2019-2020

DOBREAN FLAVIU

Studiu privind influenta parametrilor

regimului de termotratare asupra unor
proprietati ale lemnului de FRASIN

STUDENT:
DOBREAN FLAVIU

Braşov, 2019
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

CUPRINS
Pag.

Capitolul 1. SINTEZA BIBLIOGRAFICA

Capitolul 2. STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND

TERMOTRATAREA LENULUI DE FRASIN
Capitolul 3. DETERMINAREA UNOR PROPRIETATI FIZICE
(densitatea, umflarea)
Capitolul 4. CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Capitolul 1

SINTEZA BIBLIOGRAFICA

Termotratarea este procesul în care lemnul uscat este supus unor temperaturi înalte (160
- 260ºC) timp de câteva ore. În aceste condiții, componenții chimici principali ai lemnului
suferă o serie de modificări, determinând astfel şi modificarea unor proprietăți ale
lemnului, în principal reducerea higroscopicității, creşterea stabilității dimensionale şi
creşterea rezistenței la biodegradare. Astfel, fără nici un adaos de substanțe chimice, ci
doar sub influenţa temperaturii ridicate, lemnul devine un material adecvat utilizărilor în
condiții de exterior şi umiditate ridicată (de exemplu pentru mobilier de grădină, pontoane,
fațade, saune, piscine etc.)

Temperatura de tratare trebuie aleasă astfel încât să producă pe cât posibil doar acele
modificări de structură chimică favorabile ameliorării (afectarea hemicelulozelor –
componentul cel mai hidrofil şi higroscopic) şi care să afecteze mai puțin structura
celulozei (care asigură rezistențele mecanice).

Lemnul modificat termic ,lemn termotratat sau Thermowood, cum mai este denumit, este
un lemn tratat cu ajutorul temperaturii pentru a deveni mai rezistent în anumite condiții, in
special in condiții de exterior, de umiditate crescută și condiții atmosferice agresive.
Folosirea lui pentru terase din lemn, pardoseala exterioara, pergole și foișoare sau placări
exterioare le face mai durabile, mai rezistente în timp.

Cele mai mai importante procedee

ThermoWood – Finlanda

Procedeul, așa cum e descris pe site-ul lor presupune creșterea rapidă a temperaturii în
incintă, folosind căldură și aburi, la 100°C. După ce lemnul ajunge la temperatura
ambientala, se crește gradual temperatura, controlat, la 130°C. Aici este faza în care
lemnul este uscat, dar și protejat de o membrană de vapori.

3
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Aburul fierbinte permite ca structura lemnului să se modifice, dar în această fază, lemnul
ajunge teoretic la umiditate 0. Urmează faza de tratament termic în care lemnul este
încălzit la o temperatura cuprinsă între 185°C și 225°C. Depinde de esența lemnoasă care
este temperatura necesară tratării fiecarui tip de lemn. Apoi temperatura este menținută
timp de 2-3 ore, timp în care vapori de apă continuă să protejeze lemnul să nu crape și
contribuie la schimbările microscopice din structura lemnului. Faza finala este compusă
din scăderea temperaturii și redarea umidității lemnului la valori apropiate de 4%, care să îl
facă din nou prelucrabil. Acest procedeu poate fi aplicat lemnului verde, proaspăt tăiat și
reduce mult timpul de utilizare a cherestelei, care altfel ar trebui să parcurgă un timp de
ordinul lunilor, prin procedee tradiționale, până când ar fi utilizabil în tâmplărie.

Fig. (1.1) Procedeul Thermowood

4
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Plato Process – Olanda

Prevede tratarea lemnului de la stare verde în mediu de vapori supraîncălziți cu

temperaturi până la 190°C.

Regimul de tratare cuprinde patru faze:

- faza de hidro-termoliză: în care lemnul este imersat în apă, într-o autoclavă la

temperatura de 160 -190°C şi presiunea de 10 atm. timp de 4-5 ore;

- faza de uscare: în care se urmăreşte reducerea umidității lemnului până la o umiditate

de cca. 10% timp de 3-4 zile în mediu de aer la presiune atmosferică;

- faza de tratare propriu-zisă („întărire”): în care lemnul este menținut pentru 14-16 ore la
temperatura de 170-190ºC într-o atmosferă de vapori supraîncălziți;

- faza de condiționare cu o durata de 2-3 zile, în care se urmăreşte ca lemnul să atingă

umiditatea de echilibru corespunzătoare condițiilor ulterioare de utilizare.

