B1

Pacienta in varsta de 54 de ani se prezinta in camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependent : rinoree
(curgere de lichid provenind din fosele nazale sau din sinusuri), dispnee cu carcater expirator, anxietate,
tuse cu expectoratie, transpiratii, tahicardie.
1. Care sunt problemele pacientei –
- tulburare de somn, anxietate, alterarea comunicarii, deficit de autoingrijire
- alterarea nevoii de a respire manifestata prin dispnee cu carcater expirator
- discomfort
- nevoia de a elimina alterata manifestata prin transpiratii, rinoree sit use cu expectoratii
- nevoia de a avea o buna circulatie alterata, manifestata prin tahicardie
2. oxigenoterapia
- administrarea de oxygen pe cale artificiala
- Scop
- -asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de:
- -scaderea oxigenului alveolar
- -diminuarea hemoglobinei
- -tulburari in sistemul circulator
- -probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
- Surse de oxigen
- -statie centrala de oxigen
- - microstatie
- - butelie cu oxygen
- Metode de administrare a oxigenului
- a.prin sonda nazala
- -este metoda cea mai frecvent utilizata
- -permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45%
- -poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
- -nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
- b.prin masca (cu sau fara reinhalarea aerului expirat)
- -permite administrarea oxigenului in concentratie de 40%-60%
- -este incomoda datorita sistemului de prindere si etanseizare
- -accentueaza starea de anxietate, mai ales la copii
- -poate cauza iritaxia tegumentelor fetei
- -nu se va utiliza la pacien;ii cu arsuri la nivelul fetei
- c.ochelari pentru oxigen
- -sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari
- -se utilizeaza la copii si pacienti agitati
- -sunt mai bine tolerati de pacienti
- d.cortul de oxigen
- -frecvent utilizat la copii
- -concentratia oxigenului nu poate depasi 50
3. Tehnica spalaturii oculare
Def. : introducerea unui flux de lichid in cavitatea conjunctivala.
Pozitia pacientului este cu capul in hiperextensie , ochiul sanatos se acopera cu un tifon .
Materiale_ tavita renala, comprese sterile, seringi, manusi.
Ca medicament folosim ser viziologic si altele recvomandate de medic.
Excesul se indeparteaza cu tifon steril de la comisura externa catre cea interna.
Pacientul este invitat in momentul administrarii sa roteasca ochiul
B2

Pacient in varsta de 54 de ani se prezinta la camera de garda cu rumatoarele manifestari de dependenta: rinoree, dispnee
cu carcater expirator , anxietate, tuse cu expectoratie, ttranspiratie, tahicardie

1. Care sunt obiectivele asistentei medicale?

- Pacientul sa nu mai prezinte tahicardie (cresterea batailor inimiii peste valoarea normal) si sa revina la
valori normale (60 – 90 b/m)
- Pacientul sa nu mai prezinte rinoree, anxietate, tuse cu expectoratie, transpiratii, bradicardie (scaderea
frecventei cardiac sub 60 b/m).
- Sa previna eventuale complicatii
- Educarea pacientului
2. Drenajul postural
Se fectueaza prin tapotaj. Pacientul este asezat in pozitie decubit ventral cu fata la marginea patului. Este
antrenat sa efectueze exercitii respiratorii. Trb recipient de colectare.
3. Definiti bradipnee si tahicardie
- Bradipnee – scaderea frecventei respiratorii sub 16 – 18 r/m
- Tahicardie – cresterea frecventei batailor inimii peste valoarea normal 60 -9- b/m

B3

Pacient in varsta de 49 de ani se prezinta la urgente prezentand urmatoarele manifestari de dependent: frison , febra
inalta in platou, polipnee, junghi thoracic. Pacientul informeaza dosctorul ca debutul a fost brusc cu aproximativ 6 ore
urma. Diagnosticul de internare este pneumonie

1. Care sunt problemele pacientului?

- Alterarea respiratiei, obstructia cailor respiratorii, potential de dezhidratare si de complicatii, discomfort,
anxietate,
2. Tehnica inhalatiei
- Definitie :introducerea medicamentelor gazoase si volatile prin mucoasa respiratorie
Forme de prezentare
-gaze sau substante,gaze ificate -pulberi dizolvate -lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori -solutii
pentru injectie intratraheala
Scop:
-dezinfectia decongestionarea mucoasei cailor respiratorii -imbogatirea aerului inspirat in oxigen,pentru
combaterea hipoxiei -fluidificarea sputei,expectoratia
Metode de administrare
-inhalatie –instilatie -aerosoli
Inhalatia : -reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii ,antrenate de vapori de apa(esente
aromatice,antiseptice,sarurietc)
Indicatii :-rinite;rinofaringe -bronsite ;astm bronsic

Pregatirea inhalatiei :
Pacientul
-pregatirea psihica -pregatire fizica
-se aseaza in pozitie sezand -invata unde sa-si sufle nasul -se aseaza un prosop in jurul gatului -se ung buzele si
tegumentele peri-bucale cu vaselina
Materiale
-inhalator ,prosop,vaselina,cort ,apa fierbinte -substanta medicamentoasa:esente aromate ,substante antiseptice,substante
alcaloide
3. Definiti termenii : epistaxis - sangerare nazala
4. Hematemeza – varsatura cu sange
 B4

Pacient in varsta de 49 de ani se prezinta la urgente prezentand urmatoarele manifestari de dependent: frison , febra
inalta in platou, polipnee, junghi thoracic. Pacientul informeaza dosctorul ca debutul a fost brusc cu aproximativ 6 ore
urma.

1. Obiectivele asistentei medicale

- Pacientul sa : Eliberarea cailor respiratorii, imbunatatirea respiratiei, combaterea infectiei, prevenirea
complicatiilor, reducerea anxietatii, crearea unui mediu comfortabil
2. Pregatirea pacientului pentru punctia pleurala
 Definiţie:
 Puncţia pleurală sau toracocenteza reprezintă stabilirea unei legături între cavitatea pleurală şi mediul exterior
prin intermediul unui ac.
 Scop:
 Explorator:
o Se stabileşte prezenţa sau absenţa lichidului în cavitate.
o Recoltarea lichidului pentru determinări cantitative şi calitative.
o Stabilirea diagnosticului.
 Terapeutic:
o Evacuarea lichidului din cavitate.
o Administrarea de medicamente.

 Indicaţii:
 Boli inflamatorii sau tumorale pulmonare.
 Insuficienţă cardiacă însoţită de colecţii lichidiene în cavitatea pleurală.
 Când lichidul pleural depăşeşte 1500 ml şi exercită o presiune asupra inimii şi plămânului.

 Contraindicaţii:
 Tulburări de coagulare a sângelui – hemofilie.
 Tratament cu anticoagulante.

 Locul puncţiei:
 Spaţiul 7-8 intercostal pe linia axilară posterioară, pe marginii sup. a coastei.

 Materiale necesare:

 Muşama şi aleză.
 Mănuşi de cauciuc.
 Alcool, tinctură de iod.
 Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.
 Soluţii anestezice – Xilină 1%.
 Trocar.
 Ace şi seringi sterile.
 Tampoane.
 Medicamente – Atropină, morfină, tonice cardiace, soluţii anestezice.
 Materiale pentru reacţia Rivalta – pahar conic, 50 ml apă distilată, acid acetic glacial, pipete.
 Vase colectoare.
 Cilindru gradat.
 Materiale necesare pentru recoltări.

 Pregătirea bolnavului:
 Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
 Se administrează cu 30 de minute 1 fiolă Atropină – pentru a scădea excitabilitatea generală a nervului
pneumogastric.
 Se asigură poziţia şezând la marginea patului, cu mâna de partea puncţie ridicată peste cap până la urechea opusă
sau se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind sprijinite pe spătarul scaunului. Pacienţii în stare gravă
se aşează în decubit lateral pe partea sănătoasă, la marginea patului.
 Se dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

 Execuţia puncţiei:
 Puncţia se execută de către medic cu ajutorul a 1-2 asistente medicale. Asistenta pregăteşte radiografia
pacientului.
 Se spală şi se dezinfectează mâinile. Se îmbracă mănuşi de protecţie Se aşează câmpul chirurgical în jurul toracelui,
sub locul puncţiei. Medicul execută anestezia locală şi puncţia
 Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:
o Protejează lenjeria de pat şi de corp.
o Asigură poziţia bolnavului.
o Dezinfectează locul puncţiei.
o Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul.
o Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
o Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate.
o Măsoară cantitatea de lichid evacuată.
o Examinează macroscopic lichidul.
o Execută reacţia Rivalta (se picură 1-2 picături de lichid de cercetat în paharul cu apă distilată + 1-2 picături
de acid acetic glacial).
o Aplică un pansament la locul puncţiei.
o Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.

 Îngrijiri după tehnică:

 Se asigură repaus la pat.
 Se supraveghează funcţiile vitale.
 Se informează medicul în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secreţiilor bronhice.

 Incidente şi accidente:
 Hemoragii intrapleurale, rupturi pleuropulmonare. Lipotimie, colaps.
 Accese de tuse – prin iritaţie pleurală.
 Edem pulmonar acut – prin evacuarea prea rapidă a lichidului.
 Pneumotorax – prin rănirea plămânului cu acul → se întrerupe puncţia.

 Observaţii:
Lichidul pleural poate fi seros, serocitrin, tulbure (purulent sau chilos), hemoragic sau serosanguinolent.
Reacţia este + când apare fum de ţigară (lichidul pleural este bogat în albumine – exsudat; reacţia este negativă
când lichidul rămâne limpede – transsudat (cauzat de tulburări circulatorii).
Aspirarea lichidului pleural se poate face alternativ cu două seringi de 20 ml.
Aparatele aspiratoare adaptate la ac asigură o tehnică mai sigură şi mai puţin traumatizantă. Nu se evacuează mai
mult de 1000-12000 ml.
Nu se evacuează complet lichidul pleural pentru a împiedica formarea aderenţelor.

