Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Florian Reviste Locale PDF
Florian Reviste Locale PDF
Ad Astra
www.ad-astra.ro/journal
1 Introducere
În România există un număr foarte mare de reviste ce pretind a fi ştiinţifice, aproximativ 600 de reviste
înscriindu-se în 2005 pentru a fi recunoscute de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Învăţământul Superior (CNCSIS) [1]. Articolele din reviste locale sunt prezentate în multe documente
oficiale ca realizări personale ale oamenilor de ştiinţă, rezultate ale proiectelor sau programelor de
cercetare finanţate din fonduri publice, sau realizări ale cercetării româneşti, în general [2-6]. În ciuda
faptului că o mare parte a fondurilor destinate finanţării cercetării din România au ca rezultat principal
aceste articole în reviste locale, există doar două studii care au analizat anterior relevanţa acestor reviste
şi implicit a articolelor din ele [1, 7].
În ştiinţă, tehnologie şi medicină, publicarea este o parte integrală a cercetării. Cercetătorii ar
trebui să publice rezultatele lor pentru a asigura diseminarea lor cât mai largă, în principal în rândul
celorlalţi cercetători din acelaşi domeniu, pentru a fi discutate, evaluate şi folosite în studii ulterioare
[8]. Crearea de cunoştinţe şi diseminarea lor, în beneficiul societăţii, este motivul pentru care
cercetătorii beneficiază de fonduri publice. Publicarea are şi rolul de a valida rezultatele, prin analiza
lor de către referenţii revistei în care sunt publicate, în măsura în care aceşti referenţi sunt experţi în
2 Ad Astra 5 (2), 2006
domeniul respectiv. Alte funcţii ale publicării sunt înregistrarea priorităţii autorilor asupra ideilor
publicate, arhivarea informaţiilor publicate, şi răsplătirea autorilor pentru munca lor.
Articolul de faţă îşi propune să analizeze relevanţa revistelor ştiinţifice româneşti, şi în special
măsura în care acestea îndeplinesc una dintre funcţiile de bază care motivează existenţa lor, şi anume
diseminarea rezultatelor ştiinţifice publicate în ele.
După cum am arătat, existau în 2005 aproximativ 600 de reviste ştiinţifice româneşti. Conform
Institutului Naţional de Statistică (INS) [6], în România existau în 2003 un număr de 25968 de
cercetători, incluzând cei din institute, întreprinderi şi cadrele universitare, din care 9219 sunt
cercetători atestaţi. Aceasta înseamnă că există o revistă pretins ştiinţifică la aproximativ 44 de
cercetători sau la 16 cercetători atestaţi. CNCSIS a stabilit în 2005 că 59% din aceste reviste au cel
puţin importanţă naţională, ceea ce înseamnă că există o revistă ştiinţifică de importanţă naţională la
aproximativ 74 de cercetători sau la 26 de cercetători atestaţi.
Cercetătorii români publică anual peste 20.000 de articole ştiinţifice în reviste din ţară, adică
aproximativ de 8 ori mai multe articole decât cele pe care le publică în revistele din fluxul ştiinţific
principal (indexate de ISI Web of Science), după cum este arătat în tabelele de mai jos:
Tabelul 1. Numărul diferitor tipuri de publicaţii ştiinţifice cu autori din România, conform
Institutului Naţional de Statistică (INS) [6] şi Thomson ISI [9].
Tabelul 2. Numărul diferitor tipuri de publicaţii ştiinţifice rezultate în urma proiectelor din
Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (PNCDI), conform declaraţiilor directorilor de
proiect. Valorile diferă în funcţie de sursa datelor: rapoartele anuale privitoare la PNCDI [2], sau
raportul Nica [3].
Număr de lucrări publicate în reviste cotate ISI Cartea albă CNCSIS 7036
Număr de lucrări publicate în reviste din fluxul principal de Cartea albă CNCSIS 65501
publicaţii
Numărul lucrărilor publicate în volumele unor conferinţe Cartea albă CNCSIS 57148
internaţionale ştiinţifice cu recenzori
Numărul cărţilor ştiinţifice publicate în edituri recunoscute din Cartea albă CNCSIS 3498
străinătate
În acest articol, vom evalua modul în care cele mai bune reviste ştiinţifice româneşti, considerate de
categorie A şi B de către CNCSIS ulterior evaluării din 2005, îndeplinesc una din funcţiile de bază a
publicării, şi anume diseminarea informaţiilor ştiinţifice, la nivel naţional.
Revistele de categorie A sunt cele care sunt şi indexate de ISI, făcând deci parte din fluxul
ştiinţific principal. CNCSIS a clasificat ca atare un număr de 6 reviste; de fapt există 8 reviste editate în
România şi indexate în ISI Web of Science, pe care le-am luat în considerare în cadrul categoriei A.
Revistele de categorie B, în număr de 108 (la data la care s-a făcut studiul), sunt considerate de
CNCSIS ca reviste care deţin potenţialul necesar pentru obţinerea recunoaşterii internaţionale.
Revistele de categorie A şi B reprezintă împreună cele mai bune 15% dintre revistele evaluate de
CNCSIS.
Pentru analiza modului în care ele diseminează cel puţin la nivel naţional informaţiile
ştiinţifice, am verificat, în noiembrie-decembrie 2005 (online) şi mai-iulie 2006 (la biblioteci), pentru
toate revistele de categorie A şi B:
- Existenţa unor numere din revistă, din 2004 sau mai recente, respectiv din 2005 sau mai
recente, la următoarele biblioteci, prin căutarea în cataloagele electronice ale bibliotecilor:
• Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Bucureşti;
• BCU Cluj-Napoca, bibliotecă de depozit legal (exemplare din orice revistă
publicată trebuie, conform Legii nr. 111/1995, să fie trimise Bibliotecii
Naţionale a României, care trimite câte un exemplar bibliotecilor de depozit
legal, inclusiv BCU Cluj);
• BCU Iaşi, de asemenea bibliotecă de depozit legal;
- Existenţa pe internet a unui site care să prezinte cel puţin titlurile şi autorii articolelor
publicate în revistă (cuprinsul), cel puţin pentru articolele din 2004 şi 2005 sau mai
recente;
- Existenţa pe internet a unui site care să prezinte rezumatele articolelor publicate în revistă,
cel puţin pentru articolele din 2004 şi 2005 sau mai recente;
- Existenţa pe internet a unui site care să permită accesul online, nu neapărat gratuit, la
articolele publicate în revistă, cel puţin pentru articolele din 2004 şi 2005 sau mai recente;
Rezultatele acestei investigaţii sunt prezentate în Anexa A, iar sinteza lor este următoarea:
Este evident că majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti de categorie B (79%), chiar dacă
sunt selectate de CNCSIS ca având potenţial de recunoaştere internaţională, nu îşi îndeplinesc funcţia
de de diseminare a informaţiei nici măcar la nivel naţional. Pentru mai mult de o treime din reviste
(36%) numerele din 2005 nu pot fi găsite deloc la jumătatea anului 2006, iar pentru 18% nici numerele
din 2004 nu pot fi găsite la vreuna din cele trei BCU sau online, informaţia din ele fiind practic
inaccesibilă.
