Brexit - argumente pro, contra şi efecte imediate

In urma unui referendum naţional, care a avut loc ȋn data de 23 Iunie 2016, populaţia
Marii Britanii a decis ieşirea acesteia din Uniunea Europeanã. Prezenţa la vot a fost una
covãrşitoare, cu peste 30 de milioane de cetãţeni cu drept de vot, respectiv 71.8%, dorind sã
ȋşi exprime opţiunea cu privire la viitorul relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea
Europeanã. Numãrul mare de votanţi nu a fost, cu toate acestea, deloc surprinzãtor având ȋn
vedere intensa campanie electorala susţinutã de ambele tabere ȋnaintea referendumului.
Rezultatul a fost unul relativ strâns, tabãra pro-Brexit câştigând cu un procent de 51.9% la
48.1%.

Imediat ce rezultatele votului au fost prezentate, Premierul David Cameron, care

susţinuse rãmânerea Regatului Unit ȋn UE, a demisionat, iar funcţia de Prim Ministru a
revenit fostului Secretar de Stat – Theresa May. Deşi poziţia acesteia din urmã a fost
ȋmpotriva Brexitului ȋn timpul campaniei electorale, ea susţine ȋn prezent mişcarea deoarece
aceasta a fost dorinţa cetãţenilor exprimatã prin referendum.Acest “divorţ” intre Regat şi
Uniunea Europeanã nu va avea ȋnsã loc imediat, ci va fi un proces de duratã care este
programat sã se ȋncheie pe data de 29 Martie 2019. Prima runda de negocieri a avut loc ȋn
luna Iunie 2017.

Aşa cum am menţionat anterior, campania electoralã care a precedat votul cu privire
la Brexit a fost una extrem de puternicã, ambele tabere invocând argumente de o deosebitã
importanţã pentru populaţie. Cu toate acestea, ulterior votului, multe dintre datele, statisticile,
dar şi argumentele prezentate populaţiei s-au dovedit uşor trunchiate, sau prezentate ȋntr-o
luminã menitã sã influenţeze eronat opinia publicã.

Dintre argumentele taberei pentru ieşirea din Uniune cele mai importante au fost cele
cu privire la contribuţia financiarã netã facutã de cãtre Marea Britanie la bugetul Uniunii
Europene. Aceştia au susţinut o cifrã de 350 de milioane de lire sterline sãptãmânal, ȋnsã ȋn
realitate suma se ridicã la 188 de miliane sãptamânal. S-a insistat mult pe faptul ca aceste
contribuţii ar putea fi mult mai bine folosite ȋn special pentru modernizarea Trustului
Naţional de Sãnãtate (NHS), serviciu faţã de care o mare parte din populatie s-a declarat
nesatisfacutã in ultima perioadã. Acest argument a cântãrit mult in decizia cu privire la vot
luatã in special de persoanele de vârsta a doua.
 Un alt argument cu o deosebitã importanţã, dar şi sensibilitate puternicã ȋn rândul
populaţiei a fost cel cu privire la imigraţie. Tabãra ȋn favoarea ieşirii din Uniunea Europeanã
a adus intens ȋn discuţie acest aspect, invocând faptul cã Uniunea este mult prea permisivã cu
privire la imigraţie, şi cã Marea Britanie ar putea ȋncheia acorduri mult mai prolifice ȋn acest
sens ȋn afara Uniunii, putând astfel oferi prioritate la locurile de muncã populaţiei naţionale şi
scãzând rata şomajului.

Alte argumente pro Brexit s-au referit la pãstrarea intactã a suveranitãţii Regatului, la
povara regulamentelor Europene si la dificultatea implementãrii reformelor la nivel naţional.

De cealaltã parte, susţinãtorii ramânerii in Uniune au argumentat ca este greu de

determinat dacã Marea Britanie este dezavantajatã de apartenenţa la Uniunea Europeanã, ȋn
ciuda contribuţiilor nete mari pe care aceasta le plãteşte. Aceştia au declarat cã avantajele
obţinute din libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor, dar şi a investiţiilor europene, deşi greu
de cuantificat, sunt mult mai mari. Deloc lipsit de importanţã este şi faptul cã mai mult de
50% din exporturile Marii Britanii se ȋndreaptã spre ţãrile din Comunitate, iar Brexitul ar
putea reduce drastic numãrul acestora, declanşând reacţii ȋn lanţ care vor afecta producãtorii
locali, investitiile, dar şi numãrul locurilor de muncã. Se aproximeazã cã un numãr de 3
milioane de locuri de muncã sunt generate de comertul cu Uniunea Europeanã. Cu privire la
imigratie, tabãra pro- Europeanã a susţinut faptul cã, deşi intr-adevãr afluxul de imigranţi a
fost mare ȋn ultima perioadã, avantajele pe care imigraţia le are asupra economiei nationale
depãşesc cu mult dezavantajele.

Aceste aspect mai sus prezentate sunt doar o parte din opiniile sustinute puternic ȋn
faţa populatiei de cãtre ambele tabere politice, insã ele sunt cele care au cântãrit cel mai mult
ȋn luarea deciziei. In urma votului exprimat de populaţie, deşi aşa cum am mentionat procesul
efectiv va fi unul de lungã duratã, anumite efecte negative nu au ȋntârziat sã aparã.

In principal, acestea s-au manifestat pânã acum asupra valorii monedei nationale, lira
sterlinã pierzându-şi mult din valoare ȋn raport cu euro şi dolarul American. Deşi in present
moneda s-a stabilizat la un curs relativ bun, ea nu a mai revenit la valoarea de dinaintea
referendumului. Totodatã, economia Marii Britanii a fost afectatã şi de decizia unor mari
companii financiare de a-şi retrage sediile centrale din Londra, şi de a se reloca ȋn alte centre
finaciare europene cum ar fi Luxemburg sau Bruxelles.
 In ceea ce priveşte migraţia şi piaţa muncii, nu se sesizeazã ȋnca diferenţe majore faţã
de ȋnaintea de perioada referendumului, cu toate cã anumite companii ȋntâmpinã deja
dificultãţi la recrutarea de personal.

Toate acestea sunt doar efectele imediate ale rezultatului votului urmând ca
adevãratele efecte sã fie observate dupã incheierea negocierilor de ieşire.