3. Definiti termenii
- tahipnee - Accelerare a ritmului de respirație datorată unor boli ale aparatului respirator, cardiac,
în nevroze etc
- bradicardie - Rărire normală sau patologică (sub 60 de pulsații) a ritmului cardiac.
 B5
Pacient in varsta de 45 de ani , fumator luat in evidenta de 8 ani cu diabet zaharat se prezinta la urgenta cu urmatoarele
manifestari de dependent: derere violenta insuportabila, localizata retrosternal cu iradiere pe suprafata cubitala a mainii
stangi, dispnee, anxietate, transpiratii reci, greturi varsaturi, stare de slabiciune , hTA, tahicardie
1. care este conduita de urgenta in spital
- repaus, inlaturarea stresului psihic, Nitroglicerina sublingual, durerea dispare in 1- 2 minute, EKG,
coronarografie, investigatii de laborator. Cel mai important semn de laborator este cresterea unor
enzyme din primele ore de la debut.
2. masurarea si notarea in foaia de observatie a functiilor vitale

3. diagnostic difertential al durerii intre IMA si AP

IMA
durerea este retrosternala sau precordiala, severa, survenita
brusc ce pate iradia in urmarul si bratul stang, in regiune
cervicala, in mandibular, uneori in epigastru,
dureaza mai mult de315 – 30 de mninute si poate merge
pana la 48 de ore,
nu cedeaza la nitriti, apare de obicei in repaus si determina
agitatia pacientului,
hTA, tahicardie, febra la 12-24h de la debut, paloare, puls
filiform(puls greu perceptibil)
agitatie extrema, senzatia iminenta de moarte, greturi,
varsaturi, diaree, distensie abdominala (Creştere în
volum a abdomenului, cauzata de o balonare, de o
dereglare functionala, de o ascită (efuziune seroasă în
peritoneu), de o ocluzie intestinală sau o tumoră
abdominală.), senzatia de plenitudine gastrica,
transpiratii reci, adinamie, astenie si ameteli
AP
Durerea are urmatoarele particularitati = are carcater
constricitv ,,ca o gheara arsura sau sufocare,,
Iradiaza in umarul si membrul thoracic stang de-a lungul
marginii interne, pana la ultimele doua degete,
Durata de 1-3 sec, rar 10-15 sec, iar frecventa cirozelor este
variabila
Conditii de aparitie: abuz de tutun, crize tahicardie, effort
fizic, de obicei la mers, emotii, mese copioase, frig, vant, etc
Conditii de disparitie a durerii: cedeaza prompt la repaos si
la administrarea de Nitroglicerina (1-2 rar 3 test de
diferentiere)
Criza dureroasa este insotita de palpitatii, transpiratii,
paloare, lipotimie, dispnee, eructatii(eliminare pe cale
bucală a gazelor din stomac; râgâială, râgâit)

-
B6

Pacient in varsta de 45 de ani , fumator luat in evidenta de 8 ani cu diabet zaharat se prezinta la urgenta cu urmatoarele
manifestari de dependent: derere violenta insuportabila, localizata retrosternal cu iradiere pe suprafata cubitala a mainii
stangi, dispnee, anxietate, transpiratii reci, greturi varsaturi, stare de slabiciune , hTA, tahicardie. Diagnosticul la internare
este IMA(infarctul miocardic acut)
1. In ce consta mobilizarea pacientului cu IMA
Repasul la pat este este obligatoriu in toate formele. Deoarece evolutia este imprevizibila, repausul trebuie
realizat la spital, de preferinta in unitati de terapie intensive pentru monitorizarea functiilor vitale.
In primele ore si zile (2-3) repausul va fi absolut, insotit de administrarea de sedative (barbiturice, Diazepam) si
alimentatie hidro-zaharata (sucuri de fructe, compoturi, ceai slab, lapte diluat cu apa)
Cosntipatia va fi combatuta cu clisme si laxative, fumatul este interzis, cafeaua permisa in catitati moderate,
Repausul va dura in medie 3-4 saptamani (unii recomanda mobilizarea precoce) si va fi complet (fizic si psihic),
iar pozitia va fi semisesanda.
Mobilizarea va fi obligatoriu precedata de masaje ale membrelor pelviene. Nu trebuie ignorate dezavantajele
repausului absolut la pat.
 2. Pregatirea pacientului pentru efectuarea EKG
EKG –ul - reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.Inregistrarea EKG-ului se

face cu aparate speciale numite electrocariografe.

TEHNICA: Inregistrarea EKG-ului necesita repausul psihic si fizic absolut al bolnavului. In acest scop asistentul
medical va pregati bolnavul din punct de vedere psihic cautand sa-i indeparteze orice frica, neliniste sau tensiune nervoasa.
EKG-ul se inregistreaza de obicei in camera de electrocariografie,iar in cazurile in care bolnavul nu este transportabil (
IMA, tromboze) aparatul va fi transportat in salon, iar inregistrarea se va efectua chiar la pat.
Bolnavul trebuie sa se odihneasca 10- 15 min inainte de inregistrare, de aceea este recomandat sa fie adus in camera
de inregistrare pe carucior sau fotoliu rulant.
Asistentul medical trebuie sa asigure o temperatura optima a camerei, 20- 21 ºC. Bolnavul va fi asezat comod in pozitia
DD si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR:
Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor: se fixeaza 4 electrozi pe membre, iar 6 precordial.
 Rosu – membrul superior drept;
 Galben – membrul superior stang;
 Negru – membrul inferior drept;
 Verde – membrul inferior stang.
1. Punctul parasternal drept V1 -in spatiul al IV-lea intercostal pe marginea dreapta a sternului.
2. Punctul parasternal stang V2 - in spatiul intercostal IV pe marginea stanga a sternului.
3. Punctul intermediar V3 - pe mijlocul liniei care uneste V2 cu V4.
4. Punctul medio- clavicular V4 – in spatiul al V-lea intercostal pe linia medio- claviculara.
5. Punctul axilar anterior V5 – la intersectia de la orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga.
6. Punctul axilar mijlociu V6 – la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
V1 si V2 - exploreaza ventriculul drept.
V3 si V4 - exploreaza septul interventricular.
V5 si V6 - exploreaza ventriculul stang.
Graficul unui ciclu cardiac se compune din succesiunea a 5 unde notate in mod conventional astfel: P, Q, R, S, T. Intre
doua cicluri cardiace se inscrie o linie zero potential.
EKG- ul este interpretat intotdeauna de medic in completarea datelor clinice. Dupa incheierea inregistrarii se
deblocheaza aparatul si se indeparteaza electrozii. Asistentul medical noteaza pe EKG numele si prenumele bolnavului, data
de integistrare, iar bolnavul va fi transportat in salon.

3. Investigatii paraclinice de laborator

LABORATOR
Hematologie – hemocultura, VSH, INR, timp Quick, Hemoleucograma
Biochimice – tgp, tgo, creatinine, cholesterol
Microbiologie – exudat faringian, examen de urina (urocultura), ex. Materii fecale (coprocultura,
coproparazitologic)
Biopsii si testul Papanicolau

PARACLINICE
Imagistica – ecografii, RMN, CT, EKG, RADIOGRAFII CU BARIU
 B7
Pacient in varsta de 50 de ani , fumator, se prezinta la urgenta avand urmatoarele manifestari de
dependent HTA (200/110) mmHg), cefalee, vertij, tulburari de vedere, palpitatii dispenee de effort,
epistaxis. Diagnosticul de internare este HTA
1. Care sun problemele pacientului
Potential de accidentare, de complicatii, diminuarea tolerantei la effort, scaderea debitului cardiac,
- tulburare de somn, anxietate, alterarea comunicarii, deficit de autoingrijire
- alterarea nevoii de a respire manifestata prin dispnee cu carcater expirator discomfort
2. Determinarea glicemiei prin punctie venoasa

Definitie: Reprezinta recoltarea de sange pentru analize de laborator, ce pun in evidenta cantitatea glucoza
gasita in sange.
Scopul: -diagnostic -aprecierea evolutiei bolii
Materiale necesare: -instrumentele de recoltat sterile: -vaccumtainer cu capac gri, cu anticoagulant; holder
cu ace de punctie venoasa -alcool medicinal, solutie Betadina -tampoane de vata, comprese sterile -manusi
de unica folosinta -garou, tavita renala -plasture pentru evitarea sangerarii ulterioare si a supra infectarii -
recipiente pentru colectarea materialelor folosite cu risc biologic
Pregatirea pacientului: Psihica: -se informeaza pacientuldespre necesitatea punctiei -se ia consimtamantul
Fizica: -se explica pacientului sa nu manance cel putin 8 ore
-se aseaza pacientul in decubit dorsal cu bratul in extensie -identificarea venelor si se vor evita locurile cu
leziuni, cicatrici, hematoame, arsuri
Executia tehnicii: -asistenta se spala pe maini, se usuca, si pune manusi -identifica pacientul

-pregateste vacutanerul de culoare gri cu anticoagulant -aplica garoul la 5-8 cm deasupra locului de punctie -
dezinfecteaza locul cu un tampon de vata imbibata in alcool -indeparteaza teaca protectoare de la ac -cu
mana dreapta va tine holderul cu acul cu bizoul in sus -fixeaza tegumentul cu policele mainii stangi la 2-3 cm
de locul ales -patrunde cu acul la inceput oblic prin piele itr-un unghi de 15-30 grade, apoi inainteza in axul
longitudinal al venei -se adapteaza vacumtainerul la hoder si se umple cu sange 2 ml Dupa ce s-a recoltat
analiza se desface garoul, se extrage acul cu holder din vena sub un tampon de vata; se face compresiune
asupra locului punctiei cateva minute fara a se flecta bratul, dupa care se aplica un plasture. Se completeaza
biletul de trimitere la laborator Incidente si accidente: -hematom -perforarea venei -ameteli, paloare
accentuata, posibila lipotimie Rezultate dorite : -prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant -
pacientul prezinta stare de confort Reoganizarea locului de munca: -colectati deseurile in recipiente speciale -
indepartati manusile -spalati mainile
3. Stadializati HTA
HTA poate avea mai multe stadia, in functie de modul cum afecteaza ea viata pacientului si cd repercursiuni
are ea asupra organelor din corp.
- In stadiul I – pacientul are doar valori crescute alte TA, fara nici un semn de afectare a altor organe
sensibile la cresterea TA 130-139 mmHg TA sistolica (TAs) sau 80-89 mmHg TA diastolica(Tad) stadiul
denumit de prehipertesniune
- In stadiul al II-lea - pacientul are modificari la nivelul inimii (la radiografie, ECG sau ecocardiografie se
gaseste HVS – marirea ventriculului stang), modificari ale analizelor (protein in urina, sau cresterea
valorilor creatininei in sange
140/90 mmHg
- In stadiul al IIIlea la pacient apar complicatii de HTA: INSUFIECIENTA CARDIACA, HEMORAGII
CEREBRALE SAU AVA, insuficienta renala, proteinuria, hematuria
- 180 mmHg TAs si /sai 120mmHg Tad
 B8
Pacient in varsta de 50 de ani , fumator, se prezinta la urgenta avand urmatoarele manifestari de
dependent HTA (200/110) mmHg), cefalee, vertij, tulburari de vedere, palpitatii dispenee de effort,
epistaxis. Diagnosticul de internare este HTA

1. Care sunt obiectivele asistentei

- Scaderea valorilor TA, asigurarea confortului, prevenirea accidentelor si a complicatiilor
2. Administrarea de antibiotic IV
Sunt substante organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii) sau obtinute pe
cale sintetica vand proprietati bacteriostatice, bactericide, si antimicotice
Scopul este dtat de actiunea acestora: distrug microbii, impiedica dezvoltarea lor fara a avea efecte
nocive asupra tesutului organismului
Asistenta medicala respecta doza , calea de adminstrare si ritmul de administrare conbform foii de
observatie. Verifica calitatea produselor. Respecta regulile de asepsie si antisepsie. Dupa orice
adminsrare urmareste efectul medicamentului si supravegheaza bolnavu aflat sub tratament.

