Istvan Dorinel

Master anul II

OMSI

Pompe de caldura

Ce este o pompă de căldură?

O pompă de căldură este un dispozitiv care face parte din sistemul de încălzire/răcire, si care
are capacitatea de a oferi atât funcție de răcire și menținerea a temperaturii la un nivel
confortabil în lunile călduroase de vară, cât și funcție de încălzire pentru lunile de iarnă mai
friguroase.
Unele pompe de căldură sunt concepute și proiectate pentru a încălzi apa în locul aerului.
Aceste pompe de căldură sunt utilizate în sistemele de încălzire ale piscinelor și sistemelor de
incălzire prin pardoseală.

Agentii frigorifici
Până în anii 1990, agenții frigorifici folosiți cu preponderență erau clorofluorocarburi, cum
ar fi R-12, parte din clasa fluorurilor clasice. Producția acestor agenți a fost oprită în 1995
datorită impactului negativ pe care aceștia îl aveau asupra stratului de ozon. Au fost înlocuiți
cu hidroclorofluorocarburi, mai cunoscute ca R-134a. Acești agenți au înlăturat problemele
legate de instabilitatea clorului la expunerea la ultraviolete, dar aveau eficiență mai scăzută
comparativ cu R-12, necesitând un aport mai mare de energie mecanică. În aceeași perioadă
s-au mai introdus amoniacul (NH3) și propanul sau butanul, mai puțin corozivi dar
inflamabili.
Începând cu anul 2001 s-a introdus dioxidul de carbon, cunoscut ca R-744. În aplicații
rezidențiale și comerciale hidroclorofluorocarburile, R-22, sunt în continuare răspândite, deși
utilizarea hidrofluorocarburilor este în creștere, fiind considerați froni de substituție definitivă
pentru că nu conțin clor și astfel nu dăunează deloc stratului de ozon. În aparate cu ciclu
Stirling sunt folosiți ca agenți refrigeranți hidrogenul, heliul, azotul și chiar aerul, fiind astfel
aparatele cele mai prietenoase pentru mediu. Cele mai recente aparate încearcă folosirea
izobutanului, R-600A, un agent ce nu distruge stratul de ozon și este considerat ”verde”.

Exemplu al principiului de funcționare al pompei de căldură

Gândește-te la modul de funcționare al pompei de căldură prin prisma aparatului de aer
condiționat, care are montat în afara fereastrei din locuința ta o unitate externă. Iar în
interiorul locuinței o unitate internă, acesta fiind dispozitivul care îți oferă aer rece în lunile
toride de vară.
Atunci când vei ieși afară pentru a verifica unitatea externă a aparatului de climatizare, în
timpul funcționarii, o să simți că acesta sufla aer cald.
 Așadar, se poate spune că aparatul de aer condiționat preia căldura din interiorul locuinței și
o deplasează în afara acesteia. Un aparat de aer condiționat transferă căldura din interiorul
unei cladiri către exteriorul acesteia.
Prin urmare, gândește-te ce s-ar întâmpla dacă am muta unitatea exterioară a aparatului de
aer condiționat (cea de dincolo de fereastră) și am instala-o cu partea interioară către exterior
și cu partea exterioară înspre interior.
Rezultatul ar fi că, în loc să furnizeze aer rece în spațiul ocupat, ar sufla aer cald. În locul
aerului cald din partea externă a unității, acum ar fi suflat aer rece. Așadar, în acest caz, va fi
preluată căldura din mediul exterior și această va fi suflată în interiorul locuinței.
Dacă aparatul de aer condiționat a fost inversat, atunci căldura va fi transferată din
exteriorul locuinței către interiorul acesteia.
Astfel, fără a mai fi nevoie să rotească în mod continuu aerul condiționat (unitatea
exterioară cu cea interioară), pompa de căldură are rolul de a se inversa în mod mecanic
pentru a executa atât funcția de încălzire, cât și pe cea de răcire.

Cum poate o pompă de căldură să încălzească, dar să si răcească?

Există două suprafețe de transfer de căldură în sistemul standard al unei pompe de căldură.
O suprafață de transfer de căldură este amplasată în interiorul clădirii, în timp ce suprafața
cealaltă este situată în afara clădirii.
Aceste suprafețe sunt denumite condensator și vaporizator.
Vaporizatorul pompei de căldură absoarbe căldura, în timp ce condensatorul este
responsabil pentru respingerea căldurii.
Funcția suprafețelor de transfer de căldură poate fi modificată pentru a executa modul de
funcționare dorit în sistem. Astfel, suprafețele interioare și exterioare pot funcționa fie
asemenea unui condensator, fie asemenea unui vaporizator, în funcție de modul în care
operează sistemul.

Functionarea unei pompe de căldură în modul de răcire

În modul de răcire, suprafața interioară funcționează asemenea unui vaporizator, în timp ce
suprafața exterioară funcționează precum un condensator. Aerul din spațiul ocupat trece peste
vaporizator sau suprafața de răcire, iar energia termică este transferată din aer către suprafață.
Această căldură este transferată, în cele din urmă, către suprafața exterioară, care acționează
ca un condensator. Atunci când ajunge la condensator, căldura este respinsă și dirijată către
exterior.

Functionarea unei pompe de căldură în modul de încălzire

În modul de încălzire, suprafața interioară funcționează precum un condensator, iar
suprafața exterioară îndeplinește rolul vaporizatorului. Aerul aflat în afara clădirii trece prin
suprafața exterioară (vaporizatorul), iar căldura este transferată din aer către suprafața.
Această căldură este transferată, în cele din urmă, către suprafața interioară, care acționează
precum un condensator. Odată ajunsă la condensator, căldura din exterior este transferată în
aerul care trece peste suprafața interioară.
 Cum sunt conectate toate componentele pompei de căldură?
Cele patru componente importante ale sistemului despre care am discutat anterior formează
ceea ce specialiștii denumesc ciclul de bază de refrigerare. Aceste componente sunt conectate
una la cealaltă, după cum se arată în această figură.

Cum funcționează sistemul?

Să începem discuția de la intrarea compresorului.
La intrarea compresorului, starea agentului de răcire este de 100% vapori, acesta găsindu-se
la o presiune și la o temperatură cu valori scăzute. Pe măsură ce agentul frigorific curge prin
compresor, acesta se comprimă, iar temperatura și presiunea vaporilor se măresc.
La ieșirea din compresor, agentul refrigerant are o temperatură și o presiune de valoare
ridicată. Nu uitați: deoarece agentul de răcire este 100% vapori, acesta nu respectă principiul
de legătură presiune / temperatură pentru agentul frigorific respectiv.
Din compresor, agentul refrigerant curge către suprafața condensatorului. Aici este locul în
care căldura sistemului este respinsv. Pe măsură ce căldura este transferată din agentul de
răcire către mediul înconjurător, agentul refrigerant începe să se condenseze și să se
transforme în lichid.
Acum agentul frigorific este un amestec de lichid și vapori care urmează principiul de
legătură presiune / temperatură pentru respectivul agent refrigerant. La ieșirea din
condensator, agentul de răcire este 100% lichid, acesta curgând în ventilul de expansiune.
 Acest agent refrigerant se găsește încă la o presiune și la o temperatură de valoare ridicată.
Ventilul de expansiune controlează fluxul agentului de răcire în vaporizator, acționând ca un
element de blocaj.
La ieșirea din ventilul de expansiune, agentul de răcire se găsește acum la o presiune și o
temperatură de valoare scăzută. Lichidul cu presiunea și cu temperatura cu valori scăzute
curge mai apoi în vaporizator.
Vaporizatorul este punctul din sistemul în care se introduce căldură în agentul refrigerant.
Pe măsură ce se adaugă mai multă căldură agentului de răcire prin intermediul suprafeței
vaporizatorului, acesta începe să se evaporeze sau să fiarbă. Când agentul refrigerant lichid
începe să fiarbă redevine un agent refrigerant saturat sau un amestec de lichid și vapori.
Din moment ce este saturat, urmează relația de legătură presiune / temperatură pentru
agentul de răcire respectiv. La ieșirea din vaporizator, agentul refrigerant este 100% vapori și
este gata să intre din nou în compresor.