O explicaţie posibilă pentru lipsa din biblioteci a unora din revistele ştiinţifice româneşti este
lipsa interesului pentru conţinutul lor, în special în domeniile fără specific naţional, în care revistele
concurează cu revistele internaţionale, de calitate net superioară. Potrivit d-nei Mariana Costache, şefa
Serviciului de Comunicare a Documentelor de la BCU Bucureşti, “pe baza rapoartelor furnizate de
sistemul nostru informatic şi a informaţiilor transmise de bibliotecarii de la sala de lectură specializată
se poate spune că cele mai solicitate reviste sunt cele de drept, istorie, politologie, economie. Iată
câteva titluri:
- Dreptul, Revista de drept comercial, Revista de drept penal, Revista de drepturile omului,
Revista română de drept comunitar;
- Revista de istorie, Dosarele istoriei, Revista muzeelor şi monumentelor istorice, Revista
arhivelor;
- Probleme economice, Anuarul statistic, Tribuna economică, Studii economice;
- Studia politica, Arhivele totalitarismului, Sfera politicii, Polis.
Urmează reviste de sociologie, psihologie, lingvistică, literatură şi cultură: Revista română de
sociologie, Revista de cercetări sociale, Sociologie românească, Revista de psihologie, Revista de
psihologie organizaţională, Calitatea vieţii, Convorbiri literare, Viaţa românească, Secolul 20/21,
Studii şi cercetări lingvistice, Limba şi literatura, Limba română, Gândirea, Teatrul.” Lista completă a
revistelor existente la BCU Bucureşti este prezentată în Anexa B.
Este posibil ca lipsa revistelor de la biblioteci să se datoreze şi disfuncţionalităţilor de
funcţionare a bibliotecilor sau din procesul de trimitere a materialelor de la Biblioteca Naţională la
bibliotecile de depozit legal. Totuşi, în cazul în care constată că revistele nu pot fi găsite în principalele
biblioteci universitare din ţară, editurile revistelor ar putea trimite gratuit câte un exemplar acestor
biblioteci, sau ar putea compensa această situaţie prin prezenţa online (după cum se vede din Anexa B,
există, de exemplu, o serie de reviste care au donat un abonament către BCU Bucureşti).
Revistele indexate de ISI Web of Science au o situaţie substanţial mai bună decât cele de
categorie B, dar nici în cazul lor accesul la informaţie nu este facil în toate cazurile. Dintre aceste
reviste, se disting câteva categorii:
- Journal of Operator Theory (http://www.mathjournals.org/jot/, factor de impact 2004 (IF)
0,490), Journal of Cellular and Molecular Medicine (http://www.jcmm.ro/, IF 2,153),
Journal of Optoelectronics and Advanced Materials (http://joam.infim.ro/, IF 1,003),
Journal for the Study of Religions and Ideologies (http://www.jsri.ro/, nu are IF calculat)
sunt reviste publicate în limba engleză, cu o prezenţă online normală, iar articolele sunt
disponibile gratuit online, ceea ce asigură găsirea lor uşoară şi eventual citarea lor [13];
- Materiale plastice (IF 0,267) şi Revista de chimie (IF 0,308), ambele editate de
Biblioteca Chimiei SA (http://www.bch.ro/) au online cuprinsul şi rezumatele; ambele
reviste sunt în limba română şi folosesc o metodă nu tocmai corectă pentru a îşi menţine
indexarea ISI, subliniind în instrucţiunile pentru autori recomandarea de a cita articole din
aceste reviste;
- Revue roumaine de chimie (http://www.ear.ro/3brevist/rv44/rv44.htm, IF 0,199) şi
Cellulose Chemistry and Technology (http://www.ear.ro/3brevist/rv45/rv45.htm, IF
0,161), ambele editate de Editura Academiei Române, au o prezenţă online minimală,
conţinând doar cuprinsul ultimului număr, primele pagini din ultimul număr, şi
instrucţiuni pentru autori.
Considerăm că o revistă ştiinţifică editată în România, care îndeplineşte cel puţin la nivel naţional
funcţia de diseminare a informaţiilor ştiinţifice, ar trebui să satisfacă cel puţin următoarele criterii:
6 Ad Astra 5 (2), 2006
• Dacă revista nu este exclusiv online, toate numerele se găsesc arhivate cel puţin la bibliotecile
centrale universitare şi la celelalte biblioteci de depozit legal (ceea ce garantează că ceea ce s-a
publicat se va mai putea găsi şi în caz de probleme administrative sau economice ale editurii).
• Are un site web unde figurează cel puţin:
o Titlul revistei;
o Editura, comitetul de redacţie;
o Cuprinsul numerelor din ultimii câţiva ani ai revistei (titlurile articolelor şi lista
autorilor lor);
o Instrucţiuni pentru autori;
o O modalitate instituţională de a obţine reprint-uri după orice articol (nu neapărat
gratuit);
o O modalitate instituţională prin care oricine se poate abona.
• Apare cel puţin un număr pe an.
Aceste criterii nu privesc calitatea ştiinţifică a conţinutului revistei, care este o chestiune complet
separată, ci reprezintă minimele condiţii care definesc o revistă ştiinţifică drept o publicaţie existentă şi
care satisface funcţia de diseminare a informaţiei cel puţin la nivel naţional.
Este preferabil ca site-ul revistei să conţină şi rezumatele articolelor publicate, în acces gratuit.
În cazul în care revista doreşte o recunoaştere internaţională, este necesară utilizarea limbii
engleze şi asigurarea accesului online la articole, fie gratuit fie contra cost.
Încercăm în continuare selectarea unor reviste româneşti funcţionale la nivel naţional, conform
definiţiei de mai sus, dintre cele de categorie B. Este foarte posibil să existe şi alte reviste româneşti
funcţionale, şi care nu apar în lista de mai jos deoarece nu au fost clasate în categoria B de către
CNCSIS sau nu şi-au depus dosarul pentru a fi clasate de către CNCSIS.