3. Enuntati 5 factori de risc pentru HTA

- Fumat, obezitate, stress psihic, sedentarism, ingestie excesiva de sodium

B9
Pacient in varsta de 50 de ani , fumator, se prezinta la urgenta avand urmatoarele manifestari de
dependent HTA (200/110) mmHg), cefalee, vertij, tulburari de vedere, palpitatii dispenee de effort,
epistaxis. Diagnosticul de internare este HTA

1. Care sunt interventiile asistetentei

Asistenta medicala este obligata sa noteze toate datele referitoare la puls, urina, TA, edeme, dieta, medicatie
etc. Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului, Nu trebuie sa uite dezavantajele repausului
indelungat la pat. Monitorizarea functiilor vitale
2. Pregatirea pacientului pentru radiografia pulmonara

 Pregatirea psihica a pacientului se face prin informarea asupra modului de desfasurare a examenului radiologic,
precum si asupra limitelor de explorare
 Completarea biletului de trimitere cu datele personale ale pacientului si cu diagnosticul prezumtiv sau observatii
speciale privind examinarea pacientului
 Instiintarea serviciului de radiologie pentru examinarea ceruta pentru a se putea planifica in functie de gradul de
urgenta, contagiozitate si programul de lucru al serviciului de radiologie
 Transportul pacientului la serviciului de radiologie se realizeaza in functie de starea acestuia dupa normele
transportului intraspitalicesc. Pacientul este intotdeauana insotit de asistenta de salon care alaturi de biletul de
trimitere trebuie sa ia si foaia deobservatie a bolnavului
 Pregatirea conditiilor de mediu sint sarcina asistentei de radiologie. Temperatura optima pentru examinare trebuie
sa fie de aproximativ 20sC.
 Ajutorul acordat in timpul examinarii priveste atit pacientul, cit si medical. Pacientul se dezbraca in regiunea
examinata, iar bijuteriile de metal se indeparteaza. Asistenta ajuta la aducerea pacientului in pozitiile cerute pentru
examinare.
 Protejarea proprie fata de sursa de raze Roentgen prin folosirea sorturilor impregnate cu plumb.

3. Stadializati valoare tensiunii arteriale a pacientului de mai sus

TA: < 140/<85mmHg = normal

130-140/85-90mmHg = normal inalta
140-160/90-105 mmHg = HTA usoara
160-180/105-115 mmHg = HTA moderata

>180/>115mmHg= HTA severa

B10

Pacient in varsta de 60 de ani se prezinta la camera de garda cu rumatoarele manifestari de dependenta: frison,
transpiratii, slabiciune, oboseala, scadere ponderala, cefalee, dispnee, paloare, petesii pe mucoasa bucala si ocular.
Paxcientul precizeaza ca aceste manifestari au debutat cu aproximativ 30 de zile in urma. Diagnosticul la
internare este endocardita.

1. Care sunt problemele pacientului

Alterarea nutritive (anorexie), deficit de autoingrijre, discomfort, alterarea functiilor cognitive (afazie)
2. Tehnica alimentarii artificiale prin clisma
Alimentarea artificiala – introducerea alimentelor in organismal pacientului prin mijloace artificiale. Se
realizeaza prin sonda gastrica sau intestinala, clisma, parenteral
Scop – hranirea pacientilor inconstienti, cu tulburari de deglutitie, cu intoleranta sau hemoragii digestive,
operatii pe tubul digestive si glandele anexe, cu stricture esofagiene, negativism alimentar
Alimentarea prin clisma – ( este o forma speciala a tubajului, prin care se introduce diferite lichide in intestinul
gros (prin anus, rect si colon)
- Se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp
- Deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestive, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice,
substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui process de putregactie
- Alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringerm glucoza 47% cu rol hidratant
- Tehnica efectuarii clismei
- terapeutic – cand se introduc medicamente sau chiar alimente;
- Materiale necesare: o masa de tratament si o tava medicala pe care vom pregati un irigator prevazut cu un tub de
cauciuc avand o lungime de 1.5-2 metri si un calibru de 10 mm. Acest tub de cauciuc este prevazut la capat cu o
pensa Mohr, o canula rectala din ebonita sterilizata, o tavita renala, un bazinet, musama si traversa, o invelitoare din
flanela sau un cearsaf pentru acoperirea bolnavului; substanta lubrefianta (vaselina boricata), casoleta cu comprese
sterile; materiale pentru toaleta perineala, un stativ pentru irigator, apa incalzita la temperatura de 35-37 °C si anume
500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti si 150 ml pentru copil; 50-60 ml pentru sugari; sare (o lingurita
la 1 l de apa) sau ulei (4 linguri la un litru apa) sau glicerina (40 gr la 500 ml apa) sau sapun (o lingurita rasa la un
litru de apa); solutia sau substanta medicamentoasa in cantitatea/concentratia si la temperatura prescrisa;
- ETAPE DE EXECUTIE
- 1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:
- - se pregatesc materialele si instrumentele necesare;
- - se racordeaza tubul de cauciuc la irigator si se fixeaza canula rectala la capatul liber al tubului de cauciuc inchizand
robinetul cu pensa sau clama Mohr;
- - se aseaza irigatorul pe stativ la o inaltime de jumatate de metru;
- - se verifica temperatura lichidului sau a solutiei medicamentoase care trebuie sa fie 35-37 °C si se umple irigatorul cu
ea;
- - se verifica permeabilitatea canulei evacuand totodata cu aceasta ocazie aerul de pe tubul de cauciuc cu prima
coloana de apa, care de obicei este mai rece, captand-o in tavita renala;
- - se lubrifiaza canula rectala cu vaselina folosind o compresa din tifon;
- - se fixeaza extremitatea tubului de cauciuc impreuna cu canula pe stativ in asa fel incat canula rectala sa nu se atinga
de obiectele din jur;
- 2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
- - se anunta bolnavul si i se explica in ce consta tehnica accentuand inofensivitatea ei si solicitandu-i colaborarea;
- - daca in momentul introducerii canulei in rect, bolnavul are senzatia necesitatii de defecare, va fi impiedicat sa
opreasca aceste miscari reflexe de contractie ale rectului prin inspiratii adanci pe gura si relaxarea musculaturii
peretelui abdominal ca sa nu evacueze canula;
- - se izoleaza patul bolnavului cu un paravan de restul salonului;
- - se impatureste patura si se aseaza la picioarele bolnavului apoi aceasta se dezbraca si se aseaza in decubit lateral
stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat;
- - se aseaza sub bazinul bolnavului, musamaua si traversa;
- - in situatia de decubit dorsal se flecteaza usor membrele inferioare;
- - se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala a bolnavului si se acopera bolnavul cu o invelitoare;
- 3. efectuarea tehnicii:
- (a) clisma evacuatoare simpla:
- - spalare pe maini cu apa si sapun;
- - se imbraca manusile de unica folosinta;
 - - cu mana stanga se indeparteaza fesele bolnavului si se introduce canula cu mana dreapta prin anus in rect
perpendicular pe suprafata sub adiacenta cu varful indreptat putin inainte (in directia vezicii urinare) prin miscari de
rotatie pana ce invinge rezistenta sfincterului anal;
- - se ridica extremitatea externa a canulei, imediat ce varful a trecut prin sfincter si se indreapta varful in axa ampulei
rectale;
- - se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm;
- - se deschide robinetul si se regleaza viteza de scurgere a apei din irigator in colon prin ridicarea irigatorului in mana
stanga la aproximativ 50 cm deasupra patului bolnavului;
- - i se indica bolnavului sa respire adanc in momentul cand nivelul apei din irigator se apropie de nivelul tubului de
scurgere, se inchide robinetul;
- - se indeparteaza canula rectala care se aseaza in tavita renala;
- - se solicita bolnavul sa retina solutia 10-15 min;
3. Mentionati semnele locale de certitudine in cazul fracturilor

Gasirea unuia singur dintre ele este suficienta pentru a diatgnostica cu siguranta existent unei fracture

Gasirea acestor semen se face prin palpare sau mobilizarea gragmentelor. Manevrele sunt intodeauna dureroase,
greu acceptate de bolnav, Din aceste motive manevrele trebuie trebuie facute cu mare atentie si delicatete, iar daca
informatiile oferite de inspectie (vizualizare) sunt suficiente se poate chiar renunta la ele. Ele sunt suplinite de
examinarile paraclinice obligatorii (radiografie, tomografie compiuterizata) care pun de cele mai multe ori un
diagnostic foarte exact ( in cadrul unui serviciu spitalicesc)

CREPITATIILE SI CRACMENTELE OSOASE

Reprezinta senzatia tactile, insotita uneori si de perceptia acustica a zgomotelor ce apar in momentul in care
fragmentele osoase se freaca unul de celalalt la palpare sau mobilizare. Prezenta lor da certitudinea existentei unei
fracture. Lipsesc cazurile de fractura incomplete sau fara deplasare precum si in cazurile in cxare exista o distanta
intre fragmente cum este cazul fracturilor de rotula sau daca exista interpozitie de parti moi, cel mai frecvent music
intre fragmentele oasoase.

