UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL CONSTRUCŢII DE BETON ARMAT

GHID PENTRU CALCULUL

ELEMENTELOR DE BETON ARMAT
- Pentru uzul studenţilor din anii II şi III ai Facultăţii de Hidrotehnică
specializarea ISPM şi ACH -

ISBN 978-973-0-17032-0

ing. Eugen Enache

BUCUREŞTI
2013
NOTA : Acest material este destinat studenţilor de la specializările ISPM şi ACH din
cadrul Facultăţii de Hidrotehnică a UTCB şi va fi utilizat numai în scop didactic în cadrul
procesului de invăţământ. Folosirea lui în alte scopuri decât cele necesare procesului de
învăţământ implică numai răspunderea utilizatorului.
 CUPRINS

NOTAŢII

Schema 1.1 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată – Încovoiere (Verificare)

Schema 1.2 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată – Încovoiere (Dimensionare)

Schema 1.3 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată – Încovoiere (Dimensionare

secţiune de beton)

Schema 2.1 - Secţiunea dreptunghiulară dublu armată – Încovoiere (Verificare)

Schema 2.2 - Secţiunea dreptunghiulară dublu armată – Încovoiere (Dimensionare)

Schema 3.1 - Secţiunea în formă de T – Încovoiere (Verificare)

Schema 3.2 - Secţiunea în formă de T – Încovoiere (Dimensionare)

Schema 4.3 - Secţiunea dreptunghiulară armată simetric – Compresiune excentrică

(Verificare)

Schema 4.4 - Secţiunea dreptunghiulară armată simetric – Compresiune excentrică

(Dimensionare)
Bibliografie
NOTAŢII

a= distanţa între centrul de greutate al armăturilor întinse (As) şi marginea cea

mai apropiată a secţiunii
a’ = distanţa între centrul de greutate al armăturilor comprimate (As’) şi marginea
cea mai apropiată a secţiunii
As = aria armăturii întinse
As,I = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MI în cazul secţiunii T
As,II = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MII în cazul secţiunii T
As,lim = cantitatea de armătură corespunzătoare unei poziţii a axei neutre λx = hf în
cazul secţiunii T
As,max = cantitatea maximă de oţel prevăzută pe secţiune
As,min = cantitatea minimă de oţel prevăzută pe secţiune
As’ = aria armăturilor comprimate
AsI = cantitatea de armătură corespunzătoare momentului MI în cazul secţiunii
dreptunghiulare dublu armate
b= lăţimea secţiunii
beff = lăţimea activă a plăcii în cazul secţiunii T
d= înălţimea utilă a secţiunii
e= excentricitatea forţei NEd faţă de centrul de greutate al secţiunii
eI = excentricitatea adiţională
Es = modulul de elasticitate al oţelului
Fc = rezultanta eforturilor unitare de compresiune din beton
fcd = rezistenţa de calcul la compresiune a betonului
fck = rezistenţa caracteristică la compresiune a betonului
fctm = rezistenţa medie la întindere a betonului
Fs = rezultanta eforturilor unitare de întindere din armătură
fyd = rezistenţa de calcul a oţelului (armăturii)
fyk = rezistenţa caracteristică a oţelului (armăturii)
h= înălţimea secţiunii
hf = grosimea plăcii în cazul secţiunii T
Mc = momentul încovoietor de calcul
MEd = momentul încovoietor produs de încărcări
MI = diferenţa între momentul MEd şi momentul ΔMEd în cazul secţiunii
dreptunghiulare dublu armate
MI = diferenţa între momentul MEd şi momentul MII în cazul secţiunii T
MII = momentul capabil al porţiunilor de placă cu lăţimea (beff – b)/2 în cazul
secţiunii T
Mlim = momentul încovoietor capabil al secţiunii T pentru situaţia λx = hf în cazul
secţiunii T
MRd = momentul de rezistenţă (capabil) al secţiunii
MRd,lim = valoarea limită a momentului capabil al secţiunii
NEd = efortul axial produs de încărcări
x= poziţia axei neutre pe secţiune
xlim = poziţia limită a axei neutre pe secţiune
xmin = valoarea minimă a poziţiei axei neutre pentru care armătura întinsă (As)
ajunge la curgere
z= distanţa între rezultanta eforturilor unitare din beton şi armătură
zlim = valoarea limită pentru z
ΔMEd = valoarea momentului încovoietor preluat de armătura comprimată As’ în cazul
secţiunii dreptunghiulare dublu armate
cu = deformaţia specifică ultimă pentru beton
yd = deformaţia specifică ultimă pentru oţel
η= coeficient pentru definirea rezistenţei efective a betonului
λ= coeficient pentru definirea înălţimii zonei comprimate a secţiunii
ρopt = coeficient de armare optim
 Schema 1.1 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată –
Încovoiere
Verificare