Oil Heat Treatment – Germania

Lemnul este fiert literalmente într-o baie de ulei la temperaturi cuprinse între 180°C și
220°C. Se pot adăuga concomitent și diverși aditivi care pot modifica lemnul în mai multe
feluri.

Baia de ulei oferă avantajul unui transfer termic mai bun, izolează lemnul de oxigenul din
aer şi în plus realizează hidrofobicizarea lemnului.

Durata procesului este de cca. 1 zi, din care faza de tratare propriuzisă durează 2-4 h,
diferența reprezentând-o fazele de încălzire şi răcire. Cantitatea de ulei absorbită în lemn
variază între 40 şi 160kg ulei/m3 (Rapp & Sailer 2001).

Avantajele acestui procedeu de modificare termică rezidă în faptul că rezistențele

mecanice ale lemnului sunt mai puțin afectate şi rezistența la radiația UV este mai bună,
dar lemnul păstrează un miros specific, motiv pentru care este utilizat doar pentru
produse de exterior (amenajări de grădină, construcții agricole).

5
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Rectification – Franta

Lemnul se uscă în sistem clasic până la o umiditate de sub 12 %. Apoi este apoi tratat la
presiuni uriașe, într-o cuva, în prezența unei concentrații mari de hidrogen, cu un conținut
de oxigen sub 2 %.

Les Bois Perdure – Franta si Canada

Lemnul proaspăt tăiat este mai întâi uscat și apoi încălzit într-o baie de aburi utilizând
căldura rezultată din umiditatea rămasă în lemn. – Sincer, nu cred că e ceva complet sau
logic în această descriere, lemnul trebuie să treacă de 180 de grade pentru a se produce
transformările necesare.

6
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

În Tabelul 1 sunt prezentate sintetizat cele mai importante procedee de modificare

termică a lemnului aplicate în prezent la scară industrială în lume.

7
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Prețurile variază între:

- în Europa: 300-500 €/m3

- în Rusia: 400-500 $/m3

- în Canada: 300-500 CAD/m3

În funție de temperatura procedeului și durata acestuia culoarea lemnului se schimbă

(lemnul se închide la culoare) după cum se poate observa în Fig. 1.2

Fig. (1.2) Inchiderea culorii

8
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Aplicatii ale lemnului tratat termic

Fig. (1.3) Terase

Fig. (1.4) Fatade

Fig. (1.5) Centre SPA - saune

9
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Capitolul 2

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND TERMOTRATAREA LENULUI DE

FRASIN

2.1 OBIECTIV

Obiectivul prezentului studiu experimental consta in termotratarea cu diferite regimuri

(temperatura, durata) a lemnului de frasin in vederea evaluarii efectelor acestui
tratamenta asupra culorii masei si ulterior asupra proprietatilor fizice ale lemnului.

2.2 MATERIAL, METODA SI APARATURA

Materialul utilizat in acest studiu experimental a constat in cinci bucati de scandura

de frasin identice avand L=430 mm, l=155 mm, g=24 mm.

Piesele au fost numerotate ( de la F0-F4), apoi au fost introduse in etuva Binder (fig.
2.1) pentru uscarea la stare anhidra la temperatura de 103 °C timp de 42 ore si la
150 °C timp de 6 ore. Dupa racorire, piesele F1-F4 au fost cantarite cu ajutorul unei
balante electronice cu precizie de 0,01 g (fig.2.2). Masa obtinuta fiind considerata

10
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

masa inainte de termotratare (min tt ) dupa aceasta, piesele F1 si F2 au fost introduse

in etuva la temperaura de 190 °C. Pentru termotratarea propriu-zisa dupa 2 ore piesa
F1 a fost scoasa si cantarita, aceasta constituiind masa de dupa termotratare (m tt ).
La fel s-a procedat cu piesa F2 lasata in etuva timp de 4 ore la 190 °C.

Piesele F3 si F4 au fost termotratate la temperatura de 210 °C timp de 2 ore,

respectiv 4 ore.

Pentru fiecare piesa s-a calculat apoi pierderea de masa ( PM)

Min tt−Mtt
( 2.1) PM = Min tt
∗ 100 (%)

Pierderea de masa este un indicator important asupra eficientei termotratarii.