Ideea de revistă ştiinţifică de interes naţional sau local, care publică rezultate ştiinţifice originale, este
în contradicţie cu însăşi procesul cercetării ştiinţifice şi cu scopul revistelor ştiinţifice [14], în contextul
în care în ziua de azi internetul permite accesul rapid la informaţia disponibilă în întreaga lume.
Cercetarea ştiinţifică are drept scop crearea unor modele cu valoare predictivă despre lumea
înconjurătoare, iar literatura ştiinţifică este un mijloc prin care cunoştinţele ştiinţifice existente sunt
validate şi diseminate altor cercetători interesaţi. În afara domeniilor în care obiectul cercetării are un
specific naţional (limbă şi literatură, cultură, folclor, istorie, drept naţional), este evident faptul că
rezultatele ştiinţifice nu pot avea doar o relevanţă naţională. De aceea, ele trebuie diseminate în cadrul
comunităţii internaţionale de cercetători din domeniu (pentru că altfel rezultatele respective nu vor fi
cunoscute, şi deci practic vor fi pierdute şi nu vor avea vreo valoare pentru societate), iar validarea lor
trebuie făcută, de asemenea, de experţii internaţionali din domeniu. Dacă în trecut mijloacele tehnice
sau barierele administrative sau politice făceau imposibilă comunicarea între oamenii de ştiinţă din ţări
sau regiuni diferite ale globului, în prezent această comunicare se poate realiza facil prin intermediul
internetului şi a altor reţele de comunicaţii. Astfel, diseminarea doar la nivel naţional sau local a unor
rezultate ştiinţifice originale nu are nicio motivaţie reală şi nu poate duce decât la pierderea acestor
rezultate şi la scăderea calităţii lor prin lipsa validării de către experţii internaţionali din domeniu,
situaţii care de altfel caracterizează revistele ştiinţifice româneşti, după cum am arătat anterior.
Evident, argumentaţia anterioară nu se referă la revistele cu subiect ştiinţific care au drept scop
diseminarea şi popularizarea informaţiilor deja publicate în alte reviste ştiinţifice, şi nu prezentarea de
rezultate ştiinţifice originale. Însă publicaţiile în astfel de reviste, de popularizare la nivel local a ştiinţei
sau a activităţii unui grup local de cercetători, nu pot înlocui crearea de cunoştinţe ştiinţifice, şi deci nu
pot fi folosite pentru a justifica promovări în funcţii ştiinţifice sau cheltuirea fondurilor destinate
cercetării ştiinţifice.
Tendinţele de globalizare în literatura ştiinţifică sunt evidente şi în cota din ce în ce mai mare de
utilizare a limbii engleze în literatura ştiinţifică internaţională. Dacă în jurul anului 1850 în literatura
ştiinţifică se folosea limba engleză în proporţie de 56%, franceza – 23% şi germana – 14%, în anul
1990 proporţiile s-au schimbat la 89%, 3% şi respectiv 5% [15]. În 1988, 27% din publicaţiile
ştiinţifice din Franţa din ştiinţe naturale, inginereşti şi biomedicale erau scrise în franceză; în 1993,
acest procentaj s-a redus la doar 13,3%, iar în alte ţări francofone (Belgia, Elveţia, Quebec) procentajul
se situa la sub 2,3% [16]. Figurile 1 şi 2, realizate pe baza datelor extrase din PubMed/Medline,
principala bază de date ce indexează publicaţii ştiinţifice din domeniul biomedical, folosind serviciul
online Medline Trend [17], ilustrează şi ele tendinţa de creştere a ponderii limbii engleze în articolele
ştiinţifice. Chiar şi în revistele editate în ţări puternice atât din punct de vedere cultural cât şi ştiinţific,
cum ar fi Germania, Franţa, Italia, Japonia, ponderea limbii engleze este crescătoare.
8 Ad Astra 5 (2), 2006
Figura 1. Evoluţia temporală a procentului de articole publicate în limba engleză din totalul
articolelor indexate PubMed, respectiv din articolele indexate PubMed publicate într-o revistă
dintr-o anumită ţară.
100%
90% Total
Germania
80%
Italia
70% Japonia
Polonia
60%
România
50% Franţa
Portugalia
40%
Ungaria
30% China
Spania
20%
Bulgaria
10% Rusia
0%
1962
1965
1968
1971
1974
1977
1980
1983
1986
1989
1992
1995
1998
2001
Figura 2. Evoluţia temporală a procentului de articole publicate într-o anumită limbă din totalul 2004
articolelor indexate PubMed.
14%
12% Germană
Franceză
10% Italiană
Rusă
Spaniolă
8%
Poloneză
Portugheză
6%
Maghiară
Bulgară
4% Română
Japoneză
2% Chineză
0%
1957
1960
1963
1966
1969
1972
1975
1978
1981
1984
1987
1990
1993
1996
1999
2002
2005
Aceste situaţii sugerează că ideea de a sprijini revistele ştiinţifice româneşti ce publică articole scrise în
română este împotriva tendinţelor mondiale, sau a celor din ţări mult mai dezvoltate decât România,
care aparent ar putea susţine mult mai bine reviste ştiinţifice publicate în limbile naţionale. Limba
engleză a devenit un standard de facto în comunicarea internaţională în domeniul ştiinţific (ca de altfel
şi în multe alte domenii) şi publicarea într-o limbă de circulaţie restrânsă, cum e româna, reprezintă o
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 9
barieră importantă pentru accesul oamenilor de ştiinţă internaţionali la materialele scrise în acea limbă,
mai ales în contextul în care avalanşa informaţională cu care se confruntă oricine dintre noi duce la
necesitatea unei selecţii dure a informaţiilor cărora le acordăm atenţie.
O idee care se vehiculează în România, susţinută chiar de preşedintele Agenţiei Naţionale
pentru Cercetare Ştiinţifică1, este aceea că numărul mic al articolelor cu autori români indexate de
Thomson ISI se datorează numărului mic de reviste editate în România şi indexate ISI. Este fals că
România produce un număr mic de articole ISI pentru că ar avea puţine reviste cotate ISI. Cercetătorii
români pot publica rezultatele lor în oricare din cele aproximativ 13.000 de reviste cotate ISI, dacă
aceste rezultate sunt suficient de importante pentru ca ele să fie acceptate de redactorii revistelor, adică
oamenii de ştiinţă de top din întreaga lume. În plus, aşa cum arată tabelul de mai jos, în România se
editează mai multe reviste ISI decât în China, India, Suedia sau Finlanda, şi un număr comparabil cu
cel din Scoţia, Norvegia sau Israel, deci din punctul acesta de vedere România are o situaţie
confortabilă.