Circularea agentul refrigerant prin sistem în modul de încălzire

Agentul de răcire (la ieșirea din compresor urmează linia roșie, așa cum este prezentat în
diagrama de mai jos) curge mai întâi prin vana deviatoare, de unde este îndreptat către
suprafața interioară. Deoarece agentul refrigerant curge întotdeauna către condensator imediat
ce a ieșit din zona compresorului, suprafața interioară acționează precum un condensator.
În acest mod de funcționare, căldura din agentul refrigerant este respinsă în aerul din spațiul
ocupat. De la suprafața interioară, agentul de răcire curge prin ventilul de expansiune,
ajungând apoi pe suprafața exterioară, unde preia sau absoarbe căldura din aerul exterior.
Agentul refrigerant revine mai apoi în compresor, prin vană deviatoare și ciclul se repetă.
Circularea agentului refrigerant prin sistem în modul de răcire
Agentul de răcire (la ieșirea din compresor urmează linia roșie, așa cum este prezentat în
diagrama de mai jos) curge mai întâi prin vana deviatoare, de unde este îndreptat către
suprafața exterioară. Deoarece agentul refrigerant curge întotdeauna către condensator
imediat ce a ieșit din zona compresorului, suprafața exterioară acționează precum un
condensator.
În acest mod de funcționare, căldura din agentul refrigerant este respinsă în aerul din spațiul
ocupat. De la suprafața exterioară, agentul de răcire curge prin ventilul de expansiune,
ajungând apoi pe suprafața interioară, unde preia sau absoarbe căldura din aerul aflat în zona
care a fost răcită. Agentul refrigerant revine mai apoi în compresor, prin vana deviatoare și
ciclul se repetă.

Clasificare pompe de căldură

Pompele de căldură sunt clasificate pe baza fluidului utilizat drept sursă de încălzire, în timp
ce pompa de căldură funcționează în modul de încălzire. De exemplu, o pompă de căldură
care utilizează aerul ca sursă de căldură atunci când operează în modul de încălzire este
denumită pompă de căldură cu sursă de aer. De asemenea, un sistem de pompe de căldură
care utilizează apă drept sursă de căldură atunci când operează în modul de încălzire este
clasificat ca pompă de căldură cu sursă de apă.
Clasificare si tipuri de pompe de caldura:
pompe de căldură pe sursă de aer (extrag căldura din aerul exterior):
- pompe de căldură aer-aer (transferă energie termică aerului din interior)
- pompe de căldură aer-apă (transferă energie termică unui rezervor de apă)
pompe de căldură geotermale (extrag căldura din sol sau din surse similare):
- pompe de căldură geotermale-aer (transfer de energie termică către aerul din interior)
- pompe de căldură sol-aer (solul este sursă de căldură)
- pompe de căldură rocă-aer (roca este sursă de căldură)
- pompe de căldură apă-aer (corp de apă ca sursă de căldură)

pompe de căldură geotermale-apa (transferă căldură unui rezervor de apă):

- pompe de căldură sol-apă (solul este sursă de căldură)
- pompe de căldură roca-apă (roca este sursă de căldură)
- pompe de căldură apă-apă (corp de apă ca sursă de căldură)

