizată atunci când numărul consumatorilor deci, cheltuielile specifice (la o unitate) vor creşte: efor-
reali coincide cu numărul consumatorilor potenţiali; tul depus pentru difuzarea în continuare trebuie redus.
Bibliografie:
1. Monsfiold E. Determinats of the Speed of Application of New Technology. Science and Technology în
Economic Growth N. Y., 1993.
2. Warner K. The Need for Some Innovative Concepts of Innovation; An Examinatic of Research on the Diffu-
sion of Innovations Policy Sciences, 1994, v. 6, № 1.
3. Мансфиолд Е. Экономика научно-технического прогресса, Москва, Прогресс, 1970.
4. Micu V. Activitatea instituţiilor de cercetare-dezvoltare de profil agrar în condiţiile economiei de piaţă.
Conferinţa internaţională „Transferul de tehnologii în agricultură şi industria alimentară”, 10-11 iunie
2005, p.27.
5. Bargan P. Tendinţele dezvoltării managementului inovaţional în contextul integrării economice. Simpo-
zionul internaţional „Integrarea europeană şi competitivitatea economică”, 23-24 septembrie 2004,
p.131.
6. Сырбу И., Кротенко И. Менеджмент. Еврика. – Кишинэу, 2006.

Recenzent: prof. univ. dr. hab. I. Sîrbu
50
Resurse umane — ◆
Conceptul formării şi funcţionării complexului indu-

striei alimentare în utilizarea resurselor umane
Prof. univ. dr. hab. Ion Sîrbu;

Comp. Galina Crainic, ASEM
The relations of maerket economy reguire the using of human potential with a systematic ratio-
ning resulting from biological, tehnological, social and psihological particularities.
Simultaneously with the tehnic and tehnological channges which are prezent in food industry
and in its tangible sectors, the changes are present and in the human potential.
As the diminishing of staff number of employers throuyh the reducing the production volume
and capacity, it is observed that employers are activily at the taking new decisions,they are more
flexible at the happened changes. They posess a lot of information which reprezents the objectives,the
contains and the rezult of factory`s strategies.
Pornind de la faptul că industria de prelucrare a particularităţi biologice, tehnologice, umane, sociale,
materiei prime agricole, împreună cu sectorul agrar, organizaţionale, tehnice, virtuale etc.
contribuie cu circa 32% la crearea PIB-ului şi aproape Aşadar, din punct de vedere teoretico-metodolo-
cu circa 65% la volumul total al exporturilor, iar în in- gic, în viziunea noastră, complexul industriei alimen-
dustria alimentară şi agricultură sunt ocupaţi respec- tare cuprinde cinci sfere principale de producţie, unde
tiv 6,9 şi 40,5 la sută din populaţia ocupată a ţării, pu- sunt utilizate resursele umane. Şi anume:
tem conchide că dezvoltarea accelerată a complexu- 1. Producţia mijloacelor de producţie pentru
lui industriei alimentare, care este compus din diverse industria alimentară şi sectorul agrar;
ramuri cu anumite funcţionalităţi atât de producţie, 2. Agricultura, economia vânatului şi silvicultu-
comercializare, cât şi de utilizare a resurselor umane ra;
din ramurile industriei alimentare, este o problemă 3. Industria alimentară şi de băuturi;
de ordin strategic şi vital al economiei ţării. 4. Realizarea producţiei industriei alimentare,
O problemă majoră aflată în atenţia economişti- comercializarea;
lor, atât sub aspect teoretic, cât şi practic, a fost şi cea 5. Infrastructura industriei alimentare (de pro-
a definirii conceptului formării complexului industriei ducţie, economică şi socială).
alimentare ca sistem integrat. Aplicarea teoriei gene- Astfel, formarea şi funcţionarea complexului in-
rale a sistemelor în cercetarea şi explicarea proceselor dustriei alimentare necesită îmbinarea tuturor ramu-
sociale rămâne un mijloc util în cercetarea sisteme- rilor din cele cinci sfere, ca unele părţi componente
lor resurselor umane, care au capacitatea de auto- ale întregului organism, unde agricultura, ca furnizor
reproducere, autoreglare şi autodezvoltare prin care de materie primă, joacă un rol primordial în activitatea
îşi asigură stabilitatea cu alte sisteme. Prin sistem se acestui complex, continuând cu prelucrarea materiei
înţelege un ansamblu de elemente interdependente prime din agricultură la uzine, fabrici, întreprinderi
care formează un modul organizat cu un scop orien- de prelucrare, realizarea producţiei industriale, comer-
tat spre dezvoltarea întreprinderilor cu însuşiri inte- cializarea, diversificarea şi distribuţia produsului finit.
grative şi calităţi noi, direcţionând un concept nou de Toate aceste procese sunt însoţite şi deservite de infra-
gândire adecvat cerinţelor economiei de piaţă. structura de producere, economică şi socială a pieţei.
Relaţiile economiei de piaţă impun utilizarea po- Astfel, transformarea intrărilor în ieşiri este asigurată
tenţialului uman din ramurile industriei alimentare nu numai de proces, dar şi de resursele umane care
cu o raţionalitate sistemică, reprezentând o necesita- constituie partea activă a sistemului din complexul
te determinată de caracterul acestor ramuri. Pornind industriei alimentare. Prin urmare, în acest lanţ poten-
de la ideea că sistemul este definit prin relaţiile din- ţialul uman din toate sferele de activitate are diverse
tre părţi, se ajunge la concluzia că unele părţi pot fi complexităţi, care interacţionează şi între care există
schimbate, ceea ce reprezintă o cale de implementa- interdependenţe. Totodată, omul, fiind atât subiectul,
re a noului, un minimum de elemente bazat pe prin- cât şi obiectul acţiunii naturii şi societăţii, întruneşte în
51
cipii de cooperare. sine rezultatele activităţii, acţionând ca un produs su-
Bazele metodologiei sistemice a complexului in- perior al acesteia şi fiind, în acelaşi timp, componenta
dustriei alimentare sunt reprezentate printr-un an- principală a activităţii ramurilor din complexul industri-
samblu de ramuri ale industriei alimentare, care se ei alimentare. Structura şi trăsăturile resurselor umane
mişcă şi se transformă în funcţie de întreg. Menţio- din complexul industriei alimentare sunt determinate
năm că există, deci, relaţii de interacţionare de la par- de puterea şi nivelul dezvoltării forţelor de producţie şi
ticular la întreg şi de la întreg la particular, bazate pe de caracterul relaţiilor economiei de piaţă.
◆— Resurse umane
Funcţionarea complexului industriei alimenta- eficiente, implementarea tehnologiilor informaţiona-
re este însoţită de schimbări structurale, de apariţia le şi de comunicaţii în perfecţionarea potenţialului
noilor forme de organizare şi conducere a unităţi- resurselor umane şi creşterea utilizării acestuia.
lor economice, ceea ce a influenţat în mod pozitiv Studiile efectuate ne demonstrează că, în 1995,
„mentalitatea” resurselor umane, adaptându-se la ponderea muncii manuale în cheltuielile de muncă la
cerinţele economiei de piaţă şi procesul globalizării. o unitate de produs finit din complexul industriei ali-
O performanţă deosebită se înregistrează în cadrul mentare a constituit 78%, iar în 2005 acest indicator
creativităţii tehnice a muncitorilor şi inginerilor din s-a redus până la 60%. Prin urmare, în complexul in-
sfera de producţie a mijloacelor de producţie pentru dustriei alimentare au loc performanţe de ordin teh-
industria alimentară şi agricultură. Este ştiut faptul că nic, tehnologic şi intelectual.
performanţele unei întreprinderi atât industriale, cât Analiza datelor statistice (tab. 1) referitoare la nu-
şi agrare rezultă din însumarea performanţelor indivi- mărul scriptic al salariaţilor în perioada 1995-2005 în
duale ale salariaţilor din sferele de producţie. sferele activităţii complexului industriei alimentare
Conceptul de dezvoltare a complexului industriei ne demonstrează că ponderea principală în structura
alimentare prevede formarea unui sector economic totală atât numerică, cât şi procentuală aparţine agri-
cu tehnologii performante, crearea unei infrastructuri culturii, economiei vânatului şi silviculturii
Tabelul 1
Dinamica numărului scriptic al salariaţilor şi structura pe principalele tipuri de activitate din com-
plexul industriei alimentare a Republicii Moldova*
Sferele activităţii com-

plexului industriei ali- U..m. 1995 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
mentare
Producerea mijloacelor de
producere pentru industria persoane 43913 18968 16455 13125 10505 9832 9073 8444 7726 6985
alimentară
Ponderea în total % 6,5 3,3 3,3 3,6 3,8 3,8 3.6 3,5 3,3 3,3
Agricultura, economia
persoane 527948 444907 389093 268378 190942 174139 163273 147782 130039 119163
vânatului şi silvicultura
Ponderea în total % 78,6 78,2 77,3 73,5 69,2 65,7 64,7 62,0 55,6 55,0
Industria alimentară şi a
Persoane 46119 57893 52912 46089 40359 43381 43573 44209 46201 45720
băuturilor
Ponderea în total % 7,0 10,2 10,5 12,6 14,7 16,4 17,3 18,6 19.8 21,1
Realizarea şi comercializa-
persoane 49352 43154 41218 34044 30801 34642 32893 33947 46001 40751
rea producţiei alimentare
Infrastructura complexului
persoane 3942 3667 3681 3245 3219 3146 3461 3709 3994 3837
industriei alimentare
Total complexul industriei
persoane 671274 568589 503359 364881 276006 265140 252273 238091 233941 216456
alimentare
Ponderea în total % 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
*Calculat de autor în baza datelor statistice ale Arhivei curente a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Acest indicator, în 1995, a constituit 78,6%, ca resurselor umane ne demonstrează că în industria ali-
apoi în 2005 să se egaleze cu 55,0%, adică se observă mentară şi a băuturilor, conform cercetărilor, în 1995
o tendinţă de reducere a salariaţilor în sfera agrară, au activat 46119 persoane, dar în 2005 – 45720 sala-
totodată, în sferele industriei alimentare şi a bău- riaţi, cu o scădere de 399 persoane. În procesul cerce-
turilor se evidenţiază o tendinţă a creşterii ponderii tărilor s-a evidenţiat faptul că în această perioadă de
salariaţilor: de la 7% în 1995 până la 21,1% în 2005, activitate numai în ramura producţiei prelucrării şi a
păstrând aproape acelaşi contingent de salariaţi; ace- conservării cărnii şi produselor din carne au avut loc
52 eaşi tendinţă s-a stabilit în sfera realizării şi comercia- schimbări în structura angajaţilor; din 3671 lucrători
lizării producţiei alimentare, evident că au loc unele în 1995 şi-au păstrat locurile de muncă 2139 salariaţi,
schimbări şi mutaţii structurale. deci constatăm o scădere de 532 persoane.
Paralel cu cele expuse, prezintă interes analiza Menţionăm că o astfel de ramură avantajoasă ca
numărului scriptic al salariaţilor şi structura pe tipu- prelucrarea şi conservarea fructelor a suferit o scăde-
rile de activitate a ramurilor din industria alimentară re cardinală; din 12432 angajaţi în 1995 până la 5653
şi a băuturilor (tab.2). Studiul comparativ al utilizării persoane în 2005, ceea ce constituie o reducere de
circa 2,2 ori. În schimb, o înviorare numerică a obţinut mul total al producţiei s-a mărit în toate sferele,
ramura fabricării vinului, pornind de la 10325 angajaţi dar trebuie să menţionăm că, în 1998, au survenit
în 1995, până la 14958 salariaţi în 2005, ceea ce con- schimbări care au influenţat scăderea volumului
stituie o creştere cu 4633 persoane sau 45%. Relaţiile de producţie aproape în toate sferele industriei
economice de piaţă au deschis o rază largă de activi- alimentare, ceea ce s-a răsfrânt asupra ritmurilor
tate a populaţiei, care s-a eliberat din diverse ramuri de creştere. Anul 1998 reprezintă o cotitură, iar,
(uzinele de conserve, fabricarea zahărului) şi din alte începând cu 1999, volumul producţiei are o creş-
ramuri de activitate ale industriei alimentare, care, tere lentă în toate sferele complexului industriei
în 2005, au constituit 9911 persoane, ceea ce este de alimentare (tab. 4).
2,3 ori mai mult comparativ cu 1995. Ponderea sala- Aşadar, în structura volumului de producţie a
riaţilor industriei alimentare şi a băuturilor în total în complexului industriei alimentare, ponderea princi-
Republica Moldova creşte de la 3,6% în 1995 până la pală revine agriculturii, economiei vânatului şi silvi-
6,9% în 2005 (tab.2). culturii – 41,2%, industriei alimentare şi a băuturilor
Apreciind în ansamblu activitatea resurselor – 30,8%, realizării producţiei industriei alimentare,
umane în industria alimentară în condiţiile economiei comercializării – 24,1% (2005).
de piaţă, trebuie să accentuăm că angajaţii dispun Pentru o întreprindere contemporană din ra-
de mai multe informaţii ce ţin de obiective, conţinut, mura de activitate a industriei alimentare, folosirea
strategii, tehnologii etc. Ei sunt mai activi în luarea preponderentă a performanţelor pozitive constă în
deciziilor, mai adaptabili şi mai flexibili la schimbările găsirea modalităţilor prin care să se asigure realiza-
în economia concurenţială. rea obiectivelor la un nivel maxim. Realizarea perfor-
Schimbările numărului scriptic al salariaţilor din manţelor apărute reprezintă principala preocupare a
ramurile industriei alimentare are loc sub influenţa membrilor săi, indiferent de profilul de activitate în
reducerii volumului şi a capacităţilor de producţie a complexul industriei alimentare. Premisa obligatorie
întreprinderilor industriale. Este important de studiat a acestui proces este participarea efectivă a fiecărui
corelaţia evoluţiei structurii producţiei şi mişcarea membru la relaţiile economiei de piaţă. În plan prac-
numărului de salariaţi în sferele activităţii complexu- tic, aceasta înseamnă că fiecare salariat din complexul
lui industriei alimentare, unde se evidenţiază tendin- industriei alimentare trebuie să-şi realizeze obiectivul
ţa reducerii volumului producţiei şi a numărului sa- particular, sau partea sa din obligaţiunile generale ce
lariaţilor din sfera agriculturii, economiei vânatului şi îi revin în anumite condiţii de desfăşurare şi la anumit
silvicultură în expresie procentuală, astfel dacă media nivel de realizare.
anuală a anilor 1996-2000 a constituit 50,5%, apoi în În etapa actuală de adaptare a complexului in-
2001-2005 – 42,6%. dustriei alimentare la relaţiile economiei de piaţă
Aceeaşi tendinţă este constatată la numărul obiectul central de cercetare şi analiză devine perso-
scriptic al salariaţilor din sectorul agrar, care s-a redus nalitatea salariaţilor ca subiect al comunicării, al acti-
de la 74,2% în perioada 1996-2000 până la 60,9%, me- vităţii reciproce în procesul de cooperare şi asociere a
dia anuală din 2001-2005. În total, în sfera industria ramurilor din sferele complexului industriei alimenta-
alimentară şi a băuturilor au loc schimbări în mărirea re, fără de care procesul contemporan de producţie
numărului de salariaţi în perioada concomitentă cu nu poate fi înfăptuit. Menţionăm faptul că timp în-
6,4 puncte (tab.3) delungat activitatea individuală a resurselor umane
O analiză primară a sferei realizarea producţiei in- din complexul industriei alimentare în anii 1996-2000
dustriei alimentare şi comercializarea ei demonstrea- a fost descurajată, ceea ce a condus la formarea unor
ză schimbări consecvente în sporirea volumului pro- grupuri numeroase de oameni care nu sunt suficient
ducţiei, a datelor absolute şi a structurii procentuale pregătiţi din punct de vedere psihologic pentru un
în media anuală a anilor 1995-2005. Ritmuri sporite sistem comportamental în condiţiile economiei con-
se atestă şi în sfera realizării producţiei industriale şi curenţiale.
comercializarea ei, care, în media anuală 2001-2005, a Analizând datele economice esenţiale ale evo-
obţinut 22,5%, comparativ cu 15,6% în structura ani- luării utilizării resurselor umane în ramurile industriei
lor 1995-2000. alimentare în perioada 1996-2005, după numărul sa-
Concomitent, prezintă interes dinamica volu- lariaţilor la o întreprindere, este evident că numărul
mului producţiei complexului industriei alimentare maximal se înregistrează la întreprinderile de fabrica-
în perioada 1995-2005, unde se observă schimbări re a zahărului, de prelucrare şi conservare a fructelor
radicale în structura sferelor complexului industriei şi legumelor, ceea ce constituie un indice mai mare ca 53
alimentare. Deci, tendinţa generală este că volu- media pe industria alimentară şi a băuturilor.
54
Tabelul 2
◆—
Numărul scriptic mediu al salariaţilor şi structura pe tipurile de activitate din industria alimentară a Republicii Moldova*
1995 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ramurile industriei alimentare
Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. % Pers. %
Industria alimentară
46119 100 57893 100 52912 100 46089 100 40539 100 43381 100 43573 100 44209 100 46201 100 45720 100
şi a băuturilor
Din care:
3671 7,9 5169 9,0 4474 8,4 3095 6,7 2913 7,2 2201 5,1 2487 5,7 2402 5,4 2366 5,1 2139 4,7
Prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor din carne
Prelucrarea şi conservarea fructelor şi a legumelor 12432 26.9 12417 21,4 10756 20,3 9513 20,6 7571 18,7 7761 17,9 6718 15,4 5830 13,2 5874 12,7 5653 12,4
Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale 980 2,2 1402 2,4 1352 2,5 1226 2,7 1202 2,9 1000 2,3 1092 2,5 1149 2,6 1282 2,7 1251 2,7
Fabricarea produselor lactate 2848 6,2 2521 4,3 1989 3,7 1980 4,3 1982 4,9 2880 6,6 3095 7,1 3652 8,3 3938 8,5 3603 7,9
Resurse umane
Fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie proaspete 5254 11,4 7867 13,6 6753 12,8 5853 12,7 5151 12,7 5041 11,6 5468 12,5 5135 11,6 5119 11,1 5316 11,6
Fabricarea zahărului 6235 13,5 5788 10,0 5477 10,3 4450 11,1 5232 12,1 3923 9, 0 3982 9,0 3982 9,0 3401 7,4 2889 6,3
Fabricarea vinului 10325 22,4 11207 19,4 12045 22,8 11044 23,9 9480 23,4 10368 23,9 11522 26,4 12298 27,8 14207 30,7 14958 32,7
Alte ramuri ale industriei alimentare 4374 9,5 11522 19,9 10066 19,2 86,12 18,8 7560 19,1 8898 20,5 9268 21,4 9761 22,1 10014 19,1 9911 21,7
Ponderea industriei alimentare în total pe Republica Moldova 3,6 5,0 5,2 5,4 5,7 6,1 6,3 6,5 6,9 6,9
Complexul industriei alimentare în % faţă de total pe Republica Moldova 51,9 49,8 48,7 43,1 38,8 37,6 36,5 35,1 35,0 32,6
Tabelul 3
Evoluţia volumului producţiei şi mişcarea numărului de salariaţi în sferele activităţii complexului industriei alimentare a Republicii Moldova*
Volumul producţiei, media anuală Numărul scriptic al salariaţilor, media anuală
Sferele pe tipuri de activităţi ale industriei alimentare În preţuri curente, mil. lei Structura % Persoane Structura %
1995 1996-2000 2001-2005 1995 1996-2000 2001-2005 1995 1996-2000 2001-2005 1995 1996-2000 2001-2005
Producţia mijloacelor de producere pentru industria alimentară 213,9 447,4 5003 2,6 3,9 2,1 43913 13361 8412 6,5 3,5 3,5
Agricultura, economia vânatului şi silvicultura 4243,0 5835,6 10446 51,9 50,5 42,6 527948 282804 146879 78,60 74,2 60,9
Industria alimentară şi a băuturilor 2252 2953,0 7455,9 27,6 25,5 30,4 46119 46513 44617 7,0 12,1 18,5
Realizarea producţiei industriei alimentare, comercializarea 1273,7 2087,1 5508,1 15,6 18,0 22,5 49352 35354 37687 7,3 9,3 15,6
Infrastructura industriei alimentare 193,8 238,9 603,7 2,3 2,1 2,4 3972 3382 3585 0,6 0,9 1,5
Total, complexul industriei alimentare 8176,4 11562,0 24514,8 100 100 100 671274 381414 241180 100 100 100
Tabelul 4
Dinamica volumului producţiei complexului industriei alimentare a Republicii Moldova*
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Sferele complexului Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil.
industriei alimentare lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc- lei în Struc-
preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, % preţuri tura, %
curente curente curente curente curente curente curente curente curente curente curente
Producerea mijloa-
celor de producere
2213,9 2,6 280,9 3,0 450,5 4,1 755,5 7,3 298,6 2,5 451,6 2,9 556,8 3,1 687,8 3,2 428,4 1,7 460,5 1,7 368,0 1,3
pentru industria ali-
mentară
Agricultura, economia
vânatului şi silvicul- 4243 51,9 4639,1 49,9 5100,0 47,0 4775,0 45,9 6396 54,5 8268,0 53,1 8646,0 48,2 9474 43,8 10354 40,4 11819 41,6 11937 41,2
tura
Industria alimentară şi
2252 27,6 2543,6 27,4 2972,9 27,4 2650,6 25,5 2800,1 23,9 3798,2 24,4 4968,5 27,7 6355,8 29,4 8269,8 32,3 8752,1 30,8 8933,5 30,8
a băuturilor
Realizarea producţiei
industriei alimentare, 1273,7 15,6 1653,3 17,8 2105,7 19,4 1991,3 19,1 1943,4 16,6 2741,5 17,6 3419,3 19,0 4604,5 21,3 5885,6 23,0 6632 23,3 7003,1 24,1
comercializarea
Infrastructura indu-
193,8 2,3 175,5 1,9 208,1 2,1 225,5 2,2 286,5 2,5 300,1 2,0 357,8 2,0 502,1 2,3 654,7 2,6 753,7 2,6 750,4 2,6
striei alimentare
Total complexul indu-
8176,4 100 9292,4 100 10837,2 100 10397,9 100 11724,6 100 15559,4 100 17948,4 100 21624,2 100 25592,5 100 28417,3 100 28992 100
striei alimentare
* Modelat de autori conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova
Resurse umane
— ◆
55
Utilizarea integrală a resurselor umane în ra- plan fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale şi
murile industriei alimentare constituie laturi im- animale, unde indicatorul maximal atinge 226 de
portante de folosire eficientă a forţei de muncă. zile în media anuală a perioadei date, apoi fabrica-
Prin urmare, fabricarea şi realizarea unui volum rea produselor lactate – 215 zile, fabricarea vinului
de producţie cât mai mare sunt nemijlocit legate – 203 zile, fabricarea pâinii, a berii – 202 zile. Aceas-
de folosirea completă a fondului de timp de mun- ta vorbeşte despre o producţie constantă, unde sa-
că. Generalizând datele numărului zilelor lucrate lariaţii lucrează permanent, anul întreg. Totodată,
anual de un salariat, se poate constata că, în pe- la prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor,
rioada 2001-2005, se observă o creştere considera- fabricarea zahărului se înregistrează lucrări sezo-
bilă în comparaţie cu anul 1996 în toate ramurile niere, unde zilele lucrate anual de un salariat (anii
industriale. În acest context, se evidenţiază pe prim 2001-2005) sunt 154-151 (tab.5).
Tabelul 5
Eficienţa utilizării resurselor umane în ramurile industriei alimentare
a Republicii Moldova*
Volumul produc-
Denumirea ramurilor Numărul salaria- Numărul în- Numărul zilelor Efectiv lucrate de
ţiei la un salariat,
industriei alimentare Media anuală ţilor la întreprin- treprinderilor, lucrate anual de un salariat anual,
preţuri curente,
şi a băuturilor dere, persoane unităţi un salariat ore-om
lei
Industria alimentară şi 1996-2000 228 217 179 1432 63488
a băuturilor 2001-2005 148 303 192 1535 167109
Din care: 1996 -2000 279 14 173 1378 78132
Producţia, prelucrarea
şi conservarea cărnii şi
a produselor din carne 2001-2005 142 16 186 1488 218801
Prelucrarea şi con- 1996-2000 398 25 140 1121 38156

servarea fructelor şi
legumelor 2001-2005 224 28 154 1235 87228
Fabricarea uleiurilor şi 1996-2000 272 5 172 1369 49307
grăsimilor vegetale şi
animale 2001-2005 275 4 226 1810 379806
Prelucrarea laptelui şi 1996-2000 123 17 168 1343 137394
fabricarea produselor
lactate 2001-2005 183 19 215 1723 163793
Fabricarea pâinii şi a 1996-2000 161 40 184 1473 60275
produselor de patiserie
proaspete 2001-2005 122 43 202 1617 106829
1996-2000 604 9 169 1352 43365
Fabricarea zahărului
2001-2005 555 7 151 1205 124281
1996-2000 170 64 175 1399 102796
Fabricarea vinului
2001-2005 115 110 203 1622 235443
Alte tipuri ale industriei 1996-2000 179 53 179 1436 61440
alimentare 2001-2005 125 77 202 1617 127790
Cercetările ştiinţifice efectuate ne demonstrează nului – 110 unităţi, alte tipuri de întreprinderi – 77 de
că obţinerea economisirii timpului de muncă în cur- unităţi, fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie
sul procesului de producţie se poate realiza pe cale – 43 de unităţi, prelucrarea şi conservarea fructelor şi
extensivă, prin reducerea pierderilor de timp în zile legumelor – 28 de unităţi (media anuală a perioadei
sau ore/om efectiv, lucrate de un salariat anual. Şi pe 2001-2005).
cale intensivă, prin creşterea productivităţii muncii. Abordarea sistemică în această manieră a per-
Aşadar, volumul producţiei la un salariat, în preţuri mis dezvoltarea resurselor umane pe baza elaborării
curente, marchează o mărime mai mare decât media concepţiei dezvoltării complexe a industriei alimen-
56 anuală în industria alimentară la fabricarea produse- tare, conform căreia cea mai eficientă modalitate în
lor lactate, vinului, prelucrarea şi conservarea cărnii şi situaţia dată se determină pe baza unor factori con-
a produselor din carne. creţi, atât interni, cât şi externi, care caracterizează şi
Menţionăm că numărul întreprinderilor industri- influenţează utilizarea resurselor umane din ramurile
ale în media anuală a crescut de la 217 în 1996-2000 complexului industriei alimentare. Procesul evaluă-
până la 303 în anii 2001-2005. Cele mai numeroase rii resurselor umane este condiţionat de un grup de
întreprinderi sunt prezente în sfera de prelucrare a vi- factori, care includ probleme de ordin global, vizând
materia primă, energia, echilibrul ecologic, sursele şi capacitatea de consum a pieţei interne este mică, în
factorii dezvoltării potenţialului uman. comparaţie cu cea de producţie a unor ţări din Uniu-
Concluzii. Conceptul sistemic şi cel situaţional ac- nea Europeană. Astfel, reţeaua de distribuţie şi piaţa
centuează faptul că complexul industriei alimentare exporturilor produselor din complexul industriei ali-
prezintă un lanţ, care este compus din activităţile pri- mentare este în curs de formare. Totodată, trebuie să
mare de creare a valorii, cum ar fi producţia şi prelucra- se ţină cont de potenţialul economic al concurenţilor,
rea materiei prime, realizarea produsului finit, activită- de prognoza dinamicii cererii la produsele respective,
ţile de susţinere a acesteia, reglamentările statale etc. referindu-ne la optimizarea cheltuielilor totale, inclu-
Totodată, structura economiei complexului in- siv a resurselor umane.
dustriei alimentare evoluează în timp, ca rezultat al Perfecţionarea mecanismului de gospodărire în
progreselor tehnice înregistrate în evoluţia sistemelor condiţiile de dezvoltare a economiei de piaţă şi adap-
acestui complex condiţionate de modificarea mediu- tarea resurselor umane din cadrul întreprinderilor
lui de activitate, de dezvoltarea agriculturii, tehnicii şi complexului industriei alimentare la aceste condiţii
a tehnologiilor progresive, de infrastructura de produ- este însoţită de o gândire nouă, precum că ele sunt o
cere economico-socială virtuală şi de piaţă. Relansarea componentă de bază a personalului angajat în statele
rolului complexului industriei alimentare în economia întreprinderilor.
naţională, redresarea întreprinderilor alimentare, re- Pornind de la faptul că procesul de producţie din
structurarea şi retehnologizarea lor în conformitate cu complexul industriei alimentare determină caracterul
cerinţele consumatorilor şi asortimentelor adecvate activităţii resurselor umane, acestea se caracterizează
necesităţilor producţiei, în condiţiile economiei concu- mai mult prin numărul de persoane, apreciat în func-
renţiale devine un imperativ al timpului. ţie de caracterul, parametrii, dificultăţile din procesul
Una dintre problemele de bază ale industriei ali- de producţie, nivelul de mecanizare şi computerizare
mentare este comercializarea producţiei, deoarece a locului de lucru.
Bibliografie:
1. Strategia de dezvoltare a sectorului agroalimentar în perioada 2006-2015. Hotărârea guvernului
nr.1199, adoptată la 17.10.2006, Monitorul Oficial nr.170-173, p.23-39, Chişinău, 2006
2. Bârcă A. Managementul resurselor umane. ASEM, Chişinău, 2005
3. Radu I., Ursăsescu M. şi a. Informatică şi Management. O cale spre performanţă. Ed. Universitară, Bucu-
reşti, 2006
4. Rusu C. Managementul schimbării. CETEX, Iaşi, 2003
5. Sârbu I. Georgescu N. Managementul întreprinderii. Alma-Mater, Sibiu, 2003
PROBLEMATICA INTEGRĂRII PE PIAŢA MUNCII

A PERSOANELOR ELIBERATE DIN DETENŢIE
Conf. univ. dr. Alic Bîrcă, ASEM

This article is about the doubtful of integration in labour market of persons who was released of
imprisonment. The past prisoners integrate with difficulty, both in society and in the labour market.
There are a lot of problems which stumbled the integration of these persons in labour market.
În condiţiile economiei concurenţiale nu toate mari în procesul de integrare în societate, în general,

persoanele sunt asigurate cu locuri de muncă. Există şi de integrare pe piaţa muncii, în special. Deşi numă-
anumite categorii de persoane care se află în inferiori- rul persoanelor eliberate anual din detenţie nu repre-
tate sau se consideră discriminate în vederea ocupării zintă un număr substanţial, este necesar de întreprins
unui anumit post vacant. Concurenţa tot mai mare pe anumite măsuri, în special de incluziune socială şi de 57
piaţa muncii face ca persoanele, considerate ca defa- integrare pe piaţa muncii, cu scopul de a-i împiedica
vorizate pe piaţa muncii, să se afle o perioadă înde- spre comiterea unor noi infracţiuni care i-ar readuce
lungată de timp în afara oricărei ocupaţii. în instituţiile penitenciare. La data de 01 aprilie 2006,
Persoanele eliberate din detenţie fac parte din în instituţiile penitenciare ale Republicii Moldova se
persoanele defavorizate pe piaţa muncii. Această ca- aflau 6599 de persoane. Având în vedere faptul că nu-
tegorie de persoane întâlneşte dificultăţi destul de mărul populaţiei economic active, în 2005, a fost de
1422 mii de persoane, prin extrapolare putem spune detenţie raportat la populaţia economic activă). În ta-
că la 01 aprilie 2006 ponderea persoanelor aflate în belul 1 este prezentat numărul persoanelor aflate în
detenţie era de 0,5% (numărul persoanelor aflate în detenţie în funcţie de vârstă.
Tabelul 1
Caracteristica după vârstă a persoanelor aflate în detenţie la 01. 04 2006
Persoane aflate în detenţie la 01 aprilie 2006
Anii
număr în procente
Până la 15 ani 12 0,4
16 ani 37 0,6
17 ani 52 0,8
18 ani 15 0,2
19-21 ani 521 7,9
22-30 ani 2913 44,1
31-40 ani 1757 26,6
41-50 ani 840 12,7
51-55 ani 306 4,6%
55-60 ani 89 1,4
mai mult de 60 ani 57 0,9
Total 6599 100
Potrivit tabelului 1, persoanele cu vârsta de 22- se află pentru a doua oară şi mai mult în instituţiile
30 ani reprezintă categoria de persoane cu ponderea penitenciare. Aceasta demonstrează încă o dată în
cea mai mare care se află în detenţie, acestea consti- plus că după eliberarea din instituţiile penitenciare
tuind 44,1%, după care urmează persoanele cu vârsta persoanele în cauză foarte greu se adaptează la noul
de 31-40 ani cu o pondere de 26,6% şi persoanele cu mediu, de cele mai multe ori nefiind ajutorate de in-
vârsta de 41-50 ani care constituie 12,7%. stituţiile abilitate. Lipsa ajutorului din partea acestora
Din numărul total al persoanelor aflate în institu- în vederea resocializării persoanelor eliberate din de-
ţiile penitenciare la 1 aprilie 2006, 3193 de persoane tenţie, imposibilitatea de integrare pe piaţa muncii ca
au fost condamnate la pedeapsa cu închisoarea în rezultat al lipsei unei meserii sau calificări, îi determi-
2005, ceea ce constituie 48,4% din numărul total al nă pe aceştia la comiterea altor infracţiuni cu scopul
condamnaţilor la închisoare. reîntoarcerii în instituţiile penitenciare Revenirea în
Conform informaţiei oferite de Institutul de Re- instituţiile penitenciare reprezintă o soluţie pentru ei
formă Penală, din numărul total de persoane afla- de a fi asiguraţi cu un adăpost sau cu hrana necesară,
te în detenţie la 01 aprilie 2006, 2341 sau 35,5% se chiar dacă sunt privaţi de dreptul la libertate.
aflau pentru prima dată, 2182 sau 33,1% – pentru a O altă caracteristică cu referire la persoanele afla-
doua oară, 1116 sau 16,9% – pentru a treia oară şi 960 te în detenţie se referă la statusul social al acestora.
sau 14,5% – pentru a patra oară şi mai mult. Aşadar, În tabelul 2 este prezentată caracteristica după starea
aproape 2/3 din numărul persoanelor condamnate socială a persoanelor aflate în detenţie.
Tabelul 2
Caracteristica după statusul social al persoanelor aflate în detenţie la 01 aprilie 2006
Statusul social
număr în procente
Muncitori 1324 20,1
Funcţionari 118 1,8
Ţărani 1648 25,0
Militari 23 0,3
58 Elevi 50 0,8
Şomeri 3155 47,8
Pensionari 77 1,1
Alte categorii 204 3,1
Total 6599 100
Potrivit tabelului 2, din numărul total al persoanelor Din numărul total al persoanelor aflate în detenţie 6506
aflate în detenţie aproape 48% îl constituie şomerii. Pier- de persoane sau 98,6% sunt persoane apte de muncă.
derea locului de muncă, perioada îndelungată de aflare în De cele mai multe ori în instituţiile penitenciare
şomaj, lipsa unui venit care le-ar asigura un minimum de ajung persoanele cu un nivel redus de educaţie şi cul-
existenţă determină persoanele în cauză să comită anu- tură. În tabelul 3 este prezentată caracteristica după
mite infracţiuni fără a sensibiliza riscul la care se supun. studii a persoanelor aflate în detenţie.
Tabelul 3
Caracteristica după studii a persoanelor aflate în detenţie la 01. 04 2006
Starea socială
număr în procente
Fără studii 52 0,8%
Studii primare 399 6,1
Studii gimnaziale 2859 43,3
Studii medii generale 2712 41,1
Studii medii speciale 448 6,8
Studii superioare incomplete 34 0,5
Studii superioare 95 1,4
Total 6599 100
Din datele tabelului 3 observăm că persoanele profesionale. De aceea este necesar un suport din
cu studii gimnaziale şi cele cu studii medii genera- partea instituţiilor guvernamentale în ce priveşte fa-
le reprezintă categoriile cele mai mari de deţinuţi. cilitarea angajării acestora în câmpul muncii. De cele
La 01 aprilie 2006, 43,3% din numărul total de deţi- mai multe ori, persoanele eliberate din detenţie nu
nuţi erau cu studii gimnaziale şi 41,1% din deţinuţi cunosc instituţiile administraţiei publice centrale şi
– cu studii medii generale. În total, aceste două ca- locale la care ar putea să se adreseze pentru a obţi-
tegorii de deţinuţi constituie 84,4%. Persoanele cu ne un sprijin sau au puţină încrederea în acestea că
un nivel de studii redus sunt mai mult predispuse le-ar putea fi de ajutor. În tabelul 4 este prezentată
la comiterea unor infracţiuni şi, totodată, sunt cele dinamica persoanelor eliberate din detenţie care
care întâmpină mari dificultăţi privind angajarea s-au adresat după ajutor la Agenţiilor Naţionale de
în câmpul muncii datorită limitării competenţelor Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM).
Tabelul 4
Persoanele eliberate din detenţie care s-au adresat la ANOFM în perioada 2000-2005
Numărul persoanelor elibera- Numărul persoanelor plasate în câmpul
Anii te din detenţie ce s-au adresat muncii prin intermediul ANOFM
la ANOFM unităţi în procente
2000 37 8 21,6
2001 303 16 5,3
2002 461 37 8,0
2003 503 36 7,2
2004 1008 63 6,25
2005 1485 114 7,7
Potrivit tabelului 4, în perioada 2000-2005, se ob- • sănătatea precară a persoanelor eliberate din
servă o creştere semnificativă a persoanelor eliberate detenţie;
din detenţie care s-au adresat agenţiilor teritoriale • lipsa unei meserii sau a unei calificări;
pentru ocuparea forţei de muncă: de la 37 de per- • reticenţa din partea agenţilor economici pri-
soane în 2000 până la 1485 de persoane în 2005. Deşi vind angajarea persoanelor deţinute;
numărul foştilor deţinuţi care s-au adresat agenţiilor • lipsa abilităţilor în muncă la persoanele în
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă a fost cauză etc.
într-o permanentă creştere, posibilităţile de angajare Prin urmare, cauzele pentru care foştii deţinuţi în-
în câmpul muncii au fost destul de limitate. Aceasta tâmpină dificultăţi de angajare pe piaţa muncii sunt
59
se observă şi din tabelul de mai sus, în care, cu excep- multiple. În primul rând, persoanele eliberate din de-
ţia anului 2000, persoanele eliberate din detenţie şi tenţie sunt considerate de către agenţii economici ca
angajate în câmpul muncii prin intermediul agenţii- persoane-problemă, care ar putea influenţa compor-
lor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă nu a tamentele altor persoane din cadrul organizaţiei. În al
depăşit 8,0%, în cel mai bun caz. Dificultatea plasării în doilea rând, perioada de inactivitate a acestora pe du-
câmpul muncii a persoanelor eliberate din detenţie de rata privaţiunii de libertate conduce la devalorizarea
către ANOFM este determinată de mai mulţi factori: cunoştinţelor şi a abilităţilor profesionale şi, deci, ei se
află în inferioritate faţă de alte persoane aflate în cău- şi celelalte persoane din colectiv şi, prin urmare, chel-
tarea unui loc de muncă. În al treilea rând, marea parte tuielile angajatorului cu întreţinerea personalului vor fi
a peroanelor eliberate din detenţie sunt cu un nivel în creştere. De aceea, în perioada imediat următoare
de educaţie destul de redus. Majoritatea dintre ei au după eliberarea din detenţie se impune tratarea aces-
doar studii medii generale sau studii gimnaziale care tora, după care angajarea în câmpul muncii.
sunt insuficiente pe piaţa muncii pentru a desfăşura o Aşadar, persoanele eliberate din detenţie repre-
activitate concretă. Pe perioada privaţiunii de libertate zintă o categorie a persoanelor defavorizate pe piaţa
deţinuţii nu beneficiază de programe de alfabetizare, muncii care au nevoie de un suport moral şi material
educaţie primară şi formare profesională care ar facilita în ceea ce priveşte posibilităţile de integrare a aces-
reintegrarea acestora pe piaţa muncii după executarea tora pe piaţa muncii. În acest sens, se impune o im-
pedepsei. În al patrulea rând, persoanele eliberate din plicare mai mare atât din partea autorităţilor publice
detenţie se simt într-un fel izolate de societate şi foarte centrale, prin elaborarea unor politici clare care ar
dificil se adaptează la noul mediu din care au lipsit o facilita integrarea pe piaţa muncii a persoanelor în
bună parte de timp. În al cincilea rând, majoritatea per- cauză, cât şi a autorităţilor publice locale, prin uti-
soanelor eliberate din detenţie sunt bolnave de tuber- lizarea unor pârghii şi instrumente adecvate ce ar
culoză, care constituie un obstacol în plus la angajarea permite angajarea în câmpul muncii a persoanelor
în câmpul muncii, deoarece acestea ar putea infecta eliberate din detenţie.
Recenzent: conf. univ. dr. L. Cojocaru
60
Finanţe — ◆
Unele probleme ce ţin de investirea în economia

autohtonă şi căile de soluţionare a acestora
Prof. univ. dr. hab. Rodica Hîncu;

