ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

LUCRARE APLICATIVĂ PRIVIND CREŞTEREA

EFICIENŢEI SERVICIILOR PRIN REABILITARE
ŞI MODERNIZARE
MANAGEMENTUL SERVICIILOR

BUCUREȘTI 2020
 Nr. Specificatie Valoare
Crt. (Euro)

1 Cost pentru eliminarea sursei de apa Podei 14 313

2 Cost pentru modernizarea retelei de apa potabila a Municipiului Moreni 996 521

3 Cost pentru inlocuirea pompelor uzate in statia de epurare Moreni 3721

4 Cost pentru contorizarea apei potabile la blocurile de locuinte 41 218
5 Cost pentru contorizarea apei potabile la consumatorii casnici 97 557
6 Costuri pentru demontare, remontare si management 162 500
7 Costuri pentru proiectare si inginerie 35 531
8 Costul altor lucrari din perioada de proiectare 2385
9 Costul altor lucrari din perioada de realizare a investitiei 64 868

10 Cheltuieli anuale de exploatare in primul an de realizare a investitiei 19 454

11 Cheltuieli anuale de exploatare in cel de-al doilea an de realizare a 14 376
investitiei
12 Cheltuieli anuale de exploatare in perioada de functionare dupa 30 476
modernizare

13 Venituri anuale in primul an de realizare a investitiei 124 418

14 Venituri anuale in cel de-al doilea an de realizare a investitiei 121 597
15 Venituri anuale in perioada de functionare dupa modernizare 247 127

1. CONCEPTE FUNDAMENTALE UTILIZATE ÎN

MANAGEMENTUL SERVICIILOR COMUNITARE
DE UTILITĂŢI PUBLICE

1.1 Serviciile publice de interes general

Serviciile publice de interes general fac parte din ansamblul valorilor recunoscute de toate
ţările membre ale Uniunii Europene şi constituie un element esenţial al modelului european de
societate. Ele joacă un rol important pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor, pentru
lupta împotriva excluderii şi izolării sociale, precum şi pentru producerea altor bunuri şi servicii.

Din punctul de vedere al modului în care serviciile de interes general sunt reglementate de
dispoziţiile comunitare, putem deosebi:

- servicii de interes economic general (telecomunicaţii, energie electrică, gaz, transport şi

servicii poştale, serviciile din domeniul gestionării deşeurilor, aprovizionării cu apă sau tratarea
apelor reziduale);

- servicii de interes general fără caracter economic (poliţia, justiţia şi sistemele obligatorii
de securitate social).

1.2 Serviciile comunitare de utilităţi publice din România

Raportate la situaţia din alte ţări membre ale Uniunii Europene, serviciile de utilităţi publice
din România marchează o rămânere în urmă deosebit de accentuată:

- sistemele cu care se operează au o pronunţată uzură fizică şi morală, ceea ce conduce la

randamente scăzute, consumuri mari, pierderi nejustificate şi poluare accentuată a mediului; -
calitatea serviciilor este sub nivelul standardelor europene şi acestea nu sunt oferite majorităţii
consumatorilor la preţuri accesibile şi în mod nediscriminatoriu;

- cadrul legislativ este permisiv şi favorabil relansării ramurii, dar necesită completări şi
modificări pentru acele sectoare unde legislaţia este încă discriminatorie şi contradictorie; -
starea economică a operatorilor, în mod deosebit a celor din domeniul serviciilor de încălzire
urbană este aproape de falimentul financiar;
- sursele proprii, ca şi cele ale bugetelor locale şi ale bugetului central nu pot asigura
modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii.
1.3 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare -componentă a serviciilor de utilităţi
publice

1.3.1 Definiţia şi sfera de acţiune a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare este definit ca fiind totalitatea activităţilor
de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuate în scopul captării, tratării,
transportului, înmagazinării şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe
teritoriul unei localităţi, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor
uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul acesteia.

Evoluţia actuală a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare poate fi caracterizată

astfel:

- sectorul trece printr-o perioadă de schimbări majore în întreaga Europă;

- deschiderea pieţei serviciilor şi globalizarea sunt două provocări de mare actualitate, la care
fiecare ţară membră a Uniunii Europene trebuie să dea un răspuns pertinent;

- conştientizarea tot mai accentuată a dimensiunii sociale a serviciului public de alimentare cu apă
şi de canalizare şi a impactului pe care acesta îl are asupra coeziunii sociale;

- în ţările unde a fost deschisă piaţa şi s-a trecut la privatizarea serviciului public de alimentare cu
apă şi de canalizare a fost necesară înfiinţarea unor autorităţi de reglementare;

- serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare trebuie organizat regional.

Dimensiunea economico-socială a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi
rolul acestuia în menţinerea coeziunii sociale reclamă şi justifică adoptarea şi implementarea
unui set de măsuri având ca obiective dezvoltarea durabilă, atingerea standardelor Uniunii
Europene şi eliminarea disparităţilor economico-sociale dintre celelalte statele membre ale
acesteia şi România.
1.3.2 Stadiul actual al prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în România
Pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea
apelor uzate, ţara noastră este în plin proces de construcţie şi adaptare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare.

România este considerabil în urmă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de tratare a

apei potabile şi de colectare şi epurare a celei uzate. Calitatea cursurilor de apă depinde în mare
măsură de capacităţile şi calitatea epurării apei uzate rezultate din activităţile umane. Apele de
suprafaţă sunt utilizate ca surse de apă potabilă şi de aceea, calitatea apei potabile depinde, în
linii mari, de calitatea sursei şi a tratării corespunzătoare a acesteia.

2.1.Costurile aferente lucrărilor de modernizare şi reabilitare a echipamentelor din sistemul

de alimentare cu apă şi de canalizare

Tabelul nr. 3.2.

Nr. Specificaţie Cost total (€)
crt.
1. Cost pentru eliminarea sursei de apă Podei 14 313
2. Cost pentru modernizarea reţelei de apă 996 521
potabilă a Municipiului Moreni
3. Cost pentru înlocuirea pompelor uzate în 3721
staţia de epurare Moreni
4. Cost pentru contorizarea apei potabile la 41 218
blocurile de locuinţe
5. Cost pentru contorizarea apei potabile la 97 557
consumatorii casnici
6. Cost total pentru reabilitarea şi 1 153 330
modernizarea echipamentelor

Activităţile de demontare, remontare şi management necesar a fi efectuate implică un cost

de 162 500€, având următoarea structură

- 11,76% pentru rezervoarele în care este înmagazinată apa;

- 70,59% pentru conductele de aducţiune; - 17,65% pentru pompe.

Pentru activităţile de montaj pur se consideră o valoare de cca. 80% din valoarea totală a
activităţilor de demontare, remontare şi management, iar pentru activităţile de management se
consideră o valoare de cca. 20% din valoarea totală a activităţilor de demontare, remontare şi
management.

Figura nr. 3.1 Structura costului pentru activităţile de demontare, remontare şi management

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în

care este înmagazinată apa se calculează astfel:

C rezervoare = 11,76 % * 162.500 € = 19.110 €, din care:

C montaj rezervoare = 80% * 19.110=15.288 €
C management rezervoare = 20% * 19.110= 3.822
Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru rezervoarele în
care este înmagazinată apa este de 19.110€, din care activităţile de montaj au valoarea de 15.200

€, iar managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de

3.800 €.
 Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de
aducţiune se calculează astfel:

C conducte = 70.59% * 162.500 € = 116.120,55€ ≈ 116.000€

C montaj conducte = 80% * 116.000 € = 92.800 €
C management conducte = 20% * 116.000 € = 23.200 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru conductele de

aducţiune este de 116.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 93.000 €, iar
managementul, asistenţa tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de

23.000 €.

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe se

calculează astfel:

C pompe = 17,65% * 162.500€ =29.034,25 € ≈ 29.000€

C montaj pompe = 80% * 29.000€ = 23.200 € ≈ 23.000 €
C management pompe = 20% * 29.000€ =6000 €

Costul pentru activităţile de demontare, remontare şi management pentru pompe este de

29.000 €, din care activităţile de montaj au valoarea de 23.000 €, iar managementul, asistenţa
tehnică inclusiv plata personalului de supraveghere au valoarea de 6.000 €.

Valoarea totală a lucrărilor de montaj şi management pentru modernizarea sistemului de

alimentare cu apă şi de canalizare este prezentată în tabelul nr. 2.2..
Costuri pentru demontare, remontare şi management
Tabelul nr. 3.3.
Nr. Specificaţie Cost al lucrărilor
crt. (€)
1. Montaj - total, din care: 131.000
1.1. pentru rezervoare de înmagazinare a 15.200
apei
1.2. pentru conducte de aducţiune 92.800
1.3. pentru pompe 23.000
2. Manag ement - total, din care: 33.000
2.1. pentru rezervoare de înmagazinare a 3.800
apei
2.2. pentru conducte de aducţiune 23.200
2.3. pentru pompe 6.000
3. Total 162.500

Pentru desfăşurarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu

apă şi de canalizare sunt necesare următoarele activităţi de proiectare şi inginerie: - studii şi
analize pentru verificarea noilor soluţii prevăzute, precum şi pentru verificarea funcţionării
echipamentelor şi instalaţiilor în noile condiţii (debite majorate, schimbarea condiţiilor termice,
schimbarea condiţiilor dinamice etc.);

- proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului, cuprinzând soluţiile de reabilitare şi

modernizare;

- documentaţii tehnice privind lucrările de organizare, demontare şi remontare;

- documentaţii de execuţie (detalii de execuţie) pentru echipamente şi instalaţii;
- manuale de exploatare şi întreţinere;
- programe pentru verificările şi probele ce se vor efectua la societăţile producătoare şi la
amplasament (teste în timpul şi după terminarea montajului, teste de punere în funcţiune, teste de
garanţie şi teste finale) etc.