MOBILITATEA ANORMALA

Poate fi usor gasita in fracturile diafizare (parti de mijloc) ale oaselor lungi, fiimd insa mai greu de gasit , uneori
imposibil, in fracturile situate la nivel epifazar (capetele oaselor lungi). Lipseste in fracturile incomplete sau fara
deplasare , care pot fi insa deplasate prin manevrari intempensiv (neasteptat)

NETRANSMITEREA MISCARILOR

Se constata imprimand miscari la nivelul uneia dintre epifice (capat al osului lung) si neperceperea acestora la nivelul
celeilalte epifize. Se gaseste de cele mai multe ori concomitant cu mobilitatea anormala.

INTRERUPEREA CONTINUITATII OSOASE

Se constata prin palaparea din aproape in aproape a osului in zonele unde aceasta este accesibil sub tegumente sau
un strat muscular subtire. Poate fi mai usor gasit la nivelul diafazei tibiale sau cubitale.

S11

Pacient in varsta de 60 de ani se prezinta la camera de garda cu rumatoarele manifestari de dependenta: febra,
frison, transpiratii, slabiciune, oboseala, scadere ponderala, cefalee, dispnee, paloare, petesii pe mucoasa bucala si
ocular. Paxcientul precizeaza ca aceste manifestari au debutat cu aproximativ 30 de zile in urma. Diagnosticul la
internare este endocardita.

1. CARE SUNT OBIECTIVELE ASISTENTEI MEDICALE?

- Combaterea infectiei, prevenirea fenomenelor de embolie(Obstrucţie brutala a unui vas sangvin
cauzat de migrarea unui corp străin (embol) vehiculat prin circulaţia sangvină , asigurarea confortului
fizic si psihic, asigurarea unui aport nutritional adecvat
 -
2. PREVENIREA APARITIEI ESCARELOR
Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea lor fiind variabila depinzand de factorul de
risc si de toleranta pielii la presiune indelungata:
- Toaleta zilnica a regiunilor predispose escarelor. Spalarea zilnica cu apa si sapun, masarea si ungerea
regiunilor predispose escarelor, dpielea unsa se macereaza mai greu decat pielea umeda sau uscata
- Frictionarea cu alcool a regiunilor predispuse , pudrarea cu talc, local
- La bolnavii cu ncontinenta urinara se foloseste sondajul a demeure cu sonda Foley. Se schimba
lenjeria ori de cate ori este necesar
- Schimbarea pozitiei bolnavului la un interval de 30 de min- 1 ora, succesiv: decubit dosrsal, decubit
lateral, drept si stang, decubit ventral
- Se face la 2 -3 ore mai des , intocmindu-se o foaie de supraveghere a escarelor in care se noteaza
oreler de schimbare si pozitia. In foaie se mai noteaza aspectul tegumentelor si zona de masaj

FOLOSIRERA MATERIALELOR COMPLEMENTARE NECESARE. Se folosesc colaci de cauciuc inveliti in tifon, la

nivelul zonelor tegumentare predispuse la escare.

Saltele special , antidecubit, perne de diverse dimensiuni si forme pentru regiunile predispuse escarelor

Pentru ungerea pielii se foloseste oxid de zinc, vitamin A + D2 si talc

Se va intinde perfect lenjeria si se va schimba la nevoie. Se are in vedere evitarea cutelor lenjeriei de pat si
cea de corp.

-
3. INFASAREA BINOCLU

Monoclul sau binoclul se foloseste pentru fixarea pansamentului la nivelul orbitelor.

Binoclul acopera ambele regiuni orbitale. Pentru infasarea binoculara, în locul turelor circulare frfontooccipitale, se
conduce fasa oblic peste celalalt ochi, turele incrucisindu-se deasupra piramidei nazale unde formeaza o spica

B12

Pacient in varsta de 60 de ani se prezinta la camera de garda cu rumatoarele manifestari de dependenta: , febra
frison, transpiratii, slabiciune, oboseala, scadere ponderala, cefalee, dispnee, paloare, petesii pe mucoasa bucala si
ocular. Paxcientul precizeaza ca aceste manifestari au debutat cu aproximativ 30 de zile in urma. Diagnosticul la
internare este endocardita.

1. Care sunt interventiile asistentei medicale

Interventii: repaus la pat, alimente usor digerabile, in perioada febrile, apoi hipercalorica, cu reducerea
aportului de sodium, monitorizarea functiilor vitale, observarea semnelor de embolie (durere, aploare,
hipotermie, disparitia pulsului, , la nivel renal – dureri, hematuria)
2. Administrarea unui anticoagulant
Anticoagulantele – sunt sunt medicamente care impiedica procesul de coagulare

 Definiţie:
 Anticoagulante sunt substanţele care prin administrare măresc timpul de coagulare a sângelui.

 Scop:
 Profilactic.
o Când pericolul trombozelor este evident → în profilaxia trombozelor venoase, emboliilor
postoperatorii, intervenţii chirurgicale abdominale sau pelvine.
 Terapeutic.
o Împiedică coagularea sângelui intravascular.
o Se face tratament anticoagulant în tromboflebite, flebotromboze, infarct de miocard, şoc
endotoxic unde apare coagulopatia de consum.

 Forma de prezentare:
 Heparină → cu acţiune promptă, dar de scurtă durată. Fiole, flacoane cu Heparină calcică sau sodică
(absorbţie mai lentă). Heparină lipocalcică cu administrare orală.
 Trombostop (produs cumarinic)→ cu acţiune lentă, prelungită.
 Calciparină.

 Heparina:
 Se dezinfectează locul injecţiei.
 Se execută injecţie subcutanată sau intravenoasă.
 Efectul dispare în câteva ore.

 Trombostop:
 Se administrează pe cale orală.
 Efect tardiv, după 6-12 ore.
 Acţiune prelungită – câteva zile → 2 săptămâni.

 Contraindicaţiile tratamentului anticoagulant:

 Diateze hemoragice.
 Insuficienţă hepatică.
 Hipertensiune malignă.
 Ulcer gastroduodenal florid.
 Endocardite.

 Reguli de administrare:
 Doza şi ritmul de administrare este stabilit de medic.
 Pentru Heparină controlul tratamentului se face cu TC sau timp Howell.
 Pentru controlul tratamentului cu Trombostop se determină , la început zilnic, timpul Quick (indicele de
protrombină).

 Incidente şi accidente:
 Hemoragii diverse.
 Epistaxis.
 Hematom sau nodul mic la locul injecţiei.
 Reacţii alergice locale.
 Alergie generală.

 Observaţii:
 Numai Heparina nu traversează bariera placentară.
 În timpul tratamentului anticoagulant se evită traumatizarea bolnavului.
 Începerea, continuarea sau întreruperea tratamentului anticoagulant este hotărâtă de medic.
 Nu se asociază tratamentul anticoagulant cu administrarea de aspirină, antitermice, antiinflamatoare.

3. Infasarea monoclu

Monoclul acopera o singura regiune orbitara. Se efectuaza începând cu 2-3 ture circulare frontooccipitale dupa care se
conduce fasa oblic peste ochiul pansat, pe sub urechea de aceeasi parte si se readuce fasa pe frunte, deasupra urechii
opuse. Se efectuaza din nou o tura circulara frontooccipitala, apoi oblic repetând succesiunea de ture oblice si circulare
pâna la acoperirea completa a ochiului. Se fixeaza capatul liber al fesei cu leucoplast sau ace de siguranta.
B17

Pacient in varsta de 42 de ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependent : durere violenta in
abdomenul superior, cu iradiere in spate, greturi, varsaturi, meteorism abdominal, febra, tahicardie. Pacientul se stie cu
calculi BILIARI DE APORXIMATIV 2 ANI. Diagnosticul de internare este de pancreatita acuta

1. Care sunt obiectivele asistenteie?

Obiectivele asistentei: ameliorarea durerii, echilibrarea hidroelectrolitica,
pacientul sa prezinte eliminari intestinale normale,
asigurarea unui confort psihic si fizic
pacientul sa revina la valorile normale respective 60-90 b/m
2. Pregatirea pacientului pentru ex gastro-duodenal
- Se efectueaza dupa administrarea unei substante de constrast pe cale orala sau rectala

Scop – studierea morfologiei si functionalitatii organelor tubului digestive, pentru stabilirea diagnosticului
(gastrite cornice, ulcer gastri-duodenal, tumori ale tubului digestive)

Examinarea radiologica este contraindicate la pacientii casectici ( slab, cu scadere masiva in greutate) in
stare grava, adinamici, care sufera de tromboze (Boală provocată de astuparea unui vas sangvin cu un
cheag de sânge), etc

Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare

- Sulfat de bariu 150 g sau , cana apa, lingura de lemn, purgative (ukei de parafina)
- Se pregateste suspensia de bariu: cele 150g sulfat se mesteca cu o cantitate de apa calda pana se
obtine o pasta omogena, la care se dauga apa rece pana la 200-300g, amestecandu-se cu lingura de
lemn
- Pregatirea psihica a pacientului
- Pregatirea fizica a pacientului – se administreaza pacientului cu 1-2 zile inainte examinarii, un regim
alimentar neflatulent si usor de digerat, dormat din supe, oua, paine prajita, unt, fainoase, produse
lactate
- Seara in ajunul examinarii se efectueaza bolnavului o clisma evacuatorie
- In ziua examenului diminiata pacientul este condus la serviciul de radiologie
- Pacientul dup ace si-a dezbracat toracele este condus sub ecran unde I se ofera o cana cu sulfat de
bariu
- La comanda medicului pacientul va inghitii sulfatul de bariu
- Dupa finalizarea radiografiei pacientul este condus la pat, se administreaza un purgativ.
3. Etiologie
Etiologia pancreatitei
Consumul excesiv si indelungat de bauturi alcoolice si litiaza biliara sunt cele doua cause majore ale pancreatitei
acute, dar exista multiple alte cause cunoscute: medicamente cu potential toxic, infectii virale, traumatisme
abdominale, cause ereditare, manevre endoscopice. Totusi pana la la 30% dintre pancreatitele acute au etiologie
neprecizata , desi o mare parte dintre acestea sunt determinate de microlitiaza biliara oculta.
 B18