Conf. univ. dr. Ala Suhovici, ASEM
In the given paper there are analyzed the problems of the investment process in the economy
of the Republic of Moldova and there are proposed ways of solving them, between which very im-
portant are the proposals regarding the alternatives of attracting financial resources for investment
objectives.
Moldova s-a apropiat de acea limită când dezvol- rilor din ramurile de bază şi alte ramuri ale econo-
tarea sa ulterioară direct depinde de eficienţa tuturor miei, iar, pe de altă parte, de existenţa unor resurse
componentelor sferei investiţionale. Aceasta presu- investiţionale considerabile, neatrase în procesul in-
pune studierea, în primul rând, a problemelor investi- vestiţional, în primul rând, din cauza insuficienţei in-
rii drept bază a modificărilor calitative în politicile de strumentelor şi mecanismelor adecvate ale pieţei
dezvoltare economică şi socială. investiţionale, mai întâi de toate, de mecanismele
În orice economie, grupele principale, care se de transformare a economiilor populaţiei în in-
influenţează reciproc în procesul de formare şi utili- vestiţii reale. Astfel, conform datelor oficiale, în ţară
zare a resurselor investiţionale prin intermediul insti- sunt introduse anual de către concetăţenii noştri
tuţiilor, instrumentelor şi mecanismelor pieţei inves- care lucrează peste hotare circa 1,2 mlrd dolari SUA,
tiţionale, sunt populaţia, agenţii economici din diferite echivalentul a circa 16 mlrd lei. Suma acestor trans-
ramuri ale economiei şi statul. feruri corespunde volumului investiţiilor străine di-
Analizele demonstrează că în sfera investiţiilor recte, efectuate în Moldova în ultimii 11 ani, şi are
din Republica Moldova, alături de tendinţele pozitive, tendinţa de a creşte în continuare. În acelaşi timp,
au loc fenomene negative, precum şi contradicţii în ponderea mijloacelor populaţiei în sursele de fi-
relaţiile reciproce dintre grupele sus-numite, contra- nanţare a capitalului fix este neesenţială şi are ten-
dicţii ce vizează formarea, mobilizarea şi utilizarea re- dinţa spre micşorare. Astfel, dacă în 2004 ponderea
surselor investiţionale, atât la nivel macro, cât şi micro. acestora în finanţarea capitalului fix reprezenta 4%
Pe de o parte, este vorba de lipsa cronică a finanţării din volumul total al resurselor atrase, apoi în 2005
depline a necesităţilor investiţionale ale întreprinde- s-a diminuat până la 2,3% (vezi tabelul 1).
Tabelul 1
Structura investiţiilor în capitalul fix, pe surse de finanţare
din care, finanţate din contul:
Perioada Total mijloacelor bu- mijloacelor proprii mijloacelor po- mijloacelor inves-
altor surse
getare ale agenţilor economici pulaţiei titorilor străini
2001 100,0 8,5 57,0 4,0 19,5 11,0
2002 100,0 6,3 71,3 3,7 11,9 6,8
2003 100,0 5,5 70,2 3,6 14,8 5,9
2004 100,0 8,6 61,3 2,4 20,6 7,1
2005 100,0 10,0 61,7 2,3 19,7 6,3
Sursa: adaptare de autori în baza sursei: www.statistica.md
Din punctul nostru de vedere, acest fenomen re- cum ar fi cazul recipiselor de depozit). Drept conse-
prezintă consecinţa lipsei unui sistem multifilier de cinţă, din lipsa instrumentelor financiare pe termen
mobilizare a mijloacelor băneşti de la populaţie şi lung, investitorii, atât instituţionali, cât şi cei privaţi,
de transformare a acestora în investiţii. Prima încerca- orientează resursele disponibile spre alte segmente
61
re de a orienta atenţia populaţiei spre piaţa valorilor ale pieţei (cum ar fi, piaţa imobilului, procurarea va-
mobiliare (PVM) a fost întreprinsă în perioada priva- lutei străine etc.).
tizării în masă care, de fapt, a eşuat. Dar şi în prezent, Printre instituţiile de bază din cadrul pieţei
această piaţă se caracterizează printr-o structură in- financiare autohtone, care mobilizează o bună
stituţională slab dezvoltată, printr-un acut deficit al parte a mijloacelor disponibile ale populaţiei (vezi
instrumentelor financiare oferite (precum şi inapli- tabelul 2), posibile a le utiliza în scopuri investi-
cabilitatea unor instrumente, legislativ prevăzute, ţionale, rămân a fi în continuare doar băncile co-
◆— Finanţe
merciale. De aici şi ponderea crescândă în totalul dacă în 2001 ponderea acestora reprezenta 56%,
depozitelor atrase a mijloacelor de la persoanele atunci în 2005 ea reprezenta 62% din totalul de-
fizice, fapt confirmat şi de datele din tabelul 7: pozitelor atrase.
Tabelul 2
Dinamica depozitelor persoanelor fizice în suma totală a depozitelor
atrase de sistemul bancar autohton
Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005
Depozite atrase de sistemul bancar, mln lei 2952 4222 57676 81019 11255
în % 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
inclusiv depozite atrase de la persoane fizice 2387 2287 3129 4812 7000
în % 56 57 54 60 62
Sursa: calculat de autori în baza datelor din Buletinele trimestriale ale BNM (2001-2005)
Datele respective, precum şi cele menţionate an- ponderea acestora în finanţarea investiţiilor rămâne
terior, atenţionează asupra unei contradicţii, care se nesemnificativă (cel puţin, diminuarea în 2005 a pon-
proeminează în sfera investiţiilor: pe fundalul creşte- derii în finanţarea capitalului fix până la 2,5% este o
rii depozitelor atrase de bănci de la persoane fizice, dovadă elocventă a unei stări îngrijorătoare).
Tabelul 3
Dinamica creditelor, acordate economiei naţionale, faţă de PIB
Nr. Indicatori 2003 2004 2005
1 Volumul PIB, mln lei 27699 32032 36755
2 Volumul creditelor acordate, mln lei 9472 10481 14293
3 Ponderea creditelor în PIB, % 34 33 39
În ce priveşte transformarea economiilor în in- - ponderea redusă a creditelor acordate pe

vestiţii, un rol important li se atribuie operaţiunilor termen lung (vezi tabelul 4) etc.
de creditare bancară. Însă sistemul bancar autohton Dacă în Japonia ponderea creditelor în PIB reprezin-
îndeplineşte într-o măsură insuficientă acest obiectiv. tă 309%, în Germania –145%, în China – 133% ş.a.m.d.,
Respectivul fapt este dovedit de: atunci în Moldova, conform datelor prezentate, acest
- ponderea neînsemnată (doar 34-39%) în PIB indicator reprezintă doar 39%; ponderea creditelor în
a creditelor acordate economiei naţionale scopuri investiţionale reprezintă doar 2,7% (anul 2005),
(vezi tabelul 3); fiind în descreştere continuă (spre ex., în 2004 ponderea
- ponderea semnificativă a creditelor în sco- acestora era de 4,7%); ponderea creditelor acordate pe
puri investiţionale în totalul creditelor acor- termen lung reprezintă mai puţin de 1% din suma tota-
date; lă a creditelor acordate economiei (vezi tabelul 4).
Tabelul 4
Credite acordate de băncile comerciale, mln lei
2001 2002 2003 2004
Credite, total 5072,2 6273,9 9771,9 10480,9
inclusiv
Pe termen scurt 3947,1 4463,2 6600,3 7156,0
în % 77,8 71,1 67,5 68,3
Pe termen mediu 1106,3 1762,2 3122,1 3281,9
în % 21,8 28,1 31,9 31,3
Pe termen lung 18,8 48,5 49,5 43,0
în % 0,4 0,7 0,5 0,4
62
Explicaţia situaţiei descrise rezidă în existenţa va- Drept impedimente esenţiale pot fi menţionate
riatelor bariere în transformarea economiilor în in- următoarele:
vestiţii, existente atât în cadrul sistemului bancar, cât - neîncrederea investitorilor potenţiali în sis-
şi în cadrul altor instituţii financiare. temul bancar. Astfel, din cele 29 de bănci
Finanţe — ◆
comerciale, create în perioada statalităţii Re- iar procurarea instrumentelor financiare nu a
publicii Moldova, doar 15 îşi continuă actual- devenit încă o alternativă a plasării economii-
mente activitatea. Deşi indicatorii activităţii lor în dolari sau euro;
băncilor comerciale existente au tendinţa - lipsa pe piaţa financiară a unor instituţii de al-
de îmbunătăţire, persistă influenţa factorului ternativă băncilor (unica alternativă, în cadrul
psihologic al falimentului posibil; economiei autohtone, în prezent o reprezin-
- neîncrederea unor investitori potenţiali faţă tă Fondurile de investiţii, or acestea sunt, în
de moneda naţională. Această concluzie este mare parte, în proces de lichidare sau reorga-
generată de analiza raportului dintre pon- nizare);
derea depozitelor bancare în valută străină - suprareglementarea sferei financiare (impli-
şi a celor în monedă naţională, raportul dat când costuri importante atât financiare, cât
fiind de aproximativ 50 la 50 (vezi tabelul 5). şi de timp), ceea ce împiedică dezvoltarea
În plus, pe fundalul insuficienţei resurselor pieţei financiare, inclusiv a Pieţei Valorilor
valutare necesare acoperirii importului (de Mobiliare (spre ex., din cele peste 3 mii SA,
utilaje, tehnologii etc.), partea esenţială a doar 12 au atras resurse prin emiterea obliga-
valutei străine continuă să rămână neatrasă, ţiunilor).
Tabelul 5
Structura depozitelor atrase de băncile comerciale din sistemul bancar autohton
de la populaţie în perioada 2001-2005
Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005
Depozitele populaţiei, total 1654 2387 3129 4812 7000
inclusiv
a) în monedă naţională, mln lei 883 1100 1217 2298 3596
în % 53 47 39 48 51
b) în valută străină, mln lei 770 1277 1912 2514 3404
în % 47 53 61 52 49
Un subiect deosebit de important privind fac- Efectul măsurilor de politică monetară asupra de-
torii de natură strategică, ce compun riscul unei ciziei de investiţii este, în general, privit ca un element-
ţări în context investiţional, se referă la facilităţile cheie al mecanismului de transmisie monetară. Poli-
acordate nou-veniţilor. Acesta este unul dintre cele tica monetară influenţează deciziile investiţionale prin
mai răspândite procedee în rândul ţărilor aflate în intermediul costului capitalului – un mecanism numit
cursa pentru investiţii străine directe şi poate îm- canalul ratei dobânzii. În plus, în cazul pieţelor de
brăca diferite forme. Majoritatea acestor facilităţi capital imperfecte, modificarea situaţiei financiare a
sunt fiscale, iar eficacitatea lor poate fi ridicată în unei companii poate afecta nevoia sa de capital fix,
funcţie de obiectivul de realizare a investiţiei. Ţă- intrând astfel în joc canalul poziţiei de balanţă. In-
rile, în care reforma fiscală s-a soldat cu succes, au vestiţiile corporative reprezintă o componentă ex-
obţinut creşteri majore ale investiţiilor străine trem de volatilă a cererii agregate, considerate un
directe şi au primit denumiri sugestive, precum factor important atât al creşterii economice, cât şi al
„Irlanda – Tigrul celtic” sau „Slovacia – Taiwan-ul ocupării depline a forţei de muncă, ultima rămânând
Europei”. Procesul de relaxare fiscală a prins deja încă o problemă pentru economia autohtonă.
contururi şi în Republica Moldova, iar afluxul de re- Luând în considerare că dinamica stocului intern
surse investiţionale nu a urmat. Problema rezidă, de capital este un factor decisiv în sustenabilitatea
deci, în alţi factori de atractivitate investiţională. creşterii economice, este nevoie să se acorde şi în
Nivelul corupţiei, deschiderea politică, capacitatea continuare o atenţie deosebită punerii în stare de
legislativă, calitatea instituţiilor statului, eficacita- normalitate a corelaţiei „consum – economii – in-
tea, transparenţa guvernamentală şi stabilitatea po- vestiţii”, ceea ce înseamnă o creştere a ponderii eco-
litică tind să recepţioneze o cotă în creştere printre nomiilor în venituri. Stimularea investiţiilor a devenit
criteriile de selecţie a localizării investiţiilor. deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul privat, 63
Nu în ultimul rând, sunt evaluate politicile de totodată, se are în vedere şi redresarea continuă a in-
promovare a investiţiilor iniţiate de guvernele ţări vestiţiilor publice (vezi tabelul 1), acestea oscilând în
lor-gazdă prin agenţiile şi instituţiile specifice (greu perioada de analiză între 5,6 şi 10,0 la sută din totalul
de numit cu fermitate respectivele pentru cazul investiţiilor în capitalul fix.
R.Moldova), primul contact al investitorilor cu mediul Se consideră că interesul slab al populaţiei pentru
local fiind cel cu instituţiile implicate în înregistrarea a investi ar trebui suplinit, cel puţin parţial, printr-o
şi autorizarea firmei nou-create. politică investiţională de stat, necesară atât pentru
◆— Finanţe
lucrări care, în mod firesc, intră în sfera sa de preo- pentru o relansare de durată. Pe această bază, s-ar
cupări (infrastructura, serviciile sociale, securitatea putea preconiza o îmbunătăţire a economisirii şi,
naţională etc.), cât şi pentru susţinerea procesului implicit, a ratei investiţiilor. Or astăzi în economia
de ajustare structurală a economiei. Se estimează că autohtonă un optim necesar încă nu a fost asigurat
evoluţia formării brute a capitalului fix va crea baza (vezi tabelul 6).
Tabelul 6
Principalii indicatori macroeconomici în Republica Moldova,
mln lei (preţuri curente)
Indicatori 2001 2002 2003 2004
Produsul intern brut 19052 22556 27619 31992
Consumul final 19263 23289 30451 33832
Formarea brută de capital 4436 4886 6401 8097
Sursa: adaptare de autori în baza sursei: www.statistica.md
Este uşor să concluzionăm, în baza datelor tabe- bilizarea resurselor disponibile ale menajelor
lului 6, că consumul final depăşeşte cu mult formarea (mobilizarea resurselor disponibile se poate
brută de capital, dar şi crearea PIB. (Câteva dintre pro- efectua prin intermediul emiterii instrumen-
blemele enunţate nu încheie lista celor existente şi ar telor financiare ipotecare de tipul „obliga-
putea fi subiectul unor discuţii de durată). ţiunilor ipotecare”, „certificatelor locative”
În spaţiul de care dispunem, ne propunem să etc.), iar pe de alta – soluţionarea probleme-
enunţăm şi câteva propuneri vizând ameliorarea si- lor spaţiului locativ. Crearea acestor fonduri
tuaţiei existente pe piaţa investiţională autohtonă, ar permite atingerea scopurilor investiţionale
pe care le identificăm cu crearea, în primul rând, a ale majorităţii populaţiei: menţinerea lichidi-
alternativelor de atragere a mijloacelor în scopuri tăţii înalte şi a profitabilităţii resurselor inves-
investiţionale. Propunerile respective se înscriu în tite, protejarea beneficiilor de efectele nega-
contextul celor prevăzute de Strategia de atragere a tive ale proceselor inflaţioniste etc.;
investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 3. Stimularea investiţiilor în valori mobiliare prin
2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei şi Co- intermediul mecanismelor fiscale şi creării
merţului al Republicii Moldova. unor Fonduri de garantare a investiţiilor;
Printre acestea: 4. Dereglementarea pieţei valorilor mobiliare,
1. Funcţionarea unor Fonduri de pensii private încât să fie posibilă emiterea instrumente-
(apelând la practicile existente în numeroase lor financiare adaptabile la necesităţile in-
state dezvoltate şi în curs de dezvoltare) ar vestitorilor;
soluţiona, parţial, problemele existente (mai 5. Analiza şi implementarea practicilor interna-
ales că fiecare al 6-lea cetăţean al ţării este ţionale vizând funcţionarea băncilor investi-
pensionar); ţionale etc.
2. Stimularea apariţiei unor Fonduri de investi- Ţinând cont de interesul sporit al staffu-lui mana-
ţii specializate (de exemplu, a fondurilor de gerial de nivel central în crearea unui climat atractiv
investiţii imobiliare). Având în vedere exis- pentru investiţii, considerăm că implementarea ele-
tenţa problemei acute a disponibilităţilor mentelor sus-menţionate ar contribui la soluţionarea
locative, crearea unor Fonduri de investiţii numeroaselor probleme care frânează evoluţia dez-
de tip ipotecar ar permite, pe de o parte, mo- voltării economiei naţionale.
Bibliografie:
1. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015.
2. Buletinele trimestriale ale BNM (2001-2005).
3. Belostecinic Gr., Investiţiile străine directe şi competitivitatea naţională. Revista „Economica”. – Chişinău,
2005. – Nr.3 (51), – pag. 6-23.
4. Hîncu R., Gogîrnoiu Gh., Atragerea investiţiilor străine şi politica fiscală ca factor esenţial în stabilirea ris-
cului de ţară: cazul Republicii Moldova şi României. Analele ASEM, 2006. – ASEM, Chişinău, 2006, – pag.
64 330-336.
5. Suhovici A., Проблемы банковской системы РМ в свете реализации плана действий ЕС-Республика
Молдова. – Conferinţa ştiinţifică internaţională „Politici economice de integrare europeană”, 23-24
septembrie 2005.ASEM. – Chişinău, 2005.
6. www.statistica.md
7. www. bnm.org
Finanţe — ◆
Particularităţile strategiei atragerii

investiţiilor străine
Prof. univ. dr. hab. Gheorghe Rusu,

Veaceslav Şevciuc, USM
The article analyses the particularities of the process concerning participation of the national
economy in international economic integration through free movement of the capital. The authors
shows that this process is an opportunity both for developed and developing countries to attract in-
vestment in their weak sector of economy. On the other hand, it is emphasized that the integration
process must be properly regulated in order to avoid serious decline of the domestic businesses. In this
connection, the article provides a strategy for this process.
Procesul de integrare economică internaţiona- necesar atât pentru ţările în curs de dezvoltare, cât şi
lă în ultimii 10 ani a luat o amploare fără precedent, pentru ţările dezvoltate.
manifestându-se sub toate aspectele specifice liber- Dezvoltarea economică a ţării-gazdă se manifestă
tăţilor economice fundamentale: libertatea mişcării şi prin domeniile deschise pentru investiţii. De regulă,
mărfurilor, serviciilor, persoanelor, a capitalului şi al- ţările dezvoltate acceptă investiţii în sectoarele defa-
tor factori de producere. vorizate ale economiei, unde s-au înregistrat pierderi
Orice economie naţională, la un moment dat, este permanente şi esenţiale şi pentru care companiile
pusă în faţa opţiunii de integrare cu sistemele econo- locale nu prezintă interes. Aceasta este o accepţiu-
mice ale altor ţări. Distribuirea teritorială neuniformă ne corectă a concepţiei investiţiilor străine. Cu toate
a resurselor şi a factorilor de producere face, practic, acestea, în ţările cu dezvoltare economică slabă situa-
imposibilă existenţa economiei de tip autarhic. Este ţia se prezintă invers: investiţiile străine, de obicei, se
doar o chestiune de timp şi de voinţă politică ca statul realizează în sectoarele cele mai dezvoltate ale eco-
respectiv să decidă în ce măsură urmăreşte a se inte- nomiei naţionale, care aduc dividende semnificative.
gra în economia internaţională. Asemenea investiţii, în majoritatea cazurilor, se fac
Plasarea capitalurilor în ţări străine reprezintă cea prin vânzarea proprietăţii de stat care deţine mono-
mai răspândită formă de integrare. Această formă de polul în sectorul economic respectiv. Prin urmare, cu
integrare este una dintre cele mai eficiente (în special, cât mai puţine domenii strategice pot fi identificate,
investiţiile străine directe) şi constă în faptul că contri- necesitând protecţie, cu atât mai mare este deschide-
buie direct la mărirea volumului mărfurilor şi servicii- rea pentru investiţii străine.
lor produse, crearea locurilor de muncă, implementa- Pornind de la aceste realităţi economice, ţările
rea unor tehnologii noi pe care le însuşesc mediile de care deschid accesul investiţiilor străine, pentru a-şi
afaceri locale, sporirea concurenţei, ceea ce rezultă în păstra identitatea naţională, urmează să stabileas-
mărfuri şi servicii mai calitative şi mai accesibile. că o strategie, care să asigure atragerea investiţiilor
Insuficienţa investiţiilor locale creează o cerere străine în sectoarele economiei naţionale insuficient
pentru investiţiile străine. În cazul ţărilor în curs de dezvoltate.
dezvoltare această cerere este imensă, astfel creân- În acest sens, urmează a fi selectate sectoarele
du-se o situaţie de concurenţă pentru atragerea in- economiei naţionale care necesită investiţii străine.
vestiţiilor străine. În această luptă pentru investitorii În această categorie intră fie sectoarele care sunt slab
potenţiali, ţările concurează oferind condiţii cât mai dezvoltate, întrucât necesită capitaluri masive, fie
atractive. sectoarele care au devenit problematice din cauza
Acceptarea investiţiilor străine în ţara-gazdă fraudelor, în majoritate legate de corupere şi delapi-
depinde de gradul de dezvoltare economică a ţării dare (de regulă, sectorul energetic, drumurile, trans-
respective: ţările în curs de dezvoltare, care au un portul, livrarea apei). Consecinţa acestei selecţii este
deficit de investiţii interne, urmăresc atragerea in- că ţara-gazdă va înscrie în legile interne şi în tratatele
vestiţiilor străine, în timp ce ţările dezvoltate, care internaţionale lista domeniilor (care nu necesită in-
au un nivel suficient de investiţii interne, dimpotri- vestiţii) ce nu cad sub incidenţa tratatelor respecti- 65
vă, limitează investiţiile străine. Această atitudine se ve. Nerespectarea acestei cerinţe duce la situaţia în
explică prin faptul că investiţia semnifică deţinerea care refuzul ţării-gazdă de a trata investiţiile străine în
controlului asupra unui segment de piaţă, exercitat mod favorabil în sectoarele dezvoltate, pe picior de
de companiile străine, care scot din ţară o parte din egalitate cu companiile locale, va fi considerată drept
supravaloarea creată de investiţie, ceea ce nu este discriminare.
în interesul economic al ţării-gazdă. Privite prin ase- O latură importantă a strategiei o constituie ac-
menea prismă, investiţiile străine reprezintă un „rău” ceptarea cu prioritate a investiţiilor străine directe.
◆— Finanţe
Această cerinţă imprimă sens existenţei facilităţilor Printre factorii determinanţi se ia în vedere struc-
fiscale şi vamale, care devin aplicabile după atingerea tura pieţei interne, întrucât investiţia, în primul rând,
de către investitor a unui nivel de investiţie. Însă in- se orientează la cererea de pe piaţa internă. Aceasta
vestiţia este o noţiune foarte largă, ceea ce permite poate asigura în mod primordial asimilarea mărfurilor
investitorilor, fără a realiza o investiţie veritabilă, să sau serviciilor produse local. Astfel, se examinează ca-
beneficieze de scutiri fiscale şi vamale (spre exemplu, tegoriile de mărfuri pentru care există cerere stabilă.
importul utilajului uzat, declarat la vamă la preţ foar- Un alt factor determinant este puterea de cumpăra-
te mare), situând companiile locale în poziţie inegală. re, care analizează datele statistice privind veniturile
Investiţiile străine directe, de regulă, se realizează pe cetăţenilor şi ale companiilor locale, pentru a aprecia
termen lung, în comparaţie cu investiţiile de portofo- gradul de asimilare a mărfurilor. Cu cât veniturile sunt
liu, care, de obicei, sunt pe termen scurt. Conceptual, mai mari şi de aceste venituri beneficiază o parte con-
numai investiţiile pe termen lung pot beneficia de siderabilă a cetăţenilor şi companiilor locale, cu atât
facilităţi, care se acordă pentru consolidarea sectoa- mai susţinută va fi cererea pentru bunuri şi servicii.
relor economiei naţionale slab dezvoltate, în scopul Unul dintre factorii determinanţi este situaţia
ca investiţia să „lucreze” în perioada post-facilitară în concurenţei pe piaţa locală, în care investitorul va
regim obişnuit. examina care agenţi economici operează pe piaţa
În privinţa sectoarelor selectate pentru accesul care prezintă interes şi dacă există situaţii de mono-
investiţiilor străine, urmează a fi asigurate aplica- pol. O latură indispensabilă a analizei constituie cos-
rea metodelor transparente de vânzare sau conce- tul factorilor de producere, prin care investitorul va
sionare a proprietăţii, care să diminueze riscurile de evalua nivelul preţurilor de cumpărare a factorilor
vânzare la preţuri „negociate”. Aici, dintre vânzare şi de producere, în care se evidenţiază: accesul la ma-
concesionare, este preferabil a opta pentru a doua teria primă, resurse energetice şi nivelul de remune-
variantă, care nu presupune pierderea proprietăţii, rare a muncii. Numai după analiza acestor elemen-
pe de o parte, şi intenţia serioasă a investitorului de te investitorul va considera posibilitatea exportării
a lucra în domeniul selectat, dar nu simpla revânzare mărfurilor sau serviciilor pe pieţe externe. În acest
a întreprinderii prin descompletarea acesteia, pe de caz, vor fi luate în vedere: plasamentul geografic al
altă parte. ţării, infrastructura şi modalităţile de transportare a
Dacă aceste principii nu sunt respectate, ţara res- resurselor şi mărfurilor.
pectivă, după integrare, se pomeneşte cu o serie de Stabilitatea macroeconomică a ţării apare drept
probleme grave: dispariţia companiilor locale care nu un factor decisiv în adoptarea hotărârii de a efectua
fac faţă concurenţei din partea companiilor străine, o investiţie, întrucât scopul oricărei investiţii este
descompletarea întreprinderilor autohtone, cumpă- acela de a realiza dividende stabile, de a plasa ca-
rate de concurenţii străini doar în scopul ruinării sec- pitalul cât mai profitabil. Instabilitatea macroecono-
torului local al economiei, întreprinderi monopoliste mică – inflaţia, deficitul bugetar, balanţa negativă
străine care dictează preţurile de piaţă în sectoarele de plăţi externe, şomajul etc. este de natură să facă
strategice ale economiei naţionale. Toate acestea duc ţara-gazdă mai puţin atractivă pentru investiţii. Însă
la scumpirea generală a tuturor factorilor de produ- nu mai puţin importantă este situaţia normativă (re-
cere, ceea ce face imposibilă activitatea întreprinde- gulatorie), care ţine de legislaţia statului-gazdă. Din
rilor mici şi mijlocii autohtone, în care este antrenată punct de vedere economic, situaţia normativă
în lucru majoritatea populaţiei. În final, se produce un apare ca un complex de impedimente, distorsiu-
exod masiv al forţei de muncă. ni economice, de intervenţie a statului în econo-
Odată ce este conturat domeniul investiţiilor mie, care limitează într-o anumită măsură realizarea
străine, se stabileşte regimul lor, care cuprinde nor- libertăţilor economice. În această situaţie, pentru
me privind stimulentele fiscale, vamale, garanţii şi investitorul străin, ţara cea mai atractivă este aceea
drepturi specifice acordate investitorilor străini în care are o situaţie normativă mai permisibilă şi care
vederea atragerii acestora. În cadrul acestor condi- garantează drepturile economice.
ţii, ţările concurează pentru investitorii potenţiali, Aici este cazul să ne ghidăm de practica stabilită
oferind condiţii mai favorabile. Decizia de a realiza o în tratatele bilaterale şi multilaterale, în care investi-
investiţie este opţiunea exclusivă a întreprinzătoru- torii cer a fi garantaţi de excesul de realizare a puterii
lui, care ia în considerare următoarele elemente: (1) de stat prin schimbarea situaţiei normative, care ade-
situaţia macroeconomică din posibila ţară-gazdă; (2) sea se face după plasarea investiţiilor. Aceste cerinţe
66 situaţia normativă. Situaţia macroeconomică are o se referă, în primul rând, la tratamentul investiţiilor,
importanţă deosebită pentru atragerea investiţiilor în special a dreptului de proprietate a investitorului
străine. Orice investitor va proceda la analiza unor asupra obiectului investiţiei. Investitorii cer ca dreptul
factori selectaţi ai situaţiei macroeconomice, cu care de proprietate să aibă o protecţie deosebită şi să fie
fac cunoştinţă direct la guvern (investment guide), fie garantat contra exproprierii (atât a proprietăţii imo-
din date statistice oferite de organizaţii specializate, biliare, cât şi a valorilor mobiliare). De asemenea, se
fie din studii proprii. cere ca investitorul să fie tratat nu mai puţin favorabil
Finanţe — ◆
decât oricare întreprinzător local şi străin. În fine, in- re, în care companiile, practic, sunt scutite de taxe şi
vestitorul cere ca disputele în legătură cu investiţia să impozite. Mai mult, pentru atragerea capitalurilor şi
poată fi examinate, ca o opţiune a investitorului, de creării unor bănci puternice în aceste zone uneori se
arbitri internaţionali, hotărârea cărora să fie definitivă ajunge până la soluţia de a se lipsi de banca centrală,
şi obligatorie pentru executare pe teritoriul ţării. care, într-o anumită măsură, exercită controlul asupra
Pentru cheltuielile „tehnice”, inerente oricărei băncilor comerciale prin licenţiere şi instrucţiuni.
forme de investiţii, prezintă importanţă costul iniţie- Un alt factor determinant este regimul vamal al
rii afacerii, care cuprinde totalitatea normelor impu- investiţiilor străine, care se caracterizează prin (1) mo-
se de stat pentru stabilirea companiei şi pătrunde- dalitatea de impunere a importului resurselor prima-
rea iniţială pe o anumită piaţă. Pentru consolidarea re folosite în desfăşurarea investiţiei; (2) impunerea
companiei au importanţă relevantă: termenul de exportului şi (3) existenţa unor forme de integrare
examinare a cererilor şi costul înregistrării compa- economică a ţării-gazdă (preferinţe comerciale, zone
niei, capitalul minim, coordonările birocratice prea- de comerţ liber, uniuni vamale, participarea la piaţa
labile. În această privinţă este necesară stabilirea comună). Aceste forme de integrare pot permite miş-
normelor şi costurilor minime. carea liberă a mărfurilor pe teritoriul integrat şi astfel
Problema pătrunderii iniţiale pe o anumită piaţă încurajează investiţiile străine.
apare atunci când statul impune un regim de licen- Pe lângă factorii economici şi normativi, care,
ţiere a anumitor genuri de activitate şi de contin- în esenţă, determină previziunea riscului comercial,
gentare a mişcării mărfurilor şi serviciilor. În această un factor important îl constituie şi voinţa politică a
situaţie, investitorul optează pentru ţara care oferă ţării-gazdă. Aceşti factori exprimă nivelul riscului in-
cele mai sigure garanţii, înregistrează rapid între- vestiţiei. Corespunzător acestor factori se clasifică şi
prinderile şi care nu limitează investiţiile pin licenţe riscurile privind investiţia. Există companii specializa-
sau contingente. te care analizează, conform metodologiei bazată pe
Unul dintre cei mai importanţi factori privind atra- factorii sus-indicaţi, nivelul riscului investiţional de
gerea investiţiilor străine îl constituie regimul fiscal. ţară (Moodys, Standard & Poor’s, Ducroire-Delcrede-
Investitorul va calcula toate impozitele şi taxele apli- re Country Risks), la serviciile cărora se adresează nu
cabile obiectului investiţiei, după deducerea posibi- doar companiile private, dar şi guvernele.
lelor facilităţi. Investitorul va opta pentru ţara în care Adoptarea deciziei de a plasa o investiţie într-o
există cel mai favorabil regim fiscal, care se caracteri- ţară va depinde de examinarea tuturor factorilor ex-
zează prin: transparenţa administrării fiscale, numă- puşi în privinţa tuturor ţărilor candidate. Investitorii
rul controalelor şi organelor de control, cotele taxelor întotdeauna vor transfera capitalurile în ţările care
şi impozitelor, scutirile şi deducerile fiscale. Cea mai prezintă cea mai stabilă situaţie economică şi cele
atractivă formă de impunere fiscală este zona offsho- mai mici riscuri.
Bibliografie:
1. „The Determinants of Foreign Direct Investment in Transition Economies”, Alan A. Bevan and Saul
Estrin, William Davidson Institute Working Paper, 2000, p.26;
2. Ibrahim F.I. Shihata, Recent Trends Relating to Entry of Foreign Direct Investment, ICSID Review, vol-
ume 7;
3. Rusu, M. – Investiţiile străine directe, Editura Paidela, 2000;
4. OECD „Moldova – Enterprise Policy Performance Assessment”, p. 23-26, 2003;
5. M.E. Schaffer si G. Turley (2001). Statutul efectiv al impozitelor: măsurarea consecinţelor politicii admini-
strative de impozitare în economiile aflate în perioada de tranziţie. EBRD Working Paper nr. 62;
6. UNCTAD, World Investment Report 2006.
67
◆— Finanţe
CU PRIVIRE LA ELABORAREA MODELULUI INVESTIŢIONAL