Având în vedere experienţa specialiştilor români dobândită ca urmare a executării unor

lucrări similare, pentru activităţile de proiectare şi inginerie pentru lucrările de modernizare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare numai o valoare de 35.531€.
 Prin însumarea costurilor pentru echipamente, pentru activităţile de demontare, remontare
şi management, precum şi pentru activităţile de proiectare şi inginerie, rezultă că VALOAREA

TOTALĂ A INVESTIŢIEI va fi cea din tabelul nr. 2.3.

Investiţia totală pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare din Municipiul Moreni

Tabelul nr. 3.4.

Nr. Specificaţie Investiţie totală
crt. (€)
1. Cost pentru proiectare şi inginerie 35.531
2. Cost pentru activităţi de management 33.000
3. Costul altor lucrări din perioada de proiectare 2385
4. Total cost în perioada de proiectare (1+2+3) 70.916
5. Cost pentru echipamente, inclusiv transport 1 153 330
6. Cost montaj echipamente 131.000
7. Costul altor lucrări din perioada de realizare a 64.868
investiţiei
8. Total cost în perioada de realizare a investiţiei 1.349.198
(5+6+7)
9. Total investiţie (4+8) 1.420.114

Efortul investiţional total este de 1.420.114 €, din care suma de 1.349.198 € este destinată
achiziţionării de echipamente, incluzând transportul şi montajul acestora. Ponderea acestor
costuri în totalul investiţiei va fi:
1.349.198
P Ce = 1.420.114 ∗ 100 = 0,95 ∗ 100 = 95%

Ponderea costurilor de achiziţionare a echipamentelor (inclusiv transport şi montaj) în

totalul investiţiei este de 95%, restul de 5% revenind activităţilor de proiectare, inginerie şi
management.
2.2.Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare

2.1.1 Graficul de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare

Ţinând cont de experienţa dobândită de specialiştii români pentru lucrări similare,
perioada pregătitoare luată în considerare (care cuprinde proiectarea, engineering-ul, procurarea
materialelor, lansarea comenzilor şi începerea execuţiei pieselor cu ciclu lung de fabricaţie), este
de 4 luni.

Perioada de execuţie efectivă a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de

alimentare cu apă a fost estimată la 10 luni pentru fiecare segment al reţelei (segmentul 1: sursa
Paltinu - municipiul Moreni, segmentul 2: sursa Iedera -municipiul Moreni), în condiţiile în care
lucrările de reparaţii se execută succesiv la câte un singur segment, iar lucrul se desfăşoară în
două schimburi, şase zile pe săptămână. În această perioadă sunt incluse şi lucrările necesare
reabilitării staţiilor de tratare a apei brute şi a staţiilor de pompare a apei potabile la consumatori.
Lucrările necesare eliminării sursei de apă Podei se execută în paralel cu cele de modernizare a
celor două segmente de reţea. De asemenea, în aceeaşi perioadă se vor executa şi lucrările de
contorizare a consumului de apă potabilă la blocurile de locuinţe şi la consumatorii casnici.

Perioadele de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

din Municipiul Moreni sunt prezentate în tabelul nr. 3.5.

Perioade de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă

Tabelul nr. 3.5.
Nr. Durata faţă de Durata
crt. Denumire activitate termenul de modernizării
referinţă1 (luni) (luni)
1. Segmentul 1
- scoatere din funcţiune 0 10
- predare în exploatare 10
2. Segmentul 2
- scoatere din funcţiune 11 10
- predare în exploatare 20
3. TOTAL 20 20
Reabilitarea şi modernizarea sistemuluipublic de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni
Astfel, perioada totală de execuţie a lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului
de alimentare cu apă este de 20 luni, începând din momentul demarării lucrărilor (momentul 0 =
începerea lucrărilor).

Lucrările de reparaţie cu modernizare a instalaţiilor auxiliare se execută în perioada de

reabilitare şi modernizare a reţelei de alimentare cu apă, cu excepţia lucrărilor care trebuie
executate în perioada premergătoare începerii reparaţiei primului segment de reţea (reabilitarea
infrastructurii platformei montaj şi acceselor).

Înlocuirea pompelor uzate în staţia de epurare Moreni se realizează în două etape a câte
cinci luni fiecare, paralel cu lucrările de reparaţie şi reabilitare a celor două segmente de reţea din
cadrul sistemului de alimentare cu apă potabilă.

Graficul de execuţie a modernizării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare Tabelul

nr. 3.6.
Nr. ACTIVITATEA PERIOADA (luni)
crt. -4 0 10 20
1 Semnarea contractului -4 0
2 Modernizare primul segment de reţea (sursa 0 10
Paltinu-municipiul Moreni)
3 Modernizare instalaţii auxiliare segment de 0 10
reţea (sursa Paltinu-municipiul Moreni)
4 înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 6 10
Moreni - etapa 1
5 Modernizare cel de-al doilea segment de 11
reţea (sursa Iedera-municipiul Moreni) 20
6 Modernizare instalaţii auxiliare segment de 11
reţea (sursa Iedera-municipiul Moreni) 20
7 Înlocuire pompe uzate în staţia de epurare 16
Moreni - etapa 2 20
8 Modernizare instalaţii auxiliare sistem de 0 20
alimentare cu apă

Graficul de execuţie a lucrărilor de reparaţie a instalaţiilor auxiliare ale sistemului de

alimentare cu apă potabilă se suprapune peste graficul lucrărilor de modernizare a segmentelor de
reţea, rezultând graficul de execuţie a tuturor lucrărilor necesare efectuării reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a municipiului Moreni. Totodată, se ia în
considerare şi graficul de execuţie a lucrărilor de înlocuire a pompelor uzate în staţia de epurare
Moreni, rezultând graficul de execuţie a modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de
canalizare (tabelul nr. 2.5.).

2.1.2 Eşalonarea investiţiilor

Pe baza graficului de execuţie a lucrărilor se poate face eşalonarea investiţiilor pe luni
(tabelul 2.6.), considerându-se luna zero momentul de începere a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni.

În perioada [- 4-0] se vor lua în considerare următoarele costuri:

- valoarea totală a lucrărilor de proiectare şi inginerie (35.531 €);
- 20% din costul total pentru activităţi de management (20% • 33.000 = 6.600 €);

- - valoarea altor lucrări (2.385 €).

Astfel, costul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi

de canalizare din Municipiul Moreni pentru perioada [- 4-0] va fi de 44.516€.

Pentru perioadele [0-10] şi [11-20], perioade în care costurile sunt egale, se iau în
considerare următoarele costuri:

- 50% din costul achiziţionării şi înlocuirii echipamentelor, inclusiv transportul şi montajul

acestora (50% x 1.349.198= 674.599€);

- 40% din costul total pentru activităţi de management (40% • 33.000 = 13.200 €).
Rezultă că atât în perioada [0-10], cât şi în perioada [11-20] costul lucrărilor de reabilitare
şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni va fi de
687.799 €

.
Eşalonarea investiţiei totale
Tabelul nr. 3.7.
Luna INVESTIŢIA TOTALĂ
'(€)
-4-0 44.516
0-10 687.799
11-20 687.799
Total 1.420.114

În concluzie, investiţia necesară pentru realizarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a

sistemului de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni începe cu 4 luni
înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului (demararea efectivă a
lucrărilor) şi are o valoare de 1.420.114€, eşalonată în doi ani, astfel:

- 4 luni (înainte de scoaterea din funcţiune a unor componente ale sistemului): 44.516 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru primul segment de reţea): 687.799 €;
- 10 luni (durata lucrărilor pentru al doilea segment de reţea): 687.799 €.

2.2 Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei economice a reabilitării şi

modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare

Investiţia necesară pentru reabilitare şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă

potabilă şi de canalizare în municipiul Moreni are o valoare totală de 1.443.485€, eşalonată în doi
ani (tabelul nr. 3.8).

Investiţia necesară pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de

canalizare în Municipiul Moreni

Tabelul nr.3.8.
Nr. Perioada de realizare a Valoarea investiţiei (€)
crt. investiţiei
1. Anul 1 594.755
2. Anul 2 825.356
3. TOTAL 1.420.114
 În valoarea investiţiei din primul an se include investiţia aferentă lucrărilor efectuate
înaintea scoaterii din funcţiune a unor componente ale sistemului (45.516€ investiţi în primele
patru luni), la care se adaugă investiţia aferentă celor opt luni rămase până la sfârşitul anului. Se
consideră o valoare medie a investiţiei de 68.780€/lună (687.799 €/10 luni), rezultând astfel o
valoare a investiţiei pentru cele opt luni de 550.239€.

În cel de-al doilea an, valoarea investiţiei va fi de 825.356€ (diferenţa dintre investiţia
totală şi cea aferentă primului an de realizare a investiţiei).