Se dau: b, h, As , clasa betonului ,tipul şi clasa oţelului

Se cere: MRd

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a
A s f yd
4. x 
b  f cd
 cu f yd
5. xlim = d unde  yd 
 cu   yd Es
6. Se verifică x  xlim ? NU: 9 – 10  Stop sau DA : 7 –8  Stop
x
7. Se calculează : z  d 
2
8. MRd = As fyd z  Stop
9. Se consideră x = xlim şi se calculează zlim şi MRd,lim (cu relaţiile de la punctul 7 şi 8)
10. MRd = MRd, lim  Stop

NOTA Valorile fcd , fyd ,cu ,yd depind de proprietăţile betonului şi ale oţelului utilizate
la realizarea elementului.
Valorile  şi  depind de clasa betonului.
Respectarea inegalităţii de la punctul 6 reprezintă îndeplinirea condiţiilor de
ductilitate pentru element. Când această inegalitate nu este verificată se consideră
x = xlim iar MRd =MRd,lim .

Secţiune oarecare solicitată la încovoiere în stadiul ultim

Fc = b x fcd rezultanta eforturilor de compresiune din beton

Fs = Asfyd rezultanta eforturilor de întindere din armătură
 Secţiunea dreptunghiulară simplu armată
Distribuţia simplificată a eforturilor în stadiul ultim
 Schema 1.2 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată –
Încovoiere
Dimensionare

Se dau: b, h, MEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: As

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d= h – a
4. Se calculează MRd,lim =Fc zlim considerând x = xlim , Fc = bxlim fcd şi
zlim=d – ( xlim)/2 (vezi Schema 1.1)

5. Se verifică MEd  MRd,lim ? NU: 13  Stop sau DA : 6

6. Se calculează momentul încovoietor al rezultantei Fc (a eforturilor de compresiune

din beton) faţă de armătura As :

b x  fcd [d-(x/2)]=MEd

7. Se calculează x din ecuaţia de la punctul 6

8. Cu valoarea x de la punctul 7 se calculează cantitatea de armătură necesară

M M b  x  f cd
As   As 
Ed Ed
sau
f yd z  x  f yd
f yd  d  
 2 
9. Se calculează As,min = max {0.26( )bd ; 0.0013bd}

10. Se verifică As  As,min ?  NU: 11  Stop sau DA: 12  Stop

11. As calculată la (8) este bună  Stop

12. Se alege As =As,min  Stop

13. Este nevoie de armătură în zona comprimată (vezi Schema 2.2)  Stop

OBS. În final se verifică şi condiţia As  As,max =0.04bd

 Schema 1.3 - Secţiunea dreptunghiulară simplu armată –
Încovoiere
Dimensionare secţiune de beton

Se dau: MEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: b, h

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se alege în funcţie de tipul elementului un coeficient de armare optim opt
3. Se alege b în funcţie de tipul elementului
4. Se calculează
x f yd
  opt
d  f cd
5. Se calculează

M
d 
Ed

 x   1  x 
b  f cd   1   
 d  2 d 

6. Se alege o valoare pentru a în funcţie de condiţiile de durabilitate

7. Se calculează valoarea h prin rotunjire la 10 mm pentru plăci şi 50 mm pentru grinzi

h=d+a

8. Pentru grinzi se recomandă ca:

1 b 1
 
3 h 2
 Schema 2.1 - Secţiunea dreptunghiulară dublu armată –
Încovoiere
Verificare