AL REPUBLICII MOLDOVA
Conf. univ. dr. Ivan Luchian;

Asist. univ. drd. Liliana Cinic, ASEM
Investment model is a complex of measures undertaken by national central authorities to in-
fluence the investment activities. The need to improve the investment activity in our country deter-
mines the necessity of investment model elaboration. In this article is presented the approach of this
subject.
Modelul investiţional al ţării cuprinde totalitatea tem băncilor le revine un rol subordonat. Mecanismul
de elemente ale cadrului instituţional, care contribuie de bază al controlului asupra distribuirii resurselor in-
la promovarea politicii investiţionale a statului. vestiţionale este constituit de către bursa de valori.
Complexul de instrumente ale reglementării de Anume piaţa dezvoltată a valorilor mobiliare consti-
stat a procesului investiţional este relativ limitat. Fie- tuie o condiţie necesară pentru implementarea cu
care dintre ele se manifestă ca cel mai eficient într- succes a modelului dat.
o anumită situaţie concretă. Şi fiecare dintre ele nu Statul contribuie la rezolvarea problemei de
întotdeauna conduce la rezultatul scontat. De aceea, coordonare prin colectarea, analiza şi distribuirea
trebuie cunoscute acele elemente ale cadrului insti- informaţiei economice cu privire la starea şi prog-
tuţional, care, în anumite situaţii concrete, vor funcţi- noza dezvoltării economiei. Statul, de asemenea,
ona şi se vor manifesta ca ineficiente. În acest context, efectuează şi investiţii în infrastructură în măsura
ar fi valoroasă studierea istorică a promovării politicii necesităţii, însă aceste investiţii devin elemente ale
investiţionale a statului, care indică existenţa mode- strategiei economice generale doar în cazuri ex-
lelor ce cuprind câteva instrumente. cepţionale. În cazul existenţei premiselor necesare,
Unele surse bibliografice evidenţiază trei modele modelul asigură distribuirea eficientă a resurselor
ale politicii investiţionale, care au ales drept principiu investiţionale. Drept neajuns al modelului poate fi
de bază unul sau alt aspect al stimulării investiţiilor considerată absenţa stimulentelor speciale de eco-
[1]. În primul model, accentul se pune în mare parte nomisire şi imposibilitatea măririi rapide a volumu-
pe stimulentele fiscale pentru investiţiile private. În a lui economiilor.
doua variantă, accentul se face pe finanţarea de că- Modelul japonez se constituie în baza partene-
tre stat a proiectelor din sectorul privat. În al treilea riatului activ dintre stat şi investitorii privaţi. Statul
model, baza se pune pe depăşirea neajunsurilor de utilizează controlul asupra sectorului bancar şi mobi-
coordonare şi crearea mecanismelor pentru coordo- lizează de sine stătător economiile populaţiei, acor-
narea deciziilor investitorilor privaţi; statul doar cre- dând aceste mijloace în condiţii avantajoase corpo-
ează infrastructura necesară şi încurajează investiţiile raţiilor în schimbul colaborării şi îndeplinirii stricte a
în capitalul uman. Desigur, toate modelele menţiona- angajamentelor asumate.
te includ un complex mai larg de instrumente, însă Investiţiile în infrastructură sunt coordonate direct
ele sunt clasificate după măsura stimulatoare, în jurul cu necesităţile firmelor private concrete. Rolul de coor-
căreia se grupează celelalte. donator este îndeplinit de către consiliile de consultare
Primul model convenţional poate fi numit „ame- organizate de către stat. Condiţia obligatorie de reali-
rican”, al doilea – „japonez” şi al treilea – „taiwanez”. zare a modelului este existenţa unui sector privat pu-
Această clasificare reprezintă încercarea de a siste- ternic şi a unui stat puternic cu un aparat eficient.
matiza experienţa ţărilor cu economie de piaţă. Este Avantajul modelului constă în posibilitatea mo-
important faptul că aceste modele s-au manifestat ca bilizării mijloacelor importante pentru investiţii efi-
purtătoare de succes, de aceea examinarea condiţii- ciente. Drept neajuns poate fi considerată politizarea
lor realizării lor este necesară pentru elaborarea stra- procesului de planificare a investiţiilor şi modificarea
tegiei investiţionale adecvate în ţările cu economiile nedorită a parametrilor monetari-creditari, precum şi
68 în tranziţie. corupţia cercurilor politice.
În cadrul modelului american (caracteristic Modelul taiwanez îmbină un şir de instrumente
pentru multe ţări şi nu numai pentru SUA), rolul cel ale modelelor american şi japonez. Însă momentul
mai important revine instrumentelor fiscale. În plus, principal constă în crearea de către stat a mecanisme-
este promovată o politică macroeconomică liberală lor private de coordonare a deciziilor investiţionale.
orientată spre stabilizare cu ajutorul instrumentelor Modelul se bazează pe faptul că firmele pri-
de piaţă, de preţuri şi rate ale dobânzilor. În acest sis- vate, care activează pentru export, cunosc cel mai
Finanţe — ◆
bine piaţa şi potenţialul proiectelor investiţionale. autohtone în vederea obţinerii avantajelor
În jurul acestor firme este formată o reţea de furni- concurenţiale pe piaţa externă;
zori, care în mod firesc îşi coordonează planurile cu 3. Acordarea diferitelor avantaje şi stimulente
compania „leader”. economice doar întreprinderilor orientate
Sarcina statului constă în susţinerea activă a aces- spre export şi înlocuirea importului prin pro-
tor grupuri, iar prin intermediul finanţării birourilor ducţia locală;
de proiectare şi construcţie, al agenţiilor de deservire 4. Stimularea posibilă a diviziunii muncii între
tehnică şi al laboratoarelor ştiinţifice se asigură acce- diferiţi participanţi ai pieţei: unii fiind specia-
sul egal tuturor participanţilor reţelelor la cele mai lizaţi doar în producţie, alţii – în activitatea
noi tehnologii şi participarea, în bază de egalitate, la de export (şi atunci eforturile de marketing
elaborarea planurilor investiţionale. menţionate vor trebui să fie întreprinse de
Veriga de bază şi cheia succesului, astfel, o con- către exportatori);
stituie testul de export. Trecerea lui cu succes deschi- 5. Susţinerea informaţională necesară perma-
de accesul la creditele avantajoase. Cu toate acestea, nentă a investitorilor, acordându-se asistenţa
acest tip al politicii investiţionale devine tot mai vul- respectivă atât în etapele preinvestiţională şi
nerabil în lumina noilor cerinţe ale Organizaţiei Mon- investiţională ale procesului investiţional, cât
diale de Comerţ. şi în cea postinvestiţională.
Este important să remarcăm că încercările de a În al doilea rând, trebuie menţionată necesitatea
împrumuta modelele fără asigurarea unei baze insti- întreprinderii eforturilor în vederea perfecţionării me-
tuţionale adecvate conduc la prăbuşirea lor comple- canismului funcţionării pieţei financiare şi, în special,
tă. Drept exemplu poate fi prezentat cazul Filipinelor, a pieţei valorilor mobiliare.
care, la sfârşitul anului 1970, au aprobat scopurile şi Acestea pot fi:
metodele politicii investiţionale în mare parte împru- 1) participarea statului la procesul investiţional
mutate din modelul japonez. După cum se ştie, Filipi- ca investitor (alături de celelalte categorii de
nele aşa şi nu au devenit un „dragon” asiatic. investitori);
Pe de altă parte, experienţa Germaniei de Est, unde 2) examinarea posibilităţii participării capitalu-
autorităţile au realizat varianta unor stimulente investi- lui de stat la noile fonduri de investiţii, create
ţionale prin intermediul unor facilităţi fiscale nemaipo- pentru finanţarea businessului mare de la ni-
menite, a arătat că crearea a înseşi premiselor pentru velul nul;
investire nu întotdeauna conduc la succes. 3) Destinarea fondurilor de investiţii menţiona-
Astfel, baza pentru constituirea unor modele efi- te mobilizării mijloacelor băneşti libere de pe
ciente ale politicii investiţionale a constituit crearea piaţă şi, mai ales, a populaţiei prin emiterea
unui şir de elemente ale cadrului instituţional, nede acţiuni, iar apoi – de obligaţiuni pe termen
cesare pentru formarea unui climat investiţional fa- mediu şi lung;
vorabil. În acelaşi timp, trebuie să remarcăm că orice 4) stimularea apariţiei unor fonduri de investiţii
model viabil se bazează pe fundamentul economiei specializate (de exemplu, a fondurilor de in-
de piaţă şi utilizează pe deplin părţile forte ale econo- vestiţii imobiliare);
miei naţionale. 5) dereglementarea pieţei valorilor mobiliare,
În momentul de faţă, atingerea scopului ampli- încât să fie posibilă emiterea instrumentelor
ficării activităţii investiţionale în Republica Moldova financiare (în special, a celor de împrumut)
este pe deplin posibilă în cazul în care autorităţile adaptabile la necesităţile investitorilor.
centrale ale ţării vor întreprinde unele măsuri strin- În al treilea rând, este necesară precizarea rolului
gente. În primul rând, este vorba de elaborarea şi im- sistemului bancar în amplificarea procesului investi-
plementarea modelului investiţional al ţării, pe care ţional din ţara noastră. Este evident faptul că, în mo-
se va baza politica investiţională a R.Moldova, care mentul de faţă, băncile comerciale din Moldova înde-
ar conţine orientarea potenţialului productiv al ţării plinesc relativ eficient funcţia de mobilizare a econo-
spre exportul mărfurilor şi serviciilor. miilor populaţiei. De aceea, eforturile de perfecţiona-
Principalele prevederi ale acestuia pot fi: re a funcţionării pieţei financiare trebuie orientate în
1. Efectuarea continuă a studiilor de marketing următoarele direcţii:
în vederea depistării insuficienţei de produse 1. Băncile comerciale, care toate sunt de tip
pe piaţa internaţionlă şi determinării ramuri- universal, trebuie să fie încurajate să acorde
lor prioritare ale economiei; credite investiţionale, spre exemplu, făcând 69
2. Finanţarea efortului ştiinţific de elaborare a uz în mai mare măsură de stimulente fiscale;
noilor produse şi a noilor tehnologii de pro- 2. Devine necesară încurajarea creării băn-
ducţie pentru vânzarea propriu-zisă, precum cilor investiţionale pe teritoriul Republicii
şi implementarea în cadrul întreprinderilor Moldova.
◆— Finanţe
Bibliografie:
1. И. М. Албегова, Р. Г. Емцов, А. В. Холопов, „Государственная экономическая политика”, Дело и
Сервис, Москва, 1998 г.;
2. Caraganciu, O. Domenti, S. Ciobu, „Bazele activităţii investiţionale”, Editura ASEM, Chişinău, 2004;
3. „Инвестиционная политика”, под ред. Ю.Н.Лапыгина, Москва, Кнорус, 2005.
Recenzent: conf. univ. dr. T. Iovv
REFLECğII PRIVIND PROBLEMELE ATRAGERII INVESTIğIILOR

Reflecţii privind problemele atragerii investiţiilor
STRĂINE ÎN ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA
străine în economia Republicii Moldova
Lector univ. dr. Mariana BUNU, ASEM
Lector univ. dr. Mariana BUNU, ASEM
Investment attractiveness is a top agenda for almost emerging economies and Republic of
Investment attractiveness is a top agenda for almost emerging economies and Republic of Mol-
Moldova dova
is one of ofthem.
is one them. For thelastlast
For the period
period thereregistered
there were were registered successes
successes regarding regarding the
the improvement
of our country’s investment climate fact that is reflected by the increasing volume of attracted FD.
improvement
Thereofalso
our country’s
remain a lot ofinvestment
issues which climate fact to
are important that is reflected
be analyzed by to
in order theincrease
increasing volume
the invest-
ment
of attracted performance
FD. in our
There also economy.
remain a lot of issues which are important to be analyzed in order to
increase
Analizathedinamicii
investment performance
investiţiilor străinein our economy.
directe în ul- În anul 2004, în economia R.Moldova a fost atras cel
timii 7 ani indică asupra faptului că în Republica Mol- mai mare volum de investiţii străine directe (ISD) din
dova investiţiile străine au dat semne de relansare ultimii 15 ani, respectiv 240 mln USD, ceea ce con-
Analiza dinamicii investiĠiilor străine directe în ultimii 7 ani indică asupra faptului că în
după un lung declin. Situaţia se prezintă în figura 1. stituia aproape 9% din PIB. Calculele arată că fluxul
Republica Moldova
Din figura investiĠiile
prezentată se observăstrăine auMoldova
că în dat semne total
de relansare după
cumulativ un lung străine
de investiţii declin. directe
SituaĠiaplasate
se în
au intrat investiţii străine directe în valoare de 117,12 economia Moldovei pe parcursul anilor de relansare
prezintă
mln în2002;
US $ în figura91,75
1. mln US $ în 2003; 240,0 mln US economică, adică începând cu 1994, se estimează la
$ în 2004 (+172%) şi 287,2 mln US $ în 2005 (+16,4%). peste 1,1 mlrd USD.
287,2
300
240,0
250
200 142,9 148,6

150 117,1
76,0 91,8
100 52,1
50
0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Figura 1. Dinamica investiţiilor străine directe pentru anii 1998-2005

Sursa: MEPO, Ghidul investitorului
După cum Figura 1. Dinamica

demonstrează investiĠiilor
cifrele din figurastrăine directeunele
2, strează pentru anii pe
succese 1998-2005
plan macroeconomic, pre-
putem constata că, în aceeaşi perioadă, situaţia eco- cum şi în ameliorarea climatului investiţional, intrările
nomică, odată cu înviorarea activităţii investiţionale, de capital în ţară sunt relativ mici în comparaţie cu
70 a intrat într-un proces de relansare. Astfel, pentru statele din Europa Centrală şi de Est (ponderea inves-
anul Din
2005figura prezentată
creşterea se observă
PIB a păstrat că în
tendinţa de Moldova au intrat
majo- tiţiilor investiĠii
în PIB rămânândstrăine directe
a fi destul de în valoare
redusă – 17,81%
rare constituind 7,1% faţă de perioada precedentă. În din PIB în 2005). Surse ale Ministerului Economiei şi
de 117,12
acest mlncreşterea
context, US $ în reală
2002;a 91,75 mln US
investiţiilor $ în 2003;
în capital 240,0 mlnsusţin
Comerţului US $căînizvorul
2004 (+172%)
principal úi
al 287,2
mijloacelor
mlna înregistrat
fix US $ în 2005 (+16,4%).
un nivel În anul
de 9 la sută, având2004, în oeconomia
în 2005 R.Moldova
investite reprezintăa resursele
fost atrasproprii
cel maialemare
agenţilor
pondere de 17,81% în PIB. economici şi ale populaţiei. Se constată că din 2001
volum de investiĠii
În contextul celor străine
expuse directe
mai sus, (ISD)
putemdin ultimiipână
afirma 15 ani, respectiv 2005
în septembrie 240 mln USD,acestora
ponderea ceea ceîn vo-
că în pofidaaproape
constituia faptului9%
că Republica Moldova înregi-
din PIB. Calculele arată că lumul
fluxultotal
totalal cumulativ
investiţiilor de
a sporit de la străine
investiĠii 61% până la
directe plasate în Academia

economia deMoldovei
Studii Economice din Moldova
pe parcursul ◆ Revista
anilor ECONOMICA
de relansare nr.1 (57)
economică, 2007 începând
adică
cu 1994, se estimează la peste 1,1 mlrd USD.
După cum demonstrează cifrele din figura 2, putem constata că, în aceeaúi perioadă, situaĠia
Finanţe — ◆
68,9%. În acest context, necesită a fi menţionat fap- semnificativ. Drept exemplu se menţionează că în Po-
tul că în 2004 volumul investiţiilor străine directe a lonia acest indicator a constituit 1502 dolari SUA, în Un-
fost de 2,6 ori mai mic decât volumul transferurilor garia – 3693, România – 747 dolari SUA, Estonia – 2995
băneşti ale remitenţilor. dolari SUA, Lituania – 1217 dolari SUA şi Letonia – 1686
Astfel,Lapentru anul 2005 creúterea PIB a păstrat tendinĠa de majorare constituind 7,1% faĠă de
începutul anului 2006, volumul total al investi- dolari SUA per locuitor. Cifrele arată că Moldova, după
ţiilor străine
perioada directe, calculat
precedentă. pe cap
În acest de locuitor,
context, a con- reală
creúterea nivelul atragerii capitalului
a investiĠiilor străin,fix
în capital rămâne în urma ţări-
a înregistrat un
stituit circa 333 dolari SUA, în timp ce afluxul anual al lor din regiune, îndeosebi a celor care avansează rapid
nivel de 9 laînsută,
investiţiilor ţărileavând
Europeiînde
2005 o pondere
Sud-Est este multde 17,81%
mai în PIB.
pe calea integrării în Uniunea Europeană.
7,2 7,3 7,1

6,1 6,3
1,9
-6,5 -4,4
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Figura 2. Creşterea PIB în anii 1998-2005, %

Figura 2. Creúterea PIB în anii 1998-2005, %
Este cunoscut faptul că asigurarea creşterii eco- ţional atractiv pentru investitorii autohtoni şi străini şi
nomice durabile nu poate fi realizată fără atragerea dinamizării activităţii investiţionale.
În contextul
volumelor celor expuse
semnificative mai sus,
de investiţii putem afirma că
în economia În în pofida de
momentul faptului că Republica
faţă, printre Moldova
cele mai importante
ţării. În condiţiile economice actuale, atragerea in- probleme la capitolul atragerii investiţiilor în economia
înregistrează unele succese
vestiţiilor în Republica pe plana fimacroeconomic,
Moldova urmează realizată naţionalăprecum rămân a fiúiurmătoarele:
în ameliorarea climatului
într-un mediu macroeconomic relativ stabil, ce poate 1. Costuri înalte şi procedură anevoioasă de în-
investiĠional, intrările de capital în Ġară sunt relativ mici în comparaĠie cu statele din Europa
fi caracterizat printr-o rata stabilă a creşterii economi- registrare a afacerii. După estimările Băncii
Centrală
ce, rată deúi de Est (ponderea
schimb investiĠiilor
stabilă a valutei naţionale,în PIB rămânândMondiale,
creşte- a fi destul de redusă
pentru – 17,81%
a înregistra o afaceredinîn PIB
Re-
rea salariului mediu etc., fapt ce reprezintă un mediu publica Moldova este necesar de a trece prin
în necesar
2005).pentru
Sursea încuraja
ale Ministerului Economiei
investiţiile, dar, totodată, úi ComerĠului 10 etape,susĠin
în timpcă izvorul
ce în principal
statele cu economieal
dificil a fi menţinut. dezvoltată procesul respectiv se reduce la 6
mijloacelor investite
Actualmente, reprezintă
se impune resursele
o atenţie deosebităproprii
pro- ale agenĠilor economici
etape. Acest fapt puneúiînale populaĠiei.
evidenţă Se
nivelul în-
blemelor
constată căexistente
din 2001 la până
capitolul atragerii investiţiilor.
în septembrie 2005 ponderea acestora alt al birocraţiei
în volumul şi al corupţiei;
total al investiĠiilor a
Sunt apreciabile unele măsuri consecvente întreprin- 2. Acces limitat la resurse financiare. Aici se are
sporit de la 61%
se în vederea pânăunor
înlăturării la 68,9%.
obstacoleÎndinacest
caleacontext,
in- necesită a ficostul
în vedere menĠionat
mare alfaptul că financia-
resurselor în 2004
vestitorilor şi ameliorării climatului de afaceri, precum re obţinute prin contractarea creditelor, rata
volumul investiĠiilor
şi în conturarea străine
unor planuri directeînacrearea
strategice fost deunui2,6 ori mai mic decât(18%)
dobânzii volumul transferurilor
fiind destul de înaltă băneúti
pentru
mediu investiţional atractiv pentru potenţialii investi- posibilităţile reale ale agenţilor economici.
aletori.
remitenĠilor.
Printre măsurile importante deja întreprinse pot Pe de altă parte, incapacitatea funcţionării
La începutul
fi menţionate: anului
punerea 2006, volumul
în funcţiune a noii legitotal
ce re-al investiĠiilor
pieţeistrăine
hârtiilordirecte,
de valoare calculat pe capme-
ca un adevărat de
glementează activitatea investiţională – legea R.Mol- canism investiţional, fapt ce oferă posibilităţi
locuitor,
dova „Cuaprivire
constituit circa 333
la investiţiile dolari SUA,
în activitatea de între-în timp ce minime
afluxuldeanual a face alrostinvestiĠiilor în Ġările
de bani prin interme-
prinzător”, adoptată în aprilie 2004; adoptarea legii diul instrumentelor pieţei de capital;
Europei de Sud-Est
„Ghilotinei” în februarieeste mult
2005, mai semnificativ.
în scopul îmbunătăţirii Drept 3. exemplu
Infrastructurăse slab
menĠionează
dezvoltată. La că acest
în Polonia
capitol
mediului legislativ prin înlăturarea barierelor pentru se menţionează lipsa drumurilor de nivel euro-
acest indicator a constituit 1502 dolari SUA, în Ungaria – 3693, România – 747 dolari SUA,
efectuarea afacerilor, optimizarea proceselor admini- pean, neajunsurile în organizarea transportului
Estonia
strative;–punerea
2995 dolari SUA,
în aplicare Lituania –de1217
a programului facili- dolari SUA úi Letonia
feroviar – 1686
şi, nu în ultimul rând,dolari
lipsa sauSUA per 71
insufici-
tare a investiţiilor „ProInvest” pentru anii 2005-2006; enţa infrastructurii în regiunile ţării, acolo unde
locuitor.
precum şiCifrele arată
adoptarea că Moldova,
recentă a Strategiei cudupă nivelul
privire la atragerii capitalului
investitorul străin,
nu găseşte rămâne
condiţii minimeîn nece-
urma
atragerea investiţiilor şi promovarea exportului pen- sare de iniţiere a unei afaceri. Aici ne referim
Ġărilor
tru aniidin regiune,
2006-2015 îndeosebi a celor care avansează larapid
şi altele. pe calea
asigurarea integrării
regiunilor în Uniunea
cu apă potabilă, gaze
Totodată,
Europeană. pe agenda politicilor economice ale naturale, sisteme de canalizare, căi de comuni-
statului rămâne problema creării unui climat investi- care, servicii de ambulanţă, pompieri etc.
Este cunoscut faptul că asigurarea creúterii economice durabile nu poate fi realizată fără
atragerea volumelor semnificative de investiĠii în economia Ġării. În condiĠiile economice actuale,
atragerea investiĠiilor în Republica Moldova urmează a fi realizată într-un mediu macroeconomic
relativ stabil, ce poate fi caracterizat printr-o rata stabilă a creúterii economice, rată de schimb
◆— Finanţe
4. Utilajele şi tehnologiile utilizate nu cores- • prestarea serviciilor investiţionale, adică
pund cerinţelor europene, iar ameliorarea acordarea asistenţei noilor investitori sau
acestui domeniu este limitat din cauza po- celor deja existenţi în soluţionarea unor as-
sibilităţii reduse de susţinere a activităţilor pecte cu care se confruntă, pe parcursul des-
inovatoare, cu atât mai mult a implementării făşurării activităţii şi menţinerea contactului
rezultatelor cercetărilor ştiinţifice; cu aceştia în continuare, pentru a contribui
5. Funcţionarea dificilă a facilităţilor fiscale sta- la asigurarea perspectivei elaborării unor
bilite de lege pentru investitori din cauza planuri de extindere. Deci, asistenţa pen-
unor numeroase condiţii şi restricţii impuse tru investitori poate fi realizată atât în faza
investitorilor, fapt ce a fost demonstrat prin preinvestiţională, prin acordarea serviciilor
numărul nesemnificativ al beneficiarilor de de informare a investitorilor, stabilirea unor
aceste facilităţi; contacte cu agenţii economici locali etc.,
6. Climat politic instabil; cât şi în etapa postinvestiţională. Asistenţa
7. Chiar dacă piaţă de desfacere există (accesul profesionistă acordată investitorilor poate
pe piaţă prin reţeaua de Acorduri de Comerţ contribui la sporirea succesului activităţilor
Liber cu statele CSI, amplasarea în vecinăta- economice iniţiate, precum şi la generarea
tea UE prin Sistemul Generalizat de Prefe- altor investiţii;
rinţe cu UE, Elveţia, Japonia etc.), punerea • crearea şi promovarea imaginii ţării. Ac-
la îndoială a calităţii producţiei autohtone şi tivităţile de creare a imaginii ţării trebuie să
necorespunderea standardelor europene ge- contribuie la formarea unei opinii pozitive în
nerează unele îndoieli investitorilor cu privire comunitatea economică internaţională des-
la oportunităţile de afaceri. pre R.Moldova ca destinaţie de amplasare a
În contextul celor expuse mai sus, în scopul pro- investiţiilor. Aceste activităţi ţin de elabora-
movării investiţiilor şi majorării volumului de investiţii rea şi răspândirea prin diferite mijloace de in-
atrase, obiectivele prioritare în acest domeniu s-ar dori formare a buletinelor informative, ghidurilor
a fi orientate spre: investiţionale, literaturii de promoţie etc. care
1. Perfecţionarea cadrului juridic şi de regle- să conţină informaţii relevante despre ţară şi
mentare, adică înlăturarea deficienţelor, suprapu- oportunităţile de investiţii existente. Forma-
nerilor şi lacunelor legislative existente la capitolul rea unei imagini pozitive a ţării şi promova-
activităţii agenţilor economici, mai ales a celor dis- rea brand-ului naţional prin participarea la
ponibili să investească. Aici ne referim şi la simpli- târguri şi expoziţii internaţionale reprezintă
ficarea procedurilor birocratice legate de înregi- măsuri promoţionale importante în vederea
strarea unei afaceri, deschiderea conturilor bancare atragerii de investiţii.
pentru agenţii economici şi înlăturarea barierelor În acest context, este necesar să menţionăm că,
administrative de intrare pe piaţa Republicii Mol- în Moldova, la moment, nu funcţionează o instituţie
dova. Acest fapt este necesar, deoarece stabilitatea, care ar avea ca domeniu exclusiv de activitate gene-
transparenţa şi neutralitatea cadrului legislativ re- rarea proiectelor de investiţii, identificarea potenţiali-
prezintă un pilon de bază în potenţialul de atragere lor investitori, acordarea asistenţei, precum şi forma-
a investiţiilor. rea şi promovarea imaginii ţării, aceste sarcini fiind în
2. Formarea unui cadru instituţional concret în competenţa mai multor instituţii de stat.
sarcina căruia s-ar încadra activităţi ce ţin de: 3. În sensul eficientizării investiţiilor devin im-
• generarea ideilor novatoare de afaceri şi iniţie- portante iniţiativele strategice de promovare a in-
rea unor proiecte investiţionale, la nivel na- ovării în sistemul economic. Deci, în acest sens, sem-
ţional şi regional, al căror obiectiv reprezintă nificativă pentru asigurarea condiţiilor dezvoltării
ideea majorării fluxului potenţial de investiţii de ansamblu a economiei, devine direcţionarea in-
străine directe. Aceste activităţi se axează pe vestiţiilor spre acele sectoare, considerate prioritare,
identificarea şi stabilirea contactului direct care prezintă perspective sporite de dezvoltare. Este
cu investitori potenţiali care manifestă inte- salutată promovarea investiţiilor în domeniul inovă-
res pentru iniţierea unor afaceri în anumite rii tehnologice, dezvoltării reţelelor şi tehnologiilor
sectoare ale economiei sau pentru participa- informaţionale şi a difuziei cunoştinţelor ştiinţifice.
rea la unele proiecte comune. Oportunităţile Deciziile cu privire la alocarea investiţiilor în inovaţii
72 de contactare a investitorilor, apărute prin în ramurile prioritare ale economiei naţionale necesi-
intermediul seminarelor şi forumurilor de tă a fi puse la baza selectării proiectelor inovaţionale
specialitate, prezentărilor şi expoziţiilor de cu perspective sporite de eficienţă economică, ba-
peste hotare, trebuie să rezulte în posibilităţi zate pe asemenea aspecte, ca: realizarea comercială
de negociere şi colaborare cu potenţialii in- a inovaţiei, orientarea spre dezvoltarea sau înnoirea
vestitori în scopul obţinerii angajamentului tehnologiilor de producere şi obţinerea unei valori
de investire; adăugate maxime, fapt care ar putea genera profituri
Finanţe — ◆
suplimentare şi, astfel, crea premise pentru creşterea investitorilor străini ca o parte componentă im-
economică. portantă în programul de dezvoltare economică
Acestea considerăm a fi doar câteva momen- şi pregătire a condiţiilor de integrare în Uniunea
te importante în crearea unei baze de atragere a Europeană.
Bibliografie:
1. Investors’ Guide “Republic of Moldova”, MEPO, 2005.
2. Инвесторам нужны гарантии а не стратегия// „Экономическое обозрение”. – 2006. – 15. 09.
– P. 8-9.
3. Moldova: Boosting FDI // www. moldova.org
Recenzent: prof. univ. dr. hab. R. Hîncu
PROBLEMELE ANALIZEI GESTIUNII FINANCIARE