Pacient in varsta de 42 de ani se prezinta la camera de garda cu urmatoarele manifestari de dependent : durere violenta in
abdomenul superior, cu iradiere in spate, greturi, varsaturi, meteorism abdominal, febra, tahicardie. Pacientul se stie cu
calculi BILIARI DE APORXIMATIV 2 ANI. Diagnosticul de internare este de pancreatita acuta

1. Care sunt interventiile asistentei medicale?

Interventii – repaus la pat, o punga cu gheata, bilant ingesta-excreta, monitorizarea functiilor vitale, regim
alimentar, educarea pacientului, pregatirea pentru investigatii recolatre analize, etc
2. Tehnica recoltarii secretiei ocular
RECOLTAREA SECRETIILOR OCULARE,
- Recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un portampon
- Recoltarea se face diminiata, dupa trezirea pacientului
- Pacientul este asezat in pozitie sezand cu capul in extensie fortata
- Ste trece imediat la recoltare si punerea in epribete si trimiterea acestora la laborator iar daca se
intarzie se aseaza la rece
- Secretia se recolteaza cu tampon steril
- Colectiile purulente cu seringa si ace sterile
- InfectiilIe oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:
- -cele care afecteaza invelisul pleoapelor ( BLEFARITE );
- -conjunctiva ( CONJUNCTIVITA ACUTA sau CRONICA );
- -Cornea si umoarea camerei anterioare ( KERATITA ACUTA SI CRONICA );
- -Irisul si umoarea camerei anterioare ( IRITA ACUTA si CRONICA );
- -canalul si sacul lacrimal ( DACRIOCISTITA );
- -Cristalinul , Coroida sau Retina si Corpul vitros;
- -secretia din CONJUNCTIVITE si DACRIOCISTITE se recolteaza cu tampon steril;
- -colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile;
- -portiuni din Iris indepartate prin IRIDECTOMIE sunt puse direct pe medii de imbogatire pt.
- pneumococi si streptococci;
- -in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril;
- - se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie de Cocaina 4% apoi se poate sterge
- conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ( dupa alti autori nu se folosesc
- anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide);
- -se fac frotiuri si culturi pe GLUCOZA simpla, BULION GLUCOZAT 2%, mediu
- (LO”FFLER)
3. Aplicarea unui pansament pe o plaga chirurgicala abdominala
Pansamente, betadine, asi gurarea unui camp steril

B19
1. Care sunt viciile de refractive si care pot fi problemele pacientului cu o astfel de afectiune
Myopia – imaginea obiectelor – la infinit – se formeaza inaintea retinei
Hipermetropia – imaginea obiectelor asezate la 5 m se formeaza in spatele retinei, aceasta fiind , stersa
,slaba
Prezbitia – scaderea puterii de acomodare a cristalinului dupa 45 de ani
 Astigmatismul – este un tip de oroare de refractive in care ochiul nu concentreaza lumina uniform asupra
retinei
Strabismul – lipsa de parallelism a globilor ocular
PROBLEMELE PACIENTULUI
- Comunicare ineficenta, risc de izolare
-
2. Tehnica recoltarii secretiei oculare
- Recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un portampon
- Recoltarea se face diminiata, dupa trezirea pacientului
- Pacientul este asezat in pozitie sezand cu capul in extensie fortata
- Ste trece imediat la recoltare si punerea in epribete si trimiterea acestora la laborator iar daca se
intarzie se aseaza la rece
- Secretia se recolteaza cu tampon steril
- Colectiile purulente cu seringa si ace sterile
- InfectiilIe oculare care necesita un examen bacteriologic sunt:
- -cele care afecteaza invelisul pleoapelor ( BLEFARITE );
- -conjunctiva ( CONJUNCTIVITA ACUTA sau CRONICA );
- -Cornea si umoarea camerei anterioare ( KERATITA ACUTA SI CRONICA );
- -Irisul si umoarea camerei anterioare ( IRITA ACUTA si CRONICA );
- -canalul si sacul lacrimal ( DACRIOCISTITA );
- -Cristalinul , Coroida sau Retina si Corpul vitros;
- -secretia din CONJUNCTIVITE si DACRIOCISTITE se recolteaza cu tampon steril;
- -colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile;
- -portiuni din Iris indepartate prin IRIDECTOMIE sunt puse direct pe medii de imbogatire pt.
- pneumococi si streptococci;
- -in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser fiziologic steril;
- - se face anestezia ochiului prin instilatie locala de solutie de Cocaina 4% apoi se poate sterge
- conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ( dupa alti autori nu se folosesc
- anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide);
- -se fac frotiuri si culturi pe GLUCOZA simpla, BULION GLUCOZAT 2%, mediu
- (LO”FFLER)
3. Def. termenii hematom si midriaza
Hematom – Acumulare de sânge într-un organ sau într-un ţesut urmare a unei hemoragii (cauzata de un
traumatism). Hematomul poate sa regreseze spontan sau se intervine chirurgical.
Midriaza – dilatarea pupilei

B21
1. Care sunt problemele pacientului care prezinta procese inflamatorii la nivelul ochilor
Durere, secretie ocular, discomfort, anxietate, risc de complicatii
2. Tehnica spalaturii oculare
DEFINITIE:
Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lichid in sacul conjunctival.
SCOP TERAPEUTIC:
-in procesele inflamatoare ale conjunctivei;
-in prezenta unor secretii conjunctivale abundente;
 -pt. indepartarea corpilor staini.
MATERIALE NECESARE:
De protectie-prosoape;
Sterile- comprese,tampoane de vata,undina ( canita cu cioc ) sau alt recipient;
Nesterile- tavita renala;
Medicamente – Acid Boric 3%, ser fiziologic, Oxiceanat de Mercur 1/5000 si apa
bicarbonatata.
PREGATIREA PACIENTULUI ( tehnica ):
PSIHIC- se anunta pacientul si I se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii;
FIZIC- se aseaza pacientul in pozitie sezand , cu capul aplecat pe spate,cu privirea in sus;
-se protejeaza ochiul sanatos cu o compresa sterila;
-se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza tavita renala lipita de gat,de partea ochiului ce urmeaza a fi spalat;
-daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand , el va sta in pozitia
DECUBIT DORSAL sau LATERAL cu capul aplecat inapoi.
EXECUTIE – participa doua asistente -una supravegheaza pacientul si-l mentine in pozitia
aleasa;
-cealalta efectueaza tehnica.
Asistentele, se spala pe maini , se dezinfecteaza.
-verifica temperatura lichidului de splatura 37*C ( temperatura mai joasa declanseaza reflexul de
inchidere a pleoapelor);
-aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalare;
-deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina ( sau alt
recipient ) in sacul conjunctival evitand cornea.
-solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile;
-repeta tehnica, la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura ( cand este
cazul );
-indeparteaza tavita renala.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
-usuca fata pacientului;
-aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului;
-indeparteaza compresa de pe ochiul protejat;
-aseaza pacientul in pozitie comoda.
REORGANIZAREA:
NOTAREA IN FOAIA DE OBSEVATIE ( F.O.):
-se noteaza tehnica si numele persoanei care a efectuat-o;
-aspectul lichidului de spalatura.
DE STIUT!!!
-ciocul undinei va fi tinut la distanta de 6 - 7cm de ochiul pacientului pt. ca eventualele miscari
reflexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze ochiul cu varful
recipientului.
DE EVITAT!!!
-infectarea ochiului sanatos prin lichidul de spalatura de la ochiul bolnav.
3. Glaucomul
DEFINITIE:
Glaucomul este o stare patologica caracterizata prin hipertensiune intraoculara si leziuni
vasculare care duc la atrofia nervului optic.
CULEGEREA DATELOR:
-CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( cauze ):
-tulburari congenitale de drenaj a umorii apoase ( glaucom infantil );
-persoane cu sistem nervos labil, emotive;
-schimbari bruste de temperatura
-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( SEMNE SI SIMPTOME ):
Glaucomul acut:
-dureri oculare si perioculare foarte vii cu iradiere temporal, occipital si insotite de lacrimare;
-scaderea acuitatii vizuale;
-greturi si varsaturi;
-anxietate;
-alterarea starii generale.
Glaucomul cronic:
-dureri periorbitale permanente;
-scaderea insidioasa a vederii – cecitate (orbire ) in 10-15 ani.
PROBLEMELE PACIENTULUI:
-discomfort;
-intoleranta digestiva;
-comunicare ineficienta la nivel senzorial – vizual;
-anxietate.
-risc de accident;
DIAGNOSTIC DE NURSING:
-Anxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii, manifestata prin agitatie , neliniste.
-Discomfort din cauza durerii oculare si perioculare, manifestata prin agitatie, neliniste.
-Risc de accident din cauza instalarii cecitatii, manifestat prin cadere.
OBIECTIVE:
-pacientul sa aiba stare de bine fizic si psihic;
-sa aiba acuitate vizuala in limitele varstei;
-sa se previna complicatiile invalidante.
-IN GLAUCOMUL ACUT:
Asistenta asigura internarea pacientului in spital, repaus la pat, in camera cu semiobscuritate;
-participa la examinarea pacientului, pregatind instrumentele pt. masurarea tensiunii intraoculare;
-linisteste pacientul, administreaza medicatia tranchilizanta si analgezica prescrisa;
-administreaza tratamentul medicamentos recomandat pt. reducerea tensiunii intraoculare:
-instilatii cu Policarpina 1%
-diuretice ( EDEREN ), purgative
-perfuzie cu Manitol 15%
-asigura alimentatia hiposodata si cu un aport redus de lichide.
-IN GLAUCOMUL CRONIC:
Asistenta educa pacientul sa urmeze corect tratamentul local si general prescris ( Pilocarpina sol.
1-3% vit.P.P.)
-recomanda alimentatie desodata, cu reducerea lichidelor; fara condimente, alcool , cafea;
-recomanda regim de viata ordonat, fara emotii negative cu respectarea orelor de somn ( in
 timpul somnului capul va fi asezat mai sus pe doua perne);
-educa pacientul pt. a purta ochelari fumurii in timpul zilei, sa evite intunericul si trecerile bruste
de la temperaturi scazute la caldura;
-incurajeaza pacientul privind evolutia favorabila a bolii daca respecta recomandarile medicale;
-pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul cu glaucom.
cand tensiunea intraoculara nu scade

B23
Pacient in varsta de 70 de ani se prezinta in serviciul oftalmologic , acuzand urmatoarele manifestari de
dependent: scaderea insidioasa a acuitatii vizuale la nivelkul ochiului stang. Diagnosticul este cataracta
senile localizata la nivelul ochiului stang
1. Care sunt interventiile asistentei?
Ajuta pacientul sa cunoasca topografia salonului, a sectiei, invata pacientul sa foloseasca instalatiile de
semnalizare, conduce pacientul la ex de specialitate, asigura confort psihic
2. Imbracarea si dezbracarea manusilor
……..