Tabelul 5. Numărul de reviste ştiinţifice indexate de Thomson ISI în 2005, în funcţie de ţara în
care este editată revista, pentru o selecţie de ţări [17].
Pe de altă parte, controlul de către o anumită ţară a editurilor nu garantează şi recunoaşterea articolelor
ştiinţifice publicate la aceste edituri. În Europa se editează cu 10% mai multe reviste ştiinţifice ISI
1
“’Suntem pe ultimele locuri din lume nu numai în funcţie de numărul de articole cotate ISI, pentru că România nu
are decât şase astfel de reviste, ci şi după numărul de brevete obţinute’, a declarat secretarul de stat al ANCS,
Anton Anton”. Gândul, 25 mai 2006.
10 Ad Astra 5 (2), 2006
decât în SUA, dar totuşi publicaţiile autorilor europeni sunt citate mai puţin decât cele ale autorilor
americani [17]. Chiar dacă cele două reviste româneşti indexate ISI din domeniul chimiei (Revista de
chimie şi Revue roumaine de chimie) sunt responsabile pentru peste 80% din numărul articolelor ISI cu
autori români din acest domeniu, aceste articole sunt slab citate. O analiză de impact, bazată pe
numărul de citări al articolelor, scoate foarte uşor în evidenţă importanţa reală a producţiei ştiinţifice,
chiar dacă aceasta este crescută artificial prin controlul revistelor luate în considerare într-o anumită
analiză.
8 Concluzii şi discuţii
Rezultatele prezentate în acest articol arată că majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti de categorie B
(80% dintre ele), considerate de CNCSIS cele mai importante, în afara celor indexate ISI, nu îşi
îndeplinesc funcţia de bază, aceea de a disemina în comunitatea ştiinţifică rezultatele care sunt
publicate în aceste reviste, nici la nivel naţional, prin faptul că aceste rezultate nu pot fi găsite cu un
efort rezonabil de cineva interesat de ele. Aceasta sugerează că existenţa acestor reviste este motivată
de alte scopuri, cum ar fi asigurarea unui număr de publicaţii necesar unor persoane pentru promovare
sau justificarea cheltuirii unor bani din granturi pentru cercetare, dar nu de scopul diseminării, măcar
locale, a unor cunoştinţe originale publicate în ele. O constatare similară apare şi în studiul publicat în
urma evaluării revistelor de către CNCSIS [1].
În plus, faptul că articolele din unele din aceste reviste nu pot fi găsite cu un efort rezonabil în
principalele biblioteci universitare sau pe internet, în timp ce aceste articole au fost folosite pentru a
justifica avansări în funcţii academice sau cheltuirea fondurilor publice destinate cercetării, reprezintă o
fraudă. Practic, statul a acordat fonduri publice, constând în granturi sau sporuri de salarii, destinate
creării de cunoştinţe şi punerii acestora la dispoziţia societăţii prin publicare, pentru rezultate
inexistente. Această situaţie, în care produsul pentru care s-a acordat finanţarea nu poate fi utilizat, este
o fraudare a banului public, la fel de gravă şi comparabilă cu situaţia în care se plăteşte de la buget
realizarea unei şosele sau spital care de fapt nu există, sau există doar în curtea patronilor care au
încasat banii.
Imposibilitatea accesului la aceste articole nu permite nici evaluarea calităţii lor sau eventuala
verificare a originalităţii rezultatelor publicate.
Acest studiu nu a analizat problema calităţii ştiinţifice a revistelor româneşti, care este o
chestiune separată, şi care poate ridica semne suplimentare de întrebare asupra relevanţei acestor
reviste. După cum am arătat, singura analiză de citări făcută pe revistele din România, în particular pe
cele din domeniul biomedical, a demonstrat că ele nu au o contribuţie semnificativă la informarea
oamenilor de ştiinţă din domeniu.
Evaluarea revistelor româneşti făcută de CNCSIS pentru evidenţierea revistelor cu potenţial de
recunoaştere internaţională nu a reuşit să selecteze un lot de reviste care să fie toate măcar funcţionale
la nivel naţional, în ciuda faptului că a eliminat 85% din revistele cu pretenţii ştiinţifice existente în
România. Recomandăm CNCSIS să nu mai includă între revistele recunoscute pe acelea care nu
satisfac criteriile minimale pentru existenţa funcţiei de diseminare a informaţiei, menţionate anterior.
Pe de altă parte, satisfacerea acestor criterii poate fi făcută relativ simplu de către edituri, fără a implica
neapărat şi o creştere a calităţii ştiinţifice a revistelor. O estimare a calităţii ştiinţifice a revistelor ar
putea fi făcută pe baza numărului de citări pe care le primesc, excluzând autocitările. O analiză de citări
pentru toate revistele din România, care să ateste calitatea lor ştiinţifică, necesită probabil prea multe
resurse pentru a fi fezabilă în mod independent. Pe plan mondial, doar Thomson ISI face o astfel de
analiză pentru toate domeniile ştiinţifice, şi deci fie se poate face o analiză folosind baza de date ISI, fie
se poate lua ca reper indexarea unei reviste de către ISI în ISI Web of Science, care se face inclusiv pe
baza unei analize de citări. În lipsa unei astfel de analize, este necesar ca CNCSIS să renunţe la
recunoaşterea revistelor ştiinţifice româneşti după criterii ce nu ţin seama de calitatea ştiinţifică, şi care
actualmente nu garantează nici măcar funcţionalitatea revistelor. În cazul domeniilor fără specific
naţional, CNCSIS ar trebui să recunoască doar revistele indexate în ISI Web of Science, plus eventual
reviste citate semnificativ la nivel internaţional sau reviste indexate în principalele baze de date
internaţionale din domeniul revistelor, în care indexarea se face pe baza unei selecţii. În cazul
domeniilor cu specific naţional, CNCSIS ar trebui să realizeze o analiză de citări care să permită
selecţia pe criterii de calitate a publicaţiilor. Doar aceste publicaţii, şi eventual publicaţii în lucrările
unor importante conferinţe internaţionale, trebuie să fie luate în considerare pentru promovări sau
justificări ale rezultatelor proiectelor de cercetare.