ÎN CONDIŢIILE CONTEMPORANE
Conf. univ. dr. Tatiana CHIOSEA, ASEM

Financial accountancy information has great importance to both enterprise and external users.
Thus, it is necessary to achieve it’s authenticity and objectivity. This will help to provide investment
appeal of enterprise, solvency and market mechanisms’ utilization of financial funds’ attraction. So,
this is the urgency of the research theme.
Dările de seamă financiare reprezintă un sistem care se află în afara întreprinderii şi au nevoie
reglementat de indicatori financiari generali ce ca- de informaţie pentru adoptarea unor decizii in-
racterizează situaţia patrimonială şi financiară a între- vestiţionale şi a altor hotărâri economice.
prinderii şi rezultatele activităţii ei economice într-o Pentru fiecare categorie de utilizatori efectuarea
anumită perioadă de timp. Dările de seamă se întoc- unei analize detaliate a gestiunii financiare are o anu-
mesc pe calea calculării, grupării şi prelucrării specia- mită valoare, de exemplu:
le a datelor evidenţei contabile curente şi constituie - investitorilor le permite formarea unei opinii
stadiul final al acesteia. despre rezultatele operaţiilor de producţie şi
Analiza gestiunii financiare este un proces cu aju- starea financiară a societăţii pe acţiuni;
torul căruia se evaluează trecutul şi prezentul stării - creditorilor le permite determinarea sol-
financiare şi rezultatele activităţii unei întreprinderi. vabilităţii întreprinderii (adică prezenţa re-
Scopul principal al analizei financiare îl constituie de- surselor pentru achitarea creditelor şi plata
pistarea şi lichidarea la timp a neajunsurilor activităţii procentelor) şi, astfel, diminuarea riscului la
financiare şi găsirea rezervelor pentru ameliorarea si- acordarea creditului;
tuaţiei financiare şi a solvabilităţii întreprinderii. - furnizorilor le permite stabilirea existenţei re-
Informaţia financiară este necesară tuturor utili- surselor pentru plata livrărilor;
zatorilor, adică persoanelor fizice şi juridice cointere- - cumpărătorilor – determinarea viabilităţii în-
sate în primirea unei informaţii veridice despre între- treprinderii etc.
prindere pentru adoptarea unor decizii economice cu Efectuarea analizei economice este, de asemenea,
privire la aceasta. utilă pentru proprietarii şi managerii de întreprinderi,
În funcţie de gradul şi caracterul interesului finan- fiindcă:
ciar, utilizatorii dărilor de seamă se împart în două 1. În primul rând, se studiază amănunţit rezul-
grupe: tatele activităţii financiar-economice a în-
1) interni (proprietarii, managerii, acţionarii, per- treprinderii;
sonalul), care conduc întreprinderea la toate 2. În al doilea rând, se examinează cei mai im- 73
nivelurile şi utilizează informaţia de evidenţă portanţi indicatori financiari, se determină
în planificare, control, evaluarea unor operaţii influenţa factorilor asupra evidenţierii aba-
economice aparte şi a activităţii în întregime; terilor;
2) externi (investitorii, creditorii, furnizorii, cumpă- 3. În al treilea rând, se alcătuiesc pronosticuri
rătorii, organele fiscale şi de statistică, instituţii- privind creşterea viitoare a veniturilor între-
le ştiinţifice, bursele de fonduri şi mărfuri etc.), prinderii date:
◆— Finanţe
4. În al patrulea rând, cu ajutorul diferitelor me- Pot fi evidenţiaţi mai mulţi factori de bază care
tode aplicate în analiza financiară, se poate determină denaturarea situaţiei financiare reale la
determina atracţia investiţională a întreprin- studierea nemijlocită a gestiunii contabile:
derii investigate după indicii economici. 1. Evaluarea absolută a indicatorilor
Deciziile economice adoptate de utilizatorii Toţi indicii gestiunii contabile în mod natural sunt
gestiunii financiare necesită evaluarea capacităţii exprimaţi în unităţi absolute ale valutei naţionale,
companiei de a forma mijloace băneşti şi a echi- ceea ce principial caracterizează volumul, dar nu efi-
valentelor respective, precum şi opotunitatea şi cienţa activităţii întreprinderii. Prezentarea absolută
stabilitatea în crearea lor. Această capacitate, la a datelor îngreuiază esenţial efectuarea comparabi-
rândul său, se exprimă, de exemplu, în capacitatea lităţilor ramurale şi internaţionale, precum şi compa-
companiei de a plăti personalului, furnizorilor; de a rarea indicilor în diferite intervale de timp. Cercetarea
asigura plata procentelor, a stinge împrumuturile structurii activelor şi a obligaţiunilor, a raporturilor lor,
şi a realiza distribuirea între proprietarii săi. Utiliza- a eficienţei utilizării activelor, a optimalităţii structurii
torii pot estima mai bine această calitate a compa- capitalului de asemenea este dificilă fără folosirea, cel
niei de a crea mijloace băneşti şi echivalentele lor, puţin, a celor mai simple transformări aritmetice.
dacă ei dispun de informaţie focusată pe situaţia 2. Factorul de inflaţie
financiară, rezultatele activităţii şi schimbările în Orice economie de piaţă, într-o măsură oarecare,
starea financiară a companiei. este supusă proceselor inflaţioniste. Evident că cerce-
Situaţia financiară a companiei depinde de resur- tarea comparativă a indicatorilor de gestiune ce se re-
sele ei economice, structura financiară, lichiditate şi feră la diferite perioade şi, deci, se exprimă în unităţi
solvabilitate, precum şi de capacitatea de a se adapta ale unei capacităţi de cumpărare diferită va duce la
la schimbările mediului ambiant. Informaţia despre nişte concluzii nu prea adecvate. Deosebit de actual
resursele economice ale companiei şi capacitatea de este aceasta pentru economia R.Moldova, deoarece
a transforma aceste resurse în trecut este utilă pen- evaluările inflaţioniste de 10-15% anual denaturea-
tru pronosticarea capacităţii de a le reproduce şi în ză esenţial tabloul dinamicii financiare. Trebuie să
viitor. Informaţia privind structura financiară, de ase- menţionăm că există încercări de a nivela influenţa
menea, este necesară pentru pronosticarea nevoilor proceselor inflaţioniste asupra gestiunii pe calea in-
ulterioare în mijloace de împrumut şi a faptului cum troducerii unor mecanisme artificiale de corectare
viitoarele venituri şi fluxuri băneşti vor fi repartizate anuală; în particular, asemenea mecanisme sunt în-
între proprietarii companiei. Această informaţie, de scrise în documentele de reglementare naţională şi în
asemenea, este folositoare pentru evaluarea gradu- Standardele naţionale de gestiune financiară, dar în
lui de prosperitate a companiei în scopul de a obţine etapa dată de dezvoltare efectul de la implementarea
finanţare în perspectivă. Informaţia despre lichiditate lor este neînsemnat.¹
şi solvabilitate este necesară pentru pronosticarea 3. Evaluarea momentană a indicatorilor
posibilităţii companiei de a îndeplini la timp obliga- Indicatorii gestiunii financiare ce caracterizează
ţiunile ei financiare. prezenţa mijloacelor şi obligaţiunile întreprinderii
Informaţia despre rezultatele activităţii compa- constituie evaluări de moment, deoarece reflectă si-
niei, în particular despre veniturile ei, este necesară tuaţia la o oarecare dată a dării de seamă. Concomi-
pentru evaluarea potenţialelor schimbări în resurse- tent, indicatorii cercetaţi pot avea un dinamism esen-
le economice pe care, posibil, le va controla în viitor. ţial în datele dării de seamă şi nivelul indicatorului în
În acest context, o mare importanţă o au datele cu gestiune poate să se deosebească mult chiar de nive-
privire la flexibilitatea rezultatelor. Informaţia privind lul mediu în perioada dată. În plus, asupra gestiunii
rezultatele activităţii companiei este utilă pentru pro- influenţează şi unii factori psihologici, de exemplu,
nosticarea capacităţii de generare a fluxurilor finan- sindromul contabil al „anului de gestiune” – când la
ciare din contul bazei de resurse existente, precum şi data respectivă se străduie, cel puţin documental, să
din eficienţa atragerii resurselor suplimentare. se finalizeze comenzile curente şi să se treacă la pier-
Informaţia despre schimbările în starea financiară deri fondurile uzate, să se achite conform conturilor şi
a companiei serveşte la evaluarea activităţii investiţi- să se repartizeze mijloacele băneşti libere etc. Astfel,
onale, financiare şi operaţionale pe parcursul perioa- evaluarea momentană a indicatorilor poate denatura
dei de dare de seamă. Astfel de date asigură utilizato- esenţial în gestiune situaţia reală.
rilor baza pentru estimarea capacităţii companiei de 4. Evaluarea contabilă a indicatorilor
74 a genera venituri din capitalul alocat. Într-o anumită măsură, denaturarea gestiunii fi-
Dar obţinerea nemijlocită a datelor din gestiu- nanciare este inclusă deja în însuşi sistemul evidenţei
nea financiară se confruntă cu un şir întreg de pro- contabile adoptate. Oricum s-ar declara în standar-
bleme (restricţii de caracter obiectiv şi subiectiv), dele de evidenţă principiile evaluării de piaţă a indi-
care îngreuiază esenţial evaluarea adecvată a situ- catorilor, totuşi practica arată că abaterile evaluărilor
aţiei şi adoptarea, în acest temei, a unor decizii de
1
SNC 29 „Gestiunea financiară în condiţiile unei economii hipe-
conducere eficiente.
rinflaţioniste”
Finanţe — ◆
contabile de cele reale sunt destul de esenţiale. Ase- calcul, greşeli în periodizare, în evaluare, re-
menea devieri sunt condiţionate de următorii factori flectarea eronată sau incompletă a informa-
dominanţi: ţiei în formele de evidenţă) etc.
- evaluarea activelor poartă un caracter istoric, 7. Tendinţa spre „fărămiţarea” structurilor or-
ceea ce, în condiţiile preţurilor dinamic flexi- ganizaţionale
bile, uzurii morale rapide (în special, aceasta Această tendinţă este în special caracteristică
se referă la utilajul de performanţă înaltă), ale pentru economia de tranziţie cu înclinaţie spre secto-
schimbării generale a mediului de business, rul tenebru. Multe întreprinderi, mai ales complexele
poate avea o influenţă substanţială; industriale mari, după privatizare au suferit divizări
- preţul de vânzare al activelor (mai ales al în mai multe persoane juridice, formal de sine stătă-
celor uzate parţial) depinde mult de terme- toare, cu un sistem complicat de legături economice.
nele-limită de vânzare a lor, fiindcă savanţii Asemenea sisteme asociative, de obicei, se caracteri-
europeni evaluează valoarea de realizare a zează printr-o structură autonomă iraţională de pro-
stocurilor, în cazul unei vânzări urgente la cir- prietate, precum şi prin fluxuri financiare fluctuante,
ca 40% din evaluarea contabilă; mişcarea cărora în condiţii normale nu este argu-
- evaluarea de piaţă a obligaţiunilor contraa- mentată economic şi poartă mai degrabă caracterul
genţilor şi a alocărilor financiare într-o măsu- unor calcule corporative „interne”. Cercetarea gestiu-
ră însemnată este determinată de riscul lor, nii neconsolidate a membrilor unor astfel de asociaţii
posibilitatea nerambursării sau a amânării fără date şi metode speciale este destul de dificilă.
realizării; diferenţa evaluărilor contabile şi de 8. Complexitatea evaluării particularităţilor
piaţă aici destul de viu se manifestă în adre- ramurale
sarea la schemele cesiunii financiare, inclusiv La evaluarea nemijlocită a gestiunii contabile fără
la factoring; metode speciale e destul de dificil de evidenţiat, în
- un mare rol îl au metodele de recunoaştere şirul indicatorilor financiari, cotele determinate de
a veniturilor şi cheltuielilor incluse în politica specificul de ramură şi schimbările reale ale situaţiei
de evidenţă; în cazul unor condiţii anumite financiare. Totodată, situaţia financiară normală în ca-
aplicarea metodei de calcul poate denatura drul unei ramuri poate fi privită drept critic anormală
tabloul prezenţei şi obţinerii reale a mijloace- în alta, de exemplu, pentru întreprinderea de comerţ
lor băneşti de către întreprindere. ce lucrează după schemele „pentru realizare” e des-
5. Reputaţia de afaceri, puterea de monopol, tul de obişnuită situaţia în care activele curente sunt
brevetele aproape după mărime de pasivele curente; pentru
În sistemul existent al evidenţei contabile, prac- întreprinderea industrială însă, acest indiciu poate fi
tic, nu-şi găsesc reflectare evaluările financiare ale examinat deja ca simptom al unui inevitabil faliment.
factorilor calitativi, care, de altfel, pot apărea chiar 9. Complexitatea interpretării directe a ges-
în calitate de determinative ale formării preţurilor la tiunii
vânzarea întreprinderii în întregime sau parţial. Repu- Chiar în cazul prezenţei unei gestiuni complete
taţia de afaceri căpătată de companie, popularitatea şi veridice, interpretarea ei prin categoriile „favora-
mărcilor ei comerciale, nivelul de promovare a măr- bil-nefavorabil”, „dezvoltare-diminuare”, determina-
furilor, situaţia întreprinderii în ramură, posedarea rea „locurilor înguste” şi a măsurilor concrete pentru
unor elaborări şi tehnologii unice etc. sunt nişte fac- ameliorarea situaţiei necesită un ansamblu de criterii
tori care, desigur, pot fi evaluaţi în expresie băneas- şi metodici formaliste fără de care realizarea acesteia,
că, însă ignorarea lor poate duce la erori importante practic, este imposibilă.
chiar de caracter strategic. 10. Factorul de pronosticare
6. Camuflarea gestiunii Una dintre sarcinile de bază ale studierii gestiu-
Atât în întreprinderile din ţară, cât şi în companii, alături de interpretare, o constituie pronosticarea
niile din statele economic dezvoltate datele dărilor situaţiei financiare, care, de asemenea, necesită apli-
de seamă pot fi supuse unor denaturări subiective de carea unor metode şi proceduri speciale.
diferite tipuri. Denaturările gestiunii financiare sub in- Imperfecţiunea abordărilor existente în procesul
fluenţa factorului uman pot fi clasificate astfel: formării gestiunii financiare se menţionează direct în
- după gradul de influenţă asupra veridicităţii p.9 al Bazelor conceptuale de pregătire şi prezentare a
(esenţiale şi neesenţiale); dărilor de seamă financiare: „Gestiunea financiară nu
- după caracterul apariţiei (neanticipate şi anti- asigură toată informaţia care poate fi necesară uti- 75
cipate); lizatorilor pentru adoptarea deciziilor economice,
- după obiectul de atentare (băneşti şi mate- deoarece ea, în principal, reflectă rezultatele financia-
riale); re ale evenimentelor trecute şi nu neapărat conţine
- după modul de reflectare în evidenţa conta- informaţie nefinanciară”. Astfel, studierea nemijlocită
bilă (evidenţa incompletă a factorilor vieţii şi analiza gestiunii financiare prezintă o procedură
economice, neargumentarea înscrierilor de euristică destul de complicată şi pentru o corecţie efi-
◆— Finanţe
cientă a informaţiei de evidenţă şi luarea hotărârilor 5) analiza gestiunii financiare se complică din
de conducere adecvate este necesară aplicarea unor cauza lipsei unei baze normative adecvate şi a
metode financiar-analitice speciale. indicatorilor medii de ramură accesibili, adică
De aceea, pentru majorarea exactităţii şi veridicită- în condiţiile autohtone baza documentelor
ţii gestiunii financiare şi a rezultatelor analizei ei, sunt normative privind evaluarea situaţiei finan-
necesare: ciare este încă insuficient dezvoltată, accesul
1) utilizarea metodelor transformaţionale care la normativele ramurale medii pentru între-
se aplică în etapa proanalitică a analizei ges- prinderi separate deseori este limitat. De ace-
tiunii în scopul formulării unei baze adecvate ea, este necesară utilizarea experienţei ţărilor
a datelor şi pregătirii acesteia pentru pro- de peste hotare, unde se formează agenţii de
cedurile de evaluare ulterioare. În această rating ce publică astfel de indicatori (de exem-
etapă se evaluează veridicitatea gestiunii plu, agenţiile de rating de tipul „Dan end
prezentate, calitatea evidenţei contabile; se Brendstrit”) care, la rândul său, poate contribui
studiază gradul de corespundere a evaluării la transparenţa indicilor gestiunii financiare.
băneşti a activelor şi obligaţiunilor la mărimi- De asemenea, trebuie să menţionăm că Republica
le lor de piaţă reale, de pe poziţii calitative se Moldova este interesată în creşterea atenţiei din par-
evaluează sfera nematerială a întreprinderii: tea investitorilor şi antreprenorilor străini, de aceea e
reputaţia de afaceri, relaţiile economice sta- necesară tendinţa spre transparenţă, complexitatea şi
bilite, nivelul de pregătire şi organizare a ma- veridicitatea gestiunii, precum şi spre operativitatea
nagementului, fluctuaţia şi profesionalismul de prezentare a ei, ceea ce influenţează asupra gra-
cadrelor, perspectivele de dezvoltare a ramu- dului de încredere a clienţilor. În etapa contemporană
rii şi a pieţelor-ţintă ale întreprinderii, stadiile aceasta poate fi atins, de exemplu, prin utilizarea Inter-
ciclului de viaţă al mărfurilor principale ale netului. Obţinerea informaţiei financiare prin interme-
întreprinderii etc. Asemenea proceduri pot fi diul Internetului, după cum arată experienţa de peste
efectuate odată cu utilizarea metodelor ana- hotare, beneficiază de cerere din partea investitorilor,
lizei SWOT, construirea matricei priorităţilor creditorilor şi a altor utilizatori. Vorba e că ei pot folosi
comparative concurenţiale ale întreprinderii în scopurile lor concrete secţiuni separate ale gestiunii,
şi a domeniilor problematice locale; care îi interesează doar pe dânşii, sub aspectul unei in-
2) realizarea corecţiei gestiunii financiare, alcă- formaţii concentrate şi să efectueze analiza dărilor de
tuirea evaluării administrative a indicatorilor seamă corporative electronice pe o bază mai eficientă
(de exemplu, balanţa administrativă şi darea şi actuală, precum şi să obţină informaţia pe care o pre-
de seamă despre rezultatele financiare) con- feră. În plus, făcând informaţia accesibilă pe web-saitu-
comitent cu apropierea indicilor financiari de rile corporative, investitorii care percep gestiunea pot
evaluarea reală de piaţă; permanent, în regimul unui timp real, obţine informaţia
3) nivelarea influenţei proceselor inflaţioniste dorită. Adică, dacă în Moldova informaţia financiară a
asupra compatibilităţii gestiunii diferitelor fiecărei întreprinderi va fi publicată pe saiturile acestor
perioade şi regiuni. În acest scop pot fi utili- întreprinderi, aceasta va face sistemul evidenţei des-
zaţi astfel de indicatori ai dinamicii macroe- chis şi comod şi va contribui, la rândul său, la atragerea
conomice, calculaţi de Ministerul Economiei investitorilor, creditorilor şi altor utilizatori străini.
şi Comerţului şi Biroul Naţional de Statistică În baza celor expuse mai sus, trebuie să menţio-
ale RM, precum „deflatorul PIB”, „indicele năm că informaţia financiară a gestiunii are o impor-
preţurilor de consum”, „indicele preţurilor tanţă foarte mare atât pentru întreprinderea însăşi,
producţiei industriale” etc.; cât şi pentru utilizatorii externi care urmăresc intere-
4) pentru evaluarea eficienţei comparative a ac- se specifice. Deci, atunci e necesar să obţinem ca ea
tivităţii partenerilor de peste hotare gestiu- să fie veridică şi obiectivă. Aceasta, la rândul său, va
nea financiară poate fi calculată în unităţi de contribui la asigurarea atractivităţii investiţionale a
cost ale valutelor străine. Cele mai răspândite întreprinderii, a capacităţii de creditare şi a utilizării
valute pentru o asemenea evaluare le consti- de către întreprindere a mecanismelor de piaţă pen-
tuie dolarul SUA şi euro; tru atragerea mijloacelor financiare.
Recenzent: conf. univ. dr. C. Tiuricov

76
Finanţe — ◆
iNCERTITUDINEA ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ DE PIAŢĂ

ŞI PRINCIPALELE EI MANIFESTĂRI
Lect. sup. dr. Stela Donos, ASEM
La situation du monde contemporain est caractérisée par la complexité, l’incertitude et le chan-
gement rapide Le niveaux de l’incertitude se réduisent lorsque les risques sont acceptables dans la
société. Le problème consiste dans le fait d’apprendre comment faire face aux risques et, respective-
ment de vivre mieux.
Pe parcursul întregii istorii economice a revoluţiei economisit, ceea ce ar putea avea efectul benefic de a
industriale, riscul şi incertitudinea au fost ignorate de absorbi şomajul şi de a evita deflaţia cu condiţia, des-
către învăţaţi. Primul studiu sistematic care a acordat igur, să existe o elasticitate suficientă a ofertei.
o atenţie timidă, deşi serioasă, riscului şi incertitudinii Teoriile economice neoclasice curente bazate
a fost acela elaborat de către Frank Knight în cursul pe cerere o consideră pe aceasta ca dând indicaţii
anilor ’20. Ipotezele cu privire la incertitudine sunt va- economiei cum să acţioneze şi acţionând astfel ofe-
riate, de la ocolirea acesteia, la admiterea cu drepturi ră dovada măsurii în care o filosofie eminamente
depline în problematica economiei de piaţă. deterministă este de natură să pătrundă în ştiinţele
Teoria economică s-a dezvoltat timp de peste un sociale, în general, şi în ştiinţa economică, în particu-
secol în baza cadrului noţiunii „statice” de timp/spa- lar. În contrast, chiar dacă un proces de selecţie poate
ţiu, care merge mână în mână cu prezumţia certitudi- oferi unele indicii şi informaţii cu privire la operarea
nii ce mai domină şi astăzi gândirea. sa în viitor, asemenea indicii vor rămâne în practică
Noţiunea de incertitudine, însă, a început să facă întotdeauna o ipoteză care poate fi verificată sub as-
unele incursiuni importante în gândirea economică. pect empiric doar mai târziu, prin fapte. Dar, în acelaşi
O schimbare majoră va surveni odată cu adaptarea timp, o zonă de incertitudine va persista întotdeauna
teoriei economice la noţiunile de dimensiuni reale din cauza imposibilităţii fundamentale de a progno-
de timp/spaţiu, care implică luarea în considerare a za un mediu ambiant pe deplin previzibil atunci când
duratei reale. timpul real, evoluţia şi dinamica sunt acceptate ca
Incertitudinea din modelul clasic, din care îşi va atribute ale vieţii reale.
trage rădăcinile incertitudinea eterodoxă, măsoară Trebuie subliniat din nou faptul că, în prezent,
riscurile de a ajunge la rezultatul scontat în raport cu ne aflăm într-o situaţie dinamică, în care teoria eco-
cheltuiala iniţială. Aceste riscuri sunt mai mici, deoa- nomică a echilibrului static nu ne poate ajuta în solu-
rece corectarea rezultatelor şi recentrarea gravitaţio- ţionarea problemelor majore cu care ne confruntăm.
nală a acţiunii uşurează intrarea în starea de echilibru. Ipoteza noastră vizează o situaţie în care teoriile echi-
„Mâna invizibilă” realocă resursele, dar acest lucru se librului economic sunt mult prea incomplete pentru
face după expirarea perioadei de producţie şi obţine- a fi în mod real eficiente; ca atare, ele ar trebui ajus-
rea veniturilor. tate pentru a încorpora mai multe probleme şi mai
Progresul real în planul teoriei economice şi al puţine ipoteze incomplete. Aceasta exclude posibi-
aplicării sale practice după anii ’30 se datorează teo- litatea unei simple întoarceri la gândirea economică
riei keynesiste. Keynes şi-a fundamentat bine cunos- mai veche, care pune accentul pe importanţa ofertei.
cuta teorie economică pe managementul cererii. Dimensiunile de timp conferă funcţiei producţiei o
Aceasta din urmă era chemată să stimuleze cea mai semnificaţie mult mai largă decât i-a conferit teoria
propice utilizare a tuturor resurselor şi avea, în spe- economică clasică, subliniind rolul complementar
cial, ca obiectiv eliminarea şomajului. esenţial al cererii. Teoria „dezechilibrului” presupune
Cererea poate fi sporită prin intervenţia statului, o înţelegere în profunzime, corespunzătoare deopo-
prin investirea de bani în noi activităţi şi, astfel, prin trivă cererii şi ofertei, şi la diferite niveluri.
distribuirea salariilor şi a puterii de cumpărare atâta O altă formă de incertitudine, cea eterodoxă,
timp cât economia nu se află într-o stare inflaţionis- consfinţeşte îndoiala agenţilor economici cu privire
tă. John M. Keynes are meritul de a fi definit această la şansele încasării unui venit la nivelul aşteptărilor,
situaţie alături de măsurile de intervenţie de natură cel puţin egal cu cheltuiala iniţială. Autorii postkey- 77
să compenseze cantitatea de bani care era scoasă din nesişti utilizează noţiunea de incertitudine radicală
circuitul economic pentru achiziţionarea bunurilor pentru a caracteriza o economie de piaţă în care sunt
disponibile. prezente separarea decizională a agenţilor economici
În timp ce Adam Smith a explicat faptul că eco- şi decalajul dintre adaptarea individuală a deciziilor şi
nomisirea banilor este o virtute, John M. Keynes a validarea lor socială.
adăugat o nouă dimensiune acestei virtuţi: aceea Situaţia din lumea contemporană este caracte-
de a cheltui, în unele cazuri, chiar mai mult decât s-a rizată prin complexitate, incertitudine şi schimbare
◆— Finanţe
rapidă. Politicile, structurile instituţionale şi gândirea În întreaga lume, cărţi provenind din diferite ori-
tradiţională reuşesc să facă faţă cu tot mai mare difi- zonturi încep să transmită acelaşi mesaj: acceptarea
cultate acestei situaţii. Este important ca liderii socie- noţiunii de incertitudine, de dezechilibru, de timp
tăţii, fie la nivelul guvernării, al economiei, industriei real considerat în durata sa, şi nu ca imperfecţiuni ale
sau învăţământului, să ajungă să înţeleagă mai pro- cunoaşterii noastre ştiinţifice, indiferent de domeniu,
fund conceptul de incertitudine şi, în cadrul acestuia, dar ca trăsături fundamentale ale dinamicii vieţii şi ale
acela de risc. evoluţiei.
Viaţa însăşi este bazată pe incertitudine. Riscul şi În viziunea economistului nord-american Gal-
incertitudinea caracterizează viaţa nu în virtutea în- braith, incertitudinea se manifestă sub forma unor
tâmplării, ci ca o condiţie chiar şi numai în virtutea dezechilibre economice, cum ar fi recesiunea, inflaţia,
faptului că viaţa este timp real, iar riscul şi incertitudi- şomajul etc., cea mai importantă fiind însă inflaţia. „Mi-
nea sunt atributele sale. am petrecut cei mai importanţi ani din viaţă ocupându-
Riscul reprezintă posibilitatea de obţinere a re- mă de inflaţie”1. Astfel, dacă acceptăm existenţa dez-
zultatelor favorabile sau nefavorabile într-o acţiune echilibrului şi faptul că fiecare judecată este în cel mai
viitoare exprimată în termeni probabilistici. Potrivit bun caz expresia unei probabilităţi, atunci acceptarea
altor opinii, riscul constituie „... un eveniment viitor şi şi managementul incertitudinii devin problema-cheie.
probabil, a cărui producere ar putea provoca anumite Orio Giarini, însă, descrie incertitudinea ca „suma
pierderi”: uneori factorii care ar conduce la pierderi tuturor pericolelor potenţiale din jurul nostru, perce-
pot fi prevăzuţi cu anticipaţie, alteori riscul este im- pute sau nu”. Oamenii reacţionează faţă de perico-
previzibil, fiind determinat de situaţii fortuite. lele pe care le percep şi faţă de care se pot raporta.
Incertitudinea, însă, este situaţia în care pro- Dar incertitudinea rezultă şi din riscuri nepercepute,
babilitatea producerii unui eveniment nu este de- iar în acest caz lucrurile se complică. Fiecare acţiune
loc cunoscută. întreprinsă de cineva conţine riscuri necunoscute şi
Postkeynesiştii subliniază diferenţa dintre incer- astfel nepercepute de majoritatea celorlalţi oameni
titudine şi risc şi se ocupă de aşteptările decidenţilor până în momentul în care se produce neaşteptatul.
economici într-o lume unde există ceea ce Shackle a Nivelurile incertitudinii se reduc atunci când ris-
numit „experimente cruciale”, adică într-o lume care curile sunt „acceptabile” în societate. Prea multă in-
nu se află într-o stare de control statistic, deci una certitudine, însă, conduce la incapacitate şi tocmai de
unde legile probabilităţii matematice nu sunt aplica- aceea, ori de câte ori este posibil, originea sa trebuie
te. Într-o astfel de lume decidenţii recunosc că greşe- înţeleasă. Dar, în final, problema constă în cum să
lile şi dezamăgirile sunt părţi componente ale condi- trăim mai bine, respectiv, în a învăţa cum să facem
ţiei umane. faţă mai bine riscurilor.
Bibliografie:
1. Stephen Dunn „The Origins of the Galbraithian System: J.K.Galbraith in Conversation with Stephen Dunn”,
Staffordshire University, Leeds University Business School and the Department of Health, Whitehall;
June 22, 2001
2. Orio Giarini, Walter R.Stanhel “Limitele certitudinii”, EDIMPRESS-CAMRO, Bucureşti, 1996
3. Douglas Greenwald “Encyclopedia of Economics”, McGraw-Hill Book Company, 1982
4. “The MIT Dictionary of Modern Economics”, Fourth Edition, Edited by David W. Pearce, The MIT Press,
Cambridge, Massachusetts, 1992
Recenzent: prof. univ. dr. hab. R. Hîncu
78
1
Cit. după St. Dunn “The Origins of the Galbraithian System:
J.K.Galbraith in Conversation with Stephen Dunn”, Staffordshire
University, Leeds University Business School and the Department
of Health, Whitehall; June 22, 2001, pag. 19
Finanţe — ◆
CERCETAREA RELAŢIEI DINTRE INFLAŢIE ŞI CREŞTEREa

ECONOMICĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Drd. Radu Cuhal,USM
At the moment, it’s wide spreaded the concept of negative influence of inflation on îong term
economic growth. In this context, it is crucial to understand the relationship between inflation and
economic growth in the Moldova Republic for determining its “tur ning point”, i.e. the threshold level
on which this relationship changes its polarity.
Fluctuaţiile puternice de preţuri înregistrate la scăzut al inflaţiei. Dar cât de scăzut trebuie să fie
nivel mondial în ultima perioadă au demonstrat fap- acest nivel: 10.0 la sută, 5.0 la sută sau chiar 0.0 la
tul că este necesară o reorientare a politicii autorită- sută? Vorbind mai general, apare întrebarea: la ce
ţilor economice îndreptată spre asigurarea stabilită- nivel al inflaţiei relaţia dintre inflaţie şi creştere econo-
ţii preţurilor în scopul restabilirii echilibrului econo- mică devine negativă?
mic general şi asigurării unui anumit nivel al creşterii Aceste întrebări au fost pe larg examinate în ca-
economice. În acest sens, A. Marshall şi R. Swanson drul unor cercetări empirice recente, care s-au con-
(1974) afirmau că „stabilitatea nivelului preţurilor re- centrat în mod special asupra ideii că relaţia dintre
prezintă un obiectiv principal al politicii de stabilizare inflaţie şi creştere economică pe termen lung nu este
economică, deoarece instabilitatea nivelului preţuri- lineară, adică la un nivel scăzut al inflaţiei relaţia poa-
lor, manifestată, în principal, sub forma inflaţiei, poate te fi pozitivă sau imposibilă, dar la un nivel înalt relaţia
avea efecte întinse şi adverse în economie. Latura ne- devine negativă. Dacă o atare relaţie nelineară există,
favorabilă a efectelor, pornind de la creşterea inflaţiei, atunci, în principiu, va fi posibil de calculat punctul de
include o reducere a eficienţei economice, o distorsiune inflexiune, adică pragul la care semnul relaţiei dintre
inechitabilă şi capricioasă în ceea ce priveşte repartiţia aceste două variabile se va schimba.
veniturilor şi o înrăutăţire a poziţiei balanţei interna- Posibilitatea existenţei acestei relaţii nelineare
ţionale de plăţi”. [1] dintre inflaţie şi creştere economică a fost pentru pri-
În prezent, este, în general, acceptată ideea că ma dată identificată de I. Fischer în 1993 [3], care, în
inflaţia exercită o influenţă negativă asupra creşterii urma studiilor efectuate, a determinat existenta unei
economice pe termen mediu şi lung, deoarece ea relaţii pozitive, la un nivel scăzut al inflaţiei, şi negative
împiedică alocarea eficientă a resurselor prin ascun- odată cu creşterea inflaţiei (această legătură devine
derea rolului semnalizator al modificării relative a tot mai slabă odată cu creşterea nivelului inflaţiei).
preţurilor, care este un criteriu important în procesul Sarel (1996) a examinat existenţa unei rupturi
de luare a deciziilor economice eficiente. Este una- structurale în relaţia dintre inflaţie şi creşterea eco-
nim acceptat faptul că o inflaţie ridicată este însoţită nomică şi a găsit dovezi semnificative ale existenţei
în permanenţă de o ofertă excedentară de monedă, acesteia la un nivel anual al inflaţiei de 8.0 la sută.
care să acopere creşterea susţinută a nivelului ge- Sub acest nivel, inflaţia nu exercită o influenţă sem-
neral al preţurilor. În lucrarea „Teorii ale inflaţiei” H. nificativă asupra creşterii economice sau chiar poate
Frisch afirma că „Friedman a făcut cunoscută definiţia manifesta un efect puţin pozitiv. Pentru rata inflaţiei
cauzală de tip monetarist: „Inflaţia este pretutindeni şi mai mare de 8.0 la sută, efectul este negativ, iar din
întotdeauna un fenomen monetar ... şi poate fi determi- punct de vedere statistic este important. Ignorând
nată de o creştere mai rapidă a unei cantităţi de bani existenţa acestui prag, anulăm efectul inflaţiei. Eco-
decât a producţiei”. A fost pe larg argumentat faptul nomiştii Ghosh şi Philips (1998) au determinat un
că ceea ce influenţează procesul de alocare eficientă prag de influenţă cu mult mai mic (2.5 la sută) de
a resurselor nu este atât nivelul inflaţiei, cât variaţia ei. creştere a ratei inflaţiei. Ei, de asemenea, au determi-
Totuşi, în măsura în care variaţia inflaţiei este corelată nat că inflaţia este cel mai important indicator statis-
cu nivelul ei, acesta din urmă afectează, deci, aloca- tic al creşterii economice.
rea resurselor. În pofida faptului că teoria sugerează Christoffersen şi Dozle (1998) au estimat nivelul
faptul că variaţia inflaţiei trebuie să afecteze creşterea pragului inflaţiei de 13.0 la sută pentru economiile în
economică mai mult decât nivelul inflaţiei, studiile tranziţie. Potrivit cercetărilor Iui R. Barro [4, 5], o rată 79
empirice arată un rezultat invers. Legătura dintre in- anuală a inflaţiei de 10.0 la sută reduce rata reală de
flaţia joasă şi creşterea economică înaltă a fost pe larg creştere a PIB pe locuitor cu 0.2-0.3 la sută pe an şi
analizată de I. Fischer în cercetările sale pentru ţările diminuează cu 0.4 până la 0.6 la sută ponderea in-
cu economie în tranziţie. vestiţiilor în PIB. Pe termen mediu (5-10 ani), aceasta
Dacă se afirmă că inflaţia este un fenomen ce înseamnă o reducere cu 2.0 la sută până la 3.0 la sută
dăunează creşterii economice, atunci rezultă că a PIB, iar pe un interval de 30 de ani, reducerea PIB
autorităţile monetare trebuie să tindă spre un nivel pe locuitor atinge nivelul de 4.0 la sută până la 7.0
◆— Finanţe
la sută. Bruno şi Easterly (1998) au dovedit existenţa intern brut real şi rata inflaţiei pentru perioada 1991-
unei corelaţii mai slabe între aceste două fenomene. 2005 (tab.l) a scos la iveală următoarele concluzii:
Ei susţineau că relaţia negativă dintre inflaţie şi creş-
tere este, de obicei, prezentă în regresiile de pretu- Tabelul 1
tindeni şi există numai acolo unde datele sunt de în- Evoluţia PIB real (în %) şi IPC pentru
altă frecvenţă şi cu observaţii extreme ale inflaţiei. Ei anii 1991-2005
au determinat inexistenţa corelaţiei încrucişate între PIB IPC
mediile ratei creşterii economice pe termen lung şi a
1991 82.5 2.514
inflaţiei, dar de asemenea au descoperit efectul ne-
gativ pe care inflaţia îl exercită asupra creşterii econo- 1992 71.0 28.06
mice pentru rate ce depăşesc 40.0 la sută. 1993 98.8 17.70
La examinarea caracterului relaţiei dintre inflaţie şi
creşterea economică atenţia analiştilor se concentrează 1994 69.1 2.046
asupra găsirii răspunsului la următoarele întrebări: 1995 98.6 1.236
• Există, oare, din punct de vedere statistic un
1996 94.1 1.151
prag semnificativ al nivelului inflaţiei peste
care inflaţia afectează creşterea în mod dife- 1997 101.6 1.111
rit decât la rate scăzute?
1998 93.5 1.182
• Este, oare, efectul pragului similar atât în
ţările în curs de dezvoltare, cât şi cele indu- 1999 96.6 1.438
striale? 2000 102.1 1.185
• Cât de adecvată este afirmaţia că relaţia ne-
gativă dintre inflaţie şi creşterea economică 2001 106.1 1.064
există doar în cazul unei rate înalte a inflaţiei 2002 107.8 1.044
şi pentru date cu frecvenţe înalte?
2003 106.6 1.158
Întrebările respective sunt examinate folosind
noi metode econometrice destinate estimării pragu- 2004 107.3 1.125
lui inflaţiei. Există două posibilităţi econometrice spe- 2005 107.2 1.100
cifice legate de estimarea şi deducţia modelelor prin
efectul pragului de inflaţie. Sursa: Buletin statistic de preţuri. BNS. Ianuarie 1994-
Nici Sarel [6], nici Ghosh şi Philips [7] totuşi n-au decembrie2005
găsit dovezi pentru efectul pragului. De fapt, dinco-
lo de „nodul” scăzut al inflaţiei, relaţia negativă este 1. Legătura statistică dintre inflaţie şi PIB real
mai mult nesigură şi convexă, dar uşor simplificată este instabilă în timp. Analiza intensităţii le-
printr-o funcţie logaritmică, astfel încât cea mai mare găturii inflaţiei cu un lag temporar (de două,
pierdere marginală în nivelul creşterii are loc în tim- trei trimestre şi un an) asupra PIB real nu ates-
pul ratelor scăzute ale inflaţiei. Modelul linear, în care tă existenţa acesteia.
un punct procentual de creştere a ratei inflaţiei are 2. Corelaţia (intensitatea legăturii statistice) din-
acelaşi efect, indiferent dacă rata iniţială a inflaţiei tre inflaţie şi PIB real pentru anii 1991-2005
este de 10.0 la sută sau 100 la sută, pare a fi incredibil. poate fi divizată în două perioade, şi anume:
Modelul logaritmic, dimpotrivă [8], susţine că dubla- a) perioada 1991-1999 - perioadă în care nu
rea ratei iniţiale a inflaţiei are acelaşi efect. Rezultatele se atestă existenţa unei corelaţii dintre aceşti
sugerează că relaţia inflaţie –creştere economică sea- indicatori (corelaţia încadrându-se în limite-
mănă mai puţin cu căderea în prăpastie şi mai mult cu le 30.1-56.4 la sută); b) perioada 2000-2005
mersul pe un teren lunecos. – când legătura dintre aceşti doi indicatori
În cazul unei inflaţii iniţiale scăzute creşterea pro- este foarte puternică (corelaţia pentru aceas-
dusului intern brut se măreşte până ajunge la punc- tă perioadă constituind 91.7 la sută).
tul „nod”, însă odată cu creşterea inflaţiei majorarea 3. Pe parcursul perioadei 2000-2005 legătura
PIB-ului scade rapid, astfel multe ţări, în special cele dintre aceşti indicatori este invers propor-
cu economie în dezvoltare, alunecă într-o inflaţie în- ţională, adică odată cu diminuarea ritmului
altă şi o creştere economică redusă, situaţie din care de creştere a inflaţiei – ritmul creşterii pro-
80 este dificil de ieşit. Ca rezultat al studiilor şi cercetări- dusului intern brut real creşte şi viceversa (v.
lor efectuate s-a constatat că pentru fiecare dublare a figura 1), atunci când ritmul creşterii inflaţiei
ratei inflaţiei sub „nod” se poate asigura aproximativ sporeşte – ritmul creşterii produsului intern
o doime de punct procentual al creşterii economice brut real scade.
pe cap de locuitor. 4. Inexistenţa corelaţiei dintre aceşti indicato-
Referindu-ne la Republica Moldova, analiza pri- ri pe parcursul anilor 1991-1999, precum şi
vind existenţa unei relaţii între dinamica produsului apariţia ei în perioada 2000-2005, ne permite
Finanţe — ◆
să lansăm ipoteza că relaţia statistică dintre majoritatea cercetărilor recente şi curente pe
inflaţie şi creşterea economică depinde, în această temă încearcă să fixeze mai precis lo-
mare măsură, de o multitudine de factori, calizarea „nodului scăzut” al inflaţiei şi dacă
cum ar fi: activitatea fiscală, secetele, dimi- efectele estimate ale inflaţiei depind de creş-
nuarea populaţiei, erodarea capitalului fizic tere, inter alia, de stadiul dezvoltării econo-
şi uman etc. În general, obţinerea unui nivel mice, gradul mobilităţii capitalului, structura
scăzut al inflaţiei este o parte din reforme şi economiei sau regimul ratei de schimb.
Figura 1. Dinamica PIB real şi IPC pentru perioada 1994-2005

