Tehnica 6/3/5 – strategie de învăţare colaborativă, la grupa mare, în cadrul

unei activităţi liber-alese, de tip artistico-plastic, aferent sectorului Artă

Învăţarea prin colaborare constituie o ,,strategie didactică fundamentată pe

lucrul în echipe de elevi.”1 Grupaţi câte doi, câte patru, ori chiar mai mulţi la un loc,
elevii au de rezolvat împreună una şi aceeaşi problemă, ori de explorat o temă nouă,
pentru care trebuie să lanseze ipoteze originale, idei innovative.

Conştient de faptul că elevul are propriile nevoi, aspiraţii, cunoştinţe, stil de

învăţare, cadrul didactic va căuta să-l stimuleze, creând context de dezvoltare şi de
exprimare personal. Alegând să aplice o metodă de lucru în echipe, va încuraja
manifestarea gândirii proprii a elevilor, a gândirii critice, a abilităţilor metacognitive,
realizând un tip de învăţare centrat pe elev.

1) Punctele tari ale învăţării colaborative:

- Poate fi utilizată cu succes, indiferent de disciplină, fiind o strategie ce
angajează cognitiv elevul.
- Stimulează interdependenţa – copiii realizează că au nevoie unii de alţii,
pentru a duce la bun sfârşit sarcina grupului.
- Presupune interacţiunea directă – copiii se ajută unii pe alţii în rezolvarea
sarcinii, îşi împărtăşesc ideile, îşi dezvoltă abilităţile sociale.
- Îndeamnă la exprimarea opiniei individuale şi implicarea, agajamentul
personal.
2) Punctele slabe ale învăţării colaborative:
- Deşi este o strategie relativ simplă, aplicarea ei ,,presupune o minimă
experienţă din partea profesorului.” El trebuie să dirijeze copiii către un scop

1
Prof.univ.dr. Laurenţiu Şoitu, prof. drd. Rodica Diana Cherciu, Strategii educaţionale centrate pe elev, Bucureşti,
2006, p.162
 comun, trebuie să coordoneze abil grupurile de elevi, să gestioneze
eventualele şovăieli, ezitări în comunicare, ori în rezolvarea sarcinii.
- De asemenea, pentru o desfăşurare corectă a strategiei, elevii trebuie să aibă
putere de decizie asupra sarcinii, trebuie să aibă relaţii de bună înţelegere cu
membrii echipei de lucru şi trebuie să comunice eficient ideile proprii.

Învăţarea colaborativă, prin excelenţă un tip de învăţare centrat pe elev, este,

aşadar, ,,o cale de abordare a procesului instructiv-educativ ce are ca finalitate
valorificarea optimă a elevului, ca subiect al învăţării.”2 Deşi dezirabilă, ca strategie
de organizare a demersului didactic, învăţarea centrată pe elev cunoaşte atât valenţe
positive, cât şi minusuri, în etapa ei aplicativă:

1) Puncte tari ale învăţării centrate pe elev:

- Elevul devine din obiect, subiect al învăţării, devine partener, autonom,
orientat creativ/ euristic, activ, responsabil, complex valorizat. Elevului i se
oferă posibilitatea exprimării de sine, a participării active, prin căutarea de
soluţii în colaborare cu ceilalţi, i se oferă posibilitatea de a lua decizii, de a
alege, aşa încât câştigul final al întregului proces instructiv-educativ să se
reflecte în trăirea şi manifestarea libertăţii personale.
- De asemenea, menţionăm modificări şi asupra rolului educatorului: el nu mai
ocupă poziţia centrală, ci una de partener, în derularea activităţii didactice,
aderă la un tip de comunicare asertiv, acceptând soluţiile diverse, divergente.
2) Puncte slabe ale învăţării centrate pe elev:

2
Ibidem, p. 58
 - Caracterul de noutate şi de schimbare de paradigmă, de stil didactic, de
comportament poate inhiba elevii, aceştia putând dezvolta o firească
rezistenţă la schimbare.
- Absenţa unui curs, în formarea iniţială a cadrelor didactice, privind
problematica strategiilor centrate pe elev, aceasta presupunând o documentare
şi o iniţiativă personală, fapt care îngreunează transpunerea în practică a unor
metode interactive.
- Dificultăţile de ordin organizatoric – spaţial (în privinţa locului desfăşurării
activităţii, a poziţiei mobilierului), - temporal (referitoare la încadrarea
eficientă în procesul didactic a strategiilor, ştiut fiind că ele sunt cronofage.3),
- managerial (procesul de învăţământ trebuie reorganizat pentru a asigura
centrarea pe elev.)

 Tehnica 6/3/5 (6 persoane/ 3 idei/ 5 minute) – exemplu de utilizare şi de

aplicare a învăţării colaborative, centrate pe elev

Reprezintă o modalitate de lucru bazată pe ,,construcţia de idei, din partea

unor grupuri mari de persoane.”4 Are drept obiectiv principal stimularea
creativităţii de grup a copiilor, prin solicitarea de a găsi cât mai multe soluţii,
având la bază o temă dată.5

Descrierea metodei: se lansează o anumită problemă, temă de lucru, se formează

grupuri de câte 6 persoane, se stabileşte coordonatorul fiecărei echipe, se hotărăşte
ca fiecare membru să ofere câte 3 soluţii creative, pe fiecare coală de hârtie care
ajunge în dreptul său, într-un timp acordat, de 5 minute.

