Nume: Burcea

Prenume: Luminița Gabriela

Denumire program masteral: Managementul Resurselor Umane
An: II

Interviu semistructurat, date calitative

Diferențe între socializarea fetelor și băieților în copilărie

1. Obiective, întrebări de cercetare și așteptări

Tema de cercetare este reprezentată de diferențele de socializare între fete și băieți cu accent pe
diferențele și inegalitățile de gen. Motivul pentru care am ales această temă este că acest
fenomen ne privește pe toți și se întâmplă tuturor, fiind prezent în orice casă, țară sau civilizație.
Totodată, diferențele de socializare între fete și băieți reprezintă și izvorul sexismului, un
fenomen care afectează ambele genuri. Deși trăim într-o țară modernă, stereotipurile vechi sunt
încă înrădăcinate în mintea oamenilor și dacă se modifică baza, se pot modifica și efectele.

 Cum sunt socializați copiii în funcție de gen? Există diferențe din punct de vedere
sociologic între dezvoltarea fetelor și a băieților?
 Ce fel de interacțiuni sociale determină dezvoltarea fetelor? Dar a băieților?
 Este prezentă inegalitatea de gen?

Mi-am propus ca stabilind aceste intrebări de cercetare și aplicând metoda interviului, să

descopăr dacă intr-adevăr subiecții sunt afectați de diferențele de socializare între cele două
genuri. Și mai important consider că este să descopăr dacă ei resimt efectele diferențelor aplicate
de către adulți în creșterea și socializarea lor pe perioada copilăriei. Dacă răspunsul este pozitiv,
un alt aspect important al lucrării este modul în care subiecții sunt afectați de socializarea
diferențiată.
În timpul interviurilor doresc să creez o atmosferă prietenoasă si sigură pentru a avea discuții cât
mai sincere și deschise cu aceștia, pentru a descoperi cu exactitate modul în care aceștia au fost
crescuți de familia lor, cum percep educația primită acasă și care este raportul în care erau priviți
băieții față de fete și vice versa.

Mă aștept ca modul de creștere și socializare al copilului să depindă foarte mult de genul lui. În
funcție de acesta, părinții se adaptează în general, cumpărându-le lucrurile pe care le cred ei
potrivite genului, îi educă în modul în care cred ei că este potrivit cu genul iar copilul crește
exact așa cum este educat de acasă și foarte adesea rămâne cu aceste stereotipuri înrădăcinate
adânc în minte. Consdider că vor fi diferențe majore legate de cum fetele privesc băieții și
viceversa dar și între modul în care sunt tratate fetele comparativ cu băieții în cadrul familiei și în
cadrul grupului de prieteni în copilărie.

2. Design metodologic

Pornind de la ipoteza că între cele două genuri există diferențe semnificative între modul de
socializare, în lucrarea de față voi studia concepte precum genul, interacțiunile sociale,
inegalitatea de gen și sexismul.

Genul reprezintă ,,acele înțelesuri și norme sociale și culturale atașate/prescrise sexelor în

anumite sisteme sociale, particulare, prin intermediul cărora oamenii sunt catalogați drept
feminini, masculini sau androgini (atunci când se combină ambele caracteristici). Genul se referă
deci la calitățile, gusturile, aptitudinile, aștepările, rolurile, responsabilitățile asociate femeilor și
bărbaților într-o anumită societate.” (Grunberg, Laura, 2011. Genul și societatea în Vlăsceanu,
Lazăr (coord.). Sociologie. Polirom: Iași, p. 209)

Așa cum susține și Laura Grunberg, genul se referă la particularitățle culturale și sociale legate
de femei și bărbați, la diferențele de atitudine și de percepție dintre cele două genuri dar și cum
se percep unii pe ceilalți. Particularitățile fizice țin de sex, nu de gen.

Oamenii se comportă, se îmbracă, se transformă în funcție de genul cu care se identifică. Dacă

asta se întâmplă în viața privată, în viața socială genul este marcat prin diferențe care se pot
observa cu ajutorul stereotipurilor și prejudecăților de gen.
Din punctul de vedere al dimensiunii fizice genul înseamnă particularități fizice specifice
feminine sau masculine dar și haine specifice fiecărui gen. De exemplu fetele poartă rochii sau
fuste iar bărbații poartă pantaloni.

Dimensiunea atitudinală cuprinde gesturile și atitudinile diferite în funcție de gen.

Dimensiunea morfologică este cea care se observă prin limbajul corpului și prin cuvinte.

Atunci când se vorbește despre gen, se vorbește nu numai despre diferențe și asemănări între
masculinitate și feminitate ci se vorbește mai ales despre inegalitatea dintre cele două genuri,
despre superioritatea unuia față de celălalt în ochii societății și mai ales despre sexism.
(Grunberg, Laura, 2011, Genul și societatea în Vlăsceanu, Lazăr (coord.). Sociologie. Polirom:
Iași, p. 211)

Interacțiunile sociale reprezintă întâlnirile indivizilor ,,concepute ca schimburi sau tranzacții

simbolice de semnificații”( Vlăsceanu, Lazăr, 2011, Sociologie. Polirom: Iași p. 60). Comform
teoriei interacționismului simbolic actorii sociali au două forme de comportament: una vizibilă și
una ascunsă. Interacțiunea este o formă vizibilă de comportament deoarece include doi sau mai
mulți actori sociali care schimbă și negociază semnificații generând modele de comportamente.
În procesul interacțiunii oamenii nu se supun doar regulilor, ritualurilor, tradițiilor ci creează,
construiesc semnificații și simboluri.” (Vlăsceanu, Lazăr, 2011, Sociologie. Polirom: Iași p. 61) .
Însă partea creativă este ascunsă într-o interacțiune socială. Una dintre metodele prin care poate
fi observată partea ascunsă a comportamentului unei persoane este reprezentată de introspecție,
metodă la care au apelat și subiecții interviurilor din acest caz.

Inegalitatea de gen este superioară tuturor celorlalte diferențieri socio-culturale. Cel puțin în
țara noastră relațiile dintre femei și bărbați stau sub semnul unei ,,ultime inegalități” Diferențele
biologice, fizice, naturale dintre bărbați și femei se transformă în sfera socială în diferențe
culturale, politice, economice în care balanța se înclină în defavoarea femeilor (Floria, Florinela,
2003, SEMIOTICA PROMO IONALĂ ŞI PARADIGMA GENULUI, ROSLIR ROSLIR: 62.
Din Paşti, Vladimir, 2003, Ultima inegalitate, Relaţiile de gen în România, Polirom, București.
P.231). Inegalitatea de gen reprezintă o formă de discriminare bazată pe gen, lucru care există
din familie până la școală și în grupul de prieteni. Faptul că este o practică atât de răspîndită și
adînc înrădăcinată în mințile oamenilor face ca inegalitatea de gen să fie puțin observabilă și cu
atât mai puțin sancționată de societate. (Hurubean, Alina, 2012, Inegalităţile de gen la intersecţia
mecanismelor discriminatorii, Sfera Politicii 168: 94-99. P.2)

,,Mecanismele prin care diferenţele de sex/gen sunt convertite în diferenţe inechitabile (gender
gap sau diferenţa percepută ca inferioritate și, drept consecinţă, transformtă în inegalitate socială)
pot fi de natură structurală și culturală, cu referire la sistemul de socializare și educaţie (formală
și informală), la sistemul de credinţe, valori, mentalităţi și practici care instituie și menţin
relaţiile de gen ca relaţii de putere.” (Mihaela Miroiu, 2004, Drumul către autonomie. Teorii
politice feminis, Polirom: București, 27.)

Astfel, subiecții manifestă urme ale acestor diferențe de gen provenite din educația formală și
informală primită acasă și la școală, la care se adaugă mentațitățile însușite prin prisma propriilor
experiențe dar și din experiențele prietenilor.

Sexismul se referă la comportament, la reguli, practici, limbaj, politici, norme, legi, limbaj ,,care
exprimã un tratament inegal, defavorabil fațã de un individ sau un grup, datorat apartenenței
acestuia la un anume sex/gen.” (Grunberg, Laura, 2011, Genul și societatea în Vlăsceanu, Lazăr
(coord.). Sociologie. Polirom: Iași, p. 212)

Cuvântul ,,sexism” se referă la ambele genuri dar cu toate acestea el este folosit mai ales în ceea
ce privește genul feminin deoarece acestea reprezintă categoria mai des aflată în această ipostază.