Figura
Sursa: Elaborată de 1. Dinamica PIB real úi IPC pentru perioada 1994-2005
către autor
5. Modelarea econometrică a legăturii dintre lizând diferite ecuaţii simple, precum şi sis-
Sursa: şiElaborată
inflaţie creştereadeeconomică
către autornu a depis- teme de ecuaţii, în special ecuaţii şi modele
tat o dependenţă lineară sau nelineară a lineare, nelineare, vectoriale, cu lag distri-
acestora. buit, simultane, precum şi stohastice de
5. Modelarea econometrică a legăturii
6. Cercetările efectuate prin metode econo-
dintre inflaĠie úi creúterea economică nu a depistat
tip ARMA, ARIMA, ARCH etc. nu au atestat
o
dependenĠă
metricelineară saulegătura
privind nelinearădea acestora.
cauzalitate existenţa punctului de inflexiune pentru
dintre inflaţie şi creşterea economică, uti- Republica Moldova.
6. Cercetările efectuate prin metode econometrice privind legătura de cauzalitate dintre
Bibliografie:
inflaĠie úi creúterea economică, utilizând diferite ecuaĠii simple, precum úi sisteme de ecuaĠii, în
1. Marshall R., Swanson R.,1974, The moneţary process: Essentials of money and banking. Hanghton Miffîn
special ecuaĠiiBoston,
Company úi modele
p. 417.lineare, nelineare, vectoriale, cu lag distribuit, simultane, precum úi
2. Frisch H., 1997, Teorii ale inflaţiei, Central European University Press, 1997, traducere, Editura Sedona,
stohastice de tip ARMA, ARIMA, ARCH etc. nu au atestat existenĠa punctului de inflexiune
Timişoara.
3. Fischer I., 1993, The Role of Macroeconomic Factors in Growth. Journal of Moneţary Economics, Decem-
pentruber,
Republica Moldova.
1993, p.485-512.
4. Barro R., 1991, Inflation and Economic Growth, Bank Quarterly Bulletin, Volume 35, number 2, May
1991.
5. Barro R., Xavier Sala-i-Martin, 1995, Economic Bibliografie:
Growth, New York McGraw-Hill, 46-57 pp.
6. Sarel D., 1991, Innovation and Growth in the Global Economy, Cambridge MA, MIT Press, 172-174 pp.
1. 7. Marshall
Ghosh A.,R., Swanson
Philips P., 1979, R.,1974, The moneĠary
Issues in Assessing process:
the Contribution Essentials
of Research of money toand
and Development banking.
Producti-
vity Growth, Bell Journal of Economics, Volume 10, number 1, 92-116 pp.
Hanghton Miffîn Company Boston, p. 417.
8. Aghion P., Howitt P., 1992, A Model of Growth through Creative Destruction, Econometrică, Volume 60,
2. Frisch
number H., 1997, Teorii
2 (March), 323-351alepp. inflaĠiei, Central European University Press, 1997, traducere,
81
Editura Sedona, Timiúoara. Recenzent: prof. univ. dr. M. Patraş
3. Fischer I., 1993, The Role of Macroeconomic Factors in Growth. Journal of MoneĠary
Economics, December, 1993, p.485-512.
4. Barro R., 1991, Inflation and Economic Growth, Bank Quarterly Bulletin, Volume 35,
number 2, May 1991.
5. Barro R., Xavier Sala-i-Martin, 1995, Economic Growth, New York McGraw-Hill, 46-57 pp.
6. Sarel D., 1991, Innovation and Growth in the Global Economy, Cambridge MA, MIT
◆— Contabilitate
CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII

MANAGERIALE ÎN FIRMELE DIN ROMÂNIA ÎN CONFORMITATE
CU DIRECTIVELE COMUNITĂŢII ECONOMICE EUROPENE
Prof. univ. dr. Mariana Man;

Prep. univ. ec. Ana Stanciu,
Universitatea din Petroşani, România
L’ouvrage présente le mode d’organisation et de conduite de la comptabilité managériale
dans les entreprises de Roumanie par l’intermédiaire de la nouvelle réforme comptable inspirée et
soutenue d’une série de coordonnées essentielles des systèmes nationaux de comptabilités opération-
nels dans les économies de marché développés.
1. Introducere contabilitate generală), iar informaţiile confidenţiale
Tranziţia României spre economia de piaţă a im- utilizate numai de conducerea firmei sunt produsul
pus o reformă contabilă inspirată şi susţinută de o se- contabilităţii manageriale (denumită şi contabilitate
rie de coordonate esenţiale ale sistemelor naţionale de gestiune).
de contabilitate operante în economiile de piaţă dez- Dualismul contabil se manifestă într-o formă
voltate, axată pe următoarele „valori” contabile: tranşantă în ţările Europei comunitare şi într-o formă
a) Recursul la principii şi convenţii contabile ge- mai temperată în sistemele contabile anglo-saxone.
neral admise, cum ar fi: continuitatea activi- Contabilitatea financiară este obligatorie, fiind pu-
tăţii; permanenţa metodelor; prudenţa; inde- ternic influenţată de legislaţia economică şi fiscală,
pendenţa exerciţiului; evaluarea separată a în timp ce contabilitatea mangerială nu este supusă
elementelor de activ şi pasiv; intangibilitatea unei normări stricte, dar este un instrument absolut
bilanţului de deschidere etc.; necesar conducerii firmelor, în special cele mari şi
b) Recursul la informaţia contabilă relevantă foarte mari.
şi pertinentă cu privire la poziţia financiară, 2. Aspecte privind prevederile legale cu refe-
performanţele şi modificările în poziţia finan- rire la contabilitatea managerială
ciară a întreprinderii prezentată în situaţiile Legea Contabilităţii din România (nr. 82/1991),
financiare ale acesteia; modificată şi republicată ulterior, prin conţinutul său
c) Recursul la dualismul contabil tranşant între are în vedere întregul sistem contabil al firmelor, şi
contabilitatea financiară şi contabilitatea ma- nu numai o componentă sau alta a acesteia. În acest
nagerială. context, legea precizează că societăţile comerciale,
Prioritatea dualismului contabil în raport cu companiile naţionale, regiile autonome, institutele
monismul contabil constă, în esenţă, în faptul că, în naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile coope-
condiţiile economiei de piaţă, cel puţin o parte din in- ratiste şi celelalte persoane juridice cu scop lucrativ
formaţiile contabile, în special cele legate de: situaţia au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilita-
patrimonială, rezultatele economico-financiare şi re- tea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi con-
laţiile firmei cu terţii trebuie făcute publice prin inter- tabilitatea managerială adaptată la specificul activită-
mediul situaţiilor financiare anuale (bilanţ, contul de ţii. De asemenea, potrivit prevederilor aceleiaşi legi,
profit şi pierdere etc.) întocmite după norme şi reguli răspunderea pentru organizarea şi conducerea con-
unitare emanate cel mai adesea de la organismele tabilităţii manageriale adaptate la specificul activităţii
naţionale cu atribuţii în domeniul normării şi norma- revine administratorului sau altei persoane care are
lizării contabilităţii. obligaţia gestionării firmei respective.
Rămân confidenţiale informaţiile contabile refe- În funcţie de specificul activităţii desfăşurate, con-
ritoare la gestiunea internă a firmei, respectiv cele cu tabilitatea managerială asigură, în principal:
privire la nivelul şi structura costurilor, execuţia buge- - înregistrarea operaţiilor privind colectarea
telor de venituri şi cheltuieli, calculul randamentelor şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii, res-
82 şi performanţelor interne la nivelul sectorului de acti- pectiv pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie,
vitate, funcţie sau produs. centre de costuri, centre de profit, după caz;
Separarea celor două categorii de informaţii - calculul costului de achiziţie, de producţie,
contabile generează în practică dualismul contabil, de prelucrare a bunurilor intrate, obţinute,
caracterizat prin faptul că informaţiile publice des- lucrărilor executate, serviciilor prestate, pro-
tinate terţilor, dar utilizate şi de managerii firmei, ducţiei în curs de execuţie, imobilizărilor în
sunt produsul contabilităţii financiare (denumită şi curs etc., din unităţile de producţie, comer-
Contabilitate — ◆
ciale, prestatoare de servicii, financiare şi alte - alegerea metodei celei mai corespunzătoare
domenii de activitate. de organizare a evidenţei cheltuielilor, calcu-
Prin contabilitatea managerială, firmele pot obţine lul costului şi elaborării bugetelor;
informaţii care să asigure o gestionare eficientă a patri- - precizarea perioadelor de executare a lucrări-
moniului, respectiv: lor contabilităţii manageriale;
- informaţii legate de costul bunurilor, lucră- - precizarea mijloacelor necesare executării lu-
rilor, serviciilor, pentru firmele care desfă- crărilor specifice contabilităţii manageriale.
şoară activităţi de producţie, prestări de ser- Privită prin prisma conturilor, contabilitatea mana-
vicii, precum şi de costul bunurilor vândute gerială se poate organiza în una din următoarele vari-
pentru firmele care desfăşoară activitate de ante: organizarea disociată cu şi fără utilizarea conturi-
comerţ; lor sau organizarea integrată cu utilizarea unor conturi
- care stau la baza bugetării şi controlului acti- analitice distincte în cadrul contabilităţii financiare.
vităţii de exploatare; Organizarea disociată cu utilizarea conturilor
- necesare analizelor financiare în vederea Organizarea disociată este proprie României şi al-
fundamentării deciziilor manageriale privind tor ţări europene. În general, anglo-saxonii utilizează
conducerea activităţii interne; sistemul integrat.
- alte informaţii impuse de realizarea unui ma- Organizarea disociată cu utilizarea conturilor pre-
nagement performant. supune, pe de o parte, existenţa contabilităţii finan-
Organizarea contabilităţii manageriale în Româ- ciare, iar pe de altă parte, a contabilităţii manageriale
nia nu este facultativă; în spiritul Legii Contabilităţii prin intermediul conturilor specifice acesteia denu-
din ţara noastră, contabilitatea managerială este mite conturi de gestiune.
obligatorie, dar, spre deosebire de contabilitatea fi- Baza de date este comună, cheltuielile din con-
nanciară, prezintă o anumită elasticitate în utilizarea tabilitatea financiară fiind clasificate în contabilitatea
regulilor şi metodelor care răspund cel mai bine ma- managerială pe funcţii. Fiecare sistem contabil are
nagementului firmei. costuri specifice prin care îşi asigură obţinerea infor-
Contabilitatea managerială se organizează de maţiilor necesare scopului propus.
către administratorul firmei fie utilizând conturi Conturile de gestiune permit contabilizarea urmă-
specifice, fie prin dezvoltarea conturilor din contabi- toarelor operaţii:
litatea financiară, fie cu ajutorul evidenţei tehnico- - preluarea din contabilitatea financiară a chel-
operative. tuielilor încorporate, scop în care este necesar
Folosirea conturilor contabile, precum şi simbo- să se elaboreze „tabloul de corelaţie”, pentru
lizarea acestora se efectuează astfel, încât sistemul a se asigura controlul asupra operaţiilor înre-
de stocare şi de accesare a informaţiilor obţinute să gistrate. Acest tablou este cu atât mai nece-
fie flexibil şi să permită o gamă largă de opţiuni. Lis- sar, cu cât în unele conturi apar înregistrate
ta conturilor specifice contabilităţii manageriale este cheltuieli care sunt neîncorporabile;
adaptată, în funcţie de scopurile urmărite, respectiv: - decuparea din „tabloul de corelaţie” a chel-
- evidenţierea fluxului costurilor; tuielilor încorporabile (aferente producţiei)
- determinarea costurilor aferente stocurilor; şi regruparea acestora în cheltuieli directe
- determinarea veniturilor şi a rezultatelor în (pe purtători de costuri) şi cheltuieli indirecte
funcţie de activitatea care le generează; (pe locuri de cheltuieli; iar în cadrul acestora,
- efectuarea de previziuni etc. după natura cheltuielilor);
Contabilitatea managerială furnizează informa- - înregistrarea, urmărirea şi controlul produc-
ţii necesare elaborării de rapoarte şi analize interne ţiei fabricate în cursul perioadei de gestiune,
utilizate de managementul firmei în luarea deciziilor. evaluată la preţul de înregistrare;
Cerinţele de prezentare şi analiză nu sunt limitative. - înregistrarea, urmărirea şi controlul pro-
3. Aspecte privind organizarea şi conducerea ducţiei aflată în curs de execuţie la finele
contabilităţii manageriale perioadei de gestiune, evaluată la costul
Organizarea contabilităţii manageriale presupu- efectiv al acesteia;
ne un ansamblu de activităţi desfăşurate de o firmă în - înregistrarea, urmărirea şi controlul abateri-
vederea realizării unui sistem informaţional eficient lor dintre costurile efective şi preţurile de în-
privind: calculul costului; analiza eficienţei activităţii registrare aferente producţiei fabricate;
desfăşurate; elaborarea, urmărirea şi controlul buge- - transferarea către contabilitatea financiară a 83
telor de cheltuieli. De asemenea, organizarea contabi- producţiei obţinute la costul efectiv al aces-
lităţii manageriale presupune rezolvarea unor proble- teia şi a diferenţelor de preţ aferente.
me, printre care: Conturile contabilităţii manageriale se caracteri-
- precizarea departamentelor/compartimen- zează prin faptul că funcţionează numai între ele şi
telor cărora li se încredinţează executarea lu- prin urmare, la sfârşitul lunii, nu prezintă sold final,
crărilor specifice contabilităţii manageriale; motiv pentru care nu apar în bilanţ.
În prezent, conturile contabilităţii manageriale între costul efectiv al producţiei obţinute şi
sunt cuprinse în Planul de Conturi General aprobat preţul de înregistrare al acestora. Diferenţele
prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/ stabilite pot fi favorabile şi se înregistrează
2005, aplicabil pentru firmele care aplică reglemen- cu sume înscrise în roşu (atunci când costul
tările contabile armonizate atât cu Directiva a IV-a a efectiv este mai mic decât preţul de înregi-
Comunităţii Economice Europene, cât şi cu Directiva strare) sau nefavorabile şi se înregistrează cu
a VII-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Stan- sume înscrise în negru (în situaţia inversă).
dardele Internaţionale de Contabilitate. Aceste contu- Grupa 92 „Conturi de calculaţie”. În cadrul aces-
ri sunt sistematizate în trei grupe: tei grupe se cuprind următoarele conturi:
- Grupa 90 „Decontări interne”; 921 „Cheltuielile activităţii de bază”;
- Grupa 92 „Conturi de calculaţie”; 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare”;
- Grupa 93 „Costul producţiei”. 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”;
Grupa 90 „Decontări interne” cuprinde conturi 924 „Cheltuieli generale de administraţie”;
de reflectare care asigură, pe de o parte, independen- 925 „Cheltuieli de desfacere”.
ţa contabilităţii manageriale în raport cu contabilita- Deşi sunt denumite conturi de calculaţie, cu aju-
tea financiară, iar pe de altă parte, interdependenţa torul acestor conturi se ţine evidenţa cheltuielilor
dintre cele două laturi ale sistemului contabil circum- colectate, în raport cu modul de identificare a lor,
scrise la nivelul ciclului de exploatare. privind activitatea desfăşurată la acel nivel, adică:
Din cadrul acestei grupe fac parte conturile ur- cheltuieli aferente realizării de produse finite, semi-
mătoare: fabricate, executări de lucrări sau prestări de servicii,
901 „Decontări interne privind cheltuielile”; cheltuieli generate de activităţile auxiliare care au ca
902 „Decontări interne privind producţia obţi- obiect servirea activităţii de bază (livrarea de energie
nută”; electrică, apă, efectuarea de întreţineri şi reparaţii,
903 „Decontări interne privind diferenţele de cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor din
preţ”. cadrul secţiilor de producţie, precum şi cheltuieli de
• Contul 901 „Decontări interne privind cheltu- interes general şi administrativ-gospodăresc), cheltu-
ielile” – cu ajutorul lui se ţine evidenţa decon- ieli ocazionate de administrarea şi conducerea firmei,
tărilor interne privind cheltuielile activităţilor cheltuieli de stocare şi distribuţie a producţiei fabrica-
de bază şi auxiliare, cheltuielile indirecte de te destinate vânzării.
producţie, cheltuielile generale de admini- Grupa 93 “Costul producţiei”. Această grupă a
straţie, precum şi cheltuielile de desfacere şi fost creată pentru a suplini lipsa conturilor de stocuri
se stabileşte diferenţa dintre preţurile de în- pentru evidenţa producţiei obţinute. Din cadrul aces-
registrare (standard sau prestabilite) şi costul tei grupe fac parte conturile:
efectiv al produselor finite, semifabricatelor 931 „Costul producţiei obţinute”;
din producţie destinate vânzării, lucrărilor 933 „Costul producţiei în curs de execuţie”.
executate şi serviciilor prestate care formea- • Contul 931 „Costul producţiei obţinute”
ză producţia destinată vânzării. – este un cont destinat evidenţei producţiei
• Contul 902 „Decontări interne privind pro- finite obţinute (produse finite sau semifabri-
ducţia obţinută” – cu ajutorul acestui cont se cate destinate vânzării, lucrări executate şi
ţine evidenţa producţiei obţinute în cursul servicii prestate pentru terţi etc.).
lunii, la preţ de înregistrare, şi, totodată, se • Contul 933 „Costul producţiei în curs de exe-
asigură interfaţa cost-producţie. cuţie” – are rolul de a ţine evidenţa costului
• Contul 903 „Decontări interne privind dife- efectiv al producţiei în curs de execuţie.
renţele de preţ” – are rolul de a ţine evidenţa Modelul contabil de înregistrare a calcului costu-
diferenţelor de preţ calculate la sfârşitul lunii lui se prezintă în tabelul următor:
Operaţii Înregistrări contabile

D* 921 C* 921
sau
Producţia în curs la începutul perioadei D 933 C 901
şi
84 D 921 C 933
Consum de materiale:
• directe D 921 C 901
• indirecte D 922, 923, 924, 925 C 901
Salarii:
• directe D 921 C 901
• indirecte D 922, 923, 924, 925 C 901

Alte cheltuieli directe D 921 C 901
Alte cheltuieli indirecte D 922, 923, 924, 925 C 901
Repartizarea cheltuielilor secţiilor auxiliare D 922, 923, 924, 925 C 922
Absorbţia cheltuielilor indirecte în costul produselor D 921 C 923
Înregistrarea costului perioadei D 901 C 924, 925
Obţinerea produselor finite la cost standard D 931 C 902
Decontarea costului efectiv al produselor finite
D 902 C 921
obţinute
Înregistrarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei D 933 C 921
Înregistrarea diferenţei între costul efectiv şi costul
D 903 (negru/roşu) C 902 (negru/roşu)
standard
Justificarea costurilor D 901 C 931, 903, 933
*
D = debit; C = credit.
Autonomia contabilităţii manageriale faţă de Diferenţele sunt datorate următoarelor cauze:

contabilitatea financiară impune o reconciliere a re- existenţa cheltuielilor şi veniturilor neîncorpo-
zultatelor celor două contabilităţi. Fiecare contabili- rabile; posibila apariţie a cheltuielilor supletive
tate calculează propriile rezultate globale fie direct, (adăugate); metode de calcul diferite aplicate în
fie din rezultate analitice. În principiu, cele două re- cele două contabilităţi pentru comensurarea unor
zultate ar trebui să fie egale, dar în realitate nu sunt. cheltuieli.
Bibliografie:
1. Călin Oprea, Mariana Man – Contabilitate managerială şi calculaţia costurilor, Editura Tribuna Economi-
că, Bucureşti, 2005;
2. Mariana Man, Ioan C. Dima – Managementul activităţii industriale, Editura Academiei Române, Bucureş-
ti, 1999;
3. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea “Precizărilor privind unele mă-
suri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii manageriale”;
4. Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea “Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene”.
APRECIERI COMPARATIVE PRIVIND COMPONENŢA

ŞI CLASIFICAREA VENITURILOR ÎN CONTABILITATE
Prof. univ. dr. Alexandru Nederiţa, ASEM
Dans l’articles, on a examiné les problèmes concernant la classification et les composants des
revenus des entreprises dans la République de Moldavie ainsi que dans d’autres pays. On a formulé
des recommandations d’harmonisation des composants des revenus et les critères de classification de
ceux-ci conformément aux exigences des Directives Européennes et des Standards Internationaux
de la Comptabilité.
Veniturile constituie unul dintre elementele pentru întocmirea rapoartelor financiare şi

contabile principale ale oricărei întreprinderi care luarea deciziilor economice.
desfăşoară activitate de antreprenoriat. Informaţiile Componenţa şi modul general de clasificare a ve-
privind veniturile sunt furnizate de contabilitate care niturilor întreprinderilor din Republica Moldova sunt 85
este influenţată de doi factori principali: reglementate de prevederile Bazelor conceptuale
• identificarea elementelor care corespund ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare (în
definiţiei veniturilor ce pot fi incluse în com- continuare, Bazele conceptuale), Standardului Naţio-
ponenţa acestora; nal de Contabilitate (SNC) 18 „Venitul” şi Planului de
• clasificarea veniturilor după diferite criterii conturi contabile al activităţii economico-financiare
în scopul obţinerii informaţiilor necesare a întreprinderilor (în continuare, Planul de conturi).
Conform paragrafului 66 din Bazele conceptua- Generalizând definiţiile noţiunii de venituri pre-
le, veniturile reprezintă „creşteri ale avantajelor eco- zentate mai sus, concluzionăm că în majoritatea ca-
nomice în decursul perioadei de gestiune sub formă zurilor elementele de venituri sunt corelate cu creşte-
de aflux sau fie majorarea activelor, fie diminuarea rile capitalului propriu al întreprinderii. După părerea
sau micşorarea datoriilor care conduc la creşterea ca- noastră, această corelaţie nu este suficient argumen-
pitalului, cu excepţia majorărilor din contul contribu- tată din următoarele considerente. În primul rând, nu
ţiilor proprietarilor întreprinderii” [1, p. 149–150]. În toate creşterile capitalului propriu pot fi considerate
mod similar veniturile sunt definite şi în paragraful 6 ca venituri. Conform prevederilor Standardelor Na-
din SNC 18 [1, p. 117]. ţionale de Contabilitate, anumite elemente contabile
Definiţia sus-menţionată a veniturilor a fost for- se înregistrează direct în componenţa capitalului pro-
mulată în etapa iniţială a reformei contabilităţii în priu fără reflectarea prealabilă a acestora în conturile
Republica Moldova. Aceasta are un caracter general de venituri. Exemple de astfel de elemente sunt:
şi necesită unele precizări şi completări în conformi- - profitul perioadelor precedente constatat în
tate cu cerinţele acceptate în practica internaţională anul de gestiune curent;
şi modificările operate în legislaţia în vigoare. - diferenţele de curs valutar aferente capitalu-
În scopul reformulării definiţiei veniturilor, vom lui nevărsat;
examina definiţiile similare, utilizate în reglementă- - ecartul de reevaluare a activelor pe termen
rile contabile internaţionale şi naţionale din alte ţări. lung înregistrate în bilanţul întreprinderii;
Conform Cadrului general pentru întocmirea şi - subvenţiile primite şi contabilizate în baza
prezentarea situaţiilor financiare, aprobat de Co- metodei capitalului etc.
mitetul pentru Standardele Internaţionale de Conta- În al doilea rând, în cazul în care întreprinderea
bilitate (în continuare, Cadrul general IASC), venitu- suportă pierderi, adică cheltuielile depăşesc veniturile,
rile reprezintă „creşteri ale beneficiilor economice în- are loc nu creşterea, ci diminuarea capitalului propriu.
registrate pe parcursul perioadei contabile sub formă În această situaţie întreprinderea, totuşi, obţine venitu-
de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale ri care trebuie să fie înregistrate în contabilitate.
datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capita- În baza celor expuse mai sus, considerăm necesar
lurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribu- ca veniturile întreprinderii să fie corelate nu cu capi-
ţiile acţionarilor” [4, p.48]. talul propriu în ansamblu al întreprinderii, ci doar cu
În Regulamentul privind conceptele contabi- o componentă a acestuia – rezultatul financiar (pro-
lităţii financiare nr. 6 din Statele Unite ale Americii fitul/pierderea) net al anului de gestiune curent. În
veniturile sunt definite „fie intrări sau alte creşteri acest context, propunem concretizarea noţiunii de
de active ale unei entităţi, fie reglementarea unor venituri prin următoarea definiţie: veniturile repre-
datorii (sau o combinare a celor două), rezultate zintă creşteri ale beneficiilor economice înregi-
din livrare sau producere de bunuri, prestare de strate pe parcursul perioadei contabile sub formă
servicii sau alte activităţi care constituie operaţiu- de intrări sau creşteri ale activelor, sau descreşteri
nile curente preponderente sau principale ale uni- ale datoriilor, care influenţează rezultatul (profi-
tăţii” [5, p.78]. tul/pierderea) net al anului de gestiune curent.
Potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor Pu- La stabilirea componenţei veniturilor este ne-
blice din România, pentru aprobarea reglementă- cesar a lua în considerare faptul că acestea cuprind
rilor contabile conforme cu directivele europene numai „fluxurile globale de avantaje economice în-
nr. 1.752/2005, în categoria veniturilor se includ „atât casate sau care urmează a fi încasate în conturile în-
sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume treprinderii” [1 p. 117]. Veniturile nu trebuie să includă
propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din ori- sumele colectate în numele unor terţe părţi, cum ar fi:
ce alte surse” [3, p. 33]. - taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele
Regulamentul contabil 9/99 „Veniturile orga- de export şi alte plăţi obligatorii similare care
nizaţiei” din Federaţia Rusă defineşte veniturile ca urmează să fie vărsate la buget;
„creşteri ale avantajelor economice în urma intrări- - încasările brute (cu excepţia comisioanelor)
lor de active (mijloacelor băneşti, altor bunuri) şi/sau rezultate din comercializarea bunurilor, în
stingere a datoriilor, care conduc la majorarea capita- baza procurii, contractelor de mandat şi/sau
lului acestei organizaţii, cu excepţia aporturilor parti- de comision care trebuie să fie restituite pro-
cipanţilor (proprietarilor bunurilor)” [6, p. 1]. prietarilor bunurilor;
86 Conform Regulamentului (Standardului) de - avansurile primite de la cumpărători în con-
Contabilitate 15 „Venitul” din Ucraina, veniturile tul livrării (prestării) bunurilor (serviciilor)
constituie „majorări de avantaje economice sub for- care la momentul încasării se înregistrează ca
mă de intrări de active sau diminuări de datorii în datorii;
urma cărora se majorează capitalul propriu al între- - mijloacele băneşti primite în contul achitării
prinderii, cu excepţia capitalului din contul contribu- împrumuturilor acordate, plăţile salariilor şi
ţiilor proprietarilor” [7, p. 708]. alte majorări de active sau diminuări de da-
torii care nu reprezintă avantaje economice savanţii din România Pântea I. şi Deaconu A. propun
ale întreprinderii şi nu influenţează mărimea următoarea clasificare a veniturilor:
rezultatului financiar net al acesteia. - venituri provenite din investiţiile interne ale
Clasificarea veniturilor constă în atribuirea aces- întreprinderii (din exercitarea obiectului său
tora la diferite categorii şi tipuri de activităţi ale între- de activitate sau din activitatea de exploata-
prinderii pentru reflectarea în conturile contabile şi în re), care cuprind veniturile din vânzarea bu-
rapoartele financiare. nurilor şi din prestarea serviciilor;
Actualmente, veniturile întreprinderilor autoh- - venituri provenite din remunerarea investiţii-
tone se clasifică pe tipuri de activităţi ale acestora în lor externe ale întreprinderii (achiziţia instru-
două grupe: mentelor financiare, cedarea dreptului de
1) venituri din activitatea operaţională care folosinţă a bunurilor), care îmbracă forma de
includ veniturile din vânzări şi alte venituri venituri din dobânzi, redevenţe şi dividende.
operaţionale; Această clasificare, în general, corespunde cerinţe-
2) venituri din activitatea neoperaţională care lor acceptate în practica internaţională, este propusă în
cuprind veniturile din activitatea de investiţii, contextul explicării prevederilor Standardului Interna-
veniturile din activitatea financiară şi venitu- ţional de Contabilitate 18 „Venituri din activităţi cu-
rile excepţionale. rente” [2, p. 24–25] şi poate fi aplicată în cazul clasificării
Este de remarcat faptul că clasificarea veniturilor veniturilor din activităţile curente ale întreprinderii.
aplicată la întreprinderile autohtone poartă un ca- Economiştii-contabili din Federaţia Rusă Nikolae-
racter convenţional şi are un şir de neajunsuri. Actele va S.A. [8, p. 64–65]; Novodvorski V.D., Sabanin R.L. [9,
normative contabile în vigoare nu conţin criterii clare p. 23–25] propun clasificarea veniturilor ca minimum
de divizare a veniturilor pe tipuri de activităţi, ceea ce după două criterii:
creează dificultăţi considerabile pentru întreprinderi- 1) apartenenţa la perioada de gestiune, potrivit
le din anumite sectoare şi ramuri ale economiei naţio- căruia veniturile se clasifică în venituri ale pe-
nale. Aceste dificultăţi sunt condiţionate de faptul că rioadei curente şi venituri anticipate (amâna-
veniturile rezultate din una şi aceeaşi operaţiune pot te). Considerăm că această clasificare nu este
fi recunoscute la o întreprindere ca venituri din acti- argumentată şi nu poate fi aplicată în prac-
vitatea operaţională, iar la alta – ca venituri din activi- tică, deoarece afectează veniturile anticipate
tatea neoperaţională. De exemplu, dobânzile primite care reprezintă datorii şi nu pot fi înregistrate
sau care urmează a fi primite de către bănci sau ratele în componenţa veniturilor;
de leasing încasate sau care urmează a fi încasate de 2) regularitatea (repetabilitatea) obţinerii veni-
către companiile de leasing trebuie să fie calificate turilor, conform căruia acestea se împart în
drept venituri din vânzări. Totodată, la majoritatea în- venituri sistematice (regulate) şi nesistemati-
treprinderilor aceste venituri au un caracter secundar ce (întâmplătoare). Această clasificare poate
şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea fi aplicată în practica contabilă în cazul iden-
neoperaţională. tificării elementelor care urmează a fi incluse
Pentru a justifica necesitatea modificării modului în componenţa veniturilor din activităţile de
de clasificare a veniturilor, vom examina clasificările bază şi din alte activităţi.
de venituri prevăzute în reglementările contabile in- Pentru armonizarea clasificării veniturilor cu ce-
ternaţionale şi naţionale din alte ţări. rinţele acceptate în practica internaţională şi facilita-
Astfel, conform Cadrului general al IASC, veni- rea calculării indicatorilor din rapoartele financiare,
turile se divizează în două grupe: venituri din activită- propunem următoarea clasificare a veniturilor:
ţi curente şi câştiguri [4, p. 49]. 1) venituri din activităţi ordinare, care sunt
La întreprinderile din România veniturile se cla- generate de activităţile ordinare (curente,
sifică în trei grupe: venituri din exploatare, venituri obişnuite) ale întreprinderii;
financiare şi venituri extraordinare [3, p. 34]. 2) venituri extraordinare, care rezultă din ac-
Veniturile întreprinderilor din Federaţia Rusă se cidente, incendii, calamităţi, exproprieri,
divizează în două grupe: venituri din activităţi ordina- modificări ale legislaţiei şi alte evenimente
re şi alte venituri [6, p.1]. extraordinare.
Pentru întreprinderile din Ucraina sunt prevăzu- Veniturile din activităţi ordinare urmează a fi sub-
te şase grupe de venituri – venituri din vânzări, alte divizate în două subgrupe:
venituri operaţionale, venituri din participaţii la capi- - venituri din activităţi de bază; 87
taluri, alte venituri financiare, alte venituri şi venituri - venituri din alte activităţi.
extraordinare [7, p. 708–710]. După părerea noastră, componenţa veniturilor
În literatura de specialitate din Republica Moldo- din activităţile de bază şi a veniturilor din alte activită-
va veniturile sunt clasificate în modul prevăzut de ac- ţi trebuie să fie stabilită de către fiecare întreprindere
tele normative contabile în vigoare. În literatura străi- de sine stătător, în funcţie de particularităţile acesteia,
nă se conţin şi alte clasificări ale veniturilor. Astfel, tipurile şi condiţiile de obţinere a veniturilor.
În componenţa veniturilor din activităţile de bază zile, penalităţile şi despăgubirile încasate sau care ur-
trebuie să fie incluse încasările sistematice rezultate din mează de încasat, diferenţele favorabile de curs valutar,
activităţile statutare ale întreprinderilor, de exemplu: recuperările prejudiciului material, datoriile decontate
- la întreprinderile de producţie – veniturile în legătură cu expirarea termenului de prescripţie etc.
din vânzarea produselor; Clasificarea veniturilor în modul prezentat mai
- la întreprinderile prestatoare de servicii – ve- sus, în general, corespunde cerinţelor standardelor
niturile din prestarea serviciilor; internaţionale de contabilitate şi constituie o bază
- în companiile de leasing – veniturile din acti- pentru obţinerea informaţiilor necesare tuturor cate-
vitatea de leasing; goriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Toto-
- la întreprinderile de comerţ – veniturile din dată, implementarea acestei clasificări a veniturilor
vânzarea mărfurilor etc. va condiţiona necesitatea operării unor modificări
Veniturile din alte activităţi trebuie să cuprindă în- în Planul de conturi şi în Standardele Naţionale de
casările din vânzarea activelor pe termen lung, amen- Contabilitate.
Bibliografie:
1. Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Vol. I. – Chişinău, Moldpres, 1998.
2. Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 18 „Venituri din activităţi curente”. – Bucureşti, Editura CECCAR,
2004.
3. Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1.752/2005 pentru reglementările contabile conforme cu
directivele europene. – Monitorul Oficial al României nr. 1080 din 30 noiembrie 2005.
4. Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSTM), inclusiv Standarde Internaţionale de Conta-
bilitate (IASTM) şi Interpretări la 1 ianuarie 2005. – Bucureşti, Editura CECCAR, 2005.
5. Statement of Financial Accounting Concepts No. 6, “Elements of Financial Statements” (Stamford,
Conn.: Financial Accounting Standards Board, December 1985).
6. Положение по бухгалтерскому учету 9/99 «Доходы организации», утвержденное приказом
Минфина России от 06.05.1999 № 32н, с изменениями от 30.12.1999 № 107н, от 30.03.2001 № 27н,
от 18.09.2006 № 116н. – www.minfin.ru/buh/buh_zinpa.htm.
7. Завгородний В.П. Бухгалтерский учет в Украине с использованием национальных стандартов.
– Киев, Издательство А.С.К., 2003.
8. Николаева С.А. Доходы и расходы организации: практика, теория, перспективы. – Москва,
Аналитика-Пресс, 2000.
9. Новодворский В.Д., Сабанин Р.Л. Бухгалтерский и налоговый учет доходов и расходов. – Санкт-
Петербург, Питер, 2003.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. V. Bucur
88
RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE — ◆
Tranzacţiile comerciale internaţionale