3. Coma hipoglicemica
Definiţie
•Complicatie metabolică acută determinată descădere valorilor glicemiei (de obicei<50 mg/dl), însoţită de manifestări
generaleşi neurologice,potential letală (gluconeuropenie gravă)
•În caz de tratament cu insulină sau ADO
•Hipoglicemie severă: pacientul nu este capabil săse trateze singur

1. Culegerea datelor
a. Circumstanţe de apariţie
•Supradozaj medicamentos
•Creşterea intervalului între administrareatratamentului şi alimentare
•Ingestie de HC în cantitate redusă
•Nealimentare
•Injectare în vas de sânge
•Efort fizic excesiv
•Vărsături sau diaree
•Consum de alcool
•Insuficienţă renală

Manifestări de dependenţă
Tablou clinic
•Debut rapid (minute), uneori neprecedată de semnecare sugerează hipoglicemia
•Pacient agitat,anxios,cu tremuraturi frecvent convulsii,paloare,transpiratii, semnul Babinski bilateral; uneori
mimează o comă neurologică
•Deficit de glucoza la nivel SNC
Tulburari devedere,somnolenta,anestezie periorala, ameteli,greturi, atentie scazuta,confuzie,tulburari decoordonare
motorie,dezorientare extrema, diplopie
•Hidratare normală, frecvent transpiraţii (nu sunt obligatorii, fiind absente în comele prelungite sau în caz de
neuropatie vegetativă!!!!)
Intervenţii-măsuri terapeutice
•De urgenţă maximă
 •Recoltarea glicemiei- confirmare
•Glucagon 1-2 mg i.m., s.c.
•Glucoză 33% până ce pacientul iese dincomă (100
-150 ml), SG 20% - p.i.v.
•Vitamina B1,B 6, piracetam
•Dacă nu sunt disponibile: se introduce zahăr sau sirop cu linguriţa între arcadele dentare

•Supravegherea pacientului pentruconstatarea sechelelor neurologice

Tablou diferentiat

Criteriu Coma cetoacidotică Coma hipoglicemică

Debut lent rapid
Tonusmuscular scăzut crescut
Hidratare deshidratare normală, transpiraţii
Neuropsihic liniştit agitat
Biologic hiperglicemie,glicozurie, cetonurie nipoglicemie, fărăglicozurie şi cetonurie

B 24

Pacient in varsta de 15 ani , in antecedente cu repetate faringite de la varsta de 3 ani, cu streptococ beta-hemolitic,
familia cu situatie sociala precara, locuiesc in conditii de frig si umezeala

1. Descrieti posibilul diagnostic si principalele analize care pot ajuta la diagnosticul clinic
Reumatism Articular Acut - Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar intalnita
la adulti. Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt prompt
si corect tratate antibiotic. Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace.
Factorii de risc din mediu sunt reprezentati de: supraaglomeratie, colectivitatile de copii si adulti tineri (ex.
copiii din gradinite, scoli, tabere, militarii), conditiile de igiena precara, saracia. Varsta este si ea un factor de
risc – boala fiind rar diagnosticata la copiii sub 3 ani si la adultii peste 35 de ani.
Analize

Examenele de laborator pun in evidenta prezenta unui proces inflamator – VSH, Proteina C reactiva,
Fibrinogen au valori crescute si desi sunt analize nespecifice ( pot creste in multe alte boli), sunt utile in urmarirea raspunsului
la tratament. Pentru diagnostic, este obligatorie o dovada de laborator a infectiei streptococice, mai ales la cei care nu au
istoric de infectie streptococica recenta.

Exudatul faringian trebuie facut tuturor bolnavilor cu suspiciune de RAA. Un exudat faringian negativ sau pozitiv nu exclude si
respectiv nici nu stabileste cu certitudine diagnosticul de RAA.

Electrocardiograma este obligatorie pentru investigarea pacientului suspicionat de RAA. Prelungirea intervalului PR este
criteriu minor de diagnostic al bolii. Pentru diagnosticarea afectarii valvulare, ecografia cardiaca are sensibilitate mai mare
fata de examinarea clinica efectuata de medic, in plus aducand date legate de afectarea pericardica si a miocardului

2. Administrarea unui flacon SG 10% fl prin PERfuzie (tehnica perfuziei)

Perfuzia intravenoasa
Definiţie: reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor substanţe medicamentoase pentru
reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.

Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit;
-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala

Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;

Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat si se va eticheta flaconul
specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga. Daca este in punga de plastic
nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului

-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie.

Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat,
cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se
racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede,
pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in
solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)

- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml

Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in6ore

Picaturi/minut=1000 x 15 /6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.

Reorganizarea locului de munca

-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Incidente,accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee,
cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de
instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de heparina
-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a lungul venei-se anunta medicul
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se verifica presiunea lichidulu

3. Care sunt principalele organe afectate de streptococul beta-hemolitic

(Cord, rinichi)

B25

Pacienta in varsta de 45 de ani, cofetar de profesie, inaltime 1.72m cu o greutate de 95 de kg se prezinta la medical
de familie cu criza de HTA = 180/100 mmHg

1. Descrieti diagnosticul clinic si complicatiile pe care le poate da

Diagnosticul clinic este OBEZITATE

Obezitatea definita ca o crestere a tesutului adipos total al organismului este frecvent cunoscuta sub denumirea de
exces ponderal. Dispunerea grasimii are insa o influenta mare asupra riscului de imbolnavire. Tesutul adipos al
organismului si distributia acestuia sunt determinate de sex, varsta, grad de activitate fizica. Atat la barbati cat si la
femei tesutul adipos creste cu varsta. La toate varstele, dupa pubertate, femeile au un procent mai mare al tesutului
adipos decat barbatii.

Obezitatea rezulta mult mai frecvent din aportul caloric in exces decat din incetinirea metabolismului. Dietele bogate
in grasimi si carbohidrati rafinati si stilul de viata sedentar favorizeaza cresterea in greutate. Obezitatea materna,
fumatul in timpul sarcinii, unele medicamente (corticosteroizi, litiu, antidepresive, benzodiazepine, antipsihotice) si
mai rar bolile endocrine pot perturba reglarea greutatii corporale. Exista si tipuri de deviere a comportamentului
alimentar: tulburarea de tip bulimic acut si sindromul alimentar nocturn.

Factori de risc sunt dieta, stres, sedentarism;

Simptomele obezitatii

De cele mai multe ori pacientii se prezinta la medic pentru bolile asociate obezitatii. Obezitatea creste riscul de
aparitie a bolilor cardio-vasculare (aritmii cardiace, moarte subita, ateroscleroza, hipertensiune arteriala), a calculilor
biliari, a sindromului de apnee in somn, artrozei (la nivelul articulatiilor supuse efectului greutatii), gutei.

Evolutie, complicatii, profilaxie

-respiratorii- sindrom de apnee in somn, predispozitie spre infectii respiratorii sau astm;
-cardio-vasculare: dislipidemie, hipertensiune, cardiomiopatii, accident vascular cerebral, insuficienta venoasa
cronica;
-metabolice- diabet, guta;
-gastro-intestinale: calculi biliari, boala de reflux gastro-esofagian, steatoza hepatica;
-endocrinologice: infertilitate, sindrom de ovare polichistice, amenoree;
-articulare: discopatie lombara; poliartroze;
 -dermatologice: celulita, hirsutism;
Din cauza cresterii globale a obezitatii, preventia este foarte importanta pentru a scadea consecintele medicale si
economice ale acestei boli. Sunt necesare programe nationale de sanatate publica pentru adulti si copii pentru a
schimba obiceiurile alimentare si combate sedentarismul.

2. Coma HIPERGLICEMICA
Cauze – nerespectarea dietei, doza insuficienta de insulin, diferite infectii, tulburari gastrointestinale, boli
intercurente (Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală)
Debut - lent (mai multe zile)
Evolutia simptomelor – poliurie, polidipsie, uscaciunea gurii, greturi, varsaturi, astenie, somnolenta –
coma, respiratie Kusmaul(respiratie care este crescuta peste frecventa normal) In acidoza
metabolica respiratia este rapida si superficiala, dar pe masura ce acidoza se agraveaza respiratia
devine gradat profunda, lenta, laborioasa si sub forma de guri de aer

Starea clinica – tegument uscat, hyperemic, limba uscata, crapata, hipotensiune arterial etc

3. Ce este indicele de masa corporal IMC si in ce categorie se incadreaza

este un indicator recunoscut de calculare a greutatii corporale ideale, in functie de inaltime. De asemenea,
indicele masei corporale arata in ce categorie de grasime corporala se incadreaza fiecare persoana. Totusi, referitor la
intrebarea ce este indicele masei corporale, este bine sa stii ca metoda nu este relevanta pentru greutatea copiilor,
gravidelor, sportivilor si varstnicilor.
Cum se calculeaza IMC
Indicele de masa corporala se calculeaza impartind greutatea in kilograme la inaltimea masurata in metri ridicata la patrat. De
exemplu, daca greutatea ta este de 59 de kilograme, de exemplu, și ai inaltimea de 1,65 de metri, IMC-ul tau este
59/1.65×1.65, adica 21,7.
Totuși, indicele masei corporale nu iti poate oferi date despre nivelul de grasime din corp. Asta inseamna ca, pentru a avea
suficienta masa musculara si mai putina grasime, e bine sa combini dieta cu exercitii fizice.
Care sunt grupele de valori pentru IMC
Potrivit standardelor, greutatea normala la adulti corespunde unui de indice de masa corporala intre 18.5 şi 24.9. Valorile sub
sau peste acest interval indica probleme de greutate.
-18,49 sau mai putin –Subponderal
-intre 18,50 și 24,99 – Greutate normala
-intre 25,00 și 29,99 – Supraponderal
-intre 30,00 și 34,99 – Obezitate (gradul I)
-intre 35,00 și 39,99 – Obezitate (gradul II)
-40,00 sau mai mult – Obezitate morbida
B 26

