Atribuțiile și instrumentele Parlamentului European în materie de politică externă

Deși Parlamentul are un rol formal limitat în procesului decizional de politică externă, el
a susținut de la început conceptul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene și a urmărit
extinderea aplicării sale. Având în vedere problemele internaționale din ultimul deceniu,
Parlamentul a exercitat de mai multe ori presiuni pentru crearea funcției de „ministru de externe”
al UE și a unui „serviciu diplomatic european”. În practică, Parlamentul a ajuns la un nivel de
cooperare informală cu Serviciul European de Acțiune Externă, cu Președinția UE, cu
Secretariatul Consiliului și cu Comisia, în domeniul afacerilor externe, precum și cu
parlamentele naționale ale statelor membre.
Parlamentul organizează, de două ori pe an, dezbateri privind progresele realizate în
domeniul politicii externe și de securitate a Uniunii Europene și adresează întrebări și
recomandări Consiliului și Înaltului Reprezentant.

Structurile interne ale Parlamentului implicate în PESC

O mare parte a activității Parlamentului în domeniul PESC se desfășoară în comisii de
specialitate, îndeosebi în Comisia pentru afaceri externe (AFET) și în cele două subcomisii ale
sale (pentru Securitate și apărare/SEDE și pentru Drepturile omului/DROI), precum și în
Comisia pentru comerț internațional (INTA) și Comisia pentru dezvoltare (DEVE). Aceste
comisii contribuie la modelarea PESC prin rapoartele și avizele pe care le emit. Ele îndeplinesc,
de asemenea, rolul de puncte principale de contact ale Parlamentului cu structurile de guvernare
la nivel mondial (inclusiv Organizația Națiunilor Unite), alte instituții ale UE, președințiile
Consiliului și parlamentele naționale ale statelor membre.

Impactul Parlamentului European asupra PESC

Implicarea Parlamentului în PESC contribuie la consolidarea responsabilității
democratice a acestei politici. Parlamentul a susținut cu entuziasm peisajul instituțional post-
Lisabona, promovând un rol mai mare al SEAE, al delegațiilor UE și al RSUE, precum și o
PESC mai coerentă și mai eficace. Parlamentul a insistat pentru o mai mare coerență între

1
instrumentele politice și financiare ale UE pentru politicile externe, în scopul de a evita dublarea
eforturilor și ineficacitatea1.
Parlamentul a oferit o platformă de dialog între factorii de decizie politică instituționali și
guvernamentali, precum și societatea civilă și comunitățile epistemice (cum ar fi grupurile de
reflecție și cadrele universitare), contribuind la o mai bună cunoaștere a PESC de către public și
la încurajarea participării unei game largi de parteneri din și din afara UE, guvernamentali, dar și
neguvernamentali. Prin activitățile sale, Parlamentul a consolidat vizibilitatea politicilor externe
ale UE și a servit ca o punte de legătură între instituțiile UE și cetățeni.

Agenții și organisme ale Politicii Externe și de Securitate a Uniunii Europene

 Agenția Europeană de Apărare: oferă un cadru juridic și instituțional pentru a permite
statelor membre ale Uniunii Europene să coopereze în dezvoltarea capacităților militare
în contextul politicii externe și de securitate commune (PESC) a UE și, în special, al
politicii de securitate și apărare comune (PSAC);
 Centrul Satelitar al UE (Satcen): este responsabil de sarcinile administrative restante,
cum ar fi administrarea pensiilor și a asigurărilor medicale sau gestionarea litigiilor între
angajați, în ceea ce privește angajații fostei Uniuni a Europei Occidentale;
 Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene: oferă activități de cercetare
și de analiză privind problematicile internaționale pentru a ajuta UE la dezvoltarea
politicii de securitate și apărare comună;
 Colegiul European de Securitate și Apărare: cuprinde o rețea de institute, colegii,
academii și instituții naționale din întreaga UE care se ocupă de aspecte ale politicii de
securitate și apărare, precum și Institutul pentru Studii de Securitate al UE2.

Bibliografie:
Dragomir, Nicoleta Andreea, Dreptul Uniunii Europene-Sistemul instituţional-, Ed. Universităţii
„Lucian Blaga”, Sibiu, 2015,

1
Ioana Nely Militaru, Dreptul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2017

2
https://eurlex.europa.eu/summary/chapter/foreign_and_security_policy.html?root_default=SUM_1_C
ODED%3D25&amp%3Blocale=ro&locale=ro 02.12.2019

2
Dragoş, Cosmin-Dacian, Uniunea Europeană. Instituţii, mecanisme; ed. a 3-a, Ed. OH. Beck,
Bucureşti, 2007;

Ioana Nely Militaru, Dreptul Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, București, 2017

Mazilu, Dumitru, Integrarea europeană. Drept comunitar şi instituţii europene, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2000

Webografie:
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/home
https://eurlex.europa.eu/summary/chapter/foreign_and_security_policy.html?root_
default=SUM_1_CODED%3D25&amp%3Blocale=ro&locale=ro
https://europa.eu/european-union/topics/foreign-security-policy_ro
https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro