Sunteți pe pagina 1din 11

Impactul industriei extractive petroliere asupra plantelor și a solului

Laura Ferenț1, Maria-Ema Faciu2, Iuliana Lazar3

1Vasile Alecsandri University of Bacau, Department of Doctoral School, Romania


2
Al. Vlahuta Technological School Podu Turcului, Bacau, Romania
3
University of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational Sciences, Bucharest, Romania

Abstract

Exploatările petroliere care au avut loc de-a lungul anilor pe meleagurile moineștene,
începând cu anul 1440 au dus în timp la degradarea solului datorată accidentelor și poluării
remanente astfel că există posibilitatea ca terenurile să fi suferit o scădere a calităţii.
Poziționarea sondelor de extracție aproape de zonele utilizate pentru pășunat a pus
frecvente semne de întrebare legate de calitatea solului și a vegetației pentru aceste zone.
Studiul cuprinde o serie de analize privind concentrațiile de total hidrocarburi petroliere
și metale grele pentru sol. De asemenea au fost analizate și speciile din flora spontană pentru
analiza gradului de bioacumulare a poluanților în vegetație.
Rezultatele obținute au arătat persistența puternică și îndelungată a poluanților în sol și
implicit existența unei poluări remanente în solurile investigate.

Cuvinte cheie: poluare, total hidrocarburi petroliere, metale grele

Introducere

Dintre regiunile producătoare de petrol din ţara noastră, municipiul Moineşti ocupă un
loc important. Exploatările petroliere care au avut loc de-a lungul anilor pe meleagurile
moineștene, începând cu anul 1440 au dus în timp la degradarea solului datorată accidentelor [1]
și poluării remanente [2-5] astfel că există posibilitatea ca terenurile să fi suferit o scădere a
calităţii.
O caracteristică a zonei Moineștiului este faptul că marea majoritate a sondelor și a
conductelor care transportă produse petroliere sunt poziționate în imediata vecinătate a zonelor
rezidențiale sau a zonelor utilizate pentru pășunat
Din analiza literaturii de specialitate s-a constatat o relație directă între poluarea cu THP
și existența unor concentrații ridicate de metale grele din sol.
Din cauza activității îndelungate a industriei extractive petroliere pentru această zonă și
ținând cont de utilizarea zonei de către localnici ca spațiu pentru pășunat, a fost necesară o
analiză privind concentrația de total hidrocarburi petroliere (THP) și metale grele a solului din
zona de studiu precum și analiza gradului de bioacumulare a poluanților în flora spontană.

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


Petrolul deversat modifică proprietățile fizico-chimice și biologice ale solului, afectează
flora și fauna periclitând astfel siguranța ecosistemelor și sănătatea populației datorită circulației
poluanților prin lanțurile trofice [6, 7]. De asemenea, reducerea pH-ului solului favorizează
disponibilitatea metalelor grele pentru plante care le absorb în procesul de creștere, având un
efect toxic pentru acestea [8].
În zonele afectate cu petrol au fost raportate depășiri ale concentrațiilor de metale grele și
total hidrocarburi petroliere în sol [3, 9]. Contaminarea ridicată a metalelor grele afectează grav
biodiversitatea și poate avea efect devastator provocând inclusiv cancer [10].
De asemenea prezența total hidrocarburilor petroliere în sol favorizează disponibilitatea
metalelor grele pentru plante.
Articolul prezintă rezultatele obținute în urma efectuării unor analize de sol din zona
investigată privind concentrațiile de total hidrocarburilor petroliere (THP), pH și concentrația de
metale grele.
De asemenea au fost efectuate și analize de metale grele pentru speciile din flora
spontană datorită prezenței hidrocarburilor petroliere în sol care favorizează absorbția metalelor
grele de către plante.