Pacient in varsta de 40 de ani se interneaza in sectia de diabet cu poliurie si hiperglicemie

1. Faceti culegere de date si puneti diagnostic de nursing, enumerate investigatiile

Dg de nursing: dezhidratare din cauza poliuriei manifestata prin epuizare, oboseala si senzatie de sete
continua
Alimentatie inadecvata din cauza dezechilibrului glucidic manifestata prin hiperglicemie
Analize:
 glicemie
 examen biochimic al urinei (sumar urină) - folosit pentru depistarea prezenței glucozei urinare și a corpilor cetonici
 test oral de toleranță la glucoză (sumar urină) - pune în evidență situațiile în care eliberarea insulinei este insuficientă
sau în care există rezistență periferică la acțiunile hormului.
 Hemoglobin glicozialata sau hemoglobin glicata arata spre deosebire de testul standard al glicemiei, nivelul mediu
de zahar din sange. Din acest motiv hemoglobin glicozialta este o analiza de laborator esentiala in diagnosticarea cu
acuratete a diabetului zaharat sau evolutiei unui pacient diagnosticat cu aceasta afectiune. Persoanele care sufera
de diabet trebuie trebuie sa isi faca analize in mod regulat pentru a tine sub control nivelul glicemiei

2. Ingrijirea plagilor

Plagine sau ranile = leziuni traumatice carcaterizate prin intreruperea continuitatii tegumentelor sau mucoaselor;
leziunea pielii sau mucoasei poate fi cu sau fara leziuni tisulare de profunzime
Ingrijirea plagilor recente care nu au deposit 6 ore de la accident:
- Calmarea durerii
- Toaleta locala minutioasa
- Daca plaga este intr-o regiune cu par , se indeparteaza pilozitatea din jurul plagii pana la o distanta de 6
cm de marginea plagii
- Se spala pilele nelezata din jurul plagii cu apa si apoi cu ser fiziologic
- Se dezinfecteaza cu aclool sau betadine
Atentie!
Pielea din jurul plagii se dezinfecteaza prin badijonare , ingrijirea incepe de langa plaga si se indeparteaza de
aceasta
Observatie: extragerea corpilor straini din plaga precum si excizarea si indepartarea tesuturilor
devitalizate sunt realizate de medic
Plagile vechi: plagile de ingrijire depasesc 6 ore de la accident se considera infectate, este efectuat acelasi
tratament dar plaga nu se sutureaza primar
Se face antitetanos
3. Clasificati diabetul zaharat
Diabetul zaharat poate fi clasificat în 4 mari categorii, după cum urmează:
1. Diabet zaharat de tip 1. În general este caracterizat prin distrugerea autoimună a celulelor beta pancreatice
(producătoare de insulină), cu lipsa aproape totală a secreției de insulină.
2. Diabet zaharat de tip 2. În general este caracterizat prin scăderea progresivă a secreției de insulină, pe un
fond variabil de rezistență la acțiunea insulinei.
3. Diabet gestațional. Această formă de diabet cuprinde orice tulburare a metabolismului glucidic ce duce la
glicemii peste limita superioară a normalului, cu debut sau primă recunoaștere în trimestrul 2 sau 3 de
sarcină.
 4. Alte tipuri specifice (diabet secundar). Sunt forme de diabet apărute prin alte cauze, în general cunoscute,
cum ar fi mutații genetice, boli ale pancreasului exocrin (care secretă enzime digestive), diverse afecțiuni
endocrine sau infecții.

B 27
Pacient in varsta de 70 de ani se prezinta cu afectiune respiratory la cabinetul de pneumologie. Asistenta pregateste
pacientul pentru consultative
1. Faceti culegere de date
Cum il cheama, de cand se simte rau, notarea in F>O, etc…
2. Punctia abdominala
Paracenteza consta in traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar in diferite scopuri.
Are scop explorator - unde este evidentiat lichidul in cavitate. Recoltarea lichidului pentru determinari cantitative si
calitative.
Are sis cop therapeutic – evacuarea lichidului din cavitate. Efectuarea de dializa peritoneala.
 Ascită masivă → lichid în cavitatea peritoneală de diferite cauze (obstacole în circulaţia portală, ceea ce determină
hipertensiune în ramurile venei porte – în ciroza hepatică, insuficienţă cardiacă, tumori peritoneale), inflamaţia
peritoneului – în tbc peritoneal.

 Ascite care nu se resorb prin metode obişnuite de tratament.

 Traumatisme închise ale viscerelor abdominale când se bănuieşte hemoperitoneul Diagnosticarea cito-
bacteriologică a ascitei.

 Contraindicaţii:
 Chisturi ovariene, hidronefroză, sarcină.
 Diateze hemoragice – cu prudenţă. Colecţii lichidiene închistate.

 Locul puncţiei:
 Fosa iliacă stângă – bolnavul în decubit semilateral stâng.
 La mijlocul liniei ombilico-pubiană – bolnavul în poziţie semişezând.

 Materiale necesare:
 Muşama şi aleză.
 Mănuşi de cauciuc.
 Alcool, tinctură de iod.
 Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.
 Soluţii anestezice – Xilină 1%.
 Trocar.
 Ace şi seringi sterile.
 Tampoane.
 Medicamente – tonice cardiace, soluţii anestezice.
 Materiale pentru reacţia Rivalta – pahar conic, 50 ml apă distilată, acid acetic glacial, pipete.
 Material pentru pansament.
 Vase colectoare.
 Cilindru gradat.
 Găleată 10 l.
 Paravan.
 Tăviţă renală.
 Materiale necesare pentru recoltări.

 Pregătirea bolnavului:
 Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
 Se invită pacientul să urineze sau se face sondaj vezical la nevoie.
 Se dezbracă regiunea aleasă şi se aşează bolnavul în poziţie.
 Se măsoară circumferinţa abdominală.
 Se dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

 Execuţia puncţiei:
 Puncţia se execută de către medic cu ajutorul a 1-2 asistente medicale.
 Se spală şi se dezinfectează mâinile.
 Se îmbracă mănuşi de protecţie
 Medicul execută anestezia locală şi puncţia
 Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:
o Protejează lenjeria de pat şi de corp.
o Asigură poziţia bolnavului.
o Dezinfectează locul puncţiei.
o Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul.
o Adaptează şi supraveghează tubul prelungitor ce asigură scurgerea controlată în găleată sau pungă
colectoare.
o Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
o Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate.
o Examinează macroscopic lichidul.
o Măsoară cantitatea şi densitatea lichidului evacuat.
o Execută reacţia Rivalta (se picură 1-2 picături de lichid de cercetat în paharul cu apă distilată + 1-2 picături de
acid acetic glacial).
o Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele incidente şi accidente.

 Îngrijiri după tehnică:

 Se aplică un pansament la locul puncţiei.
 Se supraveghează funcţiile vitale.
 Se aplică un bandaj abdominal compresiv cu cearşaf – timp de 6 ore.
 Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează.
 Repaus la pat 24 ore.

 Incidente şi accidente:
 Colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale.
 Hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză şi melenă.
 Perforarea intestinului – determină peritonită.
 Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid.

3. Etiologie TBC
Tuberculoza (TB) este o boala infecto-contagioasa larg raspandita in intreaga lume, cauzata de bacteria
Mycobacterium tuberculosis. Reprezinta o cauza majora de deces la nivel mondial si constituie o importanta
problema de sanatate publica.

Sediu: cel mai adesea afecteaza plamanii, dar poate interesa orice parte a organismului (pleura, ganglioni, oase,
meninge, aparat uro-genital etc).
Incidenta: scazuta in tarile dezvoltate (America, vestul Europei) si crescuta in Africa, Asia de Sud –Est si estul Europei.
Romania in anul 2008 ocupa primul loc in Uniunea Europeana si locul patru in Europa dupa Kazakstan, Republica
Moldova si Kyrgystan.
Raspuns la terapie: tuberculoza chimio-sensibila cu schema standardizata de tratament cu durata de 6 luni si
tuberculoza chimio-rezistenta care necesita un plan terapeutic mai complex si durata mai lunga.
Factori de risc:
 • Persoane paupere, fara adapost
• Infectatii HIV
• Utilizatorii de droguri si alcool in exces
• Scaderea imunitatii: transplant de organe, boli autoimune, tratament imunosupresor
• Afectiuni cronice: diabet zaharat necontrolat, ciroza, rezectii gastrice, hemodializa etc
• Persoane din colectivitati gen institutii corectionale, penitenciare, camine- spital, azile
• Muncitorii expusi la noxe profesionale cu pulberi silicogene care dezvolta pneumoconioze
• Factori de mediu: cataclisme, razboaie, migratii
• Varste extreme: copii mici (<5 ani) si varstnicii
• Boli maligne: cancere, limfoame, leucemii
• Contactii persoanelor cu tuberculoza: familia, prietenii
Cai de transmitere:
• principala cale de transmitere: calea aeriana
• cai mult mai rare: transplacentara (de la mama la fat), cutanata, digestiva- prin consumul de lapte de la animale cu mastita
tuberculoasa
Persoanele bolnave de tuberculoza elimina prin tuse sau stranut picaturi mici de secretii care contin bacterii. Pe
calea aerului, aceste picaturi sunt inhalate de persoanele din anturajul apropiat al bolnavului care devin “contacti TB”. Cele
mai expuse persoane sunt membrii familiei, prietenii apropiati, colegii de serviciu si necesita un contact apropiat si de lunga
durata in spatii inchise pentru a se infecta.
Actiunea directa a soarelui ii omoara in 24-30 de h; prin fierberea laptelui sunt distrusi in 5 minute la 100 C; fenolul
2% omoara bacilii din sputa in 24H