Durata de viaţă a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitare şi

modernizare este estimată la 25 de ani.
Analiza indicatorilor de eficienţă tehnico-economică se va realiza pornind de la premisa că
investiţia se finanţează din surse proprii şi fonduri nerambursabile, astfel (tabelul nr. 2.8).

Finanţarea investiţiei
Tabelul nr. 3.9.
Nr. Specificaţie Valoarea Sursa de
crt. investiţiei finanţare
1. Modernizarea reţelei de apă 996.521 Fonduri
potabilă a municipiului structurale
Moreni Consiliul Local
Moreni
2. înlocuirea pompelor uzate în 3721 Consiliul Local
staţia de epurare Moreni Moreni
3. Contorizarea apei potabile la 20.609 Consiliul Local
blocurile de locuinţe Moreni
4. Contorizarea apei potabile la 97.557 Consiliul Local
consumatorii casnici Moreni
5. Total investiţie finanţată din 1.118.408
alte surse
6. Total investiţie finanţată din 301.706
surse proprii
1.420.114
7. Total investiţie
 Cheltuielile anuale de exploatare în perioada de desfăşurare a lucrărilor de reabilitare şi
modernizare, precum şi în perioada de funcţionare economică după reabilitare şi modernizare
sunt centralizate în tabelul nr. 2.9

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabelul nr. 3.10.
Nr. Specificaţie Cheltuieli anuale de exploatare
crt. (€)
1. Perioada de realizare a
investiţiei:
Anul 1 19.454
Anul 2 14.376
2. Perioada de funcţionare a 30.476
sistemului după reabilitare şi
modernizare-25 ani

Veniturile anuale obţinute în perioada de desfăşurare a lucrărilor, precum şi în perioada de

funcţionare economică după reabilitare şi modernizare sunt centralizate în tabelul nr. 2.10.

Venituri anuale
Tabelul nr. 3.11.
Nr. Specificaţie Venituri anuale
crt. (€)
1. Perioada de realizare a
investiţiei:
Anul 1 ' 124.418
Anul 2 121.597
2. Perioada de funcţionare a 247.127
sistemului după reabilitare şi
modernizare - 25 ani

Din datele tehnico-economice ale proiectului de reabilitare şi modernizare (tabelul nr.

3.1) se cunoaşte faptul că la 1 milion € investiţie se obţine un spor al debitului mediu anual de
2,449 mc/om/an (∆D/1mil.) şi un plus de 4361,187 persoane care beneficiază de serviciul de
alimentare cu apă şi de canalizare (∆Pra/1mil.).
 Debitul mediu asigurat înainte de reabilitare şi modernizare (D0) este de 160 l/om/zi, adică
58,4 mc/om/an

(160 l/om x zi x 365 zile/an = 58.400 l/om x an = 58,4 mc/om x an).

Numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului se determină conform relaţiei: Pra =
Pr 0+ ∆ Pra /1mil. x I = Pra0 + 4361,187 x I, în care:

Pra1 - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului

Pra0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare
înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

∆Pra /1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului

I - volumul investiţiei

Pentru proiectul analizat, numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de

alimentare cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului va fi:

Pra1 = 12.500 + 4361,187 • 1,4201 = 12.500 + 6.193 = 18.693 persoane

Cantitatea de apă furnizată în sistemul de alimentare cu apă după reabilitarea şi

modernizarea sistemului (Aft) se determină utilizând următoarea relaţie de calcul: Af1 =
Af0 + ∆Af, unde:

Af1 - cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului Af0 - cantitatea de
apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului ∆Af - sporul de apă furnizată ca
urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

Cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af0) se

calculează conform relaţiei: Af = D0 • Pra0, unde:

Af - cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
Pra0 - numărul populaţiei rezidente care beneficia de serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare
înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului

În cazul proiectului analizat, cantitatea de apă furnizată înainte de reabilitarea și

modernizarea sistemului va fi :

Af0= 160 l /om/zi x 365 zile/an x 12.500 persoane= 58.4001/om/an x 12.500 persoane
Af0= 730.000.0001 /an = 730.000 mc/ an
Sporul de apă furnizată ca urmare a reabilității și modernizării sistemului ( ∆Af) se
determină următoarea relație de calcul :

∆Af = D0 x ∆Pra/1mil.x I + ∆D/1mil• I• Pra1 unde:

∆Af - sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului;

D0 - debitul mediu anual înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului;
∆Pra/1mil. - sporul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare cu apă şi de
canalizare ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru reabilitarea şi modernizarea sistemului;

I - valoarea investiţiei;
∆D/lmil. - sporul debitului mediu anual ca urmare a unei investiţii de 1 milion € pentru
reabilitarea şi modernizarea sistemului;

Pra1 - numărul populaţiei rezidente care beneficiază de serviciul de alimentare

cu apă şi de canalizare după reabilitarea şi modernizarea sistemului.

În cazul proiectului analizat, sporul de apă furnizată ca urmare a reabilitării şi modernizării

sistemului se calculează astfel:

∆Af = 58,4 x 4.361,187 x 1,4201 + 2,449 x1,4201 x 18.693 = 361.690+ 65.000

∆Af =426.690 mc/an
Prin însumarea cantităţii de apă furnizate înainte de reabilitarea şi modernizarea sistemului
(Af0) cu sporul de apă furnizată, ca urmare a reabilitării şi modernizării sistemului

(∆Af) rezultă cantitatea de apă furnizată după reabilitarea şi modernizarea sistemului (Af1):
Af1 = 730.000 + 426.690 = 1.156.690mc/an
 În mod sintetic, parametrii necesari pentru realizarea analizei eficienţei reabilitării şi
modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt prezentaţi în tabelul nr. 3.12.

Parametri necesari pentru realizarea analizei eficienţei proiectului

Tabelul nr. 3.12
Nr. Perioada de realizare a Perioada de
crt. Specificaţie Investiţiei funcţionare a
1 2 Sistemului
1. Investiţii (€/an) 594.755 825.356 0
2. Cheltuieli de 19.454 14.376 30.476
exploatare (€/an)
3. Cheltuieli totale 614.209 839732 30.476
(€/an)
4. Venituri anuale 124.418 121.597 247.127
(€/an)
5. Profit anual (€/an) 104.964 107.221 216.651

Aceşti parametri se vor utiliza pentru calculul indicatorilor de eficienţă economică a

proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din municipiul Moreni.

4. EFICIENŢA REABILITĂRII ŞI MODERNIZĂRII SISTEMULUI PUBLIC DE

ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE DIN MUNICIPIUL MORENI

Evaluarea atentă a eficienţei oricărei activităţi economice implică o abordare sistemică,

globală, ce presupune reliefarea aspectelor economice, dar şi a celor politice, sociale sau ecologice,
ţinându-se cont de multiplele efecte create în avalul sau amontele domeniului respectiv.

Sensibilitatea deosebită a sectorului serviciilor de utilităţi publice şi în special a serviciului

de alimentare cu apă şi de canalizare, particularităţile şi interdependenţele cu celelalte sectoare ale
vieţii economice şi sociale justifică abordarea eficienţei acestora într-o viziune sistemică şi
dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor
de apă, păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.
 Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare are un impact deosebit asupra mediului: pe
de o parte reprezintă un important factor poluator, iar pe de altă parte participă în mod esenţial la
limitarea gradului de poluare (epurarea apelor uzate). De aceea, respectarea exigenţelor de mediu
pe parcursul întregului ciclu de viaţă a infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare dobândeşte o importanţă deosebită în cadrul conceptului de dezvoltare durabilă.

Pentru aprecierea oportunităţii alocării de fonduri de investiţii în vederea realizării de

obiective noi, reabilitării şi modernizării celor existente se calculează o serie de indicatori tehnico-
economici care fundamentează eficienţa economică a investiţiilor. Deoarece aceste calcule se
efectuează în vederea obţinerii unor împrumuturi (credite) şi aprobări ale diverşilor factori de
răspundere (factori de mediu, consilii locale, consilii judeţene etc.), ele se numesc note de
fundamentare sau calcule economice de fundamentare.

Metodologia de evaluare a eficienţei sectorului serviciilor publice de alimentare cu apă şi

de canalizare trebuie să urmărească aprecierea exactă a tuturor eforturilor investiţionale, dar mai
ales a multiplelor efecte economice, directe şi propagate. Tocmai de aceea, evaluarea eficienţei
economice se realizează prin apelarea la un sistem complex de indicatori, ce include indicatori de
bază în abordare statică şi dinamică, la care se adaugă o serie de indicatori de performanţă specifici
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

4.1 Indicatori de bază pentru evaluarea eficienţei proiectelor de reabilitare şi modernizare

Literatura de specialitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al., 2000) propune o serie de indicatori de bază (în abordare statică şi dinamică) ce
pot fi adaptaţi şi utilizaţi în scopul evaluării eficienţei proiectelor de reabilitare, modernizare, şi
dezvoltare din sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare. În acest sens, se
recomandă aprecierea eficienţei economice pe baza următorilor indicatori: investiţie specifică,
termen de recuperare a investiţiei, coeficient de eficienţă economică a investiţiilor, cheltuieli totale
actualizate, cheltuieli totale actualizate specifice, randament economic al investiţiei.