Se dau: b, h, As , A’s , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: MRd

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a şi a’ în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a
A s f yd  A s f yd
'

4. Se calculează x 
b  f cd
 cu
5. Se calculează xlim = d
 cu   yd
6. Se verifică x  xlim ? NU: 10  Stop sau DA : 7 –8
 cu f yd
7. Se calculează x min  a
'
unde  yd 
 cu   yd
Es
8. Se verifică x  xmin ? NU: 11  Stop sau DA : 9
 x 
9. M Rd
 b  x  f cd  d    A s f yd d  a
' '
   Stop
 2 
10. Se calculează momentul MRd considerând x=xlim
  x lim 
 b  x lim  f cd  d    A s f yd d  a  
' '
M Rd
Stop
 2 

11. Se calculează momentul MRd faţă de armătura As’

 ' x 
M Rd
  b  x  f cd  a   
  A s f yd d  a  A s f yd d  a
' '
   Stop
 2 

NOTA – În relaţia (11) se poate neglija primul termen, corespunzător momentului

eforturilor unitare de compresiune din beton faţă de A’s , deoarece numeric este mult mai
mic decât termenul al doilea corespunzător momentului armăturilor întinse faţă de A’s .
În concluzie, momentul MRd se va calcula cu relaţia aproximativă Asfyd(d-a’).
 Secţiunea dreptunghiulară dublu armată
Distribuţia simplificată a eforturilor în stadiul ultim
 Schema 2.2 - Secţiunea dreptunghiulară dublu armată –
Încovoiere
Dimensionare

Se dau: b, h, MEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: As , A’s

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a şi a’ în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a

Cazul în care armătura A’s este dată din alte considerente

4. MEd = A’s fyd (d-a’)

5. Se calculează M1=MEd - MEd
6. Se verifică M1  0 ? DA: 7 sau NU : 8
7. Se alege As=A’s  Stop
8. Se calculează As1 numai cu momentul M1 cu Schema 1.2
A s  A s 1  A s  Stop
'
9.

Cazul în care armătura A’s nu este cunoscută

 cu
10. Se calculează xlim = d
 cu   yd
11. Se calculează MRd,lim =Fc zlim considerând x = xlim , Fc = b xlim  fcd şi
zlim=d – (xlim)/2 (vezi Schema 1.1)

12. Se verifică MEd  MRd,lim ? DA: Nu este necesară armarea dublă; se utilizează
o secţiune dreptunghiulară simplu armată (vezi Schema 1.2) sau NU : 13

13. MEd = MEd –MRd,lim

M
14. A s'  Ed

f yd d  a 
'

M
15. A s  Rd , lim
 As
'
 Stop
z lim f yd

NOTĂ – În ambele cazuri trebuie verficată la final condiţia As  As,min.

 Schema 3.1 - Secţiunea în formă de T – Încovoiere
Verificare

Se dau: b, h, beff , hf , As , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: MRd

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d= h – a
4. Se calculează lăţimea activă de placă beff
b eff h f  f cd
5. A s lim  corespunzătoare la x=hf
f yd
6. Se verifică As  As lim ? NU:(x  hf )  7 sau DA: ( x  hf )  8
7. Se calculează MRd ca pentru o secţiune dreptunghiulară simplu armată cu b=beff cu
Schema 1.1  Stop

b eff
 b  h f  f cd
8. A s II 
f yd

9. A s I  A s  A sII

10. Se calculează MI cu Schema 1.1 şi cu AsI ca pentru o secţiune dreptunghiulară cu

dimensiunile b şi h

 hf 
11. M  A s II f yd  d  
II  2 
 

12. MRd = M I + M II  Stop

Secţiunea T cazul x  hf . Distribuţia simplificată a eforturilor în stadiul ultim