Materiale și metode

Măsurătorile au fost efectuate în zona de contact dintre Subcarpaţii Moldovei şi Carpaţii


Orientali, în cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Moineşti, judeţul Bacău, pe
versantul nordic al Dealului Osoiu.
Au fost stabilite în total 35 de puncte de prelevare astfel:
 30 de puncte (P1-P30) într-o zonă de pășune pe care în prezent nu se găseste nicio
sondă de extracție. Suprafața este localizată pe una din pantele dealului, pe culme fiind
poziționat un drum industrial și o conductă de transport. O suprafață ce pornește la 10
m de conducta de transport și urmărește relieful către baza pantei este lipsită de
vegetație și prezintă urme de petrol. De asemenea, tipul de sol este modificat, fiind
preponderent nisipos. Locațiile de prelevare au acoperit zona identificată, precum și
vecinătatea apropiată din stânga și dreapta acesteia, și alte locații la distanță pe care nu
s-au observat modificări ale mediului;
 patru locații în jurul unei sonde (PS1-PS4). Sonda este localizată pe o pantă opusă a
dealului, astfel încât eventualele accidente ecologice datorate acesteia nu pot influența
zona;
 locație martor (M). Poziția locației martor a fost aleasă la o distanță de aproximativ 1
km de zona investigată, pe o altă culme pe care nu se găsesc în prezent sonde de
extracție sau conducte de transport.
Prelevarea probelor de sol s-a realizat conform STAS 7184/1-75 [11] cu o sapă Edelman cu
lungimea de 30 de cm. În fiecare locație a fost stabilit un perimetru cu latura de 2 m din care au
fost prelevate cinci probe de sol (din cele patru colțuri si din centru) de la adâncimile 0-30 cm și
30-60 cm.
Depozitarea şi pregătirea probelor de sol pentru analizele chimice a fost efectuată în conformitate
cu ISO 11464/1994 [12].
De asemenea, probele de material vegetal au fost prelevate din aceleași puncte din care au fost
prelevate și probele de sol, conform standardelor internaționale SI 950 și SI 1839 [13, 14].
*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com
Metodologia pentru determinarea Total Hidrocarburilor din Petrol (THP) din sol s-a
determinat cu ajutorul spectroscopiei de absorbție în infroroșu și a analizei chemometrice.
Metoda utilizează tehnici de calcul statistice, reprezentând o metodă rapidă și non-ivazivă care se
pretează pentru determinarea concentrațiilor ridicate ale poluanților din sol de până la 250 g/Kg
THP. Metoda va fi descrisă în detaliu în cadrul altui articol.
Determinarea pH-ului s-a realizat conform standardului ISO 10390/2005 [15] cu ajutorul
echipamentului WTW InoLAB [16]. Valorile obținute au fost raportate la valorile din standard.
În vederea determinării concentraţiei de metale grele, probele uscate de sol și material vegetal au
fost supuse mai întâi unui proces de digestie. Digestia componentei organice s-a realizat în
conformitate cu protocolul de caracterizare a solurilor de la Universitatea De Vigo din Spania
[17].
Digestia materialului vegetal s-a realizat folosind un amestec de apă regală în raport de 3:1
HCl:HNO3 în conformitate cu metoda US EPA 3051A.
Pentru determinarea concentratiilor metalelor grele din sol (Cd şi Pb) s-a utilizat
spectofotometrul de absorbţie atomică Varian conform standardului ISO 11047/1998 [18] și
manualului de utilizare [19].
Valorile obținute pentru probele de sol au fost raportate la valorile de referinţă pentru
concentraţiile de metale grele din sol stabilite conform Ordinului de Ministru numărul 756/1997
[20]. În tabelul de mai jos sunt prezentate pragurile pentru metalele grele analizate în cadrul
acestui studiu:

Tabel 1 Valorile de prag pentru metale grele în mg/Kg sol uscat (VN - valoarea normală, PA –
prag de alertă, PI– prag de intervenție) pentru solul cu utilizare sensibilă conform OM 756/1997

Element VN (mg/kg sol uscat) PA (mg/kg sol uscat) PI (mg/kg sol uscat)
Ni 20 75 150
Zn 100 300 600
Mn 900 1500 2500
Cd 1 3 5
Cu 20 100 200
Pb 20 50 100

Valorile măsurate pentru probele vegetale au fost comparate cu limitele maxime admise
conform ordinului nr. 640 din 19 septembrie 2001 [21] conform tabelului de mai jos:

Tabel 2 Limitele maxime admise pentru metalele grele analizate în legume şi fructe proaspete
(mg/kg plantă uscată)

Legume și fructe As Cd Pb Zn Cu Sn Hg
Legume proaspete, cu excepția 0,5 0,1 0,5 15 5,0 - 0,05
legumelor frunze
Legume frunze - 0,2 0,5 - - - 0,03
Fructe proaspete 0,5 0,05 0,5 5,0 5,0 - 0,05

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


Pentru realizarea hărților de distribuție spațială a concentrațiilor s-a utilizat aplicația
ArcGIS utilizând metoda de interpolare Kriging. Analiza grafică a datelor s-a realizat cu ajutorul
histogramei frecvenței de distribuție și a testului Kolmogorov-Smirnov.