Investiţia specifică (s) sintetizează corelaţia dintre efortul investiţional, pe de o parte şi

efectul obţinut sub forma capacităţii de servire, pe de altă parte (Românu & Vasilescu, 1997).

Relaţia de calcul este următoarea:

 s= , în

care:

It - investiţia totală
Cs- capacitatea de servire, exprimată în număr de clienţi serviţi

În cazul reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor obiective existente, investiţia

specifică (sm) se calculează astfel (Raţiu-Suciu et al., 2002): sm= 𝐼m în care:

Im- volumul investiţiilor pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Cs1- capacitatea de servire după reabilitare, modernizare, dezvoltare, exprimată în număr
de clienţi serviţi

Cs0 - capacitatea de servire existentă înaintea reabilitării, modernizării, dezvoltării, exprimată în

număr de clienţi serviţi

Calculat astfel, indicatorul reflectă câte unităţi monetare investite revin pe o unitate fizică
spor de capacitate de servire (pe client) rezultată în urma reabilitării, modernizării, dezvoltării.

În cazul reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din

Municipiul Moreni capacitatea de servire înainte de reabilitare şi modernizare este de 12.500
persoane, iar după efectuarea lucrărilor va fi de 18.693persoane. Rezultă că investiţia specifică va
fi: 1.420.114

1.420.114
𝑠𝑚 = 18700−12500 = 229.05 € 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑡𝑜𝑟

Din analiza proiectelor în curs de execuţie şi/sau a studiilor de fezabilitate aprobate au

rezultat următoarele valori specifice de investiţie necesare pentru modernizarea şi reabilitarea unor
capacităţi existente din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare (Asociaţia Română
a Apei, 2003):

- pentru instalaţii de tratare a apei potabile: 110 €/locuitor;

- pentru instalaţii de distribuţie şi transport apă potabilă: 140 €/locuitor;
- pentru reţele de canalizare a apelor uzate: 160 €/locuitor; - pentru staţii de epurare a apelor uzate:
220 €/locuitor.

Astfel, investiţia specifică pentru modernizarea şi reabilitarea capacităţilor existente din

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare este de 630 €/locuitor. Rezultă că în cazul
reabilitării şi modernizării sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni
investiţia specifică este eficientă din punct de vedere economic (229,05 €/locuitor, faţă de 630
€/locuitor).

Termenul de recuperare a investiţiei în abordare statică sau dinamică

(T, Ta) reflectă timpul în care se poate recupera investiţia realizată din profitul anual obţinut (Raţiu-
Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997).

În abordare statică, relaţia de calcul este:

T= , în

care:

It- investiţia totală

Ph- profitul anual

1.420.114
𝑇= = 6.554 ≈ 6,55 𝑎𝑛𝑖
216.651

Astfel, pentru recuperarea investiţiei din profitul anual obţinut în perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare sunt necesari 6,55ani.

În viaţa economică reală nici prestarea/furnizarea de servicii, nici costurile nu evoluează liniar în
timp şi ca urmare, profitul anual va înregistra valori diferite. Explicaţia decurge din faptul că după
intrarea în funcţiune a obiectivului estenecesară o perioadă de atingere a parametrilor proiectaţi,
profitul obţinut în primii ani fiind astfel mai mic decât cel proiectat.

În consecinţă, termenul de recuperare a investiţiei se va calcula după următoarea formulă:

T=𝐼𝑡+∆𝑃−𝑃′
𝑃ℎ în

care:
It - investiţia totală Ph
- profitul anual

∆P - diferenţa dintre profitul proiectat şi cel realizat în cadrul perioadei de atingere a

parametrilor proiectaţi

P’ - profitul suplimentar realizat în cazul punerii în funcţiune a unor capacităţi parţiale

de servire în cadrul duratei de realizare a obiectivului

În primul an de realizare a investiţiei profitul este de 104.964 € (124.418€ - 19.454 €), iar
în cel de-al doilea an de realizare a investiţiei are o valoare de 107.221 €

€). Rezultă că în perioada de realizare a investiţiei se va obţine un profit total de 216.651 €.

Se presupune că în perioada de realizare a reabilitării şi modernizării sistemului de
alimentare cu apă şi de canalizare au fost efectuate probe, încercări, verificări şi simulări astfel
încât perioada de atingere a parametrilor proiectaţi nu se ia în considerare (∆P=0). În acest caz,
termenul de recuperare a investiţiei va fi:

1.420.114 − 220.304
𝑇= = 5,53 ~ 5,5 𝑎𝑛𝑖
216.651

Calculat astfel, termenul de recuperare a investiţiei este de 5,5 ani, mai mic cu 0,97 ani
decât cel calculat anterior. Punerea în funcţiune a unor capacităţi parţiale de servire în cadrul
duratei de realizare a obiectivului conduce la reducerea perioadei necesare recuperării investiţiei
realizate.

Situaţia reabilitării, modernizării sau dezvoltării unor sisteme de alimentare cu apă potabilă
şi de canalizare existente implică sintetizarea corelaţiei dintre efortul investiţional şi efectul generat
de adoptarea uneia dintre măsurile propuse. În acest sens, literatura de specialitate (Raţiu-Suciu et
al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997) propune determinarea termenului de recuperare (Tm)
conform relaţiei:

Tm în

care:
Im- volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare
Ph1 - profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Ph0 - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare

1.420.114
𝑇= = 16.63 ≈ 16.6 𝑎𝑛𝑖
216.651 − 131.306

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial), obţinut ca urmare a funcţionării

unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare va fi:

1.420.114 − 220.304 1.199.810

𝑇𝑚 = = = 14,05~ 14 𝑎𝑛𝑖
216.651 − 131.306 85.345

În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, perioada de recuperare a

investiţiilor pentru modernizare, dezvoltare sau reabilitare este de obicei de 15-16 ani. De aceea,
se poate afirma că proiectul analizat poate fi acceptat, întrucât termenul de recuperare a investiţiei
de 16,16 ani nu se încadrează în limitele considerate a fi normale.

Realizarea unor investiţii pentru modernizare sau reabilitare are drept scop reducerea
costurilor de prestare/furnizare a serviciilor, efectul obţinut ca urmare a investiţiei concretizânduse
într-o economie la aceste costuri. Astfel, termenul de recuperare se poate calcula şi după relaţia
(Raţiu-Suciu et al., 2002):

Tm în

care:

Im- volumul investiţiei pentru reabilitare/modernizare

C0- costul de prestare/furnizare a serviciului înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
Cm - costul de prestare/furnizare a serviciului (mai mic) după reabilitare, modernizare, dezvoltare

În cazul proiectului analizat, reducerea costurilor de prestare/furnizare a serviciilor este

însoţită totodată de o creştere semnificativă a veniturilor ca urmarea creşterii calităţii serviciului
prestat şi a tarifului. De aceea, calculul termenului de recuperare conform relaţiei de mai sus nu
este relevant în acest caz.
 Termenul de recuperare dinamic (Ta) indică durata de recuperare a investiţiei din profitul
anual obţinut actualizat cu o rată de actualizare specifică serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare (Topală, 1996; Vasilescu et al., 2000). Pentru calculul indicatorului se pleacă de la
relaţiile :

Ita sau = Ph x , întrucât

Ita în

care:

Ita - investiţia totală actualizată

Ih - investiţie anuală Ph
- profit anual

d - durata de realizare a proiectului a - rata de actualizare

În cea de-a doua relaţie s-a considerat că profitul este constant pe întreaga perioadă de
funcţionare a obiectivului, aplicându-se formula sumei unei progresii geometrice. Prin utilizarea
relaţiilor de mai sus se va determina termenul de recuperare dinamic astfel:

Rezultă că termenul de recuperare dinamic se va determina cu ajutorul relatiei:

Ta în

care:

Ita - investiţia totală actualizată; Ph -

profit anual; d - durata de realizare a
obiectivului; a - rata de actualizare.

Un proiect este cu atât mai eficient, cu cât termenul de recuperare calculat static sau
dinamic este mai mic.
 În cazul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se ia în considerare în mod
convenţional o rată de actualizare de 10%.