B31

Pacient in varsta de 70 de ani cu spondilita anchilozanta , cu dureri lombare , coxofemurale, mobilitate redusa cu
capacitate ventilatorie redusa, incapacitate de ingrijire

1. Descrieti interventiile pe care le executa asistenta

- Repaus pe un pat dur si neted, ventral sau dorsal, fara perna
- Monitorizarea FV
- Regim alimentar
- Invata exercitii postural si respiratorii
- Efort redus
- Insotirea pentru investigatii
- Adm trt prescris, asigurarea unui confort psihic si fizic
2. Sondajul vezical
Prin sondaj se înţelege introducerea unei sonde sau tub de cauciuc, metal sau material plastic într-o
cavitate naturală a organismului în scop explorator sau terapeutic. Acest tub se numeşte sondă. Această
manevră se face cu un anumit scop:
 evacuarea conţinutului
 recoltarea produsului
 urmărirea cantităţii extrase
 felul produsului
 introducerea de substanţe de contrast, alimentare, medicamentoase, soluţii antiseptice etc.
Atât pentru sondaje cât şi pentru spălături se va efectua pregătirea psihică a bolnavului, i se va explica
scopul şi necesitatea manoperei, cât şi beneficiul adus prin această manoperă. Pentru uşurarea şi reuşita
tehnicii, bolnavul este sfătuit de către asistentul medical să coopereze. În caz de refuz a bolnavului,
 asistentul medical va anunţa medicul, va consemna în foaia de observaţie şi va invita bolnavul să semneze
refuzul. Este interzisă obligaţia bolnavului la o manevră pe care el nu şi-o doreşte. În cazul persoanelor
inconştiente, decizia de sondaj sau spălătură o va lua medicul.
In caz că se introduce în cavitate apă sau soluţii medicamentoase care vor fi evacuate, vorbim de spălătură
şi se face în scop de a curăţii cavitatea respectivă.
Instrumentarul folosit în acest scop trebuie să îndeplinească următoarele proprietăţi:
 suprafaţa materialului din care sunt confecţionate să fie netă
 materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent
 să fie uşor de dezinfectat şi sterilizat
 vârful lor să fie bont, neted pentru a nu leza cavitatea.
Pentru ca sondele să fie utilizate indiferent de cavitatea unde vor fi introduce, ele trebuie să fie folosite
după reguli bine stabilite pe care orice asistentă sau cadru medical care le foloseşte să le respecte:
 la introducerea sondei, vârful ei se umidifică cu apă sau se unge cu un ulei sau cu un anestezic local;
 sondele să fie sterile, de unică folosinţă şi utilizate în condiţii de asepsie perfectă;
 bolnavilor li se va cere consimţământul (bolnavi cooperanţi) pentru efectuarea manoperei;
 bolnavii vor fi instruiţi asupra modului de desfăşurare a procesului de sondare şi asupra scopului acestuia, precum
şi asupra felul cum trebuie să se comporte în timpul manoperei;
 bolnavii agitaţi sau cei cu teamă vor fi sedaţi sau calmaţi uşor în aşa fel încât să se poată colabora cu ei;
 sondajul se va face cu profesionalism şi răbdare pentru a nu face cale falsă la înaintarea sondei;
 introducerea sondei se face cu mare atenţie şi tact pentru a nu obosi bolnavul;
 la efectuarea de spălături cantitatea de lichid de spălat va fi mai mică decât cavitatea unde o introducem;
 în caz de orice accident (mici hemoragii, dureri locale, scăderea TA) se va anunţa medicul
 conţinutul cavităţilor se va arăta medicului şi va fi trimis în caz de nevoie la laborator
 persoana care a efectuat sondajul trebuie să fie protejată cu echipament de protecţie (şorţ, mănuşi de cauciuc şi
mască)
 persoana care a efectuat manopera va fi notată în foaia de observaţie şi se va consemna ora, durata şi materialul
extras
 nu va efectua sondajul decât personalul medical calificat care răspunde în faţa organelor de răspundere
profesională

3. Definiti termenii: ortopnee, hemoptizie

ortopnee- Gafaiala care apare in stare de repaus, atunci cand subiectul este lungit pe spate,
in decubit dorsa

hemoptizie - Eliminare pe gură de sânge provenind din aparatul respirator, cauzata de o bronşita cronica
infectata, unei tuberculoze pulmonare vechi sau recente, unei dilataţii a bronhiilor, unei embolii pulmonare sau unui cancer al
bronhiilor, care a condus la ruperea unui vas sangvin la nivelul arborelui respirator.

B33

Pacient in varsta de 50 de ani , cu obezitate, HTA, consummator de alcool si tutun, sedentary, prezinta urmatoarele
manifestari de dependent: durere anginoasa atroce, intensa, localizata retrosternal dureaza 15-45 de minute, cu dispnee,
transpiratii reci, hipertermie

1. Stability care este nevoia afectata, descrieti problemele pacientului si diagnosticul de nursing
 Problemele pacientului sunt: discomfort, durere, anxitate, scaderea debitului cardiac, deficit de autoingrijire,
potential de alterare a nutritiei si de complicatii
Dg de nursing:
Nevoia de aavea o buna circulatie - Disconfort in zona retrosternala datorita unei circulatii inadecvate manifestata
prin dureri retrosternale si HTA
Nevoia de a respira – nevoie alterata manifestata prin dispneee datorita
Nevoia de a elimina – Nevoie alterata manifestata prin transpiratii reci

2. Clasificarea fracturilor
Deschise – osul strapunge pielea/tesutul
Inchise – segmentele osoase sunt acoperite de piele
Complete – planul osos este interrupt in totalitate
Incomplete – cand un plan osos nu este intrerupt in totalitate
3. Definiti termenii: ciANOZA SI EDEM
CIANOZA – LIPSA DE OXIGEN DIN SANGE
EDEM – RETENTIE DE LICHID IN TESUTURILE ORGANISMULUI

B34
Pacient in varsta de 45 de ani cu HTA cunoscut, media ultimeleor masuratori fiind 165/95 mmHg
1. Faceti culegerea de date ( aici trecem numele si prenumele pacientului, istoric de boli, antecedente personala,
heredocolaterale etc
2. entorsele
Entorsele apar cel mai frecvent la nivelul gleznei şi al genunchilor şi include simptome precum:
- Umflarea rapidă, uneori însoţită de modificarea culorii pielii;
- Alterarea funcţiei unei articulaţii sau o senzaţie de instabilitate;
- Durere şi sensibilitate în zona afectată;
- Un sunet ca o pocnitură;
- Dificultate în utilizarea articulaţiei.

Entorsa – Diagnostic
Puteţi să vă scrântiţi orice articulaţie. O articulaţie scrântită poate fi capabilă să funcţioneze sau poate fi instabilă.
Mişcarea sau exercitarea presiunii asupra ligamentului este dureroasă.

Dacă articulaţia nu funcţionează, leziunea poate cuprinde de asemenea o fractură sau o luxaţie.
Dacă suspectaţi o fractură sau o leziune gravă a unui ligament din articulaţie - sau dacă durerea şi dificultatea în
mişcarea articulaţiei nu cedează în 2 sau 3 zile - solicitaţi îngrijire medicală. Medicul dumneavoastră poate solicita o
radiografie pentru cercetarea unei fracturi.

Tipuri de entorse
În general, cu cât durerea este mai puternică, cu atât leziuna este mai severă. Entorsele au diverse grade de gravitate,
de la minore sau severe:

Entorsa uşoară - apare când fibrele ligamentelor se supraîntind sau se rup uşor. Puteţi simţi durere uşoară sau
considerabilă şi sensibilitate când atingeţi sau mişcaţi articulaţia. Nu există umflătură sau aceasta este mică. De
obicei, articulaţia susţine greutatea iar radiografia este normală. Entorsele minore repetate pot duce la slăbirea
articulaţiei. În majoritatea cazurilor, o articulaţie cu o entorsă uşoară va fi capabilă să susţină greutatea în circa 24 de
ore şi va fi complet vindecată în aproximativ două săptămâni.
 Entorsa moderată - apare când fibrele ligamentelor se rup, dar fără să ducă la o ruptură completă. Durerea şi
sensibilitatea sunt moderate ca intensitate, dar este recomandat să evitaţi folosirea articulaţiei lezate, mai ales că
există un sentiment de instabilitate. Puteţi prezenta un grad de umflare şi colorare în albastru-negru a zonei.
Entorsa severă - apare atunci când unul sau mai multe ligamente se rup complet iar zona este dureroasă, umflată şi
colorată albastru-negru. Pacientul nu poate mişca normal articulaţia iar dacă încearcă să facă acest lucru va sesiza că
articulaţia este instabilă iar mobilitatea este pusă în pericol.

3. Recoltarea sputei

 Prelevarea sputei se face din expectoraţia de dimineaţă prin tuse spontană, profundă.
 Înaintea prelevării se recomandă clătirea energică a gurii şi gargara cu apă fiartă şi răcită.
 Se va insista asupra obţinerii sputei propriu-zise prin tuse profundă şi nu a salivei sau a secreţiilor nazale.

 Produsul expectorat este prelevat într-un recipient steril cu gura largă şi capac ermetic.
 Proba trebuie adusă în laborator în maxim 2h de la recoltare.
 Stabilitatea probei se poate prelungi 24h prin păstrarea la 2 – 8°C.
SPUTA INDUSĂ

 Metoda se recomandă pacienţilor care nu pot expectora (femei, copii şi pacienţi imobilizaţi la pat).
 Pacientul este rugat să clătească cavitatea bucală cu apă, după perierea energică a gingiilor şi limbii.

 Cu ajutorul unui nebulizator, pacientul este pus să inhaleze aerosolii unei soluţii sterile de 3-10% NaCl,
timp de aproximativ 10 minute sau până când este declanşat reflexul de tuse.
 Produsul expectorat este prelevat într-un recipient steril cu gura largă şi capac ermetic.

 Proba trebuie adusă în laborator în maxim 2h de la recoltare.

 În cazul acestui tip de prelevare, stabilitatea probei se poate prelungi 24h prin păstrarea la temperatura
camerei.
La predarea în recepţie a probei de spută indusă sau expectorată vă rugăm să menţionaţi
dacă recoltarea s-a făcut sub tratament cu antibiotic şi dacă proba provine de la
pacient diagnosticat cu fibroză chistică.