România are în prezent un număr important de reviste indexate de ISI Web of Science, relativ
la potenţialul ştiinţific al ţării. Indexarea ISI a revistelor româneşti de calitate, chiar recent înfiinţate,
este posibilă, şi există exemple de succes [18]. În cadrul analizei de faţă am observat existenţa unui
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 11
număr semnificativ de reviste care nu sunt încă indexate ISI, dar sunt funcţionale şi au într-adevăr un
potenţial de recunoaştere internaţională. Majoritatea acestor reviste, ca şi majoritatea revistelor
româneşti deja indexate ISI, sunt disponibile online în acces gratuit, ceea ce permite consultarea lor de
către comunitatea ştiinţifică internaţională, citarea lor, şi deci potenţiala lor indexare ISI. Este cunoscut
faptul că articolele în acces liber sunt citate mult mai mult decât cele publicate în reviste tradiţionale
[10, 20]. Având în vedere existenţa unor pachete software gratuite pentru publicarea online a revistelor
ştiinţifice [21], costul unei astfel de publicări este nesemnificativ. Deoarece multe din revistele
româneşti actuale nu obţin venituri semnificative din abonamente, costurile editoriale fiind în general
suportate instituţional, trecerea la acces liber a revistelor de calitate ar putea creşte rapid vizibilitatea lor
şi eventual confirma relevanţa lor internaţională prin indexarea ISI.
Cele peste 600 de reviste „ştiinţifice” româneşti care nu sunt indexate ISI şi nu au nici şanse de a
dobândi o relevanţă internaţională (sau măcar naţională, pentru domenii cu specific naţional) trebuie
considerate oficial reviste de popularizare a ştiinţei, şi tratate ca atare. Ele pot servi comunicării în
mediul local a rezultatelor de cercetare (recenzate şi publicate anterior în reviste ISI), pentru a informa
studenţii dintr-un campus universitar despre activitatea profesorilor lor, pentru a informa cercetătorii
dintr-un alt oraş despre activitatea colegilor lor, în scopul favorizării colaborărilor, pentru a informa
practicienii dintr-un domeniu tehnico-ştiinţific (ex. medicină, agronomie, inginerie) despre ultimele
rezultate ştiinţifice din domeniul lor, sau pentru a permite studenţilor publicarea rezultatelor lor
ştiinţifice care nu au relevanţă internaţională, în scopul acomodării cu procesul de peer-review. Aceste
reviste nu trebuie însă să mai fie folosite pentru justificarea promovărilor sau decontarea granturilor. Şi
în cazul acestor reviste, publicarea online ar putea creşte impactul lor chiar şi la nivel naţional, şi ar
putea reduce costul lor la cheltuielile redacţionale. Accesul liber, online, ar trebui să fie luat în
considerare de toate acele reviste care nu reuşesc oricum să vândă un număr semnificativ de exemplare
sau abonamente.
Având în vedere că ANCS subvenţionează literatura ştiinţifică locală, dar, după cum am arătat,
această literatură este foarte greu accesibilă, probabil că o utilizare mai rentabilă a acestor fonduri ar
putea fi subvenţionarea costurilor de editare a revistelor româneşti cu acces liber online şi de calitate,
de exemplu cele indexate ISI. Acest proces ar putea motiva revistele existente, care nu sunt încă
indexate ISI, să treacă la acces liber online, ceea ce măreşte şansele de indexare ISI, iar după indexare
ar avea garanţia unui sprijin financiar care să permită existenţa pe termen lung a acestor reviste.
Rezultatul global al acestei acţiuni ar fi un număr mai mare de reviste româneşti ISI, dar şi scoaterea la
suprafaţă a unor materiale publicate, formal, în ultimii ani dar care nu sunt în prezent accesibile
publicului, după cum studiul nostru a arătat. Şi în alte ţări, de exemplu Brazilia şi alte ţări din America
Latină (platforma SciELO, www.scielo.org), Japonia (J-STAGE, www.jstage.jst.go.jp), India şi Africa
de Sud [22], autorităţile publice subvenţionează cele mai de calitate reviste ştiinţifice locale pentru ca
ele să publice articolele online, în acces liber (open access), pentru ca informaţiile publicate să
beneficieze de diseminare universală şi să crească vizibilitatea şi accesibilitatea lor. Peste 40% din
revistele indexate ISI publicate în America Centrală sau de Sud şi 15% din revistele ISI publicate în
zona Asia-Pacific sunt reviste în acces liber online [23].
De asemenea, ANCS ar putea recomanda sau cere obligativitatea arhivării rezultatelor cercetării
finanţate din granturi guvernamentale, deja acceptate spre publicare în reviste ISI (deci validate prin
peer-review), în arhive online cu acces liber, aşa după cum este cazul sau se intenţionează în Marea
Britanie, SUA şi Franţa [8, 24], în scopul uşurării accesului publicului la rezultatele finanţate din
fonduri publice. Aceste arhive nu trebuie să fie neapărat administrate de ANCS.
Iniţiativa realizării unor reviste ştiinţifice de nivel internaţional, care să fie eventual recunoscute
ISI, trebuie lăsată întreprinzătorilor care doresc să facă acest lucru. Trebuie remarcat că o parte din
revistele româneşti care sunt actualmente indexate ISI sunt editate de organizaţii private.
Trebuie înţeles că publicarea într-o revistă din străinătate a rezultatelor unei cercetări finanţate în
România nu înseamnă că acei bani sunt folosiţi în scopul unor interese străine sau cheltuiţi inutil.
Publicarea într-o revistă recunoscută pe plan internaţional este de fapt garanţia că cercetarea respectivă
a produs un rezultat original, şi deci că banii investiţi în ea de contribuabilii români nu au fost risipiţi.
Un rezultat ştiinţific este original atunci când el este aşa pe plan internaţional; dacă el este original doar
în România, atunci el nu este de fapt decât un plagiat sau un rezultat fără valoare ştiinţifică reală. De
asemenea, publicarea într-o revistă recunoscută pe plan internaţional verifică performanţa ştiinţifică a
cercetătorului care a avut respectivul rezultat, iar asta serveşte intereselor României de a avea un corp
de oameni de ştiinţă de elită, şi deci capabili să aibă rezultate care pot să ducă la aplicaţii tehnologice
inovative, care să aibă un impact economic şi să returneze investiţia făcută în cercetare.
12 Ad Astra 5 (2), 2006
9 Mulţumiri
Mulţumim lui Alexandru Corlan pentru contribuţia lui la realizarea acestui articol, şi d-nei Mariana
Costache şi d-lui Marin Pruteanu pentru informaţiile referitoare la utilizarea revistelor ştiinţifice la
BCU Bucureşti.