Rezultate și discuții

Valorile măsurate pentru concentrația de total hidrocarburi petroliere (THP) din sol pentru
adâncimea 0-30 cm au fost cuprinse între 10568,840 mg/kg (minim) și 193140,000 mg/kg
(maxim), în toate locațiile fiind depășit pragul de alertă.
Comparativ cu proba martor prelevată de pe Dealul Osoiu, toate probele prelevate au
înregistrat valori mai mari decât aceasta. Conform O.M 756/1997, proba martor a înregistrat
depășiri ale pragului de intervenție (PI = 500 mg/kg) pentru ambele adâncimi.
Un maxim pe ambele adâncimi s-a înregistrat în zona identificată influențând și locațiile
învecinate.
Din analiza hărții de distribuție a concetrațiilor THP pentru adâncimea 0-30 cm s-a putut
observa o acumulare de concentrații ridicate în zona identificată și deplasarea contaminantului
către baza pantei (Error! Reference source not found.).

Fig.1 Distribuția spațială a concentrațiilor de THP înregistrate în sol pe adâncimea 0-30 cm. Cu
linie punctată este marcată zona identificată

Valorile măsurate pentru pH pentru adâncimea 0-30 cm au fost cuprinse între 5,26 (minim)
și 8,51 (maxim), cu o medie de 7,24.
A fost realizată harta de distribuție a valorilor măsurate pentru pH pe adâncimea 0-30 cm (Fig.2)
din care s-a putut observa că valorile din domeniul acid sunt grupate, pe când valorile din
domeniul neutru-alcalin sunt răspândite în toată zona studiată.
Pentru a putea explica variația spațială au fost comparate valorile înregistrate pe ambele
adâncimi în locația martor, în cele patru locații asociate sondei de extracție, în locațiile unde s-a
observat gruparea de valori din domeniul acid și în imediata apropiere.
*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com
S-a observat că în zona identificată valorile pH-ului sunt în domeniul acid pentru ambele
adâncimi, pe când în zonele alăturate s-a putut observa o diferență între valorile din adâncimea
30-60 cm apropiate de valorile din locația martor și valorile pentru solul de suprafață care sunt
mai scăzute. În locațiile din zona sondei, s-au înregistrat valori majorate în prima adâncime față
de a doua, în ambele cazuri pH-ul fiind încadrat în domeniul alcalin.

Fig. 1 Distribuția spațială a valorilor înregistrate pentru pH-ul solului pe adâncimea 0-30 cm. Cu
linie punctată s-a marcat zona identificată

Valorile măsurate pentru concentrația Cd în sol pentru adâncimea 0-30 cm au fost cuprinse
între 1,200 mg/kg sol uscat (minim) și 3,090 mg/kg sol uscat (maxim).
Comparativ cu proba martor, pentru adâncimea 0-30 cm, pentru o singură probă s-au înregistrat
valori mai mici decât aceasta.
Comparativ cu valorile de prag [20], toate valorile au depășit valoarea normală (VN=1
mg/kg sol uscat), iar un număr de 8 concentrații înregistrate au depășit pragul de alertă (PA=3
mg/kg sol uscat), dar fără să depășească pragul de intervenție. Toate cele patru valori
corespunzătoare locațiilor din jurul sondei de extracție s-au găsit în apropiere de pragul de alertă:
2,90-3,13 mg/kg. Valoarea concentrației din locația martor (1,71 mg/kg) a depășit valoarea
normală conform OM 767/1997[20], astfel este posibil să existe o încărcare naturală a solului.
Din analiza distribuției valorilor pe cele două adâncimi s-au putut observa valori mai
mari în a doua adâncime pentru martor și locațiile din apropierea sondei, posibil datorită
procesului de transfer vertical. Pentru majoritatea celorlalte locații, s-au observat valori mai mari
în orizontul 0-30 cm.
Valorile măsurate pentru concentrația Pb în sol pentru adâncimea 0-30 cm au fost cuprinse
între 20,300 mg/kg sol uscat (minim) și 63,410 mg/kg sol uscat (maxim).
Au fost înregistrate depășiri peste valoarea normală (VN=20 mg/kg) în 29 de locații, cinci
depășind pragul de alertă (PA=50 mg/kg), inclusiv două locații din jurul sondei de extracție, dar