3
Ibidem, p.68
4
Elena Liliana Danciu, Învăţarea prin colaborare – Aspecte metodologice - , Ed. Orizonturi universitare, Timişoare,
2004, p. 81
5
Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup, Ed. Arves, p. 289
a) Avantajele metodei:
- Stimulează copiii să formuleze idei;
- Determină pe toţi copiii să-şi exprime ideile;
- Implică şi pe cei timizi, necomunicativi;
- Orientează copiii spre a face analize, comparaţii, generalizări;
- Dezvoltă spiritul critic necesar în evaluare;
- Încurajează spiritul de întrecere/ competiţie;
- Dezvoltă atenţia voluntară, imaginaţia;
- Îmbină munca individuală cu cea colectivă.

b) Dezavantajele metodei:
- Constrângerea temporală, obligativitatea de a oferi trei soluţii într-un timp dat,
de cinci minute, poate cauza disconfort, stres celor mici.
- Impunerea unui număr concis de elemente – trei idei – e o regulă rigidă, care
poate incomoda creativitatea participanţilor (unii elevi pot avea o varietate
mai largă de soluţii).
- Necesitatea existenţei în clasă a unui număr de copii divizibil la 6, pentru
distribuţia echitabilă a lor în echipe.

Descrierea unui context formal în care am aplicat tehnica 6/3/5:

Alegem să exemplificăm aplicarea acestei tehnici didactice la o grupă mare

de preşcolari, de 5-6 ani, la o activitate artistico-plastică, din cadrul centrului
Artă. Activitatea este de tip liber ales (conform prevederilor din Curriculumul
pentru învăţământul preşcolar), participarea copiilor fiind voluntară.
 Având drept subiect ludic ,,Oraşul meu, în anotimpul de toamnă”, drept
temă, ,,Culori primare, binare şi neutre”, activitatea presupune şi integrarea
unor elemente dintr-un alt centru– centrul Ştiinţe, căci se face apel la cunoştinţele
despre anotimpul de toamnă. (la elementele caracteristice acestui anotimp).
Astfel, activitatea va fi una de tip integrat, propunându-şi atât formarea de
priceperi şi deprinderi artistico-plastice, cât şi consolidarea cunoştinţelor
privitoare la anotimpul dat.

Dintre obiectivele operaţionale gândite iniţial, menţionăm necesitatea ca elevul:

- să menţioneze corect elementele specifice anotimpului de toamnă;

- să se încadreze în timpul dat, de cinci minute;
- să deseneze creativ trei elemente;
- să facă schimb de lucrări în linişte;

Menţionăm etapele de lucru:

a) Împărţirea copiilor în grupe de câte şase membri fiecare:
Alegând să aplice tehnica la o activitate liber-aleasă, educatoarea va

aşeza şase copii, care doresc, la masa corespunzătoare centrului Artă, unde se vor
afla materialele necesare: coli de hârtie, creioane colorate, creioane cerate, carioca.

b) Prezentarea problemei şi a sarcinii de lucru:

- ,,Copii, în cadrul activităţii artistico-plastice, vom desena tema <<Oraşul meu,
în anotimpul de toamnă>>. Fiecare copil va avea în faţă câte o coală de hârtie
şi va desena trei elemente ale acestui anotimp, într-un timp de cinci minute.
Apoi veţi da foaia colegului din dreapta pentru a adăuga şi el alte trei elemente
creative, astfel încât la sfârşit vom admira lucrările realizate de toţi cei de la
 centrul Artă. Nu uitaţi că atunci când daţi lucrările colegului din dreapta şi voi
veţi primi o lucrare, de la colegul din stânga, pe care o infrumuseţaţi cu trei
elemente, cât mai frumos colorate! Atunci când timpul de cinci minute va
expira, eu voi suna din clopoţel, iar voi veţi roti foile!”
- Se va discuta despre simbolurile şi aspectele specifice anotimpului de toamnă:
frunzele se usucă şi capătă mai multe nuanţe, cad din copaci, soarele se
ascunde după nori, din nori cad picăturile de ploaie, bate vântul, apare ceaţa,
păsările pleacă în ţările calde, dar şi despre ce elemente alcătuiesc un oraş.
c) Activitatea propriu-zisă – alternează activitatea individuală cu cea de
grup:

Copiii desenează, pe o coală A4, trei aspecte, într-un timp de cinci minute, dând
la sfârşit foaia colegului din dreapta, pentru a-şi adăuga propriile reprezentări, timp
în care şi ei primesc o nouă foaie şi o nouă provocare de a-şi manifesta creativitatea.
Foile merg, pe rând, la toţi cei şase membri, educatoarea având grijă:

- ca schimbul de foi să se realizeze în linişte;

- să atenţioneze copiii cu privire la expirarea timpului alocat fiecăruia, prin
modalitatea aleasă: clinchetul clopoţelui;
- să se asigure că toţi preşcolarii au îmbunătăţit lucrările artistico-plastice cu
câte trei elemente fiecare;
La sfârşit, se fac aprecieri asupra lucrărilor obţinute, asupra gradului de

implicare şi asupra aportului creativ al fiecăruia dintre preşcolari.

Concluzii:

Tehnica 6/3/5 este o strategie de învăţare centrată pe elev, de tip colaborativ,

căci pentru finalizarea unei lucrări, pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru, copiii
trebuie să comunice între ei, trebuie să conlucreze pentru a duce la bun sfârşit tema
data, trebuie să-şi manifeste originalitatea creatoare, prin reprezentarea artistică a
trei elemente corespunzătoare subiectului ludic dat.

Bibliografie:

1) Breben, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode

interactive de grup, Editura Arves;
2) Danciu, Liliana Elena, Învăţarea prin colaborare – Aspecte
metodologice-, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004;
3) Prof. univ. dr. Şoitu, Laurenţiu; prof. drd. Cherciu, Rodica Diana, Strategii
educaţionale centrate pe elev, Bucureşti, 2006;