Acest material este parte din studiul realizat în cadrul proiectului “Transparenţă şi obiectivitate
în administrarea cercetării din România”, finanţat de Uniunea Europeanã în cadrul Programului Phare
2003 – “Consolidarea Societăţii Civile în România” şi derulat de asociaţia Ad Astra a cercetãtorilor
români. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
Bibliografie
1. Dan Grosu, O analiză a calităţii revistelor ştiinţifice româneşti. Revista de politica ştiinţei şi
scientometrie 3, 2005. Disponibil la http://www.ad-
astra.ro/library/papers/grosu_revistele_stiintifice_2005.pdf
2. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Rapoarte de evaluare a programelor din PNCDI, 2001-2004.
http://www.mct.ro/web/2/programe/monitorizare/default.htm
3. Ministerul Educaţiei şi Cercetării / Panaite Nica, Analiza Planului Naţional de Cercetare,
Dezvoltare, Inovare pe anul 2003.
4. Cartea albă a cercetării ştiinţifice din universităţile româneşti, CNCSIS / Editura ASE, Bucureşti,
2005.
5. Rapoartele CNCSIS: 2002 - 2005. http://www.cncsis.ro/raportari.php;
http://www.cncsis.ro/CNCSIS8/raport_cncsis.pdf
6. Institutul Naţional de Statistică, Anuar 2004. http://www.insse.ro/anuar_2004/zip_r2004/cap16-
cercetare.pdf
7. Ioana Robu, Denisa Marineanu, Ileana Aciu, Sally Wood-Lamont, Improving standards in the
scientific biomedical community in Romania by using journal ranking to improve journal quality.
Health Information and Libraries Journal 18, pp. 91-98, 2001. Disponibil la http://www.ad-
astra.ro/library/papers/Robu_Biomedical_journals.pdf
8. House of Commons Science and Technology Committee (UK), Scientific publications: Free for
all? 2004. http://www.publications.parliament.uk/pa/cm200304/cmselect/cmsctech/399/399.pdf
9. Thomson ISI, http://www.isinet.com/.
10. Journal self-citation in the Journal Citation Reports – Science Edition (2002),
http://scientific.thomson.com/free/essays/journalcitationreports/selfcitation2002/
11. A. M. Cetto, O. Alonso-Gamboa, Scientific Periodicals in Latin America and the Caribbean: A
Global Perspective. Interciencia, 23 (2), 1998. http://www.interciencia.org/v23_02/cetto.pdf
12. D. Ofori-Adjei, G. Antes, P. Tharyan, E. Slade, P. S. Tamber, Have Online International Medical
Journals Made Local Journals Obsolete? PLoS Medicine 3 (8), e359. http://dx.doi.org/
10.1371/journal.pmed.0030359
13. Gunther Eysenbach, Citation Advantage of Open Access Articles, PLoS Biology 4 (5), 2006.
http://biology.plosjournals.org/perlserv?request=get-
document&doi=10.1371/journal.pbio.0040157
14. Thomas S. Kuhn, The structure of scientific revolutions. University of Chicago Press, 1996.
15. Allen, Quin, Lancaster, Persuasive Communities: A Longitudinal Analysis of References in the
Philosophical Transactions of the Royal Society, 1665-1990, Social Studies of Science, 24, 1994,
p. 300. Date preluate de la http://www.geocities.com/respoincare/textes/especemenacee.html
16. Le francais et les langues scientifiques du demain. Actes du colloque tenu a l’Universite du
Quebec a Montreal, 1996. http://www.acfas.ca/evenements/documents_flsd.html
17. Medline Trend, http://dan.corlan.net/medline-trend.html
18. Lee C. Van Orsdel, Kathleen Born, Choosing Sides–Periodical Price Survey. Library Journal,
2005. http://www.libraryjournal.com/article/CA516819.html,
http://www.libraryjournal.com/article/CA524958.html#table3
19. Cristina Vidulescu, Scurt ghid de indexare a oricărei reviste ştiinţifice la Thomson ISI. Ad Astra 5
(1), 2006. http://www.ad-astra.ro/journal/8/vidulescu_ghid_indexare_isi.pdf
20. http://opcit.eprints.org/oacitation-biblio.html
21. Eprints, http://www.eprints.org/software/
22. Academy of Science of South Africa, Report on a Strategic Approach to Research Publishing in
South Africa, 2006.
http://blues.sabinet.co.za/images/ejour/assaf/assaf_strategic_research_publishing.pdf
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 13
23. European Commission, Study on the economic and technical evolution of the scientific publication
markets in Europe, 2006. http://ec.europa.eu/research/science-society/pdf/scientific-publication-
study_en.pdf
24. Federal Research Public Access Act (SUA), 2006,
http://www.earlham.edu/~peters/fos/newsletter/05-02-06.htm#frpaa ; Policy on Enhancing Public
Access to Archived Publications Resulting from NIH-Funded Research (SUA), 2005,
http://grants.nih.gov/grants/guide/notice-files/NOT-OD-05-022.html ; Recomandarea directorului
CNRS (Franţa) privind depozitarea publicaţiilor peer-reviewed în arhive cu acces liber, 2006,
http://ccsd.cnrs.fr/IMG/pdf/DGauxDU_060621.pdf
14 Ad Astra 5 (2), 2006
Cate- Titlu Ultimul an Ultimul Ultimul Existenţa Existenţa Existenţa Site web
gorie existent la an an online a online a online a
BCU existent existent cuprinsului rezumatelor articolelor