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


nu a fost atins pragul de intervenție (PI=100 mg/kg).Valoarea înregistrată pentru proba martor
(25.39 mg/kg) depășește valoarea normală conform OM 767/1997 [20].
Din analiza distribuției valorilor pe cele două adâncimi s-au observat valori mai mari în a
doua adâncime pentru majoritatea locațiilor, cea mai mare diferență înregistrându-se pentru
locațiile din apropierea sondei.
Conform literaturii de specialitate s-a constatat o relație directă între poluarea cu THP și
existența unor concentrații ridicate de metale grele din sol. Din analiza valorilor măsurate pentru
concentrațiile de Cd și Pb din sol, s-au concluzionat următoarele:
- Pentru cele două metale grele analizate s-a constatat un punct de maxim în zona din
imediata vecinătate a sondei de extracție, ceea ce a confirmat concluziile rezultate din analiza
literaturii de specialitate.
- Din analiza distribuțiilor spațiale s-a putut observa o zonă de minim în zona poluată
identificată, comparativ cu celelalte locații pentru care nu s-a observat o poluare vizibilă a
solului. Coroborând această observație cu rezultatele obținute din analiza distribuției
concentrațiilor de THP și a pH-ului, s-a putut concluziona existența unei noi confirmări a
faptului că în zona identificată a avut loc un accident ecologic urmat de decontaminarea
mecanică a solului afectat (îndepărtarea solului de suprafață și înlocuirea lui cu un sol dintr-o altă
sursă de proveniență).
În ceea ce privesc plantele din flora spontană, 62% dintre plantele analizate au înregistrat
depășiri ale limitei maxime admise pentru concentrația de Cd (

Fig. ) și 41% dintre concentrațiile obținute pentru Pb (

Fig. ).

Fig. 3 Reprezentarea grafică a valorilor concentrațiilor Cd înregistrate pentru plantele studiate

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


Fig. 4 Reprezentarea grafică a valorilor concentrațiilor Pb înregistrate pentru plantele studiate

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


S-a putut observa că pentru Cd și Pb depășirile au fost înregistrate în zona identificată (P1-
P9) și în grupul de locații P16-P30. Concentrațiile de metale grele crescute în plantele recoltate
în zona identificată pot fi explicate, prin faptul că aciditatea solului favorizează
biodisponibilitatea acestora.
Din analiza speciilor s-a putut observa că Trifolium pratense (trifoiul roșu), Plantago
lanceolata (pătlagina îngustă), Achillea millefolium (coada soricelului), au prezentat cele mai
multe depășiri ale valorii normale admise.
Pentru identificarea corelației dintre concentrațiile crescute din plante și concentrațiile din
sol, au fost reprezentate concentrațiile maxime ale celor două metale grele (Cd și Pb) înregistrate
pentru flora spontană prelevate din fiecare locație și care depășesc valoarea maximă admisă,
suprapuse pe harta distribuției concentrațiilor (Fig. , Fig. ).

Fig. 5 Distribuția spațială a concentrațiilor maxime înregistrate pentru flora spontană care
depășesc valoarea maximă admisă, suprapuse pe harta distribuției concentrațiilor din sol

Fig. 6 Distribuția spațială a concentrațiilor maxime înregistrate pentru flora spontană care
depășesc valoarea maximă admisă, suprapuse pe harta distribuției concentrațiilor din sol

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


Din suprapunerea distribuțiilor spațiale a concentrațiilor din sol și a valorilor ce depășesc
intervalul normal de concentrații pentru materialul vegetal, nu s-a putut concluziona că există o
relație între maximele și minimele identificate.

Concluzii

În urma analizei datelor obținute în laborator s-a constatat poluarea solului datorată
activității antropice din procesul de extracție a petrolului, toate valorile înregistrate pentru total
hidrocarburi petroliere prezentând depășiri ale pragului de intervenție.
De asemenea, determinarea unor valori crescute ale concentrațiilor de metale grele pentru
locațiile în care nu s-a observat o poluare vizibilă a solului, a reprezentat confirmarea faptului
că întreaga zona este afectată de poluarea remanentă cu THP. Această concluzie a fost susținută
de depășirile valorilor de prag înregistrate pentru proba martor, Cd și Pb depășind inclusiv Pragul
de Alerta.
Având în vedere că atât pentru Cd cât și pentru Pb s-au înregistrat depășiri ale valorilor
normale pentru flora spontană în majoritatea locatiilor, rezultatul arată contaminarea plantelor
aflate în locul de pășunat cu aceste metale grele.
În urma rezultatelor obținute s-a constatat că aria selectată este o zonă de risc ce necesită
intervenție în vederea depoluării.

