Sunteți pe pagina 1din 1

CARACTERIZARE-ALEXANDRU LAPUSNEANU

In perioada pasoptista se manifesta in plan literal romantismul ceea ce motiveaz


a abordarea temei istorice.De obicei, tema istorica afera modele umane idealizan
d datele unei personalitati istorice reale.Costache Negruzzi propune insa in nuv
ela ALexandu Lapusneanu un personaj memorabil prin aspectele monstruoase ale per
sonalitatii lui.Personajul este conturat prin asocierea dimensiunii sociale cu d
imensiuni psihologice.Caracter exceptional personajului eporim al nuvelei intra
in categoria personajelor romantice. Manifestarile despotice ale domnitorului su
nt consecinta unei conjuncturi istorice sociale: dorind sa intareasca puterea do
mniei trebuie sa anihileze intentiile marii boierimi si dispuse oricand la trada
re si complot reprezentat de vornicul Motoc. Pornind de la acest conflict extern
social, autorul realizeaza un personaj romantic dominat de intentia de razbunar
e si de dorinta de putere.
CARACTERIZAREA DIRECTA
Este facuta de narator care descrie detaliat vestimentatia sa la slujba de la mi
tropolie ,tinuta care subliniaza premeditarea macelului deoarece prin vestimenta
tie vrea sa impuna respect boierilor. Direct este prezentarea personajului de ca
tre alte personaje: mitropolitul ii spune doamnei Rucsandra "crud si cumplit est
e omul acesta". Personajul se autocaracterizeaza cu scop persoasiv: "m-am aratat
cumplit rau varsand sangele multora".
CARACTERIZAREA INDIRECTA
Lapusneanu se comporta machiavelic: se casatorise ci fiica lui Petru Rares pentr
u a simula legimitatea, le promite boierilor impacare si ii invita la palat cu g
andul de ai ucide, il pastreaza pe Motoc desi il tradase in prima domnie pentru
a canaliza asupra lui nemultumirile populare. Inteligenta si cinismul, buna cuno
astere a psihologiei umane le dovedeste in relatiile cu alte personaje; de exemp
lu se va folosi de caracterul versativ a lui Motoc pe care il va sacrifica respe
ctandu-si promisiunea, "sabia mea nu se va manji de sangele tau" fire vindicativ
a, Lapusneanu nu iarta atitudinea boierului care se afirmase aparator al narodul
ui alaturi de boieri si-l trimite sa moara pentru binele mosiei. Discursul perso
najului este alcatuit din afirmatii definitive care-i ilustreaza vointa de puter
e, caracterul despotic: "daca voi nu ma vreti, eu va vreu..." alteori replicile
sunt amenintatoare: "de ma voi scula,premulti am sa popesc si eu". Discursul din
bis prin care cere iertare boierilor este alcatuit dupa toate regulile retorice
intarit cu citate biblice el sarutand moastele sfantului. Naratorul insa averti
zeaza asupra intentiilor personajului si subliniaza ca trasatura disimularea. Ge
sturile sunt frecvent prezentate mai ales daca ele contrazic atitudinea declarat
a de ex: ipocrizia este tradata la intalnirea cu boierii de mimica sa. O anumita
mimica tradeaza dezechilibrul psihic, de exemplu: "radea, muschii i se rasuceau
in rasul acesta".
ANTITEZA DEMONIC-ANGELIC
Se incearca explicarea cruzimii personajului printr-o subtila prezentare a relat
iei cu divinitatea in scena de la mitropolie naratorul insista pe atitudinea sa
ipocrita: asista la slujba, isi face cruce, saruta moastele reusind sa ii convin
ga pe boieri ca este o fire plina de cainta crestina. In final, scana mortii se
construieste pe idea la Lapusneanu nu numai nu isi accepta soarta de muritor dar
refuza ritualul pregatirii pentru viata de apoi, prin calugarire, el de fapt re
fuza mantuirea pentru ca ii lipseste dimensiunea religioasa, autorul justificand
astfel atat sangeroasa existenta cat si moartea cumplita.