Pompe de caldura aer-apa

Tehnologia utilizata la producerea pompelor de caldura are de fapt la baza un principiu

foarte simplu si bine cunoscut. Functioneaza pe acelasi principiu ca si frigiderul, prin
tehnologia de comprimare a vaporilor.
Principalele parti componente ale pompei de caldura sunt compresorul, vasul de expansiune
si doua schimbatoare de caldura (un vaporizator si un condensator).
Cu ajutorul unui ventilator, aerul din exterior este aspirat in interiorul pompei de caldura
unde intra intr-un vaporizator. Acesta este conectat la un sistem inchis ce contine un agent de
racire care se transforma din stare lichida in stare gazoasa chiar si la cele mai scazute
temperaturi.
Apoi, vaporii agentului frigorific intra in compresor unde se produce cresterea temperaturii
acestuia pana la temperatura necesara pentru a putea fi distribuit in instalatia de incalzire a
casei. Totodata, la iesirea din condensator, agentul frigorific se transforma din nou in stare
lichida iar apoi ciclul se repeta.
Cu ajutorul unui compresor controlat prin invertor, sistemul poate fi reglat in orice moment,
pentru a corespunde exact necesarului de caldura de care are nevoie casa dumneavoastra.
Acest lucru inseamna ca pompa de caldura va consuma doar atunci cand e nevoie, in acesta
constand de fapt gradul sau ridicat de eficienta.
Pe timpul verii, intreg procesul se poate inversa daca este nevoie, pentru climatizarea
cladirii.
 Pompa de caldura sol-apa
Cu colectori verticali
In unul sau mai multe puturi paralele cu adancime de cca. 100 m, se introduce cate o sonda
prin care circula un agent de lucru (de tipul apa cu antigel). Acest tip de colectoare ocupa un
spatiu restrans. Functionarea sistemului se bazeaza pe faptul ca la o adancime de 15 m
temperatura geotermica este constanta tot timpul anului; cu cat adancimea creste, temperatura
solului este mai mare. Colectoarele tip sonda reprezinta sistemul cel mai stabil.
In cazul pompelor de caldura cu colectarea energiei din puturi la adancime (circuit inchis),
este necesara forarea unui put in sol (cca 100-150m), folosind ca agent de transport al
energiei la pompa de caldura un amestec de apa si glicol care circula printr-un furtun introdus
in putul forat.
Sistemul se preteaza acolo unde nu dispunem de spatiu suficient in jurul constructiei. La
dimensionarea sondelor se tine cont si de calitatea solului. Practic, daca nu exista prevederi
legale speciale, forajele se pot executa pina la 250m. In general sondele de adincime se
foreaza la100m, atunci cand lipsesc conditiile la 50m.
Puterea de extragere a caldurii cu sonde de adancime:
sedimente uscate: 30W/ml;
ardezie, basalt 55W/ml;
piatra densa cu conductibilitate termica ridicata: 80W/ml;
sol cu circulatie puternica a apei freatice: 100W/ml.
Distanta dintre sonde este de minimum 5m.

Cu colectori orizontali
La o adancime de cca. 1,3-3,3 m se plaseaza serpentine de teava (distanta dintre acestea va fi
de min. 50 cm) prin care circula un agent de lucru, care preia energia solara acumulata in
pamant si o transporta la pompa de caldura. Ideal ar fi ca tevile sa fie ingropate in nisip sau
humus. Colectorul plan reprezinta solutia avantajoasa daca suprafata gradinii, casei este
suficient de mare.
La dimensionarea colectoarelor plane se tine cont bineinteles si de calitatea solului. Nu se pot
amplasa asemenea sisteme pe sol stancos.
 Pompe de caldura apa-apa
Pompele de caldura apa-apa utilizeaza energia solara inmagazinata de apa din pinza freatica,
sau de apa din rauri, sau lacuri, la incalzirea cladirilor si la prepararea apei calde menajere.
Dintre toate tipurile de pompe de caldura, la momentul de fata, acestea dispun de cele mai
bune randamente, avind valori COP intre 5,5- 6,1.
In cazul amplasarii pompelor de caldura apa-apa trebuie analizate cu mare atentie atat
compozitia cat si cantitatea apei ce o avem la dispozitie. Pentru implementarea acestui sistem
avem nevoie de doua puturi. Unul va servi ca sursa de apa, iar celalat poate fi folosit la
deversarea apei din pompa de caldura.
Din experienta se constata, ca acolo unde gasim cantitatea de apa cu destula usurinta, acolo
avem probleme cu deversarea, din cauza nivelelor ridicate a apei din sol. In aceste cazuri
suntem nevoiti sa foram mai multe puturi de adincime mai mica pentru a putea deversa
cantitatea de apa folosita de pompa de caldura. Distanta minima dintre putul de sursa si putul
de deversare trebuie sa fie de cel putin 10 m, dar se recomanda o distanta de 15m.
La acest sistem se pot folosi si fantani sapate, deja existente. L a forarea puturilor trebuie
avuta mare grija ca apa scoasa dintr-un strat freatic sa ajunga inapoi in acelasi strat. Nu se
poate amesteca apa din diferite straturi freatice.