References

1. Agenția pentru Protecția Mediului Bacău, Rapoarte anuale. 2015, Agentia Nationala
pentru Protectia Mediului: Bucuresti.
2. Iliaș, N., et al., Poluarea produsă de industria petrolului și protecția factorilor de mediu.
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, 2009. 3: p.
147-158.

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


3. Lü, J.G., et al., Primary investigation of the pollution status of polycyclic aromatic
hydrocarbons (PAHs) in water and soil of Xuanwei and Fuyuan, Yunnan Province,
China. Chinese Science Bulletin, 2009. 54(19): p. 3528.
4. Berar, I.M., et al., Studii şi cercetări privind evaluarea calității solurilor din zona S.C.
Romplumb S.A. Baia Mare în vederea remedierii terenurilor poluate ProEnvironment,
2010. 3: p. 472-476.
5. Băbuț, C.S., et al., Analysis of Heavy Metals from a Polluted Site in Order to Rehabilitate
It. A Case Study on the Zlatna Area. ProEnvironment, 2013. 6: p. 432-437.
6. Mustafa, D.A., et al., Oil spill related heavy metal: a review. Malaysian Journal of
Analytical Sciences, 2015. 19(6): p. 1348 - 1360.
7. Michael, A.M. and T.P. Ojha, Principles of agricultural engineering. 5th. Vol. II. 2006,
New Delhi: Jain Brothers.
8. McBride, B.M., Environmental Chemistry of Soils, 1994, New York: Oxford University
Press.
9. Asia, I.O., et al., The effects of petroleum exploration and production operations on the
heavy metals contents of soil and groundwater in the Niger Delta. International Journal
of Physical Sciences, 2007. 2(10): p. 271-275.
10. Robertson, S.J., et al., Petroleum hydrocarbon contamination in boreal forest soils: A
mycorrhizal ecosystems perspective. Biological reviews, 2007. 82: p. 213-240.
11. ASRO, STAS 7184/1-75 Prelevarea probelor de sol pentru studiile de sol pedologice și
agrochimice. 2002, Standards Association from Romania.
12. ISO, ISO 11464/1994 Soil Quality – Pretreatment of samples for physico-chemical
analysis. 1994, International Organization for Standardization: Geneva, Switzerland.
13. ASRO, ISO 950/1999 Prelevarea de probe vegetale. 1999, Standards Association from
Romania.
14. ASRO, ISO 1839/1980, actualizat în 2013 - Prelevarea de probe vegetale. 2013,
Standards Association from Romania.
15. ISO, ISO 10390/2005, Soil Quality – Determination of pH. 2005, International
Organization for Standardization: Geneva, Switzerland.
16. WTW, WTW pHotoFlex/pHotoFlex Turb Photometry Analysis Manual. 2009, Weilheim,
Germany: WTW GmbH.
17. Laboratorio Grupo de Bioprocesos, D.d.I.Q., Edificio Isaac Newton,, Protocolos
caracterizacion suelos 2012
2012, Universida de Vigo: Vigo, Spania.
18. ISO, ISO 11047 Soil Quality – Determination of cadmium, chromium, cobalt, copper,
lead, manganese nickel and zinc. Flame and electrothermal atomic absorption
spectrometric methods. 1998, International Organization for Standardization: Geneva,
Switzerland.
19. Varian, Varian AA 240FS Analysis Manual. 2007, : Varian Inc.
20. Guvernul Romaniei, Ordin nr. 756/3.11.1997 pentru aprobarea Reglementarii privind
evaluarea poluării mediului, publicat in Monitorul Oficial nr. 303 bis/6 noi, Ministerul
Apelor Padurilor si Mediului, Editor. 1997.
21. Guvernul României, ORDIN nr. 640 din 19 septembrie 2001privind condiţiile de
securitate şi calitate pentru legume şi fructe proaspete destinate consumului uman,
publicat în Monitorul Oficial nr. 173 din 13 martie 2002, A.ș.P. Ministerul Agriculturii,
Editor. 2001.

*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com


*Corresponding author: tel. 0755489592, email rusai.laura@yahoo.com