594.755 825.356
𝐼𝑡𝑎 = + =
(1 + 0.10)1 (1 + 0.10)2
= 594.755 * 0.909 + 825.356 * 0.826 = 540.632 +681.744 = 1.222.376€

lg 216.651 − lg[216.651 − 1.222.376 ∗ (1 + 0.10)2 ∗ 0.10

Ta =
lg(1 + 0.10)
lg216.651−lg[216.651−147.907] (𝑙𝑔216.651−𝑙𝑔68.744) 5,3357−4,8372 0,4985
== = = = = 12,04 𝑎𝑛𝑖
lg1.10 𝑙𝑔1.10 0,041393 0,041393

Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 12,04 ani. Se poate aprecia că
proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din
Municipiul Moreni este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele
considerate normale pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă în perioada de realizare a investiţiei funcţionează capacităţi parţiale de servire şi se

obţine profit, atunci acesta trebuie luat în considerare la calculul termenului de recuperare. În acest
caz, relaţiile de calcul utilizate sunt cele prezentate în continuare:

Prin luarea în considerare a profitului suplimentar (parţial) obţinut ca urmare a funcţionării

unor capacităţi parţiale în cadrul perioadei de realizare a investiţiei, termenul de recuperare dinamic
va fi:

lg216.651 − lg[216.651 − (1.222.376 − 99.170 − 91.856) ∗ (1 + 0.10)2 ∗ 0.10]

𝑇𝑎 =
lg(1 + 0.10)
lg216.651 − lg[216.651 − 124.672] 𝑙𝑔216.651 − 𝑙𝑔91.979 5,335 − 4,963
= = =
lg1.10 𝑙𝑔1.10 0,041393
0.372760
= = 9,0054 ~ 9 𝑎𝑛𝑖
0.041393
 Termenul de recuperare a investiţiei calculat dinamic este de 9 ani. Se poate aprecia că
proiectul este eficient, întrucât valoarea indicatorului se încadrează în limitele considerate normale
pentru sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Dacă se compară termenul de recuperare calculat dinamic (9 ani) cu cel calculat static
(5,5 ani) se constată că în cazul actualizării datelor rezultă o perioadă de timp mai mare necesară
recuperării investiţiei. Tocmai de aceea, în evaluarea proiectelor este necesară folosirea calculelor
de actualizare, care permit o mai bună apreciere a eficienţei economice a proiectelor de reabilitare,
modernizare, sau dezvoltare din sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (e) sintetizează corelaţia dintre profitul

anual obţinut în urma realizării investiţiei şi efortul de capital investit, calculându-se de obicei
numai în formă statică, după relaţia (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995):

e=

Ph - profit anual
It - investiţie totală
Indicatorul reflectă câte unităţi monetare profit anual se vor obţine la o unitate monetară
capital investit, indicând o eficienţă cu atât mai mare, cu cât nivelul său este mai ridicat.

216.651
𝑒= = 0.1525 ~ 0.153 € 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑢𝑛 1€ 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡
1.420.114

În cazul reabilitărilor, modernizărilor sau dezvoltărilor sistemelor publice de alimentare cu

apă şi de canalizare indicatorul exprimă profitul suplimentar faţă de situaţia iniţială obţinut la
fiecare unitate monetară investită şi se calculează conform relaţiei:

e=

Im- volumul investiţiei pentru reabilitare, modernizare, dezvoltare

Ph1- profitul anual obţinut ca urmare a reabilitării, modernizării, dezvoltării
Pho - profitul anual obţinut înainte de reabilitare, modernizare, dezvoltare
 216.651 − 131.306 85.345
𝑒= = = 0.071 € 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟 𝑙𝑎 1€ 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡
1.420.114 − 220.304 1.199.810

Cheltuieli totale în abordare statică sau dinamică (Ct, Cta) cuantifică efortul total (cu
investiţia şi cu exploatarea) pe întreaga durată de execuţie şi exploatare a obiectivului, din punct
de vedere static sau dinamic.

In abordare statică, relaţiile de calcul sunt:

Ct = It + Ch x De sau Ct = It + Ch x T
It - investiţia totală
Ch - costurile anuale de exploatare
De - durata de funcţionare a obiectivului
T - termenul de recuperare a investiţiei

Pentru proiectul analizat se efectuează cheltuieli de exploatare şi în perioada realizării

investiţiei, care vor fi luate în considerare la calculul indicatorului.

Ct= 1.420.114 + (19.454 +14.376) + 30.476 x 25 = 1.420.114+795.730=2.215.844 €

În situaţia în care duratele de funcţionare ale obiectivelor analizate sunt foarte mari şi există
riscul denaturării analizei economice, se recomandă utilizarea celei de-a doua relaţii pentru
determinarea cheltuielilor totale. Calculate astfel, cheltuielile totale în abordare statică pentru
proiectul analizat vor avea valoarea:

Ct = 1.420.114.+ (19.454 +14.376) + 30.476 x 14= 1.880.608. €

Prin luarea în considerare a termenului de recuperare a investiţiei, cheltuielile totale în

abordare statică vor fi mai mici (1.880.608. €) decât în cazul în care sunt calculate în funcţie de
durata de funcţionare a sistemului (2.215.844 €).

In abordare dinamică, indicatorul se calculează conform relaţiei:

Cta

Ih - investiţia anuală
Ch - costurile anuale de exploatare
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu)
d - durata de realizare a obiectivului a - rata de actualizare

Pentru determinarea cheltuielilor anuale de exploatare se va ţine cont de costul pierderilor

în reţelele de distribuţie a apei potabile, precum şi de eventualele daune.

În principiu, pentru toate variantele de proiect analizate se adoptă un orizont de timp de

aceeaşi mărime, în scopul asigurării comparabilităţii în timp a proiectelor.

Acest indicator răspunde preocupărilor de a atinge scopurile urmărite cu eforturi minime,

astfel încât variantele de proiect se vor ordona crescător, pe primul loc situându-se varianta cu
cheltuieli totale minime, statice sau actualizate.
Având în vedere faptul că pentru proiectul analizat perioada de realizare a investiţiei este
de doi ani, iar durata de funcţionare după reabilitare şi modernizare este de 25 de ani, cheltuielile
totale actualizate se vor calcula astfel:

Cta + ... +C

Cum C3 = C4 = C5 = ... = C27 = C şi dând factor comun expresia

Cx , rezultă că relaţia va deveni:

Cta x [ 1+

Cunoscând că suma unei progresii geometrice cu n termeni şi raţia q este:

1+ q + q , atunci cheltuielile totale actualizatesunt:
Cta

Cta

Pentru proiectul analizat, prin înlocuirea valorilor în relaţia de mai sus, la o rată de
actualizare de 10%, rezultă:

1 1
𝐶𝑡𝑎 = (594.755 + 19.454) + (825.356 + 14.376) ∗ 2
+ 30.476
1 + 0.10 (1 + 0.10)
[(1 + 0,10) 25
1 − 1]
∗ 2
∗
(1 + 0.10) 0.10 ∗ (1 + 0.10) 25

1 [(1 + 0,10) 25 − 1]
∗
2 0.10 ∗ (1 + 0.10) 25
(1 + 0.10)

Factorul de anuitate

Cta = 614.209 * 0.91 + 839.732 * 0.83 + 30.476*9,077⁕0,826

= 558.930 + 696.978+ 228.497
= 1.484.405 €

Cheltuieli totale actualizate specifice (Ctas) exprimă efortul total actualizat, cu investiţia şi
cu prestarea, ce revine la o unitate de capacitate de servire. Se determină prin utilizarea
următoarelor relaţii matematice:

Ctas sau Ctas

Cta - cheltuieli totale actualizate

Qh - cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin
zona respectivă de reţea (exprimată în mc)
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu) d
- durata de realizare a obiectivului

Qh - cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată produsă sau tranzitată anual prin zona
respectivă de reţea (exprimată valoric) a - rata de actualizare

Calculând acest indicator pentru mai multe variante de proiect, va fi preferată varianta în
cazul căreia cheltuielile totale actualizate specifice sunt minime.

Relaţiile de calcul prezentate sunt valabile în ipoteza că în perioada de realizare a reabilitării

şi modernizării nu funcţionează capacităţi de servire. Având în vedere faptul că pentru proiectul
analizat în perioada de realizare a lucrărilor de reabilitare şi modernizare funcţionează capacităţi
parţiale de producţie/prestare, la calculul cheltuielilor totale actualizate specifice se vor lua în
considerare şi aceste capacităţi.

La calculul indicatorului în funcţie de cantitatea de apă potabilă şi respectiv apă epurată

produsă sau tranzitată anual prin zona respectivă de reţea exprimată valoric (sub forma veniturilor
anuale) se va utiliza relaţia:

Întrucât:
Q3 = Q4 = Q5 =... = Q27 = Q
Prin aplicarea aceluiaşi raţionament utilizat la calculul indicatorului cheltuieli totale
actualizate rezultă că indicatorul cheltuieli specifice actualizate se va determina după relaţia:

Ctas

În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă

şi de canalizare a Municipiului Moreni cheltuielile totale actualizate specifice vor fi :

1.484.405
𝐶𝑡𝑎𝑠 =
124.418 ∗ 0,909 + 121.597 ∗ 0,826 + 247.127 ∗ 0,826 ∗ 9,077
 1.484.405 1.484.405
𝐶𝑡𝑎𝑠 = = = 0,71 € 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑡 𝑙𝑎 1 € 𝑜𝑏ț𝑖𝑛𝑢𝑡
113.096 + 100.439 + 1.852.860 2.066.395

Randamentul economic al investiţiei în abordare statică şi dinamică (R, Ra) arată câte
unităţi monetare profit final se vor obţine la fiecare unitate monetară investită, după recuperarea
investiţiei (Raţiu-Suciu et al., 2002; Românu & Vasilescu, 1997). Relaţiile de calcul se prezintă
astfel:

• în abordare statică:
R=

Pf - profit final;
It - investiţie totală;
Pt - profit total;

• în abordare dinamică:

Ra , iar prin înlocuirea în formulă a investiţiilor actualizate şi a profitului total

actualizat, se obţine:

Ra , în cazul în care profitul anual este diferit în timp;

Ra , în cazul în care profitul anual este egal în timp.

Pta- profitul total actualizat;

Ita - investiţiile totale actualizate;
Ph - profitul anual;
Ih - investiţiile anuale;
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu);
d - durata de realizare a obiectivului; a - rata de
actualizare.