O valoare PM= 1-2 % semnifica o tratare insuficienta la care incalzirea nu s-a produs
in profunzine si drept urmare nu are efecte importante asupra proprietatiilor lemnului.
O valoare PM= 8 % indica o termotratare prea intensa cu efecte negative asupra
proprietatilor mecanice ale lemnului.
Valoarea optima se considera PM= 5-6% , ea asigurand o buna stabilitate
dimensionala fara a afecta mult proprietatile mecanice ale lemnului.
Avand in vedere aceste recomandari au fost discutate rezultatele obtinute.

fig. 2.1 fig. 2.2

11
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

2.3 REZULTATE EXPERIMENTALE

Valorile masei pieselor F1-F4 inregistrate inainte si dupa termotratare, precum si

valoare pierderii de masa (PM) calculata pentru fiecare piesa pe baza ecuatiei 2.1
sunt prezentate in tabelul 2.1 .
TABEL
2.1
REGIM TRATARE MASA
NR. TEMP DURATA MASA in dupa trat PM
REPER [°C] [h] tt [min tt] [mtt] [%] OBSERVATII
F0 - - 1139,12 - -
F1 2 1032,39 1018,46 1,35 tt insuficienta
190
F2 4 1020,85 996,73 2,36 tt inca insuficienta
F3 2 1034,5 923,89 10,69 tt prea agresiva
210
F4 4 1007,6 928,78 7,82 tt aproape de liminta

Dupa termotratare s-a efectuat si o analiza comparativa asupra culorii lemnului tratat
cu diferite regimuri (fig.2.3).

fig.2.3

12
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

CONCLUZII
Valoare pierderii de masa este direct proportionala cu inchiderea nuantei lemnului de
frasin.
Regimul de termotratare la 210 °C, 2 ore este mult mai agresiv decat regimul la 190
°C, 4 ore in urma testelor efectuate.
Din datele acestui test reiese ca temperatura influenteaza mult mai mult pierderea de
masa decat durata, ajungand la o diferenta a PM de peste 8%.

13
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Capitolul 3

DETERMINAREA UNOR PROPRIETATI FIZICE (densitatea, umflarea)

3.1 STABILIREA NUMARULUI, FORMEI SI DIMENSIUNILOR

EPRUVETELOR. Debitarea epruvetelor
In urma termotratarii, din piesele F0- F4 sau debitat cate 3 epruvete cu dimeniunile
20 x 20 x 20 mm din fiecare reper pentru determinarea densitatii si cate 3 epruvete
cu dimeniunile 100 x 20 x 20 mm din fiecare reper pentru determinarea umflarii,
astfel rezultand 2 seturi a cate 15 epruvete debitate strict pe fibră.

3.2 DETERMINAREA DENSITATII SI UFLARII – metode si aparatura

Determinarea densităţii materialului lemnos

Pentru determinare densitatii epruvetele au fost uscate inintial până la stare anhidră
la temperatura de 103ºC în etuva electrică Binder, dupa care s-au lasat la
conditionat.
În această stare s-au determinat masa şi cele trei dimensiuni ale fiecărei epruvete.
Pe baza ecuaţiei (3.1) s-a calculat densitatea la stare anhidră (0) a fiecărei epruvete,
iar ulterior s-a calculat media pe fiecare sortiment (F0...F4):

14
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

(3.1)
în care: m0 reprezintă masa epruvetei la stare anhidră, în g;
V0 – volumul epruvetei la stare anhidră, în m3.

15
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Determinarea coeficienţilor de umflare totală.

Atunci când este expus contactului direct cu apa, lemnul îşi modifică semnificativ
dimensiunile. Evaluarea amploarei acestui fenomen este obligatorie atunci când se
are în vedere realizarea unui produs finit care să fie utilizat în condiţii de exterior,
expus contactului direct cu precipitaţiile. Această evaluare se face prin intermediul
coeficienţilor de umflare.
Pentru determinarea acestora, atât epruvetele tratate cât şi cele netratate destinate
acestui test au fost imersate în apă distilată, pentru umflare, până la atingerea
punctului de saturaţie al fibrei (până la stabilizarea dimensiunii pe direcţia
tangenţială).

În această stare, conform STAS 85/1-91, s-au măsurat din nou dimensiunile epruvetelor
pe toate cele trei direcţii de orientare structurală, în vederea calculării coeficienţilor de
umflare volumică totală (v max), conform ecuaţiei (3.2):

(3.2)

16
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Calculul coeficientului de stabilitate dimensională

Pe baza valorilor medii obţinute ale coeficienţilor volumici de umflare (v) s-a calculat
apoi pentru fiecare sortiment coeficientul de stabilizare dimensională la umflare
(ASE) (abreviere a termenului din limba engleză: Anti-Swelling Efficiency) conform
ecuaţiei (3.3):

(3.3)

Acest parametru arată cu cât umflarea în întregul volum al lemnului termotratat a fost
mai mică faţă de cea a lemnului netratat şi exprimă astfel efectul de stabilizare
dimensională al tratamentului termic.