Există două categorii mari de discriminare. Acestea sunt:

o Discriminarea directă. Aceasta este o formă de sexism vizibilă cu mare ușurință și

reprezintă tratamentul urât aplicat unei persoane de un anumit gen în comparație cu o persoană
de alt gen în situație similară, doar pentru că aparține genului respectiv.

o Discriminarea indirectă. Această este o formă mai subtilă de sexism și de multe ori poate
trece neobservată deoarece este considerată a fi naturală. Ea reprezintă aplicarea unei practici sau
a unei prevederi care afecteză persoanele dintr-un anumit gen datorită efectelor pe care le au și
datorită normelor care trebuie respectate. (Vlăsceanu, Lazăr, 2011, Sociologie. Polirom: Iași p.
61)

Inegalitatea de gen poate fi observată urmărind aspecte precum:

• Categorii de gen și vârstă. Putem observa feminitatea și masculinitatea prin asociere cu
vârsta. În cazul subiecților de acum, ce atitudine avea față de feminitate și masculinitate când
erau copii și ce atitudine au acum.

• Stereotipuri de gen. Aici putem obseva cum erau îmbrăcați când erau mici, ce tunsori
aveau, ce activități le plăcea să facă, ce sporturi practicau, trăsături de personalitate stereotipe sau
experiențe povestite.

• Segregare de gen. Cât de mult interacționau fetele cu băieții în familie, la școală, în

grupul de prieteni?

• Inegalitate de gen. Ce li se cereau copiilor să facă în casă? Ce erau încurajați să facă și

ce nu? Ce roluri aveau în familie?

Pentru a răspunde întrebărilor de cercetare voi folosi ca metodă interviurile calitative și

analiza pe aceste interviuri.

Cercetarea are ca obiect de studiu interviuri semistructurate ce vor fi aplicate pe patru subiecți,
doi de gen feminin și doi de genul masculin. Tema interviurilor este copilăria și în cele ce
urmează voi analiza în funcție de răspunsurile date la interviuri cum au fost socializate fetele
comparativ cu băieții. De asemenea, voi urmări tipurile de inegalități relevante pentru subiecți și
voi încadra discursurile subiecților în tipologii în funcție de modul de raportare al acestora la
experiențele relatate.

3. Instrumentul de cercetare

Întrebările după care ma voi ghida în interviurile cu subiecții vor fi enumerate mai jos, cu
specificația că voi adăuga întrebări de completare fiecăruia dintre ei pentru a crea o imagine cât
mai completă asupra copilăriei lor și pentru a scoate în evidență dieferențele de socializare fără a
insista evident pe aceste aspect.

1. Îți mulțumesc frumos pentru interviul acordat. Te rog să te prezinți puțin.

2. Ai frați sau surori?
3. Câți ani are/au?
4. Te înțelegi bine cu ea/el/ei/ele?
5. Vă petreceți timp împreună? Cât de des vă intâlniți/vorbiți?
6. Poți să-mi prezinți părinții tăi?
7. Cu alți membri ai familiei sau apropiați ai interacționat frecvent în copilărie?
8. Poti să mi-i descrii puțin?
9. Cum consideri că te-au influențat? Cu ce lucruri ai rămas de la ei?
10. Unde ți-ai petrecut copilăria?
11. Ce-ți plăcea să te joci când erai mic?
12. Acum ce sport/jocuri preferi? Ai vreun hobby?
13. Îți amintești ce îți doreai să devii când vei fi mare?
14. Poți să-mi spui, te rog, cum arătai când erai mic/ă? Atât fizic cât și privitor la
îmbrăcăminte. Dacă te privești acum, îți place?
15. Care a fost prima formă de școlarizare la care ai fost?
16. Îți amintești clasa de la gradiniță/cămin/școală?
17. Cu cine te înțelegeai mai bine de acolo?
18. Ai fost în excursii? Îți plăcea?
19. Cum arată grupul tău de prieteni în acest moment?
20. Ce culori îți plăceau atunci când erai mic? Dar acum?
21. Ce desene animate urmăreai?
22. Ce poveste preferată ai din copilărie?
23. Când ai avut o relație pentru prima data? Cum ai perceput-o?
24. Ti-ai dori copii? Daca da, cum i-ai crește?
25. Ce persoană consideri că ți-a marcat personalitatea de acum?