Secţiunea T cazul x > hf . Distribuţia simplificată a eforturilor în stadiul ultim
 Schema 3.2 - Secţiunea în formă de T – Încovoiere
Dimensionare

Se dau: b, h, beff , hf ,MEd , clasa betonului ,tipul şi clasa oţelului

Se cere: As

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d= h – a
4. Se calculează lăţimea activă de placă beff
hf
5. M lim b eff h f f cd d corespunzător la λx = hf
2
6. Se verifică MEd Mlim ? NU:( λx hf) 7 sau DA: ( λx hf) 8
7. Se calculează As ca pentru o secţiune dreptunghiulară cu lăţimea beff cu Schema 1.2
Stop

8. MII = (beff –b) hf ηfcd (d-(hf /2))

9. MI =MEd - MII
10. Se calculează AsI cu Schema 1.2 şi cu momentul MI ca pentru o secţiune
dreptunghiulară simplu armată cu dimensiunile b şi h
M II
11. A s II
hf
f yd d
2
12. As = As I As II Stop

NOTĂ – În cazul λx hf situaţia As As,min este rar întâlnită în practică .

 Schema 4.3 - Secţiunea dreptunghiulară armată simetric –
Compresiune excentrică
Verificare

Se dau: b, h, As = A’s , NEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: MRd

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a şi a’ în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a
N
x 
Ed
4.
b  f cd
 cu
5. xlim = d
 cu   yd
6. Se verifică x  xlim ? NU: 7 sau DA : 8
7. Secţiunea nu îndeplineşte condiţiile de ductilitate  Stop
d  a'
8. Dacă x ≤ 2a’ atunci M c
 N Ed  A s f yd  d  a '  9
2
d  a'  x 
Dacă x > 2a’ atunci M c
  N Ed  b  x  f cd  d    A s ' f yd  d  a '  9
2  2 

9. Se calculează excentricitatea adiţională ei =max {h/30 , 20 mm}

10. MRd = Mc – NEd ei  Stop

Compresiune excentrică – armare simetrică

Distribuţia simplificată a eforturilor în stadiul ultim
 Schema 4.4 - Secţiunea dreptunghiulară armată simetric –
Compresiune excentrică
Dimensionare

Se dau: b, h, MEd , NEd , clasa betonului, tipul şi clasa oţelului

Se cere: As = A’s

1. Se stabilesc toate datele legate de clasa betonului şi tipul şi clasa oţelului folosite
2. Se calculează a şi a’ în funcţie de condiţiile de durabilitate
3. d = h – a
N
x 
Ed
4.
b  f cd
 cu
5. xlim = d
 cu   yd
6. Se verifică x  xlim ? NU: 7 sau DA : 8
7. Secţiunea nu îndeplineşte condiţiile de ductilitate  Stop
8. Se calculează excentricitatea adiţională ei =max {h/30 , 20 mm}
9. Mc = MEd  Nei
d  a'
M c
 N Ed
10. Dacă x ≤ 2a’ atunci As  As '  2  11
f yd  d  a '

d  a'  x 
M c
 N Ed  b  x  f cd  d  
2  2 
Dacă x ≥ 2a’ atunci A s  A s '   11
f yd  d  a ' 
11. Se calculează armarea minimă a secţiunii
0 ,10 N Ed
As,min=max{ ; 0,002 Ac}, unde Ac=bh
f yd
12. Se verifică condiţia ca armătura aleasă a secţiunii să fie mai mare decât armătura
minimă ? NU  Se alege armătura minimă ca valoare finală de armare a secţiunii
DA  Stop

NOTĂ – Armarea minimă se referă la întreaga cantitate de armătură a secţiunii şi nu

numai la ariile As şi As’.
Bibliografie

1. *** - Notiţe de curs şi aplicaţii-anul II ACH şi anul II ISPM

2. SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton.Partea 1-1: Reguli generale şi
reguli pentru clădiri
3. R. Agent, D. Dumitrescu, T. Postelnicu - Îndrumător pentru calculul şi alcătuirea
elementelor structurale de beton armat, Editura Tehnică 1992