17
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

3.3 REZULTATE EXPERIMENTALE

Umflarea volumica calculata cu ecuatia 3.2 si valorile ASE calculate cu ecuatia 3.3
sunt prezentate in Tabelul 3.1
TABEL 3.1
b0 h0
REGIM l0 [mm] [mm] [mm] l [mm] b [mm] h [mm] v [%] ASE [%]
15.002
netratat 101.02 19.83 20.03 101.5 20.96 21.69 1
15.963
netratat 101.01 19.82 20.12 101.54 21.17 21.73 6
15.887
netratat 100.79 19.8 20.05 101.37 21.07 21.71 6
15.617
- - - - - - -
8
12.314
190°C/2h 101.09 20.2 20.4 101.39 21.1 21.87 7
12.925
190°C/2h 101.12 20.26 20.28 101.4 21.07 21.96 1 16.712
13.783 0
190°C/2h 101.17 20.16 20.32 101.69 21.05 22.03 4
13.007
- - - - - - -
7
15.983
190°C/4h 101.07 20.34 20.37 101.41 21.77 22 9
12.918
190°C/4h 101.21 20.3 20.29 101.5 21.09 21.99 8 13.000
11.859 4
190°C/4h 101.22 20.36 20.39 101.52 21.19 21.85 4
13.587
- - - - - - -
4
210°C/2h 101.25 20.25 20.24 101.5 20.95 21.21 8.6826
210°C/2h 101.15 20.26 20.35 101.42 20.93 21.18 7.8075 46.512
210°C/2h 101.23 20.43 20.08 101.41 20.66 21.52 8.5706 4
- - - - - - - 8.3536
210°C/4h 101.13 20.03 20.26 101.65 20.68 20.86 6.8493
210°C/4h 101.21 20.23 20.39 101.47 20.87 21.14 7.2330 55.477
210°C/4h 101.25 20.09 20.36 101.58 20.76 20.97 6.7779 6
- - - - - - - 6.9534

18
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Umflarea volumica minima a fost inregistrata la regimul de 210°C/4h, unde s-a

obtinut v = 6,95 % pentru lemnul de frasin

COEFICIENTUL DE UMFLARE
VOLUMICA
18.0000
16.0000
14.0000
12.0000
AV [%]

10.0000
8.0000
6.0000
4.0000
2.0000
0.0000
netratat 190°C/2h 190°C/4h 210°C/2h 210°C/4h
REGIM TRATARE

Valorile stabilitatii dimensionale la umflare au fost cele mai mari la regimul de

210°C/4h, ajungand la 55,47 %.

COEFICIENTUL DE STABILITATE
DIMENSIONALA LA UMFLARE
60.0000

50.0000

40.0000
ASE [%]

30.0000

20.0000

10.0000

0.0000
190°C/2h 190°C/4h 210°C/2h 210°C/4h
REGIM TRATARE

19
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

Capitolul 4

CONCLUZII

Principalele concluzii ale cercetării experimentale prezentate în acest capitol pot fi

formulate după cum urmează:
Pierderea de masă crește o dată cu creșterea durității condițiilor de termotratare:
- creşterea temperaturii de la 190°C la 210°C la aceeaşi durată (4h) a condus la
creşterea pierderii de masa
- creşterea duratei de tratare de la 2h la 4h la aceeaşi temperatură (210°C) a
condus neasteptat la scaderea pierderii de masa
Efectul de stabilizare dimensională (reducerea umflării) al termotratării creşte
proporţional cu pierderea de masă.
Rezultatele termotratarii asupra stabilitatii dimensionale la umflare pentru lemnul de
frasin ne arata ca acesta este mult mai stabil in urma termotratarii la un regim mai
intens.
Conditiile de termotratare influenteaza si culoarea lemnului, astfel s-a observat ca
creşterea temperaturii şi timpului de tratare conduc la intensificarea închiderii culorii.

20
TERMOTRATAREA LEMNULUI DOBREAN
FLAVIU

BIBLIOGRAFIE

1. ThermoWood Handbook (2003)

2. Olarescu MC (2014) – teza de doctorat UTBv + publicatii (PRO LIGNO, BioResources,

European Journal of Wood and Wood Products)

3. https://www.revistadinlemn.ro/2018/05/16/thermowood-lemn-termotratat-pentru-

terase-din-lemn-deck-piscina-si-pardoseli-exterioare/

4. https://www.stejarmasiv.ro/lemn-tratat-termic/

21