şi emergenţa neoprotecţionismului
Conf. univ. dr. Natalia Lobanov, ASEM

L’article porte sur le phénomène du néoprotectionnisme et l’influence de celui-ci sur les transac-
tions commerciales internationales. L’auteur a analysé les motifs qui ont déterminés l’émergence du
néoprotectionnisme, ses instruments (restrictions “volonaires” a l’exportations, subventions, procé-
dure antidumping etc), le pour et le contre du “patriotisme économique”
Odată cu ascensiunea globalizării în economia rea liberalizării economice. Din contra, acţiunile de
mondială, corelaţia liberschimbism-protecţionism ignorare sau abatere de la principiile liberschimbis-
capătă noi trăsături specifice şi noi forme de mani- mului devin tot mai evidente.
festare. În aceste condiţii, deschiderea economică De facto, ideile neoprotecţioniste persistă din
spre exterior şi liberalizarea tranzacţiilor comercia- anii’90 ai secolului al XX-lea în adresările anuale ale
le internaţionale urmează să se realizeze la un nivel preşedinţilor SUA către naţiune. Menţionăm că neo-
calitativ nou, şi anume la cel global. Dar, în pofida protecţionismul american este orientat atât spre pro-
argumentelor adepţilor liberalizării comerţului in- teţia pieţei interne de concurenţi, cât şi spre consoli-
ternaţional, precum că comunitatea economică darea poziţiilor şi expansiunea businessului american
mondială avansează spre o utilizare mai raţională în străinătate. După 11 septembrie 2001, aceste ac-
şi eficientă a tuturor tipurilor de resurse, urmare a cente neoprotecţioniste se resimt şi mai mult [3].
desfăşurării acestui proces şi, pe această bază, spre Pe bătrânul continent european, ideile neopro-
realizarea unui nivel mai înalt de viaţă al populaţiei, tecţionismului, de asemenea, îşi găsesc susţinători şi
în toate ţările implicate în procesul dat, problema promotori. „Există opinia că Europa are un mare avans
protecţiei pieţelor naţionale şi a producătorilor au- în raport cu ţările emergente, că suntem mai puternici
tohtoni devine tot mai actuală. graţie tehnicii, cercetărilor etc., menţionează econo-
Neoprotecţionismul, ca doctrină, tinde să rein- mistul Jean-Luc Gréau, dar este tot mai puţin adevă-
troducă, de regulă, într-un mod deghizat, o doză de rat şi nu va mai fi adevărat peste 4 sau 5 ani. Pentru a
protecţionism în sectoarele supuse unei concurenţe face faţă concurenţei asiatice, pe termen trebuie să fie
puternice şi se manifestă printr-un şir de orientări şi redusă drastic protecţia socială şi remunerarea. Sau
forme ale politicii interne şi comerciale a ţărilor. La există o altă soluţie – neoprotecţionismul, adaptarea la
fel ca şi protecţionismul clasic, neoprotecţionismul condiţiile de concurenţă care n-au existat anterior. Nu
urmăreşte scopul apărării pieţei interne de concu- este vorba să ne protejăm de întreprinderi mai eficien-
renţii străini. Dar, în condiţiile globalizării, mijloacele te ca ale noastre, de naţiuni mai eficiente ca noi, ci de
utilizate pentru realizarea acestui scop devin tot mai întreprinderi şi naţiuni care beneficiază de condiţiile de
sofisticate. Pentru a evita măsurile de repercusiune muncă mai favorabile” [4].
sau sancţiuni din partea organizaţiilor internaţionale, „Neoprotecţionismul trebuie să fie miezul propune-
mijloacele protecţioniste tradiţionale devin mai puţin rilor alternative pentru Uniunea Europeană, – îl susţine
utilizate, dar accesul mărfurilor străine pe piaţa inter- economistul Alain Lecourieux. – Este vorba de resta-
nă poate fi restricţionat sau stopat prin alte mijloace. bilirea valorii muncii şi condiţiilor unei concurenţe ne-
Ţinând cont de avantajele şi provocările (printre deformate de costul muncii. Neoprotecţionismul are
argumentele „contra” nu putem să nu menţionăm două avantaje: reduce pagubele ecologice enorme ale
accentuarea disproporţiilor dintre ţările industrial liberschimbismului şi constituie o sursă de finanţare a
dezvoltate şi „lumea a treia”) binecunoscute ale eco- solidarităţii naţionale şi internaţionale. Acest neopro-
nomiei globale, procesul de globalizare nu poate fi tecţionism trebuie să fie însoţit de anularea progresivă
perceput univoc. Argumentele adepţilor şi oponen- a subvenţionării exporturilor, în special în domeniul
ţilor globalizării n-au putut să nu se reflecte în forma- agriculturii” [5].
rea opiniei publice vizând corelaţia liberschimbism- Amploarea şi conţinutul măsurilor neoprotec-
protecţionism. Aprofundarea polarizării economice a ţioniste, în cea mai mare parte, sunt reglementate 89
lumii a contribuit la reapariţia cercetărilor teoretice, de prevederile naţionale, ceea ce îngreuiază rezis-
care pun sub semnul întrebării avantajele liberschim- tenţa din partea exportatorilor. Din această grupă
bismului (de ex. [1], [2]). de măsuri fac parte participarea statului la tranzacţii
Sub influenţa mişcării antiglobaliste şi a acţiuni- comerciale, formalităţile administrative, standardele
lor organizaţiilor nonguvernamentale, guvernele mai şi cerinţele legate de protecţia sănătăţii, securitatea
multor ţări manifestă precauţie referitor la consolida- muncii, restricţiile cantitative şi cele legate de plăţi.
◆— RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
În plus, putem delimita bariera electronică ca o for- rea restricţiilor „voluntare” la export, acordurilor pri-
mă de manifestare a protecţionismului. Ţările ce nu vind reglementarea pieţelor de desfacere etc. Astfel
dispun de un nivel suficient de înalt de dezvoltare a de înţelegeri urmau să fie desfiinţate până la sfârşitul
mijloacelor moderne de comunicaţie se confruntă cu anului 1998. Or, restricţiile „voluntare” la export ră-
dificultăţi în obţinerea şi transmiterea informaţiilor mân să fie aplicate faţă de ţările care nu sunt membre
necesare, inclusiv în domeniul tranzacţiilor comercia- ale OMC sau cele cu care se menţin relaţii „speciale”,
le şi deci, sunt dezavantajate în raport cu ţările tehno- iar arsenalul neoprotecţionismului cunoaşte o diver-
logic avansate. sificare continuă.
De asemenea, printre cele mai semnificative mă- După cum a fost deja menţionat, scopul princi-
suri ale neoprotecţionismului nu putem ignora aşa- pal al neoprotecţionismului emergent în Europa este
numitele „măsuri ale zonei gri”(termenul „gri” adesea neadmiterea concurenţei. Este problematic de insis-
se utilizează în tranzacţii comerciale pentru desem- tat asupra necesităţii creşterii eficienţei economice,
narea operaţiunilor care formal nu încalcă normele deoarece reducerea locurilor de muncă este ceea
juridice, dar realmente se consideră inacceptabile sau ce doresc cel mai puţin alegătorii. Eforturile privind
neloiale). Asemenea restricţii, practic, nu se fixează în formarea unui sistem unic al serviciilor financiare se
legislaţie şi doar în cazuri aparte pot îmbrăca forma lovesc de bariere protecţioniste. Dar, conform cal-
unor acorduri bilaterale. Principala măsură, utilizată culelor Comisiei Europene, realizarea măsurilor pri-
pentru a impune unui stat asumarea de obligaţiuni vind crearea pieţei unice a serviciilor financiare va
privind diminuarea exportului, este ameninţarea cu contribui la creşterea PIB-ului european cu 1,1% pe
introducerea unor taxe înalte, prohibitive şi alte mă- parcursul următorului deceniu şi va permite micşora-
suri care sunt în stare să limiteze accesul pe piaţă mai rea costului capitalului pentru companii cu cca 0,5%.
mult decât micşorarea conştientă a livrărilor în cadrul Dacă aceste bariere reprezintă începutul renunţării la
acordului realizat. Cel mai des „măsurile zonei gri” se deschiderea Uniunii Europene, drept consecinţă vor
utilizează de cei mai mari importatori – Uniunea Euro- urma reducerea productivităţii şi încetinirea creşterii,
peană şi SUA, în special, restricţiile „voluntare” la ex- consideră Eric Chaney, unul dintre conducătorii sec-
port; acordurile bilaterale şi monitoringul exportului. torului economiei europene în Morgan Stanley [8].
Restricţiile voluntare la export au apărut în anii Evenimentele din ultima perioadă de timp ne
’80 ai secolului al XX-lea, vizând încălţămintea, produ- demonstrează că teama pierderii controlului asupra
sele de piele şi în special automobilele, când firmele marilor companii considerate drept avuţie naţională
japoneze au început să concureze cu succes pe pia- prevalează asupra dorinţei guvernelor şi companiilor
ţa SUA, consumatorii americani fiind gata să procu- de a asigura o creştere economică. Unul din exem-
re 7-8 mln de automobile pe an. Atunci Congresul şi ple – în 2002, după falimentul companiei germane
guvernul american le-au propus japonezilor introdu- KirchMedia, pe timpuri foarte puternică, cei mai mari
cerea restricţiilor „voluntare” la export – 2,3 mln de investitori din domeniul mass-media – NewsCorp,
automobile, ameninţând cu declanşarea unui război Mediaset (Italia), TF-1 (Franţa) ş.a. manifestau un viu
comercial la depăşirea acestei cote. Apropo, această interes faţă de diviziunile Kirch, cum ar fi tele- şi fil-
măsură i-a suscitat pe japonezi să investească masiv moteca (52% de acţiuni în marea companie germană
în construcţia de întreprinderi producătoare de auto- Prosieben). Dar în cadrul examinării criteriilor de par-
mobile pe teritoriul SUA. În spaţiul european, până ticipare, comitetul de creditori KirchMedia, unde po-
în 1999, asemenea restricţii „voluntare” la export vi- ziţiile dominante sunt deţinute de bancherii germani,
zau automobilele coreene – nu mai mult de 1 mln de a acordat drepturile exclusive companiei naţionale
vehicule anual, măsură care a subminat considerabil Heinchich Bauer Verlag. Faptul că Bauer nu avea nici
ramura respectivă din Republica Coreea [6]. Pe par- o experienţă în audiovizual a fost ignorat. Esenţialul e
cursul ultimului deceniu, sub impactul înteţirii luptei că KirchMedia şi Prosieben au rămas germane.
de concurenţă, acordurile privind restricţiile „volun- Încă o mărturie, de acum a neoprotecţionismului
tare” la export se extind nu doar la produsele ramu- francez – acţiunile întreprinse de guvern şi orientate
rilor tradiţionale, ci şi la ramuri noi, scientofage. De spre menţinerea proprietăţii franceze asupra active-
exemplu, în 1996 Rusiei i-au fost stabilite astfel de relor companiei Vivendi Universal. În octombrie 2001,
stricţii la exportul de servicii comerciale şi lansări ale diviziunea editorială a grupului, estimată la $3,7 mlrd,
aparatelor cosmice pe baza contractelor cu clienţii a fost în grabă cedată companiei franceze Groupe
internaţionali. Limitările vizau tipul aparatelor, numă- Lagardère, deşi prin această achiziţie ultima obţine
90 rul lansărilor pe intervale de timp, precum şi preţurile un monopol absolut în editarea manualelor etc. pe
care nu puteau depăşi anumite limite comparativ cu teritoriul Franţei. În scurt timp, grupul industrial sus-
preţurile concurenţilor, inclusiv din SUA [7]. ţinut de guvern a preluat controlul asupra reţelelor
Acordul OMC privind măsurile de salvgardare a comunale şi de apeducte ale companiei Vivendi [8].
pus bazele pentru interdicţia aşa-numitelor „măsuri „Dacă se continuă cu neoprotecţionismul, destinul
ale zonei gri”. Ţările ce fac parte din această organiza- politic şi economic al Uniunii Europene va fi compro-
ţie ar trebui să renunţe la introducerea sau prolonga- mis”, a declarat ministrul italian al Afacerilor produc-
tive, Claudio Scajola, după ce premierul francez Do- investigaţiei depinde de faptul dacă provine oare
minique de Villepin a anunţat fuziunea Gaz de France exportatorul dintr-o ţară cu economie de piaţă sau
cu compania de electricitate Suez, pentru a preveni nu. În primul caz este necesar de a demonstra că în
cumpărarea acesteia de către italienii de la Enel [9]. condiţiile costului existent de producţie, cheltuie-
Bătălia pentru Suez este interpretată de francezi lilor cu transportul şi cu realizarea, preţul ar putea
ca o dovadă a „patriotismului economic”, formulă uti- fi mai înalt. În al doilea caz, dacă se evaluează o
lizată de Villepin în 2005, când a împiedicat preluarea economie care nu este calificată ca una „de pia-
grupului Danone de către gigantul american Pepsi- ţă”, este suficient a demonstra că preţul este mai
co. Totodată, patronii francezi, interogaţi de ziarul scăzut decât costul mărfurilor similare în orice altă
Le Mond, sunt ostili oricărei „linii Majino” împotriva ţară cu economie de piaţă. Ne dăm bine seama că
mondializării. Ei admit ca statul să protejeze „câteva cel puţin o ţară, în care producţia similară va cos-
societăţi strategice” cu condiţia ca numărul acestora ta mai scump, se va găsi neapărat. În ce priveşte
să fie „restrâns”. Dar ei cred mai ales într-un patriotism prejudiciul adus producătorului naţional, mărturii-
ofensiv, care ar crea condiţii pentru ca întreprinderile le respective, de regulă, există chiar din momentul
de ancorare franceză să devină campioni pe arena in- lansării cercetării antidumping şi rămâne doar de
ternaţională [11]. documentat acest fapt într-un mod adecvat.
Odinioară, SUA se poziţionau ferm ca oponent În perioada de faţă UE preconizează să resta-
al tendinţelor protecţioniste ce apăreau din partea bilească taxa antidumping în mărime de 44,67% la
statelor europene. Dar, comparativ cu administraţia importul televizoarelor produse de către şapte com-
democrată precedentă, administraţia Bush dispune panii mari din China. UE îşi motivează decizia prin ne-
de posibilităţi mai restrânse în această privinţă. Cau- respectarea acordului semnat anterior cu companiile
za este că SUA au pierdut posibilitatea de a contribui chineze, în conformitate cu care acestea trebuiau să
activ la deschiderea pieţei europene atunci când au introducă în UE produsele sale în volum strict delimi-
decis să apere corporaţiile americane producătoare tat şi să le comercializeze la preţuri strict determinate.
de oţel şi să-şi protejeze fermierii, acordându-le sub- „Acum producătorii de televizoare n-au decât să aleagă
venţii de $180 mlrd. În 2001, producătorii de bumbac ce le este mai convenabil – sancţiunile antidumping sau
din această ţară au primit $4 mlrd de la Departamen- limitările „voluntare” la export şi comercializarea la pre-
tul de credite pentru producătorii de bunuri prima- ţuri prestabilite”, anunţase un reprezentant al Ministe-
re. Prăbuşirea preţurilor cu peste 25%, suscitată de rului Comerţului din China [13].
această susţinere, a condus la faptul că regiunea Afri- Mai menţionăm încă o măsură neoprotecţionis-
cii de Vest, unde veniturile a circa 11 mln de familii tă, viabilă în cadrul OMC – existenţa a două niveluri
depind de cultivarea bumbacului, a pierdut cel puţin în schema de liberalizare a relaţiilor comerciale, prin
$200 mln. În 2002, volumul total de subvenţii acorda- aplicarea instrumentului denumit „acorduri de co-
te fermierilor americani a constituit $20 mlrd, sumă merţ regional”. Participarea ţării la ACR îi permite să
comparabilă doar cu $40,4 mlrd primiţi de fermierii confere legal un regim avantajos partenerilor de bază
din Uniunea Europeană. din cadrul Acordului respectiv, concomitent ţara ră-
Un exemplu relevant de subvenţionare este sus- mânând mai închisă pentru fluxurile comerciale din
ţinerea de stat în SUA a companiei Boeing, iar în UE alte ţări. Paradoxul situaţiei este că ACR contribuie la
– a avioanelor Airbus. Or, SUA şi UE concurează în ce liberalizarea tranzacţiilor comerciale între cosemna-
priveşte anvergura subvenţionării producătorilor na- tari, creând obstacole pentru liberalizarea comercială
ţionali, deopotrivă de activ folosind acest instrument în ansamblu.
al neoprotecţionismului [12]. Aşadar, constatăm că şi ţările ce fac parte din
De asemenea, un instrument fin al neoprotecţio- membrii OMC au la dispoziţie şi nu ezită să aplice un
nuismului sunt cercetările antidumping. Ele reprezin- şir de măsuri neoprotecţioniste, cu ajutorul cărora îşi
tă o măsură de protecţie şi vizează importul care se apără producătorii naţionali de concurenţa străină şi
realizează la un preţ de dumping; astfel fiind prejudi- îi sprijină în tranzacţiile pe pieţele externe. De aseme-
ciate ramurile naţionale, producătoare de produse si- nea, putem conchide că aşteptările unui acces facil al
milare. Consolidarea acestor norme în actele oficiale exportatorilor moldoveni pe pieţele altor ţări într-o
ale OMC a devenit o premisă a unei creşteri bruşte a perioadă apropiată de timp, s-au dovedit a fi supra-
utilizării antidumpingului ca măsură de protecţie evi- dimensionate. În acest context, este importantă cer-
dentă, având, concomitent, puţine trăsături comune cetarea experienţei ţărilor privind protecţia pieţelor
cu protecţia veritabilă faţă de dumping. sale, a cărei generalizare va permite să evidenţiem 91
Regulile OMC stipulează că cercetările anti- şi să cunoaştem cele mai eficiente mijloace ale neo-
dumping se desfăşoară de către ţara păgubaşă de protecţionismului, ca să fim mai consecvenţi în sus-
sine stătător. De aceea este destul de uşor a crea ţinerea producătorilor autohtoni şi mai insistenţi în
aparenţa condiţiilor sus-menţionate. Procedura penetrarea pe pieţele externe.
Bibliografie:
1. Jean-Luc Gréau. L’avenir du capitalisme, Gallimard, coll.Le débat, Paris, 2005
2. J. Sapir. La fin du l’eurolibéralisme. Paris, Seuil, 2006
3. Adresarea preşedintelui SUA George W. Bush către naţiune (29.01.02 – http://inosmi.rian.ru/transla-
tion/140034.html; 01.02.2006 – www.finmarket.ru/z/nws/hnews.asp?id=454347
4. De sous et des hommes. dsedd.free.fr//transcription/Greau142.htm
5. www.prospectives. Info 12.09.09
6. www.hse.science/yassin/seminar 05.05.2003
7. www.worldeconomy.narod.ru: WTO.doc 04.10.2003
8. Профиль №1 (319) январь 2003 (www.profile.ru/itens/?item=194)
9. Război energetic pe axa Paris-Roma. Ziua, 28.02.2006
10. Les patrons français se méfient du patriotisme économique. Lе Monde, 15.03.2006.
11. www.bin.com.ua
12. www interfax.ru 30.03.2006
Recenzent: lect. sup. dr. E. Calancea
Impactul factorilor externi asupra exportului

ţărilor în dezvoltare
Conf. univ. dr. Constantin Postica, ASEM

An important element of the development strategy of the countries with a low level of incomes
per capita is export increase. The practice shows us that improvement of export possibilities has a
positive influence on economic development and solve the poverty problem in these countries. Nowa-
days there are created a number of conditions in order to realize these possibilities: the multilateral
commercial system, which has an adequate juridical base and does not admit the discrimination in
trade relations, the trade liberalization for a large variety of goods.
Un element important al strategiei de dezvoltare ţioniste din partea ţărilor dezvoltate, care afectau şi
a ţărilor cu un nivel scăzut de venituri pe locuitor îl re- exportul lor.
prezintă sporirea exporturilor. Practica demonstrează Printre particularităţile principale ale sistemului ta-
că ameliorarea posibilităţilor de export influenţează rifar, stabilit de către ţările dezvoltate, pot fi menţionate
pozitiv dezvoltarea economică şi soluţionarea pro- următoarele:
blemei sărăciei în aceste ţări. În prezent sunt create • produsele agricole şi mărfurile industriale
următoarele condiţii pentru realizarea acestor posibi- care necesită un volum mare de muncă (texti-
lităţi: sistemul comercial multilateral care dispune de lele, îmbrăcămintea, încălţămintea, articolele
o bază juridică adecvată şi nu admite discriminarea în din piele) sunt supuse unor taxe vamale mai
relaţiile comerciale, liberalizarea schimburilor comer- înalte în comparaţie cu produsele industriale
ciale pentru un spectru larg de mărfuri. ce nu necesită un volum mare de muncă;
În etapa actuală există un şir de factori externi ce • în anii 1995-2006, ţările dezvoltate au redus
influenţează activitatea de export a ţărilor în dezvol- nivelul impunerii vamale în schimburile co-
tare, care vor fi examinaţi în continuare. merciale reciproce şi au sporit barierele tari-
Condiţiile accesului pe pieţele străine după fare pentru ţările în dezvoltare, triplându-le
crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) uneori.
Ţările în dezvoltare tot mai activ cooperează în- Toate acestea demonstrează politica de discri-
tre ele, însă asigurarea accesului pe pieţele ţărilor minare promovată de ţările dezvoltate în relaţiile co-
92 dezvoltate continuă să fie un factor extern principal, merciale cu ţările în dezvoltare, prin încălcarea preve-
care determină posibilităţile de export ale ţărilor în derilor OMC.
dezvoltare. Ramurile şi mărfurile care reprezentau in- Accesul pe piaţă în conformitate cu acordurile
teres pentru exportatorii acestor ţări (produsele agri- comerciale regionale şi bilaterale
cole, textilele, îmbrăcămintea, încălţămintea) până la Ţările în dezvoltare au anumite avantaje în ca-
crearea OMC nu prea erau examinate în timpul ne- drul acestor acorduri, unele dintre ele bazate pe
gocierilor comerciale multilaterale. Astfel de mărfuri nereciprocitate, conform prevederilor Sistemului
continuau să rămână obiecte ale măsurilor protec- Generalizat de Preferinţe (SGP). Ţările cele mai pu-
ţin avansate beneficiază de SGP, care le permite să Cererea pentru mărfurile exportate din ţările în
exporte mărfuri în condiţii favorabile, taxele vama- dezvoltare
le fiind reduse. Odată cu intensificarea proceselor integraţionis-
Prezintă interes reexaminarea din 2005 a SGP în te în economia mondială, posibilităţile de export ale
cadrul Uniunii Europene, care, în prezent, include trei ţărilor în dezvoltare depind tot mai mult de creşte-
scheme: prima e universală şi vizează un şir suplimen- rea economică a ţărilor-partenere. În aceste condiţii,
tar de concesii tarifare; a doua – „SGP plus” este pre- desfacerea mărfurilor şi serviciilor din ţările în dez-
văzută pentru ţările vulnerabile care au ratificat acor- voltare, în mare măsură, este determinată de dez-
durile internaţionale privind dezvoltarea durabilă; a voltarea raporturilor cu ţările dezvoltate, de nivelul
treia este denumită „Totul în afară de armament”. de dezvoltare al economiei ţărilor importatoare, de
De la 1 ianuarie 2006, Republica Moldova be- nivelul veniturilor populaţiei şi agenţilor economici
neficiază de „SGP plus”, care include preferinţe din aceste ţări.
adiţionale pentru perioada 2006-2015. Sistemul Practica demonstrează că majoritatea ţărilor în
extinde lista preferinţelor prin includerea mai mul- dezvoltare se bizuie pe un număr limitat de ţări ce im-
tor mărfuri sensibile în grupul celor nesensibile. portă produsele lor. Menţionăm că 95% din exportul
Ultima schemă a SGP garantează accesul fără taxe ţărilor în dezvoltare sunt orientate spre 5 importatori
vamale pe piaţa Europei Occidentale al tuturor principali. Bunăoară, peste 50% din ţările în dezvolta-
mărfurilor din ţările mai puţin avansate, cu excep- re exportă în SUA, Japonia, Franţa, China, India.
ţia armamentului. SUA au adoptat o lege cu privire Asemenea situaţie e favorabilă şi avantajoasă atât
la ajutorul acordat Africii în dezvoltarea economică timp cât economia ţărilor importatoare se află într-o
şi socială. În SGP, pentru ţările africane aflate la sud dezvoltare dinamică. Pe de altă parte, este riscant ca
de Sahara, se prevede accesul unei game variate exportul să depindă de un număr limitat de importa-
de mărfuri (inclusiv textile, îmbrăcăminte) fără taxe tori. Aceasta a demonstrat-o criza valutar-financiară
vamale pe piaţa SUA. din Asia de Sud-Est, unde comerţul exterior a devenit
Practica demonstrează că ţările cele mai sărace unul dintre mecanismele de bază ale destabilizării şi
nu întotdeauna pot beneficia de înlesnirile acordate, dezechilibrului economic în regiune. O situaţie simi-
motivele fiind lipsa capacităţilor de producţie, a ofer- lară a avut loc şi în cazul Republicii Moldova, al cărei
tei şi competitivităţii bunurilor produse. Multe mărfu- export depinde de un număr limitat de importatori.
ri care ar fi putut fi exportate din ţările în dezvoltare Astfel, în 1998, criza financiară din Rusia a afectat în
nu sunt aprobate de importatorii din ţările dezvol- proporţii mari exportul moldovenesc.
tate şi astfel, nu sunt incluse în listele de preferinţe. Anul 2006 a fost unul dificil pentru economia
De exemplu, SGP american cuprinde numai 50% din R.Moldova, producătorilor şi exportatorilor naţiona-
totalul mărfurilor ţărilor în dezvoltare, disponibile li fiindu-le impuse, din exterior, mai multe restricţii
pentru export şi nu include textilele, încălţămintea, dure. Printre acestea se evidenţiază embargoul im-
oţelul, echipamentele electronice. pus de Rusia importurilor din Moldova la produsele
Restricţiile netarifare fitosanitare, “războiul” vinului etc. În aceste condiţii,
Atenuarea barierelor tarifare a fost însoţită, în unii împărtăşeau convingerea că economia republicii
ultimii ani, de o aplicare tot mai sporită a măsurilor va da faliment. Restricţiile, bineînţeles, au afectat rea-
netarifare şi, în primul rând, a barierelor tehnice. lizările economiei naţionale.
Unele ţări fac abuz de aplicarea restricţiilor netari- În prezent, exportatorii autohtoni sunt în căutarea
fare, fiind motivate de protejarea producătorilor noilor pieţe de desfacere, tind să nu depindă numai
autohtoni de concurenţa străină. Experţii UNCTAD de piaţa din Est. Se întreprind paşi pentru încheierea
au constatat că, în perioada 1995-2005, aplicarea noi acorduri comerciale cu ţările Comunităţii Europe-
măsurilor netarifare aproape s-a dublat – de la 32% ne, China, SUA, Orientul Mijlociu, ţările balcanice.
până la circa 60%. Această situaţie este confirmată şi Specificul influenţei dezvoltării economice a ţă-
de datele stabilite de OMC. Ponderea cea mai mare a rilor-partenere asupra posibilităţilor de export ale
măsurilor netarifare revine barierelor tehnice legate ţărilor în dezvoltare depinde de un şir de factori. În
de normele sanitare, fitosanitare, ecologice, de se- primul grup sunt incluşi factorii care determină în ce
curitate, ambalaj, standarde etc. măsură partenerii sunt convenabili unul altuia. Aici
În ultimele două decenii tot mai des sunt aplicate este vorba despre apropierea teritorială a statelor-
măsurile antidumping. Până la începutul anilor ’90 ai partenere, complementaritatea structurii exportului
secolului trecut, măsurile antidumping erau prepon- unei ţări şi structurii importului alteia, competitivita- 93
derent aplicate de ţările dezvoltate – peste 80% din tea ţării exportatoare în raport cu alte ţări furnizoare
totalul acestor măsuri. În ultimii ani, această practi- de mărfuri similare.
că este utilizată de Argentina, Brazilia, India, Mexic, În al doilea grup sunt incluşi factorii care deter-
Republica Coreea, Turcia, Republica Sud-Africană. mină în ce măsură modificările în dezvoltarea econo-
Ponderea ţărilor în dezvoltare care aplică măsuri anti- mică a ţării-partenere influenţează posibilităţile de
dumping constituie 50-60%. export ale ţării-exportatoare. Gradul acestei influen-
ţe depinde de volumul PIB-ului, ritmul de creştere a monstrată prin date statistice: dacă în 1996 exportul
acestuia, corelaţia dintre importul şi PIB-ul ţării-parte- în UE constituia 10% din totalul exportului republicii,
nere. Toate acestea demonstrează în ce măsură ţările- în 2001 – 22%, în prezent depăşeşte 30%. Cu toate
partenere sunt pregătite a importa mărfuri şi servicii că există apropierea geografică a R.Moldova de UE,
din ţările exportatoare, adică din ţările în dezvoltare. volumul exportului este deocamdată mic. Impedi-
În acest context, menţionăm că noua orientare poli- mentul principal în relaţiile comerciale cu UE nu sunt
tică a guvernului Republicii Moldova presupune mo- taxele vamale ori barierele netarifare, ci, în cea mai
dificări şi în domeniul comerţului exterior. mare măsură, competitivitatea inferioară a mărfurilor
Un moment important îl prezintă orientarea ex- moldoveneşti.
portului spre Uniunea Europeană. Importanţa pieţei În concluzie, trebuie menţionat faptul că pentru
vest-europene decurge din faptul că ea constă din ameliorarea exportului ţărilor în dezvoltare este ne-
circa 480 mln de consumatori, iar PIB-ul UE îl depă- cesar de a analiza în ansamblu toţi factorii externi
şeşte pe cel al Rusiei de aproape 40 de ori. Tendinţa care frânează activitatea de export şi de a găsi căi de
sporirii exportului moldovenesc în ţările UE este de- înlăturare a acestora.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. B. Chistruga
94
TURISM, GEOGRAFIE ŞI ECONOMIA MEDIULUI — ◆
Impactul turismului viti-vinicol

asupra dezvoltării turismului receptor
Conf. univ. dr. Nicolae PLATON,

Asociaţia Naţională a Agenţiilor
de Turism din Moldova
The inbound tourism in the Republic of Moldova can be developed successfully only by establis-
hing the motivational form of tourism that can hold on the foreign tourists. Studying this topic and
examining actual opportunities of the tourists and man-made potential in Moldova, they concluded
that this form of tourism may be wine growing tourism. The series of issues that must be solved in
this direction are taken into consideration by the author in the following article.
Dezvoltarea turismului internaţional este condiţi- gustării produselor respective cu cunoaşterea stilului de
onată de scopul pe care şi-l propune turistul, dorind vi- viaţă local, a mediului rural şi a activităţilor culturale.
zitarea unei anumite ţări sau a unei anumite destinaţii Mediul turistic reprezentat de agenţii economici
turistice. Din acest considerent, ţările de destinaţie tu- specializaţi în producerea vinului, cum ar fi întreprin-
ristică promovează acele obiective turistice sau acele derile vinicole de la Cricova, Cojuşna, Mileştii-Mici
valori cultural-turistice, care sunt recunoscute pe plan etc., care dispun de săli de degustare şi posibilitate
mondial şi reprezintă cartea de vizită a ţării respective. de organizare a excursiilor, pot condiţiona un impuls
Republica Moldova, ca destinaţie turistică relativ sporit la dezvoltarea turismului receptor, dacă cola-
nouă, este puţin cunoscută pe piaţa turismului in- borarea acestora cu agenţiile de turism ar fi organiza-
ternaţional. Acest fapt influenţează negativ asupra tă în condiţii reciproc avantajoase.
balanţei schimbului de turişti şi, ca urmare, turismul Cum poate fi organizată această colaborare?
emiţător prevalează asupra turismului receptor. • trebuie stabilit un parteneriat între între-
Care ar fi soluţia pentru Moldova? prinderile viti-vinicole, Asociaţia Naţională a
Moldova, încă din timpurile străvechi, era cunos- Agenţiilor de Turism şi firmele turistice;
cută ca ţară care se ocupă de cultivarea viţei-de-vie. • întreprinderile viti-vinicole să prezinte Aso-
Experienţa de producere a vinului a fost preluată pe ciaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism in-
meleagurile noastre încă de la traci, urmând apoi da- formaţia privind caracteristicile obiectivului
cii şi romanii. viti-vinicol, capacitatea sălilor de degustare,
În prezent, ţara noastră dispune de circa 142 mii de numărul minim şi maxim de turişti care poate
hectare cultivate cu viţă-de-vie, unde, anual, la 142 în- fi deservit, zilele în care se poate primi grupu-
treprinderi de prelucrare a strugurilor, se produc apro- rile turistice, pachetele de deservire;
ximativ 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute. • e necesară stabilirea de către întreprinderile
Caracterizând turismul după formele sale func- viti-vinicole a preţurilor contractuale diferen-
ţionale, cea mai oportună formă care poate fi utili- ţiate pentru turişti individuali şi grupele de
zată la dezvoltarea turismului receptor este turismul turişti organizate de firmele turistice;
viti-vinicol cu toată infrastructura întreprinderilor • firma turistică organizatoare să aibă posibili-
vinicole, participante la formarea zonelor şi traseelor tatea de a alege din pachetele de deservire
turistice. Aici turiştii au posibilitatea de a studia teh- propuse acel pachet, care îi este convenabil
nologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelie- turistului după preţ şi conţinut.
rea lui şi a degusta produsul finit. Vinotecile, centrele Numai printr-o astfel de colaborare se poate
de expoziţii, sălile de degustare, cramele subterane, pretinde la obţinerea rezultatelor aşteptate atât din
diversitatea producţiei de vinuri: spumant, divinuri, partea întreprinderilor viti-vinicole, cât şi din partea
balsamuri, vinuri aromatizate reprezintă un potenţial agenţiilor de turism.
deosebit pentru promovarea turismului viti-vinicol şi Un alt tip de colaborare, după părerea noastră, ar fi
oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele preferate. participarea de comun acord a firmelor turistice şi între-
În opinia noastră, dezvoltarea acestei forme de turism prinderilor viti-vinicole la târgurile şi expoziţiile interna- 95
va repune produsul turistic viti-vinicol al R.Moldova la ţionale de turism. Datorită acestui tandem se poate ob-
justa sa valoare în circuitul turistic internaţional. ţine promovarea corespunzătoare la nivel internaţional
Generalizând cele expuse, se poate menţiona că atât a imaginii turistice a Republicii Moldova, cât şi găsi-
turismul viti-vinicol reprezintă o formă de turism orien- rea noilor pieţe de desfacere pentru producţia vinicolă.
tată spre vizitarea agenţilor economici viti-vinicoli şi a Experienţa ţărilor Europei de Vest, care dispun
regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea dede un potenţial turistic destul de variat şi bogat, ne
◆— TURISM, GEOGRAFIE ŞI ECONOMIA MEDIULUI
demonstrează că, pe lângă tradiţionalele pachete • stabilirea legăturii dintre sectorul turistic şi
turistice care sunt propuse turiştilor, itinerarelor viti- sectorul viti-vinicol;
vinicole le revine un rol important în atragerea turiş- • promovarea pe plan internaţional a imaginii
tilor. Astfel, la capitolul promovare, aşa ţări, ca Franţa, R.Moldova ca destinaţie turistică viti-vinicolă;
Germania, Italia, Spania, Grecia, Ungaria, România • găsirea noilor parteneri şi a noilor pieţe de des-
propun rute turistice cu specific viti-vinicol, organi- facere pentru producţia vinicolă a Moldovei;
zând chiar şi trasee turistice mixte. • atragerea turiştilor străini.
Prima tentativă a R.Moldova de a participa în Graţie organizării acestui festival, care a creat premi-
calitate de partener cu ţările Europei de Vest la dez- se pentru dezvoltarea turismului viti-vinicol, şi la iniţia-
voltarea turismului viti-vinicol a fost în ianuarie 1996. tiva Departamentului Dezvoltarea Turismului, Guvernul
Prin această colaborare se încearcă posibilitatea de Republicii Moldova, la 24 mai 2004, adoptă hotărârea
includere a Moldovei în programul ECOS-OUVERTU- nr.554 cu privire la aprobarea Programului Naţional în
RE (prin proiectul Ruraltur, care are ca scop „Integra- domeniul turismului „Drumul vinului în Moldova”.
rea Moldovei în reţeaua turismului cultural în mediul Dirijarea şi monitorizarea programului este în-
rural al regiunilor viticole din Europa”). ECOS-OUVER- credinţată unui comitet de coordonare, care include
TURE este programul de cooperare interregională ex- diverse ministere, inclusiv Departamentul Dezvol-
ternă a Comisiei Europene. El favorizează cooperarea tarea Turismului, actualmente Ministerul Culturii şi
reciproc avantajoasă dintre regiunile şi oraşele Uniu- Turismului. Programul „Drumul vinului în Moldova”
nii Europene şi omoloagele lor din Europa Centrală, include 7 trasee turistice.
CSI şi ţările bazinului mediteranean. Pentru o mai bună colaborare între sectorul vi-
Printre obiectivele programului se numără: nicol şi sectorul turistic, la 13 septembrie 2005, Aso-
• întărirea coeziunii economice şi sociale, în- ciaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din Moldova a
curajând participarea la cooperarea est-vest înaintat un demers în adresa Agenţiei Agroindustriale
şi nord-sud a regiunilor şi oraşelor ce provin „Moldova-Vin”, în care solicită:
din zonele cele mai puţin favorizate ale Uniu- a) negocierea preţurilor de acces în crame pen-
nii Europene; tru perioada festivalului vinului;
• susţinerea în procesul tranziţiei economice şi b) accesul liber al turiştilor în perioada demară-
politice a regiunilor şi oraşelor din Europa Cen- rii festivalului vinului;
trală şi de Est, a CSI şi ţărilor mediteraneene; c) obţinerea permisiunii din partea Serviciului
• contribuirea la dezvoltarea regională şi la Vamal privind scoaterea din ţară a producţiei
modernizarea colectivităţilor teritoriale din viti-vinicole procurată ca suvenire, care nu
ansamblul zonelor ce participă la Uniunea este destinată activităţii comerciale sau de
Europeană, în Europa Centrală, în CSI şi ţările producţie, în cantităţi mai mari de 2 litri, fără
mediteraneene. achitarea dreptului de export.
Pentru Republica Moldova, proiectul avea drept În urma acestui demers şi a negocierilor purtate cu
scop două obiective de bază: Agenţia Agroindustrială „Moldova-Vin”, s-au obţinut
1) Stabilirea unei coordonări efective între 7 următoarele:
raioane viticole situate în centrul ţării (în jurul 1. În traseul turistic „Drumul Vinului”, pe lângă
Chişinăului): Ialoveni, Criuleni, Străşeni, Hîn- tradiţionalele crame de la Cricova, Mileştii-
ceşti, Călăraşi, Nisporeni, Orhei în scopul de a Mici şi Cojuşna, au fost incluse întreprinderile
valorifica „Ruta vinului”, care ar atrage după SA „Aroma”, SA „Vinuri Ialoveni”, SRL „Acorex
sine dezvoltarea turismului viticol de calitate. Wine Holding”, ÎM „Lion gri”.
2) Pregătirea unui vast program de dezvoltare 2. Au fost stabilite zilele şi orele de acces pentru
a turismului cultural în regiunile viticole ale grupuri de turişti organizate de agenţiile de
Moldovei, destinat pentru a servi drept bază turism.
unei cereri de finanţare comună globală. 3. S-au stabilit mai multe categorii de preţuri la
Spre regret, acest proiect nu s-a soldat cu succes în serviciile prestate în funcţie de doleanţele tu-
lipsa finanţării din partea Comisiei Europene. Acest in- riştilor.
succes se datorează şi faptului că la acea etapă, Moldova, 4. În vederea excluderii obstacolelor neînte-
prin regimul de vize întreţinut cu ţările Europei de Vest, meiate la exportul producţiei viti-vinicole,
stopa libera deplasare a turiştilor în ţara noastră, favori- procurată ca suvenire şi care nu este desti-
96 zând turiştii străini să solicite altă destinaţie turistică. nată activităţii comerciale sau de producţie,
Din 2002, la iniţiativa Ministerului Agriculturii şi şefilor birourilor vamale le-au fost dată o dis-
Alimentaţiei Publice, a Departamentului Agroindu- poziţie specială a Serviciului Vamal, prin care
strial “Moldova-Vin”, a Agenţiei Naţionale de Turism, se atenţiona imposibilitatea aplicării taxelor
Centrului Expoziţional Internaţional „Moldexpo”, în la aceste produse.
octombrie se organizează anual „Festivalul Vinului”, Referindu-ne la categoriile de preţuri oferite agen-
care are drept scop: ţiilor de turism de către întreprinderile viti-vinicole prin
intermediul Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, 1) organizarea unor acţiuni promoţionale pen-
putem menţiona: tru relansarea ofertei turistice viti-vinicole pe
- costul excursiei de la 40 până la 120 lei în piaţa Europei de Est şi Europei de Vest;
funcţie de întreprinderea viti-vinicolă; 2) modernizarea şi diversificarea mijloacelor
- costul excursiei cu degustare (7-9 probe) de promoţionale;
la 90 lei până la 180 lei; 3) actualizarea şi îmbunătăţirea conţinutului
- costul excursiei cu degustare şi prânz inclus mesajelor publicitare;
de la 120 până la 240 lei; 4) declanşarea unor acţiuni promoţionale de
- costul excursiei cu degustare, prânz şi suve- amploare prin includerea ofertei turistice
nire de la 140 până la 750 lei. viti-vinicole în cataloagele marilor firme turo-
Analizând dezvoltarea turismului viti-vinicol în peratoare;
ultimii ani, rezultă încă necesitatea obiectivă a adop- 5) prezentarea ofertei turistice viti-vinicole la
tării unui set minimal de măsuri care să conducă la expoziţiile internaţionale de resort;
transformarea radicală a acestui forme de turism 6) organizarea tururilor informative în Moldova
într-un important domeniu de activitate a industriei pentru marii turoperatori de turism din ţările
turistice, avându-se în vedere rolul deosebit pe care Europei de Est şi Europei de Vest, precum şi
îl poate avea atât în completarea bugetului ţării prin pentru ziarişti.
intermediul turiştilor străini, cât şi în satisfacerea ne- 7) individualizarea produselor turistice viti-vinico-
cesităţilor turiştilor care ne vizitează ţara. le prin folosirea de însemne pe diferite articole
Realizarea acestor acţiuni trebuie efectuată în con- care pot fi oferite drept suvenire promoţionale;
textul premiselor de dezvoltare durabilă a turismului 8) diversificarea pliantelor turistice editate în
viti-vinicol privind principalele direcţii de valorificare a mai multe limbi de circulaţie internaţională şi
acestei forme, spre a se putea contura căile şi mijloace- distribuirea lor în ţară şi străinătate;
le cele mai realiste pentru o astfel de valorificare. Sun- 9) organizarea prin intermediul ambasadelor Re-
tem de părerea că între căile şi mijloacele respective publicii Moldova aflate peste hotare a campa-
pot fi înscrise restructurarea politicii de produs turistic, niilor de promovare a producţiei viti-vinicole
adoptarea unei strategii flexibile în politica de preţuri şi a serviciilor turistice complementare;
şi tarife, diversificarea canalelor de distribuţie şi pro- 10) alinierea, la nivelul pieţei internaţionale, a fa-
movarea unei politici promoţionale active. cilităţilor oferite la cazare;
Pentru promovarea strategiei promoţionale inter- 11) asigurarea unui sistem elastic de preţuri şi ta-
naţionale, găsim util de a sublinia o serie de necesităţi: rife în funcţie de sezon.
Aspecte teoretice ale cererii şi motivaţiei