Bucureşti la BCU la BCU articolelor
Iaşi Cluj
A Cellulose Chemistry and Technology 2006 2005 2005 Nu (doar Nu (doar Nu (doar http://www.ear.ro/3brevist/rv45/
ultimul ultimul ultimul
număr) număr) număr)
A Journal for the Study of Religions and Ideologies - - - Da Da Da http://www.jsri.ro/
A Journal of Cellular and Molecular Medicine 2005 2005 2005 Da Da Da http://www.jcmm.ro/
A Journal of Operator Theory 2006 2005 2001 Da Da Da http://www.mathjournals.org/jot/
A Journal of Optoelectronics and Advanced Materials 2006 2006 2005 Da Da Da http://joam.infim.ro/
A Materiale Plastice 2006 2006 2005 Da Da Nu http://www.bch.ro/revmp.asp
A Revista de chimie 2006 2005 2005 Da Da Nu http://www.bch.ro/arhiva.asp?rev=ch&lim=ro
A Revue roumaine de chimie 2006 2005 2004 Nu (doar Nu (doar Nu (doar http://www.ear.ro/3brevist/rv44/rv44.htm
ultimul ultimul ultimul
număr) număr) număr)
B ACTA ELECTROTEHNICA - 2005 2004 Nu Nu Nu
B ACTA TEHNICA NAPOCENSIS. ELECTRONICS AND - - 1997 Da Nu Nu http://bavaria.utcluj.ro/~atn/Numbers.htm
TELECOMMUNICATION
B ACTA UNIVERSITATIS CIBINIENSIS SERIA F CHEMIA 2002 2005 2004 Nu Nu Nu http://saiapm.ulbsibiu.ro/rom/rev2.htm
B ADVANCES IN ELECTRICAL AND COMPUTER ENGINEERING - 2005 - Da Da Nu http://www.eed.usv.ro/html/advances.html
B ANALELE STIINTIFICE ALE UNIVERSITATII "AL. I. CUZA" - IASI. 2005 2005 2005 Nu Nu Nu
SERIE NOUA MATEMATICA
B ANALELE STIINTIFICE ALE UNIVERSITATII "AL. I. CUZA" IASI 2005 2005 2004 Nu Nu Nu
(SERIE NOUA), SECTIA INFORMATICA (SCIENTIFIC ANNALS OF THE
"ALEXANDRU IOAN CUZA" UNIVERSITY OF IASI, COMPUTER
SCIENCE SECTION)
B ANALELE UNIVERSITATII "DUNAREA DE JOS" DIN GALATI 2004 2004 2004 Nu Nu Nu http://www.ann.ugal.ro/msm/index.htm
FASCICOLA IX METALURGIE SI STIINTA MATERIALELOR
B ANALELE UNIVERSITATII "DUNAREA DE JOS" DIN GALATI 2004 1995 2004 Da Da Da http://thefibannals.home.ro/
FASCICOLA XIV INGINERIE MECANICA
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 15
B ANALELE UNIVERSITATII "DUNAREA DE JOS" DIN GALATI, 2004 2004 2004 Da Da Da http://www.ann.ugal.ro/
FASCICOLA VIII, TRIBOLOGIE
B ANALELE UNIVERSITATII DE VEST DIN TIMISOARA, SERIA FIZICA 2002 2003 2001 Nu Nu Nu http://www.math.uvt.ro/eng/pubs/anmath/inde
x.html
B ANALELE UNIVERSITATII DE VEST TIMISOARA, SERIA 2001 2004 - Nu Nu Nu http://www.math.uvt.ro/anmath/
MATEMATICA - INFORMATICA
B ANALELE UNIVERSITATII DIN CRAIOVA, SERIA BIOLOGIE, 2004 2005 2002 Nu Nu Nu http://software.ucv.ro/en/Publications/Anals/u
HORTICULTURA, TEHNOLOGIA PRELUCRARII PRODUSELOR niversity_an.html
AGRICOLE INGINERIA MEDIULUI IN AGRICULTURA
B ANALELE UNIVERSITATII DIN CRAIOVA, SERIA MATEMATICA SI 2005 2004 2004 Da Da Da http://inf.ucv.ro/~ami/numbers.htm
INFORMATICA
(ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA, MATHEMATICS AND
COMPUTER
SCIENCE SERIES
B ANALELE UNIVERSITATII DIN ORADEA. FASCICOLA MATEMATICA 2004 2004 2004 Nu Nu Nu
B ANALELE UNIVERSITATII OVIDIUS SERIA CHIMIE - 2005 2005 Nu Nu Nu http://www.univ-
ovidius.ro/faculties/phys_chem_petr/Cercetare
.htm
B ANALELE UNIVERSITATII OVIDIUS SERIA INGINERIE MECANICA B - 2003 2003 Nu Nu Nu
B ANNALS OF THE ORADEA UNIVERSITY. Fascicle of Management and 2003 2003 2003 Nu Nu Nu
Technological Engineering
B ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA, PHYSICS 2004 2004 - Nu Nu Nu
B ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROSANI - MECHANICAL 2004 2004 2004 Nu Nu Nu
ENGINEERING
B ANNALS OF WEST UNIVERSITY OF TIMISOARA SERIES OF - 2005 2003 Nu Nu Nu http://www.cbg.uvt.ro/chimie/romana/3_cerce
CHEMISTRY tare/e_reviste/e2_anale/index.html
B APULUM. ACTA MUSEI APULENSIS 2003 2004 2004 Nu Nu Nu
B ARCHIVES OF THE BALKAN MEDICAL UNION - 2004 2004 Nu Nu Nu
B AUTOMATION COMPUTERS APPLIED MATHEMATICS 1997 2004 2003 Nu Nu Nu
B BALKAN JOURNAL OF GEOMETRY AND ITS APPLICATIONS 2005 2005 2004 Da Da Da http://www.mathem.pub.ro/bjga/
B BIOLOGIA - - - Nu Nu Nu
B BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IASI PUBLICAT DE 1998 2003 2001 Nu Nu Nu
UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI", IASI SECTIA:
AUTOMATICA SI CALCULATOARE
B BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IASI PUBLICAT DE 1997 2003 2002 Nu Nu Nu http://www.ch.tuiasi.ro/publicatii.html
UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI", IASI SECTIA: CHIMIE SI
16 Ad Astra 5 (2), 2006
INGINERIE CHIMICA
B BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IASI SECTIA: 1998 2003 2001 Nu Nu Nu http://www.ch.tuiasi.ro/publicatii.html
ELECTROTEHNICA, ENERGETICA, ELECTRONICA
B BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IASI. PUBLICAT DE 1999 2004 2003 Nu Nu Nu
UNIVERSITATEA TEHNICA "GH. ASACHI" IASI. SECTIA
CONSTRUCTII DE MASINI
B BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IASI. SECTIA: 1998 2004 2003 Nu Nu Nu http://www.ch.tuiasi.ro/publicatii.html
MATEMATICA.MECANICA TEORETICA. FIZICA