Pentru proiectul analizat, prin luarea în considerare a profitului din perioada de funcţionare a
sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a profitului din perioada de realizare a
lucrărilor de reabilitare şi modernizare se vor obţine următoarele valori ale indicatorului:

în abordare statică:

104.964 + 107.221 + 216.651 ∗ 25 5.628.460

𝑅= −1 = − 1 = 3,963 − 1
1.420.114 1.420.114
= 2,963 € 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑙𝑎 1 € 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡

prin luarea în considerare a sporului de profit:

(104.964 − 131.306) + (107.221 − 131.306) + (216.651 − 131.306) ∗ 25

𝑅= −1
1.420.114
(−26.342) + (−24.085) + 2.133.625 2.184.052
𝑅= −1= − 1 = 1,537 − 1
1.420.114 1.420.114
= 0,537 € 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡 𝑠𝑢𝑝𝑙𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑎𝑟 𝑙𝑎 1 € 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡

în abordare dinamică: pentru a calcula randamentul actualizat este necesară determinarea

profitului total actualizat, după relaţia:

Pta + ... +P

Pta
1 1 1
𝑃𝑡𝑎 = 104.964 ∗ + 107.221 ∗ 2
+ 216.651 ∗
1 + 0.10 (1 + 0.10) (1 + 0.10)2
(1 + 0.10)25 − 1
∗
0.10 ∗ (1 + 0.10)25
 Pta = 104.964*0.909 + 107.221* 0.826 + 216.651*9.077⁕0,826
=95.412+ 88.565+ 1.624.363= 1.808.340 €

1.808.340
𝑅𝑎 = − 1 = 1.479 − 1 = 0.479 € 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑙𝑎 1 € 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡
1.222.376

Pta + ... +(P27 –P0 )x

, unde P 0 - profitul obținut înainte de reabilitare și modernizare.

Prin prisma indicatorilor calculaţi se poate aprecia că proiectul de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni este eficient, poate
fi acceptat de către decidenti şi pus în aplicare.

4.2 Indicatori pe bază de cash-flow pentru fundamentarea deciziei de reabilitare şi

modernizare în sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) din activitatea de investiţii pentru reabilitare,

modernizare sau dezvoltare reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute în urma realizării
proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare şi eforturile totale făcute în acest scop. Pe baza
cash-flow-ului proiectului de reabilitare, modernizare sau dezvoltare a sistemelor publice de
alimentare cu apă şi de canalizare se pot calcula indicatorii raportul venituri actualizate/cheltuieli
actualizate, venitul net actualizat şi rata internă de rentabilitate, indicatori utilizaţi frecvent în
cadrul studiilor de fezabilitate (Românu & Vasilescu, 1997; Staicu et al., 1995; Topală, 1996;
Vasilescu et al., 2000).

Importanţa incontestabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi

starea tehnică a echipamentelor şi instalaţiilor conduc la necesitatea realizării unor investiţii
apreciabile pentru reabilitarea, modernizarea şidezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare.
 Analiza cost-beneficiu utilizează indicatorul raportul dintre veniturile totale actualizate
(Vta) şi costurile totale actualizate (Cta), calculat conform relaţiei:

𝑑+𝐷 𝑉ℎ 1

R=

Vh - veniturile anuale;
Ch - cheltuielile anuale;
Ih - investiţia anuală;
D - durata de funcţionare a obiectivului (durata de studiu); d
- durata de realizare a obiectivului; a - rata de actualizare.

Pentru determinarea acestui indicator este necesar să se calculeze în prealabil indicatorii

venituri totale actualizate şi cheltuieli totale actualizate.

Se consideră a fi cea mai eficientă acea variantă de proiect care asigură o valoare maximă
a indicatorului. Sensibilitatea indicatorului la mărimea ratei de actualizare determină importanţa
dimensionării cât mai corecte a acesteia pentru a evita fie acceptarea de proiecte neeficiente, fie
respingerea unor proiecte rentabile.

Principala limită a aplicării unui astfel de criteriu constă în faptul că poate conduce la
considerarea ineficientă a unui proiect caracterizat prin cheltuieli de investiţii sau de exploatare
ridicate, generate de nivelul ridicat al performanţelor tehnico-economice şi calitative (Topală,
1996).

Venitul net actualizat (VNA) caracterizează, în valoare absolută, aportul de avantaj

economic al unui proiect. Pentru calculul acestui indicator se porneşte de la venitul net anual (VNh),
determinat ca diferenţă între volumul anual al veniturilor (Vh) şi volumul costurilor anuale totale -
de investiţii (Ih) şi de exploatare (Ch) - conform relaţiei:

VNh = Vh-(Ih + Ch) =[124.418-(594.755+19.454)]+=[121.597-(825.356+14.376)] =

 Prin actualizarea venitului net anual la momentul începerii lucrărilor de execuţie a
obiectivului se obţine venitul net actualizat:

VNA =

Diferitele variante de proiect sunt considerate acceptabile în cazul în care venitul net
actualizat înregistrează valori pozitive (VNA > 0), iar în situaţia comparării mai multor proiecte
va fi ales cel cu VNA maxim.

Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de reabilitare, modernizare, dezvoltare, a

sectorului serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare cu ajutorul acestui indicator prezintă o
serie de avantaje: ia în considerare toate informaţiile relevante pentru o oportunitate de investire,
inclusiv evoluţia în timp a fluxurilor de numerar estimate şi costul finanţării investiţiei, furnizează
rezultate clare, uşor de interpretat şi derivă direct din obiectivul financiar al firmei, acela de
maximizare a profitului.

Rata internă de rentabilitate (RIR) este acea rată de actualizare la care valorile actuale ale
cheltuielilor şi beneficiilor se egalizează şi arată care este rentabilitatea capitalului investit în
proiect. La rata internă de rentabilitate a unui proiect se ajunge atunci când venitul net actualizat
al acestuia este egal cu zero.

VNA(a = RIR) = 0 și

Pentru determinarea ratei interne de rentabilitate se calculează venitul net actualizat pentru
diferite rate de actualizare alese în mod aleator, din aproape în aproape ajungându-se la stabilirea
acelei rate de actualizare care conduce la anularea venitului net actualizat. În final se utilizează
relaţia:

25.221,581
RIR = amin + (amax – amin) x =0.16+(0,17-0,16) x25.221,581+⌈−31.193,978⌉=0,16+0,01 ∗
25.221,581
=0,16+0,01*0,4470=0,0044+0,16=0,1644 =16,44% RIR
56.415,559

amin - rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat pozitiv cel mai mic; amax
- rata de actualizare corespunzătoare primului venit net actualizat negativ.
 În cazul proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă
şi de canalizare din Municipiul Moreni rata de actualizare corespunzătoare venitului net actualizat
pozitiv cel mai mic (25.221,581 €) este de 16%, iar rata de actualizare corespunzătoare primului
venit net actualizat negativ (31.193,978 €) este de 17%. Ca urmare, rata internă de rentabilitate va
fi:

În condiţiile economiei de piaţă, rata internă de rentabilitate are semnificaţia şi funcţia de

criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investiţii în modernizarea, dezvoltarea sau
reabilitarea infrastructurii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare şi formularea opţiunilor.
Indicatorul se calculează atât în cazul analizelor financiare, cât şi al celor economice, după aceeaşi
formulă matematică, deosebirea constând în elementele incluse în componenţa veniturilor şi
cheltuielilor.

Analiza financiară se realizează la nivelul operatorului serviciului de alimentare cu apă şi

de canalizare şi urmăreşte reliefarea avantajelor proiectului din punctul de vedere al acestuia.
Astfel, conceptele de venit sau cost se limitează la încasările şi plăţile proiectului respectiv, iar
exprimarea lor se va face în preţurile pieţei, pe durata de viaţă a sistemului public de alimentare cu
apă şi de canalizare.

Rata internă a rentabilităţii financiare (RIRF) exprimă capacitatea investiţiei pentru

reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare de
a asigura venit net în perioada de calcul analizată, prin luarea în considerare a tuturor cheltuielilor
efectuate (investiţii, exploatare, fonduri circulante) şi recuperarea investiţiei.

Analiza economică pune în evidenţă eficienţa şi utilitatea proiectului pentru societate în

ansamblul său şi relevă contribuţia acestuia la dezvoltarea economico-socială prin luarea în
considerare a unor aspecte cum sunt: acoperirea unor nevoi pentru sectoarele deficitare ale
economiei, absorbţia de forţă de muncă aflată în şomaj, intensificarea activităţii comerciale sau
industriale într-o anumită zonă etc.

Urmare a investiţiilor în sisteme publice de alimentare cu apă şi de canalizare, pe lângă

furnizarea serviciilor către populaţie şi agenţi economici, se asigură relansarea economică a unor
sectoare importante ale economiei naţionale (construcţii de maşini, producţia de materiale de
construcţii şi instalaţii etc.), se asigură condiţiile de bază ale unui trai civilizat, precum şi ale
prezervării stării de sănătate a populaţiei. Astfel de aspecte se concretizează în venituri şi cheltuieli
anuale secundare, ce nu au legătură directă cu proiectul de reabilitare, modernizare, dezvoltare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, dar sunt generate de acesta.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) cuantifică eficienţa reabilitării, modernizării,

dezvoltării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivelul economiei naţionale
şi exprimă rentabilitatea medie a tuturor cheltuielilor efectuate în perioada de funcţionare a
sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Deşi estimarea veniturilor şi cheltuielilor secundare generate de un proiect de investiţii în

sectorul serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare se realizează cu dificultate, acest tip de
analiză se justifică, mai ales dacă se are în vedere faptul că alimentarea cu apă potabilă a unei zone,
spre exemplu, contribuie decisiv la intensificarea activităţii economice în zona respectivă, cu toate
beneficiile ce decurg din aceasta. Nu de puţine ori, proiectele de investiţii în modernizarea sau
reabilitarea componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare apar ca
ineficiente tocmai datorită faptului că nu sunt estimate aceste efecte secundare ale proiectelor.