Se foloseste ca schimbator tampon in cazul utilizarii apei din panza freatica. Este fabricat
din otel inoxidabil rezistent la coroziune si are o izolatie din spuma poliuretanica intr-o
carcasa din ABS.
 Pentru functionarea corecta si in parametri optimi, pompa submersibila va deservi doar
pompa de caldura si trebuie sa asigure urmatoarele debite minime de apa: 0.28 l/s in cazul
pompei de caldura de 5 kW si 3,3 l/s in cazul pompei de caldura de 60 kW
Posibilitatea utilizarii pompelor de caldura apa-apa este conditionata de patru criterii de baza:
sa fie disponibila cantitatea de apa necesara;
calitatea apei sa fie potrivita utilizarii ca sursa de energie (trebuie analizata sa nu prezinte
acumulari de gaze, sau substante dizolvate cum ar fi HCO3; SO²4, …)
temperatura apei nu poate sa scada sub 7°C nici pe timp de iarna. Pe partea de admisie a
apei trebuie instalat un filtru care sa nu permita trecerea particulelor mai mari de 1 mm. In
cazul apelor cu continut ridicat de gaze, se va folosi un rezervor de aerisire.
adincimea fantanii (de unde absorbim apa) sa nu fie mai mare de 15-20m, in caz contrar
cheltuielile de pompare o sa consume economiile realizate datorita randamentului mai ridicat
al acestor pompe de caldura.
Ca si constructie putul sursa si putul de deversare este acelasi cu diferenta ca in putul de
refulare nu se pune pompa, deoarece refularea in marea majoritate a cazurilor se face
gravitational. In functie de configurarea sistemului si de posibilitatile de la fata locului,
pompa care asigura apa pompei de caldura poate fi montata in put (pompa submersibila), sau
linga pompa de caldura (hidrofor). Tevile de aductiune si refulare trebuie izolate ca sa nu
apara condens pe ele.

Cat consuma o pompa de caldura ?

O pompa de caldura consuma 1kW energie electrica si genereaza 4-5kW energie termica (in
functie de sursa de energie din sol,aer sau apa).
 Consumul cu incalzirea unei case (valabil pentru orice solutie de incalzire, gaze, lemn,
electric..) variaza in functie de:
– tipul pompei de caldura (AER-Apa, SOL-Apa, APA-Apa, etc.)
– zona climatica in care se afla casa (sunt cinci zone climatice in Romania, conform SR1907-
2014),
– instalatia interioara: incalzire prin pardoseala, radiatoare sau ventiloconvectoare,
– izolatia casei, calitate si grosime,
– tipul ferestrelor daca sunt geamuri termopan sau tripan, numar de camere al profilului,
– cat de “grea” este iarna,
– temperatura ambientala dorita, consum apa calda,
– daca este o casa nou construita, etc.

Exista nevoia de a fi verificata instalatia odata cu trecerea anilor?

Nu se fac revizii periodice ca la centralele pe gaz; o data la cativa ani, in functie de
specificatiile producatorului, se verifica lichidul care curge prin conducte si eventual se
schimba cu unul nou, pe baza de etilenglicol sau apa, dupa caz. Pompa de caldura este exact
ca un frigider, astfel incat este posibila schimbarea agentului frigorific la o anumita perioada
de timp.