B BULETINUL STIINTIFIC AL UNIV. POLITEHNICA TIMISOARA, SERIA 2004 2005 2005 Nu Nu Nu
MECANICA
B BULETINUL STIINTIFIC AL UNIVERSITATII "POLITEHNICA" DIN 1995 2005 2004 Da Da Da http://hermes.etc.utt.ro/bulletin/bulletin.html
TIMISOARA, SERIA ELECTRONICA SI TELECOMUNICATII
B BULETINUL STIINTIFIC AL UNIVERSITATII POLITEHNICA DIN 2003 2004 2002 Nu Nu Nu
TIMISOARA, ROMANIA, SERIA AUTOMATICA SI CALCULATOARE
B BULETINUL STIINTIFIC AL UNIVERSITATII POLITEHNICA DIN 2004 2005 2004 Nu Nu Nu http://quasar.physics.uvt.ro/~ardelean/anale/
TIMISOARA, ROMANIA, SERIA MATEMATICA- FIZICA http://www.math.uvt.ro/eng/pubs/anmath/inde
x.html
B BULETINUL UNIVERSITATII DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA 1995 2005 - Nu Nu Nu
VETERINARA CLUJ-NAPOCA, ROMANIA, SERIA ZOOTEHNIE,
BIOTEHNOLOGII SI MEDICINA VETERINARA
B BULETINUL UNIVERSITATII DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA 1993 2005 - Nu Nu Nu
VETERINARA CLUJ-NAPOCA, SERIA AGRICULTURA
HORTICULTURA
B BULLETIN MATHEMATIQUE DE LA SOCIETE DES SCIENCES 2006 2001 2001 Da Da Da http://www.rms.unibuc.ro/bulletin/
MATHEMATIQUES DE LA ROUMANIE
B BULLETIN OF TRANSILVANIA UNIVERSITY OF BRASOV SERIES A 2004 2003 - Nu Nu Nu
B CAIETE DE DREPT INTERNATIONAL - - - Da Nu Nu http://reviste.juridice.ro/index.php?main=cdi.h
tml
B CARPATHIAN JOURNAL OF MATHEMATICS, CONTINUARE A - 2005 2005 Nu Nu Nu http://carpathian.ubm.ro/index.php?go=cnt
REVISTEI "BULETINUL STIINTIFIC AL UNIVERSITATII BAIA MARE",
SERIA B, FASCICOLA MATEMATICA-INFORMATICA
B CHIRURGIA 2006 2001 2001 Da Da Da http://www.revistachirurgia.ro/
B CONTRIBUTII BOTANICE 1994 2003 1995 Nu Nu Nu
B CONTROL ENGINEERING AND APPLIED INFORMATICS - 2005 2004 Nu Nu Nu http://www.aut.utt.ro/
B ECONOMIC COMPUTATITION AND ECONOMIC CYBERNETICS 2005 2005 2005 Nu Nu Nu
STUDIES AND RESEARCH
B ELECTROMOTION - 2005 2004 Da Nu Nu http://bavaria.utcluj.ro/~cimuca/em/contents.h
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 17
tm
B ENERGETICA 2005 2005 2005 Nu Nu Nu http://www.ire.ro/servicii.php
B ERDELYI PSZICHOLOGIAI SZEMLE - - - Nu Nu Nu
B FARMACIA 2006 2004 2003 Nu Nu Nu
B FIXED POINT THEORY AN INTERNATIONAL JOURNAL ON FIXED - - 2005 Da Nu Nu http://www.math.ubbcluj.ro/~nodeacj/sfptcj.ht
POINT THEORY COMPUTATION AND APPLICATIONS m
B FIZIOLOGIA - PHYSIOLOGY - 1999 1992 Nu Nu Nu
B GEOLOGIA 2003 2004 2004 Nu Nu Nu
B IMPACT STRATEGIC 2004 2004 2004 Da Nu Nu http://cssas.unap.ro/ro/publicatii/impact%20str
ategic/impact.html
B INDUSTRIA TEXTILA 1996 2004 - Nu Nu Nu
B INFORMATICA ECONOMICA / ECONOMY INFORMATICS 2002 - 2004 Da Da Da http://www.revistaie.ase.ro/
B INGINERIA ILUMINATULUI - 2000 2002 Nu Nu Nu http://www.cs.ubbcluj.ro/~hfpop/lec/en/journa
l/journal.html
B JOURNAL OF COGNITIVE AND BEHAVIORAL PSYCHOTHERAPIES - 2004 2006 Da Da Da http://www.psychotherapy.ro/content/view/41/
69/
B LUCRARI STIINTIFICE - SERIA ZOOTEHNIE 1999 2002 2005 Da Nu Nu http://www.usab-
tm.ro/fzb/Cd2005/pdf/016.pdf
B LUCRARI STIINTIFICE SERIA HORTICULTURA 1993 2001 1998 Nu Nu Nu
B LUCRARI STIINTIFICE UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI 1991 2005 1993 Nu Nu Nu
MEDICINA VETERINARA "ION IONESCU DE LA BRAD" IASI SERIA
MEDICINA VETERINARA
B LUCRARI STIINTIFICE. USAMV IASI SERIA AGRONOMIE 1999 2001 1999 Nu Nu Nu
B MATHEMATICA 2004 2006 2005 Nu Nu Nu
B MEDICINA VETERINARA ( SCIENTIFICAL PAPERS: VETERINARY - 2005 2005 Nu Nu Nu http://www.fmvb.ro/simp/Farmacologie%20T
MEDICINE) oxicologie.pdf
B MODELLING AND OPTIMIZATION IN THE MACHINES BUILDING 2005 2004 2004 Nu Nu Nu
FIELD
B MONITOR STRATEGIC REVISTA DE STUDII DE SECURITATE SI - 2005 2005 Nu Nu Nu http://shop.rodipet.ro/magazines/product_info.
APARARE php?cid=40&pid=4831
B NOTULAE BOTANICAE HORTI AGROBOTANICI CLUJ - NAPOCA 1995 2005 - Nu Nu Nu http://www.usamvcluj.ro/html/ultima_ora/data
/NotBot.pdf
B PHILOLOGIA 2005 - - Nu Nu Nu
B PONTICA 1998 2002 2003 Nu Nu Nu
18 Ad Astra 5 (2), 2006
30. Gambit
Periodice cumparate de la furnizorii mari prin
licitaţie de abonamente (Orion, Interpress şi Info 31. Gazeta de Informatică
Eurotrading):
32. Gazeta Matematică. Perfecţionare Metodică
1. Abstracte în Bibliologie şi Ştiinţa Informării
33. Gazeta Matematică. Revistă Lunară pentru
2. Actualitatea Muzicală
Tineret
3. Admiterea în Învăţământul Superior de Stat
34. Ghidul Comercial al Bucureştiului
4. Agenda Medicală
35. Glasul Bisericii
5. Aniversări Culturale
36. Glasul Bucovinei
6. Apostrof
37. Hidrotehnica
7. Arhivele Totalitarismului
38. Horticultura
8. Articole din publicaţii periodice. Cultura
39. IDEA. Artă + Societate
9. Bacteriologia, Virusologia, Epidemiologia
40. Jurnalul Literar
10 . BNR / Documente Romaniae
41. Lettres Internationales
11. Bibliografa cărţilor în curs de apariţie
42. Limba şi Literatura
R. Florian, N. Florian: Majoritatea revistelor ştiinţifice româneşti nu servesc ştiinţa 23