Calculul celor mai semnificativi indicatori de eficienţă economică (raportul venituri

actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat - VNA, rata internă de rentabilitate - RIR,
raportul beneficiu/cost) pe baza datelor tehnice şi economice existente este prezentat în anexă.

Sensibilitatea indicatorilor la mărimea ratei de actualizare impune dimensionarea cât mai

corectă a acesteia pentru a evita fie acceptarea unui proiect ineficient, fie respingerea unui proiect
rentabil. Tocmai de aceea, la calculul indicatorilor s-au utilizat diferite rate de actualizare

(10%, 12%, 14%, 15%, 16%, 17%, 19%). Nu de puţine ori, în sectorul serviciilor de alimentare cu
apă şi de canalizare se utilizează o valoare a ratei de actualizare de 10%, considerându-se că
investiţiile din acest sector nu se caracterizează prin riscuri şi rentabilitate mari.

Pe baza parametrilor tehnico-economici ai proiectului de reabilitare şi modernizare a

sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Moreni (tabelul nr. 3.12) se
calculează în manieră dinamică indicatorii: cheltuieli totale, venituri totale, investiţie totală, profit
total. Aceşti parametri intermediari necesari pentru analiza eficienţei proiectului de reabilitare şi
modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare din Municipiul Moreni sunt preluaţi
din anexă şi centralizaţi în tabelul 4.2.
Parametri intermediari ai analizei eficienţei reabilitării şi modernizării Tabelul
nr. 4.2

SPECIFICAŢIE

NR. CRT RATA DE COSTURI VENITURI INVESTIŢIE PROFIT TOTAL

ACTUALIZARE ACTUALIZATE ACTUALIZATE ACTUALIZATĂ ACTUALIZAT
(%) (€) (€) (€) (€)

1 10 1.483.115,237 1.745.903,046 1.222.376,35 1,841,021

2 12 1.408.412,897 1.754.044,595 1.188.924,95 1,560,764
3 14 1.384.093,953 1.821.798,783 1.156.298,9 1,343,828
4 15 1.329.106,794 1.496.846,361 1.141.405,99 1,273,751
5 16 1.291.364,362 1.316.585,943 1.125.918,32 1,163,252
6 17 1.267.357,699 1.236.163,721 1.111.850,76 1,098,057

Investitie actualizata
594.755*0,909+825.356*0,826=1.222.376,35
594.755*0,893+825.356*0,797=1.188.924,95
594.755*0,877+825.356*0,769=1.156.298,9
594.755*0,87+825.356*0,756=1.141.405,99
594.755*0,862+825.356*0,743=1.125.918,32
594.755*0,855+825.356*0,731=1.111.850,76
Profitul total se calculează ca diferenţă între veniturile totale şi cheltuielile de exploatare,
fără a lua în considerare investiţia. În costurile actualizate s-au inclus cheltuielile de exploatare şi
investiţia. De aceea, profitul total actualizat = venituri actualizate - costuri actualizate + investiţie
actualizată.

Se observă că veniturile actualizate sunt superioare cheltuielilor totale actualizate (cu

investiţia şi cu prestarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare) până la o rată de
actualizare a = 16%. Calculate cu ratele de actualizare a = 17% şi a = 19%, veniturile actualizate
devin mai mici decât cheltuielile totale actualizate, fapt ilustrat grafic în figura nr. 4.1.

Analizând graficul din figura nr. 4.1 rezultă că rata internă de rentabilitate, care
egalizează valorile actualizate ale prestării/furnizării serviciului cu costurile totale actualizate (de
prestare/furnizare şi de investiţii) are o valoare cuprinsă între 16% şi 17%. Se poate considera că
proiectul de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare
din Municipiul Moreni esteeficient, întrucât va rezulta o rată internă de rentabilitate mai mare
decât eficienţa medie pe sector (de 10%).

2,500,000

2,000,000

1,500,000 COSTURI ACTUALIZATE

(€)

1,000,000 VENITURI ACTUALIZATE

(€)

500,000

0
10 12 14 15 16 17 19

Figura nr. 4.1 Variaţia costurilor şi veniturilor actualizate în funcţie de rata de actualizare
În continuare, se calculează indicatorii de eficienţă economică, respectiv raportul venituri
actualizate/cheltuieli actualizate, venitul net actualizat, raportul beneficiu/cost, rata internă de
rentabilitate (tabelul nr. 4.3).

Tabelul nr. 4.3

SPECIFICAŢIE
RATA DE
NR. RAPORTUL VENITURI VENIT NET RAPORTUL
ACTUALIZARE RIR
CRT ACTUALIZATE / ACTUALIZAT BENEFICIU
(%) (%)
CHELTUIELI ACTUALIZATE (€) / COST
1 10 1.398 598,163 0.398
2 12 1.247 352,272 0.247
3 14 1.123 168,076 0.123
4 15 1.085 113,793 0.085 16,44
5 16 1.014 18,720 0.014
6 17 0.976 -31,405 -0.024
7 19 0.899 -124,984 -0.101
 Din analiza raportului venituri actualizate/cheltuieli actualizate reiese că la o rată de
actualizare cuprinsă între 8% şi 17% proiectul de modernizare este eficient, întrucât indicatorul
este supraunitar, ceea ce înseamnă că se obţin efecte (venituri) mai mari decât eforturile (investiţia
şi cheltuielile de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare).

Venitul net actualizat (fluxul de numerar actualizat), care exprimă profitul total actualizat
realizat în urma reabilitării şi modernizării, permite o comparaţie în cifre absolute între volumul
total al încasărilor şi volumul costurilor totale. Similar interpretării indicatorului precedent, putem
spune că proiectul este eficient dacă este analizat luându-se în considerare o rată de actualizare
cuprinsă între 10% şi 16%, deoarece venitul net actualizat este pozitiv.

Prin prisma raportului beneficiu/cost, care exprimă profitul total actualizat (venitul net
actualizat) obţinut la 1€ efort total cu investiţia şi cu producţia, proiectul de modernizare este
eficient până la o rată de actualizare de 16% (figura nr. 4.2).

Raportul beneficiu/cost (Euro profit total/1 Euro cheltuieli totale)

RAPORTUL BENEFICIU / COST

0.500

0.400

0.300

0.200
RAPORTUL BENEFICIU
/ COST
0.100

0.000
10 12 14 15 16 17 19
-0.100

-0.200
Rata de actualizare (%)
Figura nr. 4.2 Variaţia raportului beneficiu/cost în funcţie de rata de actualizare

Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare care egalizează veniturile
actualizate cu cheltuielile totale actualizate (VNA = 0), fiind indicatorul decisiv ce stă la baza
alegerii proiectelor de reabilitare şi modernizare. Graficul din figura nr. 4.3. evidenţiază variaţia
venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare.

VENIT NET ACTUALIZAT (€)

700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
VENIT NET ACTUALIZAT (€)
200,000
100,000
0
10 12 14 15 16 17 19
-100,000
-200,000
Figura nr. 4.3 Variaţia venitului net actualizat în funcţie de rata de actualizare

Se constată că venitul net actualizat este zero pentru o rată de rentabilitate cuprinsă între
16% şi 17%. De asemenea, din calcule a rezultat o rată internă de rentabilitate de 16,37%, care
reflectă eficienţa proiectului de reabilitare şi modernizare, fiind superioară eficienţei medii pe
sector.