pentru turismul intern
Drd. Ina Cavcaliuc, ASEM
Now there has been an increased interest in some specific aspects of the travel market in our
republic, that has been accompanied by an increasing segmentation of the overall travel market into
areas based on social and cultural factors, discretionary income, time and motivations.
Marketingul întotdeauna operează cu o piaţă marketing şi eficienţa utilizării resurselor în vede-

de referinţă concretă, localizată sub aspect geo- rea atingerii obiectivelor.
grafic, identificabilă sub aspect socio-demografic, În context, menţionăm că rigiditatea ofertei turisti-
descriptibilă sub aspect economic şi monetar, in- ce şi particularitatea cererii de a se forma la locul de re-
teligibilă sub aspect cultural, accesibilă sub aspect şedinţă şi a se realiza în cadrul bazinului ofertei turisti-
politic şi juridic şi determinată precis în raport cu ce imprimă pieţei turistice caracterul de piaţă „opacă”, 97
un anumit produs. Astfel, pentru ca piaţa să fie anevoios de pătruns, de cuantificat şi de influenţat.
complet definită, este necesar ca mai întâi să se de- Cererea turistică se manifestă la locul de reşedin-
finească fără echivoc limitele spaţiale, de utilitate, ţă al turistului, unde se conturează aria cererii, care
temporale etc. ale pieţei, definirea clară a acestora se paticularizează în funcţie de criterii concrete, cum
asigurând acurateţea cercetării, comparabilitatea ar fi: caracteristicile economice, sociale, demografice
datelor, corectitudinea elaborării strategiilor de ale teritoriului căruia îi aparţine. Potrivit abordărilor
specialiştilor din domeniu, cererea turistică include În acest context, deducem câteva trăsături speci-
ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de fice cererii turistice, intercorelate cu aşteptările consu-
a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei matorilor turistici pentru anii 1995-2010, sistematiza-
proprii pentru alte motive decât prestarea unei acti- te în tabelul 1:
vităţi remunerate la locul de destinaţie.
Tabelul 1
Tendinţele în domeniul aşteptărilor consumatorilor pentru anii 1995-2010
Nr. Caracteristica:
1. Creşterea relevantă a ponderii cererii interne, circa 80% din cererea turistică mondială se conturează şi se satisface în interiorul
graniţelor naţionale ale ţărilor de referinţă prin forma consumului turistic intern.
2. Fracţionarea vacanţelor, cel puţin de 2 ori pe an, ca rezultat al creşterii veniturilor la unele segmente de consumatori turistici, a
timpului liber, dorinţei de a participa la experienţe noi, de a îmbogăţi cunoştinţele proprii etc.
3. Diversificarea comportamentului de consum, care se modifică prin creşterea experienţei turistice (se solicită o gamă largă şi diver-
sificată de produse şi servicii turistice).
4. Turiştii doresc să viziteze zone noi, nepoluate şi neexploatate, să practice noi forme de turism şi să se familiarizeze cu cultura mai
multor popoare, tendinţa accentuată care se înregistrează în prezent pe plan mondial .
5. Apariţia şi dezvoltarea formelor specifice de turism, cum ar fi turismul ecologic, etno-cultural, rural etc., care treptat vor reduce
ponderea turismului de masă.
6. Creşterea ponderii turismului de agrement, odihnă, itinerant cu valenţe culturale, în detrimentul călătoriilor de afaceri şi al vizitelor
rudelor şi a prietenilor.
7. Turismul de afaceri este mai frecvent în interiorul ţării decât peste hotarele ei.
Fragmentarea familiilor, creşterea ponderii familiilor, fie:
• Bi-active;
8. • Inactive;
• Solo;
• Familiilor reduse;
• Creşterea ponderii divorţurilor.
9. Emanciparea socio-economică a femeii, rolul decisiv al femeii în luarea deciziei de cumpărare.
10. Îmbătrânirea populaţiei din punct de vedere cantitativ (număr, venit, timp) şi calitativ (valori, atitudini, grijă pentru sănătate).
11. Introducerea monedei euro: eliminarea fluctuaţiilor monetare în zona Euro, dispariţia cheltuielilor condiţionate de schimb valutar,
transparenţa ofertei turistice.
12. Urbanizarea societăţii.
Fragmentarea socială şi noile forme de organizare a muncii:
13. • Creşterea şomajului;
• Sporirea nesiguranţei;
• Dezvoltarea muncii independente.
14. • Scăderea duratei medii de muncă;
• Creşterea ponderii timpului liber.
15. Suprapunerea timpului liber şi a celui de odihnă: dezvoltarea turismului nomad.
Sursa: adaptare după Pierre Py, R.Minciu, P.Baron, N.Neacşu, Declaraţia de la Manila(1980), Hinch, Barucci, Becheri, Schluter, Getz,
Cossons, Ashford, Jansen Verbeke, King, Cater, www.tourisme.gouv.fr.
Literatura de specialitate sugerează o serie de disponibil (personal) a cunoscut în ţările dezvoltate

modalităţi şi criterii de clasificare a factorilor care de- economic o creştere valorică reală, stimulând, în anu-
termină evoluţia cererii turistice, cum ar fi factorii en- mită măsură, consumul de bunuri materiale şi servicii,
dogeni şi exogeni, raţionali şi motivaţionali, în funcţie inclusiv cele turistice. Fluctuaţiile preţurilor relative, în
de durata acţiunii lor etc. Cercetarea fenomenului tu- special pentru turismul internaţional, a condiţionat ex-
ristic ne oferă posibilitatea să constatăm că cererea tinderea călătoriilor în afara locului de reşedinţă, pre-
turistică, în primul rând, se regăseşte într-un consum cum şi manifestarea accentuată a cererii la noi forme
specific, pentru realizarea căruia trebuie satisfăcute de turism, la noi destinaţii turistice, ecologice şi neex-
trei condiţii de bază: motivaţie, venit disponibil şi po- ploatate. În ceea ce priveşte cererea turistică internă a
sesia timpului liber. Republicii Moldova, aceasta are trăsături caracteristice
Considerăm factorii nominalizaţi esenţiali în ve- turismului de masă, fiind constituită preponderent din
98
derea transformării cererii turistice în consum turistic consumatori turistici cu venituri moderate, deciziile de
şi le vom supune ulterior unei analize mai profunde. cumpărare a cărora depind în cea mai mare măsură
Venitul reprezintă baza materială a oricărui act de de venitul personal, care se răsfrânge asupra nivelului
consum, nu se exclude şi practicarea turismului. Nive- preţurilor ofertei turistice.
lul ratei de consum turistic depinde atât de totalul ve- Politica de preţuri pleacă de la premisa că un pro-
niturilor, adică de produsul naţional net, cât şi de par- dus nu poate fi vândut, dacă nu este racordat cu po-
tea dedicată indivizilor, adică venitul personal. Venitul sibilităţile financiare ale consumatorului. Nivelul ve-
niturilor se reflectă nu numai în gradul de participare Motivaţiile turistice posibile pot fi structurate
a populaţiei ţării la turism, dar şi în nivelul şi natura după cum urmează:
serviciilor turistice pentru care aceştia optează, deoa- • cognitiv-formativă, care presupune desco-
rece preţul poate constitui un imbold de atracţie în perire, învăţare, creaţie, lărgire a orizontului
alegerea destinaţiei turistice. de cunoaştere pe multiple planuri: afaceri,
Disponibilitatea de timp liber. Actualmente, di- congrese ştiinţifice, istorie, cultură, tradiţie şi
minuarea zilei, săptămânii, anului, precum şi a activi- meşteşuguri populare;
tăţii de muncă a dus la crearea timpului liber destinat • socio-culturală, legată de dorinţa de recu-
recreerii şi odihnei, creându-se condiţii necesare pen- noaştere şi afirmare socială, de realizare şi
tru manifestarea cererii turistice potenţiale mai mari. afirmare liberă şi independentă a sinelui;
Diminuarea timpului de muncă, consideră specialiştii, • fiziologică şi socială, bazată pe repaus şi re-
se manifestă simultant în trei direcţii, care pot genera confortare – mobil esenţial pentru majorita-
trei categorii de recreere şi turism, respectiv: tea turiştilor;
• diminuarea duratei zilei de muncă de 8 ore; • afectivă şi estetică, legată de atracţia umană
• reducerea duratei săptămânii de muncă la pentru frumos, artă, creaţie, cultură şi civiliza-
5 zile favorizează creşterea cererii turistice ţie, pentru obiective naturale şi culturale de
pentru turismul de sfârşit de săptămână, cu excepţie.
o durată de 1-2 zile, care presupune eforturi În acest context, turismul se confruntă cu două
financiare relativ reduse; tipuri de probleme mari, pe de o parte, fiind tratat ca
• creşterea duratei concediilor anuale legale activitate economică, urmează să-şi găsească forme-
condiţionează sporirea gradului de partici- le de manifestare cele mai potrivite pentru a se con-
pare a populaţiei ţării la turism, dar este evi- forma la legile economiei de piaţă, pe de altă parte,
dentă tendinţa de scădere a duratei medii a factorul uman determină şi structurează cererea pen-
sejurului, ceea ce condiţionează creşterea ce- tru turism, mai ales în contextul unei oferte variate în
rerii turistice pentru vacanţe scurte, prepon- produse turistice.
derent de 2-7 zile. Ţinând cont de diversitatea nevoilor şi dorin-
Este cunoscut faptul că cererea turistică este ge- ţelor turiştilor, este imposibil de satisfăcut toate
nerată de motivaţia turistică, care este subiectivă, doleanţele turiştilor potenţiali, din acest motiv
determinată de impulsuri endogene (legate de psi- este nevoie de studiul cerinţelor pieţei într-o
hologia omului) şi exogene (influenţate de factorii perspectivă de lungă durată. Acest studiu se face
mediului înconjurător). Motivaţiile consumatorului pe baza perspectivelor evoluţiei demografice pe
turistic sunt atât de individualizate, încât, practic, segmente concrete ale pieţei turistice şi ale struc-
nu există doi turişti care să solicite un produs turistic turii populaţiei pe grupe de vârstă, ale creşterii
similar, o asemenea individualizare a produselor tu- timpului liber şi veniturilor pe grupe de popula-
ristice devine tot mai vizibilă şi obiectivă, necesitând ţie, ale evoluţiei factorilor de ordin socio-cultural,
eforturi considerabile de adaptare a ofertei turistice care determină cererea sporită de regenerarea
la cererea actuală şi potenţială. potenţialului fizic şi psihic prin schimbarea tem-
Individualizarea este determinată atât de motiva- porară a mediului, condiţiilor şi ritmului de viaţă,
ţiile, cât şi de comportamentul diferit al turiştilor faţă de satisfacerea nevoilor intelectuale şi cognitive, do-
fiecare element al produsului turistic oferit. rinţa evadării şi revenirii la natură.
Bibliografie:
1. Cristureanu C., Economia şi politica turismului internaţional, Ed. ABEONA, Bucureşti, 1992.
2. Bran F., Economia turismului şi mediul înconjurător, Bucureşti, 1998.
3. G.Stănciulescu, Tehnica operaţiunilor de turism, Ed. All, Educational, 1998.
4. Inskeep Ed., National and Regional Tourism Planning: Methodologies and Case Studies, A World Tourism
Organization Publication, 1999.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. A.Gribincea
99
Aspecte conceptuale ale migraţiunii economice
Drd. Angela BELOBROV, ASEM

The analysis of external migration phenomenon for labour at international level and theoreti-
cal works on external labour migration presents the differences characteristic for economic, social,
political and geographical climate of two countries as impulse coordinators of economic migration
(or external labour migration). The article proposes the implementation of a new concept – migra-
tion climate, an indicator characteristic for the whole aspect of a country.
La începutul secolului XXI, la scară mondială, fie- economic şi social al ţărilor de origine şi ţărilor de
care a 35-a persoană este migrant, iar numărul total destinaţie a migranţilor. Aceste diferenţe caracteris-
al migranţilor depăşeşte 175 milioane sau 2,9 la sută tice mediului economic şi social al ţărilor determină
din populaţia lumii. Aceasta prezintă un procent nu coordonatele de impuls ale migraţiunii economice. Într-o
prea mare al forţei de muncă la nivel mondial.[5] Însă măsură mai redusă procesul migraţional este influenţat
fluxurile de remitenţe care le generează migranţii şi de particularităţile politice şi geografice ale ţărilor.
au ajuns să se plaseze pe al doilea loc în ce priveşte În acest context, propunem implementarea unui nou
volumul lor după fluxurile financiare de investiţii indicator caracteristic al imaginii integrale a unei ţări
străine directe şi au atins nivel dublu comparativ cu – climatul migraţional.
fluxurile de asistenţă financiară externă. [6] Remiten- Conceptul de climat migraţional pentru muncă
ţele oficial înregistrate au atins cifra de 100 bilioane interpretează totalitatea factorilor economici, finan-
USD în 2004[7], din 1980 până în 2003 aceste transfe- ciari, politici, socio-culturali, juridico-organizatori şi
ruri au crescut de 5 ori şi au tendinţă de creştere de geografici, caracteristici într-un anumit moment unui
aproximativ 7,7 la sută anual.1 stat/regiuni şi care fie atrag (pull factor), fie generea-
Migraţiunea reprezintă un fenomen demo- ză/resping (push factor) potenţialii migranţi.
grafic complex, cu importante implicaţii sociale, Climatul migraţional pentru muncă al unei ţări
economice şi politice şi este o componentă tot mai ar fi determinat de valorile unui şir de parametri care
importantă a societăţii contemporane. Iar creşterea reflectă:
proporţiei persoanelor care traversează frontierele I. Imaginea economică de ansamblu a ţării:
naţionale, asemeni fluxurilor financiare, comerciale i) nivelul de dezvoltare;
sau de informaţii, se numără printre cei mai semnifi- ii) stabilitatea macroeconomică, prezentată în
cativi indicatori de măsurare a intensităţii procesului general de: situaţia bugetară, starea balanţei de plăţi
de globalizare. externe, datoria publică, inclusiv cea externă;
Migraţiunea cu scop de muncă sau migraţiunea iii) potenţialul ţării şi modul de utilizare a aces-
economică, în prezent, constituie cea mai dinamică tuia:
formă de circulaţie a populaţiei şi tinde să devină - existenţa resurselor umane, în special a for-
parte a unei strategii de viaţă a tot mai multor cetăţe- ţei de muncă şi a calităţii ei, capacitatea ţării
ni din diferite ţări ale lumii şi din Republica Moldova. de a „importa” şi „exporta” migranţi; situaţia
Aceasta se datorează în cea mai mare parte efectelor pieţei muncii (nivelul ocupării forţei de mun-
financiare majore exercitate asupra migrantului că) în corelaţie cu specificul mecanismului de
şi gospodăriei lui. În condiţiile în care fenomenul funcţionare a pieţei muncii ş. a.;
capătă amploare, efectele lui la nivel naţional devin - resursele naturale (pământ, resurse ale sub-
imposibil de neglijat. solului, condiţii climaterice etc.);
În prezent, toate ţările lumii sunt antrenate în - stocul de capital tehnic (maşini, echipamen-
procesul migraţiunii internaţionale a forţei de muncă, te, construcţii, căi de transport etc.);
îndeplinind în procesul migraţiunii funcţia de: - tehnologia (ştiinţă, inginerie, organizare, ma-
- ţări de origine a migranţilor, nagement, antreprenoriat, inovare).
- ţări de destinaţie (gazdă) sau iv) nivelul şi calitatea creşterii economice şi măsura
- ţări de tranzit. influenţei factorilor indirecţi cu acţiune imediată:
100 Analiza particularităţilor fenomenului migraţiunii - dimensiunea cererii agregate, respectiv ca-
externe pentru muncă la nivel internaţional şi a lucrări- pacitatea de absorbţie a pieţei interne;
lor teoretice consacrate acestui domeniu accentuează - eficienţa sistemului financiar-bancar şi a al-
existenţa unor diferenţe caracteristice ale mediului tor instituţii financiare, privită prin prisma
modului de orientare a activităţii economice
1
Andrés Solimano, Remittances by Emigrants, UNU-WIDER prin intermediul creditului;
(United Nations University, The World Institute for Development
Economics Research), 2003 - rata economiilor şi rata investiţiilor;
- mediul internaţional şi competitivitatea pro- i) nivelul şi dinamica salariului şi a veniturilor în
duselor; înclinaţia marginală spre export în general;
comparaţie cu cea spre import; ii) anticipările populaţiei autohtone şi migran-
- migraţia internaţională a forţei de muncă şi a ţilor cu privire la evoluţia raporturilor dintre
capitalului; veniturile prezente şi cele viitoare;
- politica bugetară şi fiscală a statului etc.; iii) cheltuielile de consum (de procurare a bunu-
v) factorii de evaluare redaţi prin preţuri: inflaţia, rilor de consum (hrană, îmbrăcăminte), chel-
dobânda, cursul valutar; tuielile de trai, servicii personale etc.);
vi) climatul investiţional; iv) modificarea politicilor de imigrare, fiscale;
vii) nivelul şi modul de implicare a statului în v) anticipările cu privire la evoluţia raporturilor
economie. dintre preţurile prezente şi cele viitoare ş. a.
II. Caracteristica politică şi socială a ţării: Respectiv, climatul emigraţional ar fi caracte-
i) factorii situaţiei politice interne a ţării: rizat de un şir de factori declanşatori (push factor) ai
– cadrul instituţional; migraţiunii externe pentru muncă, printre care putem
– mecanismele de control; desemna:
– stabilitatea politică; i) creşterea tensiunii sociale, provocată de în-
ii) factorii situaţiei politice externe a ţării: răutăţirea stării materiale a majorităţii popu-
– importanţa geopolitică; laţiei, existenţa unei rate înalte de sărăcie a
– instabilitatea politicii regionale; populaţiei;
– instabilitatea economică regională; ii) declinul economic şi creşterea nivelului sără-
iii) structura socială: ciei;
– şomajul; iii) lipsa unei baze economico-juridice de susţi-
– nivelul calităţii vieţii. nere a populaţiei, corespunzătoare practicii
III. Particularităţile cadrului legislativ: internaţionale;
i) calitatea cadrului legislativ; iv) existenţa forţei de muncă relativ calificate şi
ii) stabilitatea legislaţiei; relativ ieftine;
iii) nivelul de previziune a modificărilor; v) promovarea politicilor propice emigrării sau
iv) implicarea statului în procesul migraţional. carenţa oricăror politici în domeniu;
IV. Însuşirile geografice ale ţării: amplasarea vi) instinctul de ridicare a standardului de viaţă
în regiuni geografice bogate în resurse naturale al oamenilor;
(populaţie, zăcăminte, soluri etc.); caracteristicile vii) senzaţia de independenţă şi de libertate în
resurselor (gradul de îmbătrânire a populaţiei, ne- mişcare (inclusiv în afara hotarelor ţării de
cesitatea extragerii sau prelucrării resurselor cu origine);
utilizarea intensivă a forţei de muncă ); amplasarea Ca factori „favorabili” climatului emigraţional de-
în puncte de tranzit ş. a. numim:
V. Însuşirile culturale ale populaţiei ţării: relaţiile viii) condiţii favorabile legalizării şi utilizării cu
etnice, religia, caracteristicile naţionale etc. eficienţă maximă a veniturilor provenite din
VI. Factorii distinctivi ai riscurilor aferente procesului munca cetăţenilor în afara hotarelor statului;
migraţional: economici; sociali; politici; criminali; eco- ix) existenţa unui număr mare de migranţi pentru
logici; legislativi etc. muncă în străinătate care contribuie la conti-
În ansamblul factorilor obiectivi şi subiectivi, nuitatea procesului (teoria reţelei sociale);
care determină climatul migraţional pentru muncă, x) programe active de reintegrare în societate a
cel mai puternic este nivelul şi dinamica salariului foştilor migranţi ş. a.
şi a veniturilor. „Barometrul” caracteristic direcţiilor Unii dintre indicatorii caracteristici ţărilor se pot
migratorii serveşte alinierea ţărilor lumii într-un rating modifica în timp, sau pot apărea caracteristici noi.
după un index al climatului migraţional care, fiind Astfel, o ţară, caracterizată pe parcursul unei perioade
favorabil recrutării, defineşte un climat imigraţional de un climat emigraţional, se poate transforma într-o
sau nefavorabil calificat în climat emigraţional. Inde- ţară cu climat imigraţional. Drept exemplu serveşte
xul se va calcula prin acordarea unor aprecieri fiecărui experienţa Italiei şi Portugaliei, climatul migraţional
factor determinant al climatului migraţional, spre ex. pentru muncă al cărora în anii 60 ar fi putut fi estimat
în intervalul [-5; 5]. ca climat emigraţional, iar în prezent se califică drept
Climatul imigraţional, în viziunea noastră, in- ţări cu climat imigraţional favorabil. 101
dică nivelul de atractivitate al unei ţări (ramuri, zone, Alt exemplu ar fi România, care, actualmente, în
regiuni) pentru activitatea migranţilor cu scop de tabloul migraţiunii internaţionale se distinge ca ţară
muncă (similară [1; 265]). Atractivitatea este determi- de emigraţie. Dar, în perspectiva integrării în Uniunea
nată, în primul rând, de condiţiile obiective generate Europeană, atractivitatea ei va creşte şi, în timp scurt,
de viaţa economică şi se identifică prin următoarele datorită caracteristicii noi, România se va transforma
determinante: într-o ţară de imigraţie.
Fundamentat pe coordonatele expuse, climatul că autorităţile ar trebui să întreprindă măsuri în scopul
migraţional al Republicii Moldova se poate specifica creării condiţiilor favorabile legalizării şi utilizării cu
ca climat emigraţional. Pe termen scurt şi mediu nu eficienţă maximă a veniturilor provenite din munca
am putea vorbi despre posibilitatea modificărilor esen- cetăţenilor în afara hotarelor statului şi să înceapă ela-
ţiale ale factorilor obiectivi şi subiectivi ai climatului borarea programelor active de reintegrare în societate
migraţional. În această situaţie se cuvine să subliniem a foştilor migranţi.
Bibliografie:
1. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, – Chişinău, Editura ASEM, 2004.
– 320 p.
2. Gilbert Abraham-Frois, Economia politică, Editura Humanitas, – Bucureşti, 1994, – 525 p.
3. Institutul European din România, Fenomenul migraţionist din perspectiva aderării României la Uniunea
Europeană, Constantin Daniela, Preda Diana, Vasile Valentina, – Bucureşti, 2004. – 155 p.
4. Whitehead, Geoffrey, Economia, – Editura Sedona, Timişoara,1997
5. Manolo I. Abella, Sending Workers Abroad. A manual for low- and midlle-income countries. IOM, Jeneva,
1997
6. Appendix A: Enhancing the Developmental Effect of Workers’ Remittances to Developing Countries, Global
Development Finance, 2004
7. Jorgen Carling, Migrant remittances and development cooperation, Report 1/2005, International Peace
Research Institute, Oslo (PRIO), 2005
Recenzent: conf. univ. dr. I. Gorobeţ
102
CIBERNETICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ — ◆
ORDONAREA LUCRĂRILOR MONOTONE

ÎN PROBLEMA Mxn BELLMAN-JOHNSON
Prof. univ. dr. hab. Ion BOLUN, ASEM
Bellman-Johnson’s Mxn scheduling problem with monotone (no decreasing, constant or no

increasing) jobs is investigated. Rules for optimal ordering of monotone jobs in the schedule, which
contain no monotone jobs too, are proposed. Partial ordering of jobs permits to reduce the volume
of calculus and often to improve the quasi optimal schedules. If all n jobs are monotone, particular
cases are defined and rules for optimal schedules are proposed
1. Introducere Afirmaţia 1 [6]. Fie că pentru oarecare două

Problema Mxn Bellman-Johnson de ordonare a lucrări D şi E din cele n au loc relaţiile
lucrărilor în sisteme secvenţiale [3], la care se reduce min(W jD ;W j 1, E ) d min(W j 1,D ;W jE ), j 1, M 1 . (2)
optimizarea diverselor procese tehnologice, nu este
încă soluţionată. Sunt obţinute soluţii doar pentru Totodată, în cazul că pentru un oarecare v[2,
unele cazuri particulare şi propuşi algoritmi de M] are loc inegalitatea
soluţionare cuazioptimă a problemei generale. W va W vE (3)
Astfel, sunt soluţionate: problema 2xn [1], patru
cazuri particulare pentru problema 3xn [1, 6], un caz şi pentru un oarecare k[2, v-1] are loc
particular pentru problema 4xn [6] şi câteva cazuri egalitatea
particulare pentru problema Mxn [2, 4, 6]; algoritmi W kD W kE , (4)
cuazioptimi sunt propuşi, de exemplu, în [2, 3, 6, 8].
În această lucrare se cercetează unele cazuri atunci are loc şi inegalitatea
particulare ale problemei Mxn, ce ţin de ordonarea
parţială sau totală a lucrărilor monotone
W kD t W k 1,D . (5)
(nedescrescătoare, constante sau necrescătoare). În asemenea condiţii, la plasarea acestor lucrări
2. Consideraţii preliminare alături în orar este oportun, în sensul (1), ca D o E.
Problema Mxn Bellman-Johnson constă în Folosirea condiţiilor (2)-(5) pentru ordonarea
următoarele: Fie un sistem secvenţial din M unităţi de generală a lucrărilor este întemeiată doar dacă
prelucrare (servoare) ce execută n lucrări. Fiecare acestea sunt tranzitive. În articolul [6], această
lucrare se execută, consecutiv, la unităţile 1, 2, 3,…, M. tranzitivitate este acceptată în baza extinderii
În cadrul fiecăreia din servoare nu se admit întreruperi tranzitivităţii similare privind condiţia (2) pentru
de execuţie a fiecăreia din lucrări. Ordinea execuţiei problema 2xn demonstrate în [1] şi descrise, de
lucrărilor este aceeaşi pentru toate servoarele asemenea, în [2, 3]. În afirmaţia 2, ce urmează mai
sistemului. Fiecare servor, în orice moment de timp, jos, tranzitivitatea condiţiilor (2) este demonstrată şi,
poate fi ocupat cu executarea doar a unei singure totodată, într-un mod diferit de cel folosit în [2, 3].
lucrări şi începe următoarea lucrare ce aşteaptă Afirmaţia 2. Condiţiile (2) sunt tranzitive, adică
imediat după încheierea lucrării precedente. Se cere dacă au loc relaţiile (2) şi relaţiile
determinarea ordinii, ce ar asigura durata minimă T de
min(W jE ;W j 1,J ) d min(W j 1, E ;W jJ ), j 1, M 1 , (6)
execuţie a tuturor n lucrări:
§ M uj · atunci au loc şi relaţiile
T T R max ¨ ¦ ¦W ¸ o min, (1)
1du1 du 2 d...du M 1 d n¨
jik
¸ min(W jD ;W j 1,J ) d min(W j 1,D ;W jJ ), j 1, M 1 . (7)
© j 1 k u j 1 ¹
Demonstraţie. În baza inegalităţilor (2) şi (6),
W jik obţinem
unde este durata execuţiei lucrării ik,
amplasate în ordonarea R pe locul k, de către min(W jD ;W j E ;W j 1, E ;W j 1,J ) d
(8)
servorul j şi, de asemenea, u0 = 1, uM = n.
d min(W j 1,D ;W j E ;W j 1, E ;W jJ ), j 1, M 1 .
În unele cazuri se folosesc şi alte criterii de
optimizare, de exemplu [2], durata medie tmed de Deoarece termenii W jE şi W j 1, E sunt atât
103
execuţie a unei lucrări. Folosirea criteriului tmed este
mai complexă comparativ cu cea a criteriului (1). în partea dreaptă, cât şi în cea stângă a inegalităţilor
Conform rezultatelor privind ordonarea lucră- (8), aceştia pot fi excluşi din partea dreaptă. De
rilor, se va apela îndeosebi la consecinţa 3 din asemenea, în baza (2) termenul W jE nu poate fi
articolul [6], care în această lucrare este descrisă ca
afirmaţia 1, dar fără demonstraţie.
mai mic decât W jD şi W j 1,E , deci nu poate fi
1
◆— CIBERNETICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
unicul cel mai mic termen al părţii stângi a Consecinţa 1. La D A , condiţiile (2)-(5) sunt
inegalităţilor (8) şi poate fi eliminat din partea stângă tranzitive.
a relaţiilor (8). În mod similar, în baza (6) termenul Demonstraţie. Tranzitivitatea condiţiilor (2) nu
W j 1,E nu poate fi mai mic decât W jE şi W j 1,J , depinde de tipul lucrărilor şi este argumentată în
afirmaţia 2. În ce priveşte condiţiile (3)-(5),
deci nu poate fi unicul cel mai mic termen al părţii tranzitivitatea acestora la D A rezultă direct din
stângi a inegalităţilor (8) şi poate fi eliminat din afirmaţia 3, deoarece indiferent cu care tip de lucrare
partea stângă a relaţiilor (8). Astfel, inegalităţile (8) se se compară o lucrare de tip A condiţiile (3)-(5) se
reduc la relaţiile (7), ceea ce şi se cerea de satisfac. Deci, dacă condiţiile (3)-(5) au loc pentru
demonstrat. Raţionamentele similare sunt şi mai
perechea de lucrări {D, E} la D ĺE şi, de asemenea,
simple în cazul în care inegalităţile (2), (6) şi (7) sunt
stricte. pentru perechea de lucrări {E, γ} la E ĺ γ, atunci ele
În cele ce urmează prin Ω = {1, 2, 3, ..., n} se va au loc şi pentru perechea de lucrări {D, γ} la D ĺ γ,
nota mulţimea tuturor lucrărilor ce se execută în ceea ce şi se cerea de demonstrat.
sistem; se vor folosi, de asemenea, şi definiţiile Afirmaţia 4. Dacă
privind lucrările monotone: W jD W j 1,D ,W jE W j 1, E , j s, u , (13)
1. Se numesc nedescrescătoare (de tip A) acele
din n lucrări pentru care au loc relaţiile atunci submulţimea condiţiilor (2) pentru
lucrările α şi β pe fragmentul de servoare [s; u] se
W ji d W j 1,i , i A, j 1, M 1 , (9) satisface.
aici A este mulţimea tuturor lucrărilor Demonstraţie. Submulţimea condiţiilor (2) pe
nedescrescătoare din cele n lucrări. fragmentul de servoare [s; u] este
2. Se numesc necrescătoare (de tip E) acele din n min(W jD ;W j 1, E ) d min(W j 1,D ;W jE ), j s, u . (14)
lucrări pentru care au loc relaţiile Totodată, în baza egalităţilor (13), au loc relaţiile
W ji t W j 1,i , i E, j 1, M 1, (10) min(W jD ;W j 1, E ) min(W j 1,D ;W jE ), j s, u , (15)
aici E este mulţimea tuturor lucrărilor care satisfac condiţiile (14), ceea ce şi se cerea de
necrescătoare din cele n lucrări. demonstrat.
3. Se numesc constante (de tip C) acele din n
lucrări pentru care au loc relaţiile: Afirmaţia 5. Fie L = il , il r 1 şi L C , atunci nu
contează, în sensul (1), plasarea reciprocă a lucrărilor
W ji W i , i C , j 1, M , (11)
submulţimii L în orar pe locurile l , l r 1 – aceasta
aici C este mulţimea tuturor lucrărilor constante
poate fi arbitrară.
din cele n lucrări. Din relaţiile (9) – (11) se poate uşor
observa că Demonstraţie. Fie două lucrări D L şi E L
C A, C E . (12) plasate alături în orar. Deoarece D L C şi,
3. Ordonarea lucrărilor constante, nede- totodată, conform (12) C A , deci D A şi în
screscătoare sau necrescătoare baza afirmaţiei 5 condiţiile (3)-(5) se satisfac. De
Se cercetează cazurile în care toate sau o parte asemenea, au loc în formă de egalităţi şi condiţiile
din cele n lucrări, în problema Mxn, aparţin (2), deoarece prin definiţie (vezi (11)) pentru lucrările
mulţimilor A şi E, din care pot fi evidenţiate aparte, la mulţimii C au loc egalităţile: W jD W j 1,D , j 1, M 1
necesitate, lucrările mulţimii C. Demonstraţia
afirmaţiilor şi consecinţelor din această secţiune şi W jE W j 1, E , j 1, M 1 ; aceasta semnifică lipsa
privind ordonarea lucrărilor plasate alături în orar de preferinţe, în sensul (1), între lucrările α şi β la
este efectuată, de obicei, în baza confirmării plasarea acestora alături în orar.
satisfacerii condiţiilor (2)-(5) ale afirmaţiei 1. Conform
În acelaşi timp, la D A , conform consecinţei
descrierii, condiţiile (3)-(5) se satisfac atunci când
pentru domeniul de definiţie conturat de relaţiile (3) 1, condiţiile (2)-(5) ale afirmaţiei 1 sunt tranzitive;
şi (4) are loc relaţia (5); dacă domeniul de definiţie în deci nu contează, în sensul (1), ordinea lucrărilor α şi
cauză este vid, atunci nu se cere îndeplinirea relaţiei β la plasarea acestora oriunde în orar pe locurile
(5) şi se consideră că condiţiile (3)-(5) se satisfac. l , l r 1 , ceea ce şi se cerea de demonstrat.
Afirmaţia 3. La D A , condiţiile (3)-(5) se Consecinţa 2. Dacă C = Ω, atunci nu contează, în
satisfac. sensul (1), plasarea reciprocă a tuturor lucrărilor în
104 Demonstraţie. Satisfacerea condiţiei (5) pentru orar – aceasta poate fi arbitrară.
orice k 1, M 1 se confirmă de relaţiile (9), Veridicitatea consecinţei 2 rezultă direct din
caracteristice prin definiţia lucrărilor ce aparţin afirmaţia 5 la l = 1 şi r = n. Menţionăm că
mulţimii A şi care cuprind şi condiţia (5). Astfel, la demonstraţia pentru cazul C = Ω poate fi efectuată şi
în baza folosirii condiţiei suficiente de amplasare
D A , indiferent dacă domeniul de definiţie reciprocă optimă în orar a oricăror două lucrări –
conturat de relaţiile (3) şi (4) este vid sau nu, condiţiile
inegalităţile (22) din [6].
(3)-(5) se satisfac, ceea ce şi se cerea de demonstrat.
Afirmaţia 6. La C = Ω durata T de execuţie a
2
celor n lucrări se calculează ca sau