Din analiza proiectului de reabilitare şi modernizare a sistemului public de alimentare cu

apă şi de canalizare din Municipiul Moreni prin prisma celor mai semnificativi indicatori de
evaluare a eficienţei economice a proiectelor, rezultă că acesta poate fi acceptat, întrucât are o
eficienţă peste media pe sector, generând efecte favorabile atât la nivelul operatorului serviciului
şi administraţiei locale, cât şi la nivelul economiei naţionale.
nr.crt. Indicator 1 2 anul 1 anul 2 amul 3 anul 4 anul 5 anul 6 anul 7 anul 8 anul 9 anul 10 anul 11 anul 12 anul 13 anul 14 anul 15 anul 16 anul 17 anul 18 anul 19 anul 20 anul 21 anul 22 anul 23 anul 24 anul 25 TOTAL
1 Investitii 594.755 825.356 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.420.114
2 Cheltuieli de exploatare 19.454 14.376 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 795.73
3 Cheltuieli totale(1+2) 614.209 839.732 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 30.476 2215.841
4 Venituri totale(3.12) 124.418 121.597 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 247.127 6424.19
5 Profit annual(4-2) 104.964 107.221 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 5628.46
6 Flux de numerar(4-3) -489.791 -718.135 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 216.651 4.854.671
7 Factor act. A=0.10 0.909 0.829 0.751 0.683 0.621 0.564 0.513 0.467 0.424 0.386 0.35 0.319 0.29 0.263 0.239 0.218 0.198 0.18 0.164 0.149 0.135 0.123 0.112 0.102 0.092 0.084 0.076
8 Profit an. act. A=0.10(5 x 7) 95.412276 88.886209 162.7049 147.97263 134.54027 122.19116 111.14196 101.176017 91.860024 83.627286 75.82785 69.111669 62.82879 56.979213 51.779589 47.229918 42.896898 38.99718 35.530764 32.280999 29.247885 26.648073 24.264912 22.098402 19.931892 18.198684 16.465476 1809.83094
9 VNA a=0.10(6 x 7) -445.22002 -595.33392 162.7049 147.97263 134.54027 122.19116 111.14196 101.176017 91.860024 83.627286 75.82785 69.111669 62.82879 56.979213 51.779589 47.229918 42.896898 38.99718 35.530764 32.280999 29.247885 26.648073 24.264912 22.098402 19.931892 18.198684 16.465476 584.978519
10 Venituri act. A=0.10(4 x 7) 113.09596 100.80391 185.59238 168.78774 153.46587 139.37963 126.77615 115.408309 104.781848 95.391022 86.49445 78.833513 71.66683 64.994401 59.063353 53.873686 48.931146 44.48286 40.528828 36.821923 33.362145 30.396621 27.678224 25.206954 22.735684 20.758668 18.781652 17459.0305
11 Cheltuieli totale act.(3 x 7) 558.31598 696.13783 22.887476 20.815108 18.925596 17.188464 15.634188 14.232292 12.921824 11.763736 10.6666 9.721844 8.83804 8.015188 7.283764 6.643768 6.034248 5.48568 4.998064 4.540924 4.11426 3.748548 3.413312 3.108552 2.803792 2.559984 2.316176 1483.11524
12 Factor act. A=0.12 0.893 0.797 0.712 0.636 0.567 0.507 0.452 0.404 0.361 0.322 0.287 0.257 0.229 0.205 0.183 0.163 0.146 0.13 0.116 0.104 0.093 0.083 0.074 0.066 0.059 0.053 0.047
13 VNA a=0.12(6 x 12) -437.38336 -572.3536 154.25551 137.79004 122.84112 109.84206 97.926252 87.527004 78.211011 69.761622 62.178837 55.679307 49.613079 44.413455 39.647133 35.314113 31.631046 28.16463 25.131516 22.531704 20.148543 17.982033 16.032174 14.298966 12.782409 11.482503 10.182597 345.631698
14 Factor act a=0.14 0.877 0.769 0.675 0.592 0.519 0.456 0.4 0.351 0.308 0.27 0.237 0.208 0.182 0.16 1.4 0.123 0.108 0.095 0.083 0.073 0.064 0.056 0.049 0.043 0.038 0.033 0.029
15 VNA a=0.14(6 x 14) -429.54671 -552.24582 146.23943 128.25739 112.44187 98.792856 86.6604 76.044501 66.728508 58.49577 51.346287 45.063408 39.430482 34.66416 303.3114 26.648073 23.398308 20.581845 17.982033 15.815523 13.865664 12.132456 10.615899 9.315993 8.232738 7.149483 6.282879 437.70483
16 Factor act. A=0.15 0.87 0.756 0.658 0.572 0.497 0.432 0.376 0.327 0.284 0.247 0.215 0.187 0.163 0.141 0.123 0.107 0.093 0.081 0.07 0.061 0.053 0.046 0.4 0.035 0.03 0.026 0.023
17 VNA a=0.15(6 x 16) -426.11817 -542.91006 142.55636 123.92437 107.67555 93.593232 81.460776 70.844877 61.528884 53.512797 46.579965 40.513737 35.314113 30.547791 26.648073 23.181657 20.148543 17.548731 15.16557 13.215711 11.482503 9.965946 86.6604 7.582785 6.49953 5.632926 4.982973 167.739567
18 Factor act a=0.16 0.862 0.743 0.641 0.552 0.476 0.41 0.354 0.305 0.263 0.227 0.195 0.168 0.145 0.125 0.108 0.093 0.08 0.069 0.06 0.051 0.044 0.038 0.033 0.028 0.024 0.021 0.018
19 VNA a=0.16(6 x 18) -422.19984 -533.57431 138.87329 119.59135 103.12588 88.82691 76.694454 66.078555 56.979213 49.179777 42.246945 36.397368 31.414395 27.081375 23.398308 20.148543 17.33208 14.948919 12.99906 11.049201 9.532644 8.232738 7.149483 6.066228 5.199624 4.549671 3.899718 25.221581
20 Factor de act. a=0.17 0.855 0.731 0.624 0.534 0.456 0.39 0.333 0.285 0.243 0.208 0.178 0.152 0.13 0.111 0.095 0.081 0.069 0.059 0.051 0.043 0.037 0.032 0.027 0.023 0.02 0.017 0.014
21 VNA a=0.17(6 x 20) -418.77131 -524.95669 135.19022 115.69163 98.792856 84.49389 72.144783 61.745535 52.646193 45.063408 38.563878 32.930952 28.16463 24.048261 20.581845 17.548731 14.948919 12.782409 11.049201 9.315993 8.016087 6.932832 5.849577 4.982973 4.33302 3.683067 3.033114 -31.193978
22 Venituri act (a=0.12)(4 x12) 111.10527 96.912809 175.95442 157.17277 140.12101 125.29339 111.7014 99.839308 89.212847 79.574894 70.925449 63.511639 56.592083 50.661035 45.224241 40.281701 36.080542 32.12651 28.666732 25.701208 22.982811 20.511541 18.287398 16.310382 14.580493 13.097731 11.614969 1754.0446
23 Cheltuieli totale act (a=0.12) 548.48864 669.2664 21.698912 19.382736 17.279892 15.451332 13.775152 12.312304 11.001836 9.813272 8.746612 7.832332 6.979004 6.24758 5.577108 4.967588 4.449496 3.96188 3.535216 3.169504 2.834268 2.529508 2.255224 2.011416 1.798084 1.615228 1.432372 1408.4129
24 Venituri actualizate (a=0.14) 109.11459 93.508093 166.81073 146.29918 128.25891 112.68991 98.8508 86.741577 76.115116 66.72429 58.569099 51.402416 44.977114 39.54032 345.9778 30.396621 26.689716 23.477065 20.511541 18.040271 15.816128 13.839112 12.109223 10.626461 9.390826 8.155191 7.166683 1821.79878
25 Cheltuieli totale act (a=0.14) 538.66129 645.75391 20.5713 18.041792 15.817044 13.897056 12.1904 10.697076 9.386608 8.22852 7.222812 6.339008 5.546632 4.87616 42.6664 3.748548 3.291408 2.89522 2.529508 2.224748 1.950464 1.706656 1.493324 1.310468 1.158088 1.005708 0.883804 1384.09395
26 Venituri actualizate (a=0.15) 108.24366 91.927332 162.60957 141.35664 122.82212 106.75886 92.919752 80.810529 70.184068 61.040369 53.132305 46.212749 40.281701 34.844907 30.396621 26.442589 22.982811 20.017287 17.29889 15.074747 13.097731 11.367842 98.8508 8.649445 7.41381 6.425302 5.683921 1496.84636
27 Cheltuieli totale act(a=0.15) 534.36183 634.83739 20.053208 17.432272 15.146572 13.165632 11.458976 9.965652 8.655184 7.527572 6.55234 5.699012 4.967588 4.297116 3.748548 3.260932 2.834268 2.468556 2.13332 1.859036 1.615228 1.401896 12.1904 1.06666 0.91428 0.792376 0.700948 1329.10679
28 Venituri actualizate (a=0.16) 107.24832 90.346571 158.40841 136.4141 117.63245 101.32207 87.482958 75.373735 64.994401 56.097829 48.189765 41.517336 35.833415 30.890875 26.689716 22.982811 19.77016 17.051763 14.82762 12.603477 10.873588 9.390826 8.155191 6.919556 5.931048 5.189667 4.448286 1316.58594
29 Cheltuieli totale act (a=0.16) 529.44816 623.92088 19.535116 16.822752 14.506576 12.49516 10.788504 9.29518 8.015188 6.918052 5.94282 5.119968 4.41902 3.8095 3.291408 2.834268 2.43808 2.102844 1.82856 1.554276 1.340944 1.158088 1.005708 0.853328 0.731424 0.639996 0.548568 1291.36436
30 Venituri actualizate (a=0.17) 106.37739 88.887407 154.20725 131.96582 112.68991 96.37953 82.293291 70.431195 60.051861 51.402416 43.988606 37.563304 32.12651 27.431097 23.477065 20.017287 17.051763 14.580493 12.603477 10.626461 9.143699 7.908064 6.672429 5.683921 4.94254 4.201159 3.459778 1236.16372
31 Cheltuieli totale act (a=0.17) 525.1487 613.84409 19.017024 16.274184 13.897056 11.88564 10.148508 8.68566 7.405668 6.339008 5.424728 4.632352 3.96188 3.382836 2.89522 2.468556 2.102844 1.798084 1.554276 1.310468 1.127612 0.975232 0.822852 0.700948 0.60952 0.518092 0.426664 1267.3577