n
D 2 D 1 W i d E1 E 2 W iE , (25)
T ( M 1) maxW i ¦W i . (16) D
i 1,n
i 1 de unde, ţinând cont că α2-α1=β2-β1=r, obţinem
Demonstraţie. Deoarece în baza consecinţei 2 inegalitatea evident tranzitivă (19), ceea ce şi se
valoarea lui T nu depinde de amplasarea celor n cerea de demonstrat.
lucrări în orar, să cercetăm orarul în care lucrările Consecinţa 3. La C = Ω şi orar optim, în sensul
sunt plasate în ordinea creşterii duratei de execuţie τi min{tmed}, durata Til a încheierii execuţiei lucrării il se
pentru i 1, n , adică: calculează conform expresiei (18), iar durata medie
W il d W il 1 , l 1, n 1. (17) tmed de încheiere a execuţiei unei lucrări se calculează
Pentru un asemenea orar, fiecare din cele n conform expresiei (20).
lucrări, după începerea execuţiei, se prelucrează fără Afirmaţia 8. La plasarea lucrărilor D A şi
întreruperi de aşteptare a eliberării servoarelor E E alături în orar este oportun, în sensul (1), ca
j 2, M . De aceea, încheierea execuţiei lucrării il are D oE.
loc după intervalul de timp de la începerea execuţiei Demonstraţie. Deoarece D A , în baza
primei lucrări Ti ce se calculează ca afirmaţiei 3, condiţiile (3)-(5) se satisfac. De
l
l
asemenea, ţinând cont de relaţiile (9), au loc
Til ( M 1)W il ¦W ik , l 1, n. (18) inegalităţile W jD d W j 1,D , j 1, M 1 , iar în baza
k 1
Este uşor să observăm că formula (18) la l = n se relaţiilor (10) au loc inegalităţile
transformă, luând în consideraţie relaţiile (17), în W j 1, E d W jE , j 1, M 1 ; deci pentru lucrările α şi β
formula (16), ceea ce şi se cerea de demonstrat. se satisfac şi condiţiile (2). Astfel, condiţiile (2)-(5) se
Pentru cazul C = Ω este uşor să determinăm îndestulează, ceea ce şi se cerea de demonstrat.
orarul optim la folosirea ca criteriu de optimizare a
duratei medii de încheiere a execuţiei unei lucrări. Afirmaţia 9. Fie L= il , il r 1 , L ( A E ) : ,
Soluţia respectivă este dată de afirmaţia 7. atunci replasarea în orar a submulţimilor de lucrări
Afirmaţia 7. La C = Ω, orarul optim, din punctul de diferite categorii din L pe locurile l , l r 1 este
de vedere al duratei medii tmed de încheiere a
oportună, în sensul (1), conform ordinii:
execuţiei unei lucrări, se obţine conform regulii: D<E
(în caz de egalitate poate fi şi E <D), dacă L ( A \ C ) ĺ L C ĺ L ( E \ C ) (26)
sau
W iD d W iE . (19) L A ĺ L (E \ C ) (27)
Demonstraţie. Luând în consideraţie expresia sau
(18) pentru durata de încheiere a execuţiei unei L ( A \ C) ĺ L E . (28)
lucrări, valoarea tmed se determină ca
Demonstraţie. Fie D ( L A) şi
1 n 1 n ª r
º (20)
t med T
n
¦r 1
( M 1)W W
ir ¦
n «¬ r 1
ir ¦ k 1
ik »
¼
E ( L E ) . În cadrul argumentării afirmaţiei 8,
sau ţinând cont că ( L A) A şi ( L E ) E , este
- arătat că condiţiile (2)-(5) pentru asemenea perechi
M 1 n 1ª n r º de lucrări α şi β se satisfac. Totodată, deoarece
t med ¦W i n «n D 1W iD n E 1W iE ¦
n i1
¦W ik »
¬ r 1k 1, k zD , k z E ¼
D A , în baza consecinţei 1, condiţiile (2)-(5) sunt
S U
1
n
>
n D 1W iD n E 1W iE , unde @ tranzitive. Astfel, este oportun, în sensul (1), ca
D o E în cadrul intervalului de locuri [l; l+r-1] ale
M 1 n 1 n r
S
n i1
¦ W i şi U ¦ ¦ Wi .
n r 1 k 1,k zD ,k z kE
(21) orarului. De aici, luând în consideraţie că
( L ( A \ C )) ( L A) şi ( L ( E \ C )) ( L E ) ,
Fie α=β-r, r>0, α1=α, β1=β, α2=β şi β2=α. Este rezultă oportunitatea ordonării submulţimilor de
oportun, în sensul min{tmed}, ca lucrarea iα să lucrări de categoriile L A şi L ( E \ C ) în
preceadă lucrării iβ, dacă
t med (D 1 , E 1 ) d t med (D 2 , E 2 ) (22) ordinea (27), adică D o E unde D ( L A} şi
sau, luând în consideraţie (21), E ( L ( E \ C )) , precum şi a submulţimilor de
S U
1ª
n D1 1W iD n E1 1W iE º¼ d (23) lucrări de categoriile L ( A \ C ) şi L E în
n¬ 105
1 ordinea (28), adică D o E , unde D ( L ( A \ C ))
d S U ª¬ n D 2 1W iD n E 2 1W iE º¼ .
n şi E ( L E ) .
Din (23), după reducerea termenilor S şi U şi
Să cercetăm cazul (26). În ce priveşte ordonarea
înmulţirea ambelor părţi cu n, obţinem
submulţimilor de lucrări de categoriile L ( A \ C )
n D1 1W i n E1 1W i d (24)
şi L C în ordinea L ( A \ C ) ĺ L C , adică
D E
d n D 2 1W i n E 2 1W i
D E
D o E unde D ( L ( A \ C )) şi E ( L C ) ,
3
condiţiile (3)-(5) se satisfac în baza afirmaţiei 3 şi satisfac condiţiile (29), în cazul unei lucrări concrete
luând în consideraţie că D ( L ( A \ C )) A . Au α de tip A, este grafic prezentat în figura 1.
loc, de asemenea, şi condiţiile (2), deoarece în baza Consecinţa 5. Pentru ca o lucrare D A să fie
(9) au loc inegalităţile W jD d W j 1,D , j 1, M 1 , iar în preferabilă, în sensul (1), faţă de o oarecare lucrare β,
la plasarea acestora alături în orar, este suficient ca
baza (11) – egalităţile W j 1,E W jE , j 1, M 1 . E E sau să se satisfacă condiţiile (29).
Astfel, condiţiile (2)-(5) pentru ordonarea Veridicitatea consecinţei 5 se confirmă îmbinând
L ( A \ C ) ĺ L C se îndestulează. afirmaţiile 9 şi 11.
Să demonstrăm că condiţiile (2)-(5) se
îndestulează şi pentru ordonarea submulţimilor de Consecinţa 6. Fie L= il , il r 1 , L A şi
lucrări de categoriile L C şi L ( E \ C ) în pentru orice pereche de lucrări α şi β din L au loc
relaţiile (29), atunci replasarea în orar a lucrărilor
ordinea L C ĺ L ( E \ C ) . Fie D ( L C ) şi
submulţimii L pe locurile l , l r 1 este oportună,
E ( L ( E \ C )) . Deoarece D ( L C ) A ,
în baza afirmaţiei 3 condiţiile (3)-(5) se satisfac. Au în sensul (1), conform regulii: D o E , dacă au loc
loc, de asemenea, şi condiţiile (2), deoarece în baza relaţiile
(11) W jD W j 1,D , j 1, M 1 , iar în baza (10) W 1D d W 1E . (30)
Demonstraţie. Este evident că, dacă se satisfac
W j 1, E d W jE , j 1, M 1 . Astfel, condiţiile (2)-(5)
condiţiile (29), atunci se satisfac şi inegalităţile (30).
pentru ordonarea L C ĺ L ( E \ C ) se În baza afirmaţiei 11, dacă au loc inegalităţile (29),
îndestulează. este oportun, în sensul (1), de plasat lucrările α şi β
Îmbinând cazurile L ( A \ C ) ĺ L C W
ji
şi L C ĺ L ( E \ C ) şi ţinând cont,
conform consecinţei 1, de tranzitivitatea Domeniul de definiĠie pentru lucrările nepreferabile
condiţiilor (2)-(5) la D A , veridicitatea cazului faĠă de o lucrare concretă (E )
(26) este demonstrată. 3a DA
Consecinţa 4. La A E : este oportună,
în sensul (1), plasarea în orar a submulţimilor de
lucrări de diferite categorii conform ordinii: 1) A\C
ĺ C ĺ E\C sau 2) A ĺ E\C, sau 3) A\C ĺ E. 2a
Veridicitatea consecinţei 4 rezultă direct din
afirmaţia 9 la L ( A E ) : , deoarece
L A A, LC C, LE E, a Lucrarea D A
L ( A \ C) A \ C şi L ( E \ C ) E \ C .
Menţionăm că consecinţa 4 este o
generalizare pentru problema de ordonare Mxn a 0
algoritmilor A2 şi A3 referitoare la problema de 0 ... M -1 M j
1 2 M -2
ordonare 2xn din articolul [5].
Figura 1. Domeniul de definiţie pentru lucrările nepreferabile
Afirmaţia 10. Dacă D A şi (β) faţă de o lucrare concretă D A, D o E
W jD d W jE , j 1, M 1 , (29) alături în orar astfel ca D o E . Totodată, este uşor
atunci la plasarea lucrărilor α şi β alături în orar de observat că condiţiile (29) sunt tranzitive, deci la
este oportun, în sensul (1), ca D o E . plasarea lucrărilor α şi β oriunde în orar în cadrul
intervalului [l; l+r-1] este oportun, în sensul (1), ca
Demonstraţie. La D A , conform
afirmaţiei 4, condiţiile (3)-(5) se satisfac. În ce D o E , ceea ce şi se cerea de demonstrat.
priveşte condiţiile (2), la D A şi ţinând cont de Menţionăm că regula (30) coincide cu cea pro-
relaţiile (9) şi (29) acestea au loc de asemenea, pusă în [5] pentru problema 2xn la lucrările de tip A.
Afirmaţia 11. Dacă E E şi
deoarece: W j 1,D t W jD , j 1, M 1 în baza
106
relaţiilor (9) şi W jE t W jD , j 1, M 1 – relaţiile (29),
W j 1,D t W j 1,E , j 1, M 1 , (31)
atunci la plasarea lucrărilor α şi β alături în orar
deci min(W j 1,D ;W jE ) t W jD , j 1, M 1. Astfel, este oportun, în sensul (1), ca D o E .
condiţiile (2)-(5) se îndestulează, ceea ce şi se cerea Demonstraţie. În baza inegalităţilor (31), se poate
de demonstrat. constata că domeniul de definiţie conturat de
Domeniul de definiţie pentru lucrările de tip β ce relaţiile (3) şi (4) este vid, deci condiţiile (3)-(5) se
4
satisfac. În ce priveşte condiţiile (2), la E E şi Demonstraţie. Fie A = Ω, (D , E ) C şi pentru

ţinând cont de relaţiile (10) şi (31), acestea au loc de orice pereche de lucrări din A se satisfac condiţiile
asemenea, deoarece: W j , E t W j 1, E , j 1, M 1 în (29) în formă de inegalităţi stricte. De asemenea, fie
că lucrările α şi β, fiind ordonate ca lucrări ale
baza relaţiilor (10) şi W j 1,D t W j 1, E , j 1, M 1 – mulţimii A, sunt plasate în orarul optim în
relaţiile (31), de unde: conformitate cu inegalităţile (30) pe locurile l şi l+r-1,
min(W j 1,D ;W jE ) t W j 1, E , j 1, M 1 . r > 0, deci WD Wi WE
l
Wi
l r 1
, iar orarului
Astfel, condiţiile (2)-(5) se îndestulează, ceea ce obţinut îi corespunde valoarea criteriului (1) egală cu
şi se cerea de demonstrat. T1. La schimbarea cu locul în acest orar doar a
Domeniul de definiţie pentru lucrările de tip α ce lucrărilor α şi β, condiţiile de optim (30) nu se vor
satisfac condiţiile (31), în cazul unei lucrări concrete
β de tip E, este grafic prezentat în figura 2. satisface, deoarece WE W i ! WD
l
Wil r 1
şi de
Consecinţa 7. Pentru ca o lucrare E E să nu aceea se poate întâmpla ca noului orar să-i
fie preferabilă, în sensul (1), faţă de o oarecare corespundă o valoare a criteriului (1) egală cu T2 > T1,
lucrare α, la plasarea acestora alături în orar, este ceea ce şi se cerea de demonstrat.
suficient ca D A sau să se satisfacă condiţiile (31). În contextul afirmaţiei 13, pot prezenta interes şi
Veridicitatea consecinţei 7 se confirmă îmbinând următoarele sugestii. Fie A E : , (D , E ) C
afirmaţiile 8 şi 11. şi pentru orice pereche de lucrări din A se satisfac
Consecinţa 8. Fie L= il , il r 1 , L E şi pentru condiţiile (29), iar pentru orice pereche de lucrări din
E se satisfac condiţiile (31). Totodată, în baza (12), au
orice pereche de lucrări α şi β din L au loc relaţiile
(31), atunci replasarea în orar a lucrărilor submulţimii loc relaţiile: C A şi C B . În asemenea condiţii,
dacă lucrările α şi β se ordonează ca lucrări ale
L pe locurile l , l r 1 este oportună, în sensul (1), mulţimii A, atunci se aplică regula (30), iar dacă
conform regulii: D o E , dacă are loc relaţia acestea se ordonează ca lucrări ale mulţimii B, atunci
W MD t W ME . (32)
se aplică regula (32), care diferă de (30) şi de aceea
poate conduce la o altă soluţie, deşi cu aceeaşi
Demonstraţie. Este evident că, dacă se satisfac valoare a criteriului T.
condiţiile (31), atunci se satisfac şi inegalităţile (32). Tabelul 1
În baza afirmaţiei 11, dacă au loc inegalităţile (31), Caracteristicile W ji , j 1,4, i 1,4 ale lucrărilor
este oportun, în sensul (1), de plasat lucrările α şi β
pentru exemplul 1
alături în orar astfel ca D o E . Totodată, este uşor
de observat că condiţiile (31) sunt tranzitive, deci la Servoarele Lucrările i 1,4
plasarea lucrărilor α şi β oriunde în orar în cadrul j 1,4 1 2 3 4
intervalului [l; l+r-1] este oportun, în sensul (1), ca
D o E , ceea ce şi se cerea de demonstrat. 1 2 3 4 5
Menţionăm că regula (32) coincide cu cea 2 2 3 4 5
propusă în [5] pentru problema 2xn la lucrări de 3 2 4 4 5
tip E. 4 2 4 5 5
Exemplul 1. Fie un sistem din patru servoare ce
Consecinţa 9. Fie L= il , il r 1 , L ( A E) : execută patru lucrări cu caracteristicile prezentate în
şi pentru orice pereche de lucrări din submulţimea tabelul 1. Toate cele patru lucrări sunt de tip A.
L A se satisfac condiţiile (29), iar pentru orice Orarul optim conform (30) se obţine la ordonarea
pereche de lucrări din submulţimea L E se lucrărilor în ordinea creşterii lui i 1,4 , iar T1 = 29
satisfac condiţiile (31), atunci este oportună, în
unităţi. Constante (de tip C) sunt prima şi a patra
sensul (1), replasarea în orar pe locurile l , l r 1 a lucrare. Dacă în orarul optim schimbăm cu locul doar
submulţimilor de lucrări de categoriile L ( A \ C ) , cele două lucrări constante, pentru noul orar durata
L C şi L ( E \ C ) conform (26), iar a lucrărilor sumară de execuţie a lucrărilor va fi T2 = 31 unităţi.
5. Concluzii
submulţimii L ( A \ C ) – conform (30), a Pentru problema Mxn Bellman-Johnson, sunt
lucrărilor submulţimii L C – în mod arbitrar, iar a
obţinute reguli de ordonare a lucrărilor
nedescrescătoare, constante şi necrescătoare la 107
lucrărilor submulţimii L ( E \ C ) – conform (32). plasarea acestora alături în orarul ce poate conţine şi
Justeţea consecinţei se confirmă direct din lucrări de alte categorii. Ordonarea parţială a
îmbinarea afirmaţiei 5 şi a consecinţelor 4, 6 şi 8. lucrărilor permite reducerea calculelor, iar uneori şi
Afirmaţia 12. Dacă C ≠ Ω, atunci, în caz general, îmbunătăţirea soluţiilor la determinarea orarelor
plasarea reciprocă a lucrărilor constante în orar cuazioptime. Pentru sistemul cu toate lucrările
contează, în sensul (1). monotone, sunt elucidate cazuri şi propuse reguli de
5
ordonare optimă, în sensul minimumului duratei lucrărilor constante pentru problema Mxn, la
sumare de prelucrare a tuturor lucrărilor. Este folosirea ca criteriu de optimizare a duratei medii de
soluţionată, de asemenea, problema ordonării încheiere a execuţiei unei lucrări.
Referinţe:
1. S.M.Johnson. Optimal Two- and Three-Stage Production Schedules with Setup Times Included // Naw. Res.
Log. Quart. Vol. 1. nr. 1, 1954. – pp. 61-68.
2. R.W. Conway, W.L.Maxwell, L.W.Miller. Theory of Scheduling. – New York: Addison-Wesley, 1967.
3. V.S.Tanaev, V.V.Shcurba. Introducere în teoria orarelor. – Moscova: Ştiinţa, 1975 (rus.).
4. V.I. Burdiuc. Cu privire la problema celor m strunguri (m ≥ 2) // Cibernetica, nr. 3 (1969). – pp. 74-76 (rus.).
5. I.Bolun. O modificare a algoritmului de ordonare Johnson // Tezele comunicărilor seminarului republican
„Sisteme şi mijloace de prelucrare integrată a informaţiei”, 17-18 iunie 1981. – Chişinău: 1981. – pp. 43-46
(rus.).
6. I.Bolun. Cu privire la ordonarea lucrărilor în sisteme secvenţiale // Modele şi algoritmi în sistemele
informatice de gestiune. – Chişinău: Ştiinţa, 1986. – pp. 29-58 (rus.).
7. I.Bolun. Macrosinteza reţelelor de calculatoare. – Chişinău: Editura ASEM, 1999.
8. I.M.Artamonov. Cu privire la un algoritm de soluţionare a problemei Bellman-Johnson // Modele şi algoritmi
de soluţionare a problemelor de planificare şi dirijare. – Chişinău: Ştiinţa, 1982 (rus.).
BAZA ALGORITMICĂ DE INTERPRETARE SINTACTICO-SEMANTICĂ

A TEXTELOR CU CARACTER ECONOMIC ÎN LN
Lect. sup. univ. Sergiu CREŢU, ASEM

The formal mechanisms actually used for syntactic – semantic text interpretation (SSI) of NL
may be divided in three categories: a) the mechanisms assure data extraction from texts in NL; b) the
mechanisms fulfill statistical processing of texts in NL; c) the mechanisms implied semantic networks
estimate the correctness and the consistency of texts. Our approach is based, mainly, upon semantic
net grammars having an extraordinary interpretation potential. On tin-other hand for estimative
needs we have applied a model on the modal logics results.
Interpretarea sintactico-semantică (ISS) a texte- amintite mai sus, este necesară elaborarea unui limbaj
lor în LN cu caracter economic se rezumă la atribui- semantic auxiliar S, care ar fixa această atribuire de
rea de sens construcţiilor sintactice ale LN. În acest sens pentru textele în LN. Acest limbaj modelează
scop sunt folosite reţelele semantice modificate reţeaua RSMP.
complet ponderate (RSMP). Aceste reţele realizea- Schema este pe larg aplicată în lingvistică: un lim-
ză analiză sintactică a frazei şi atribuirea semanti- baj este explicat prin intermediul altui limbaj, seman-
cii sub forma unui sistem de procese algoritmice tica căruia este fixată. În continuare, vom prezenta un
cooperante [1]. Abordarea prezentă se deosebeşte astfel de limbaj. Aducem următoarea precizare.
prin aceasta de construirea tradiţională a compi- Precizare. Atribuirea de sens construcţiilor sintac-
latoarelor şi a interpretatoarelor pentru limbajele tice ale LN poate fi asemuită consultării unui vocabular
de programare, fazele de prelucrare ale cărora sunt lingvistic: se caută conceptul-cheie, amplasat în coloa-
consecutive. na stângă a vocabularului. Apoi se consultă fragmentul
1. Semantica denotativă a limbajelor. Noţiuni textual adiacent din coloana dreaptă. Dacă partea
generale dreaptă reprezintă un text inteligibil, atunci procesul
Baza teoretică utilizată pentru elaborarea unui poate fi repetat pentru următorul concept examinat
model informatic eficient de realizare a interpretării din textul interpretat. În caz contrar, fragmentul textual
108 sintactico-semantică a textelor în LN o formează sche- adiacent serveşte drept punct de plecare pentru o
ma denotativă de interpretare sintactico-semantică precizare ulterioară. Procesarea repetată a conceptelor
a textelor [2]. Conform acestei scheme, atribuirea de poartă un caracter recursiv.
sens (semantica) textelor în LN se face prin definirea Precizarea de mai sus este în concordanţă cu
unor funcţii semantice, domeniul de definiţie al cărora reţelele RSMP. Vom rezuma cele spuse mai sus sub
fiind construcţiile sintactice ale textelor interpretate, forma unei teze.
iar domeniul de variaţie – mulţimile de valori seman- Teză. Toate acţiunile, care pot fi iniţiate prin
tice. Pentru a realiza aceste aplicaţii ale domeniilor intermediul procesului de consultare a bazei de cu-
6
noştinţe în vederea stabilirii sensului fragmentului când determină semnificaţia unor părţi de vorbire pe
textual interpretat, pot fi descrise prin intermediul baza consultării bazei de cunoştinţe [1].
unei algebre multi-sort [3]. Limbajele formale sunt definite prin specificarea
Această teză are un caracter fundamental pentru tipurilor şi structurilor de date asigurate de limbaj,
toată expunerea ulterioară. Vom concretiza pe scurt prin multitudinea de operaţii cu tipurile de date,
mai multe definiţii, ce ţin de algebrele multi-sort. precum şi prin operatorii, care reprezintă procedurile
Definiţia 1.1. Un sort este un element s al unei de manipulare a datelor [3]. Limbajul semantic S nu
mulţimi finite S, care serveşte drept indice pentru o are tipuri de date fixate. El posedă numai mijloace de
familie de mulţimi <PS> numite mulţimi portante. identificare a datelor.
Observaţie. Sortul corespunde în linii generale O noţiune importantă a limbajului semantic S
numelor reţelelor RSMP. Familia de mulţimi <PS> este o constituie noţiunea de sintagmă. Sintagmele în
o mulţime de arbori reprezentând sintaxa abstractă lingvistică sunt în general grupuri de cuvinte, care
a fragmentului de text. Amintim. sintaxa abstractă în nu pot fi principial reduse la valorile semantice ale
accepţia Bacus-Naur este o colecţie finită de producţii, părţilor constituente. Sintagmele denumesc grupuri
partea dreaptă a cărora începe cu un simbol special. de valori. În limbajul semantic S au un sens precis, dar,
Acesta identifică univoc producţia (numele clasei ope- spre deosebire de lingvistică, sensul sintagmelor lim-
raţionale) şi este urmat de unul sau mai multe sorturi. bajului S poate fi sintetizat pe baza sensurilor părţilor
De exemplu: componente. Limbajul semantic S conţine următoarele
<predicat>::= Verb < verbx nume> tipuri de sintagme:
Definiţia 1.2. Signatura S-sortată ∑ reprezintă a) sintagme executabile, care prestează un re-
o familie de mulţimi <∑W,S>, unde wЄS* (şiruri finite zultat material în urma executării unor şiruri
ale elementelor mulţimii S), iar s Є S. Elementele sunt de entităţi dinamice, separate prin delimita-
considerate simboluri operaţionale de orientarea w torul “; “;
şi de sortul s. b) sintagme reţele semantice, elementele căro-
Definiţia 1.3. Fie ∑ o signatură S-sortata, atunci ra au o structură specifică.
∑-algebră este o mulţime Ps de mulţimi portante cu Se va specifica fiecare tip de sintagme, enumerat
o funcţie f pentru fiecare element σ Є ∑w,s şi w = s1... mai sus:
sn de forma: a) < sintagmă executabilă> ::= <nume sintag-
fσ: Ps1x ... xPsn→ Ps. mă>:(<şir sintagme executabilo)
O importanţă deosebită în atribuirea de sens unui <şir sintagme >::= <identificator date> | <şir
text în LN o are noţiunea de homomorfism între ∑- sintagme> ;<identificator date>
algebre, deoarece vocabularul, practic, reprezintă o <identificator date> ::= <identificator date
∑-algebră S-sortată. fără parametri> |
Definiţia 1.4. Fie date două ∑-algebre S-sortate A <identificator date cu parametri>
şi B. Prin aplicaţie homomorfieă a algebrei A pe algebra <identificator date fără parametri> ::= <nu-
B se subînţelege o familie de funcţii de forma: me sintagmă>.{*| <valoare> | <identificator
A B date>}
g s : P SA → P SB , unde P S şi P S sunt mulţimile <identificator date cu parametri> ::= <identi-
portante ale algebrelor A şi B, care satisfac condiţia: ficator>(<şir parametri>)
( ) ( )
g s fσ A (p1A , …, pnA ) = fσ B g s (p1A ), …, g s (pnA ) . <şir parametri> ::= <parametru> | <şir para-
metri>, <parametru>
Prin aceasta se semnifică faptul că la interpretare se <parametru> ::= <identificator date>
păstrează structura semantică a textului interpretat. b) < sintagmă reţea semantică> ::= <nume sin-
Dj2ci, limbajul semantic, care ar asigura interpreta- tagmă>:(<nume sintagmă executabilă> IN
rea textului în LN conform Tezei de mai sus, ar trebui să <şir sintagme>)
asigure aplicaţia homomorfică din definiţia 1.4. Fără <şir sintagme ::=<sintagmă executabilă> |
aceasta orice interpretare este inconsistentă. <sintagmă reţea semantică> | <şir sintagme;
2. Structura limbajului semantic <sintagmă executabilă> | <şir sintagme;
Anterior, a fost determinat rolul şi proprietăţile lim- <sintagmă reţea semantică>
bajului semantic în interpretarea sintactico-semantică <nume sintagmă executabilă> ::= <nume
a textelor în LN în contextul abordării denotaţionale a sintagmă>
semanticii. Acest limbaj e necesar să fie reprezentat de <nume sintagmă> ::=<identificator> 109
o sintaxă şi o semantică bine determinate, prin urmare, Exemplificăm specificările de mai sus:
trebuie să fie formal. Semantica limbajului semantic S (1) Identificator de date: VOCABULAR. VERB.*
trebuie să fie consistentă şi simplă pentru a fi exprimată Trebuie interpretat astfel: se identifică toate ver-
formal. În acelaşi timp S trebuie să fie în măsură să ex- bele (sintagma VERB) din sintagma VOCABULAR.
prime semantica textelor în limbaj natural. Drept punct Semnul “*” joacă rolul cuantificatorului - ∀din logica
de plecare pentru elaborarea unui astfel de limbaj au matematică.
fost luate acele acţiuni pe care le întreprinde agentul
(2) Sintagmă executabilă: EXECUTE:(VOCABU- morf:morph,sint:syntax,fam:nume,trai:adresa,stu-
LAR.VERB.*) dii:asezamint,legat:sem,
EXECUTE este numele sintagmei executabile. rezult1 :tabel; rezult2:tabel;
Rezultatul executării sintagmei constă în regăsirea tutu- rel semantica (intra morf.*, intra legat.*, rezult
ror verbelor din vocabular (specificate de identificatorul rezult1);
de date VOCABULAR.VERB.* scris în paranteze). rel pragmatica (intra sint.* , intra studii, intra trai,
(3) Sintagma reţea semantică: intra fam, rezult rezult2)
CONTEXT:(SUBST IN )
TRANZ:VOCABULAR.VERB.TRANZITIV.*;SUBST; Comentariu. Site-ul prezentat descrie conceptul de
SUBST: VOCABULAR.SUBSTANTIV.om;ADJ; “student” cu componentele respective. Componentele
. “morf” şi “sint” sunt caracteristicile morfologice şi sin-
. tactice, iar “legat” reprezintă legăturile semantice ale
. conceptului. Se presupune că “morph”, “syntax” etc. sunt
ADJ:VOCABULAR.ADJECTIV.frumos;TRANZ concepte deja definite şi prezente în baza de cunoştin-
) ţe. Relaţia “semantica” reprezintă legăturile semantice.
Examinăm următorul exemplu. Aceste legături vor fi afişate în baza parametrilor “morf”
Fie date propoziţiile: şi “legat” în forma cerută de “rezult1”, iar relaţia “prag-
(A) Studentul studiază. matica” afişează glosa în funcţie de rolul sintactic jucat
(B) El porneşte calculatorul. de concept sub forma cerută de “rezult2”. Inscripţiile
Fragmentul de text de mai sus conţine două tipuri sint .*, morf.* sunt identificatori de date şi indică că vor
de informaţie: explicită şi implicită. Informaţia expli- fi incluse în calitate de parametri toate componentele
cită poate fi depistată prin analiza lexico-sintactică. conceptelor (semnul “*” reprezintă cuantificatorul logic
De exemplu, “studentul” este un substantiv, care joacă – “pentru orice”). Pot fi definite şi alte relaţii pragmatice.
rolul de subiect, deci înfăptuieşte acţiunea, iar “el” Inscripţiile „intra” şi „rezult” specifică caracterul relaţiei.
este pronume personal, ce înlocuieşte “studentul” şi În cazul analizat relaţia este cauzală: rezultatul este
se foloseşte cu rol de subiect. Prin urmare, predicatul determinat univoc de valorile parametrilor.
propoziţiei denotă acţiunea ce o execută “studen- Concluzii: a) a fost elaborată o schemă de realizare
tul”. Ultima parte a analizei reprezintă informaţia a ISS a textelor în LN, bazată pe tehnici denotaţionale.
implicită. Analiza semantică include ambele tipuri În acest context, a fost formulat limbajul semantic S; b)
de informaţie. Pragmatica conceptului „student” va a fost formulat limbajul semantic formal S. Acest limbaj
fi reprezentată astfel: asigură interfaţa cu baza de cunoştinţe, în care sunt în-
Site student: ( magazinate facilităţile necesare ISS ale textelor în LN.
Bibliografie:
1. Creţu S., Elaborarea unui mecanism formal de interpretare sintactico-semantică a textelor în limbaj natu-
ral, in Proceedings of the 30th Annual Congress of the American – Romanian Academy of the Arts and
Sciences(ARA), Chişinău, 2005, p. 131-133.
2. Creţu S., A system for natural language text syntactic – semantic interpretation (SSI), in the 2 nd supple-
ment of the review Informatica Economică, International Conference Knowledge Management: Pro-
jects, Systems and Technologies, Bucharest, vol. 1, November, 2006, p. 171-174.
3. Creţu S., Interpretarea semantică a textelor în limbaj natural, EduSoft, Bacău, 2007, 208p.
Recenzent: prof. univ. dr. hab. D. Todoroi
110
Corector - Valentina Solovei
Operator - Tatiana Boico
Redactor tehnic-designer - Vitalie Spînachi
Bun de tipar – 27.03.2007

Format 80x65 1/8. Coli de tipar – 13,87.
Tirajul 150 ex. Comanda nr._____
Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM
Tel: 402-986

Ec 2007 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ec 2007 1 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din MOLDOVa

An. XV, nr.1 (martie) (57)/2007

Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM

Redactor-şef Vadim Cojocaru, prof.univ.dr.

Revista este acreditată de Consiliul Naţional

Certificat de înregistrare nr.112 din 25.02.2002

© Editura ASEM, Chişinău - 2007

Strategia, domeniu fundamental în managementul inovaţional .......................................................................................21

Relaţii Economice Internaţionale

TURISM, geografie şi economia mediului

Cibernetică şi Informatică economică

Competitivitatea economică – obiectiv strategic

Prof. univ. dr. hab. Grigore Belostecinic, ASEM

SPECIFICUL PRODUCerii ŞTIINŢIFICE ŞI TENDINŢELE

Conf. univ. dr. Lidia MITNIŢCAIA;

periodice în formă electronică

Articole din ediĠii útiinĠifice

ţifice o ocupă tehnologiile informaţionale ce oferă

zării cu activitatea de cercetare şi didactică constituie

Tehnologii úi alte produse

o sarcină de prim rang a bibliotecilor din instituţiile

de învăţământ superior în etapa contemporană.

Există o contradicţie între posibilitatea de influenţă

Recenzent: conf.univ.dr. I.Macari

UTILIZAREA POTENŢIALULUI LOGISTICII

Dr. Ala Petrovici,

Recenzent: prof. univ. dr. hab. E. Turcov

produsele ca factor ce caracterizează

Lect. sup. dr. Svetlana Ghenova,

Introducere În acest context, trebuie luate în considerare ur-

• – zona strategică de distribuţie.

Denumirea grupei sorti- Cota în volumul Cota în acoperirea Rentabilitatea

Grupă 15,3 61×0,5 + 63,1×0,3+ +15,3×0,2–52,74%

Recenzent: conf. univ. dr. O. Savciuc

Perfecţionarea politicii de produs în industria

Lect. sup. dr. Ina CREŢU, UTM

-831.6 Pierderile pe parcursul procesului tehnologic se vor

Creşte consumul de energie electrică şi abur, însă

Cresc cheltuielile pentru uzura şi reparaţia utilaju-

Total cost de producţie - 479,02

Recenzent: conf. univ. dr. V. Sverdlic

Trasarea obiectivelor de activitate a instituţiei

Drd. Tatiana Gerştega, ASEM

Recenzent: prof. univ. dr. hab. A. Cotelnic

STRATEGIA, DOMENIU FUNDAMENTAL

Prof. univ. dr. Ion PETRESCU,

Figura 1. Modelul managementului strategic

şi a conexiunilor dintre organizaţii

Diversificare EvoluĠia structurii

Figura 2. Mecanismul strategic

2.1. Explicaţii privitoare la procesele 2.2. Concepţia dinamică privitoare la rolul

INTRĂRI SARCINA IEùIRI

Între componenteleFigura 3. Componentele

Prof. univ. dr. hab. Ion Paladi, ASEM

Adaptarea firmelor la mediul concurenţial

Prof. univ. dr. hab. Ala Cotelnic, asem

• Coaliţiile politice interne şi externe;

ABORDĂRI ALE OBIECTULUI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Conf. univ. dr. Camelia Dragomir ŞTEFĂNESCU,

1. Specificul obiectului în cercetarea ştiinţifică firmei, de organizare, conducere şi control în vederea

Recenzent: prof. univ. dr. V. Cojocaru

Managementul riscului în cadrul