Am ales subiectul obezitatea, întrucât reprezintă o problema cu care se confrunta populatia

la modul general atat in Romania cat si in intreaga lume, si care este este o afectiune cronica a carei
prevalenta este in crestere.
Aceasta boala determina aparitia riscului pentru diabet zaharat, hipertensiune arteriala, a
bolilor de inima, a afectiunilor veziculei biliare precum si a unor forme de cancer.
Obezitatea poate determina probleme sociale, economice si psihologice ca rezultat al
prejudecatilor si scaderii autorespectului.
Obezitatea este definita ca o crestere a tesutului adipos total al organismului este frecvent
cunoscuta sub denumirea de exces ponderal. Dispunerea grasimii are insa o influenta mare asupra
riscului de imbolnavire. Tesutul adipos al organismului si distributia acestuia sunt determinate de
sex, varsta, grad de activitate fizica. Atat la barbati cat si la femei tesutul adipos creste cu varsta. La
toate varstele, dupa pubertate, femeile au un procent mai mare al tesutului adipos decat barbatii.

Cauzele obezitatii

Obezitatea rezulta mult mai frecvent din aportul caloric in exces decat din incetinirea
metabolismului. Dietele bogate in grasimi si carbohidrati rafinati si stilul de viata sedentar
favorizeaza cresterea in greutate. Obezitatea materna, fumatul in timpul sarcinii, unele medicamente
(corticosteroizi, litiu, antidepresive, benzodiazepine, antipsihotice) si mai rar bolile endocrine pot
perturba reglarea greutatii corporale. Exista si tipuri de deviere a comportamentului alimentar:
tulburarea de tip bulimic acut si sindromul alimentar nocturn.
Factori de risc sunt dieta, stres, sedentarism;

Simptomele obezitatii
De cele mai multe ori pacientii se prezinta la medic pentru bolile asociate obezitatii. Obezitatea
creste riscul de aparitie a bolilor cardio-vasculare (aritmii cardiace, moarte subita, ateroscleroza,
hipertensiune arteriala), a calculilor biliari, a sindromului de apnee in somn, artrozei (la nivelul
articulatiilor supuse efectului greutatii), gutei.
sus

Diagnosticul de obezitate
Cea mai folosita formula pentru a relationa inaltimea cu greutatea este indicele de masa corporala
(IMC – rapotul din greutate in kilograme si inaltime in metri la patrat). La adulti un IMC intre 25
kg/m2 si 29,9 kg/m2 indica supragreutate, iar un IMC peste 30 kg/m2 obezitate. Utilizarea acestui
indice este limitata la copii si varstnici.
Circumferinta taliei peste 101 cm la barbati si peste 87 cm la femei reprezinta factor de risc pentru
complicatiile obezitatii.

Tratamentul pentru obezitate

Este important de investigat istoricul familial al pacientului, de inventariat preferintele alimentare
ale acestuia si de estimat nivelul activitatii fizice. Trebuie excluse de asemenea depresia ca si
tulburarile alimentare (bulimie, anorexie, binge-eating).
Tratamentul obezitatii incepe cu modificarea stilului de viata a pacientului (dieta, activitate
fizica, modificari comportamentale). Pentru rezultate bune si de durata, in scaderea ponderala este
importanta motivarea pacientului. Acesta trebuie sa aiba asteptari realiste: orice pacient care intra
intr-un program de scadere ponderala trebuie sa aiba obiective care pot fi atinse, masurabile,
specifice, realiste si convenabile.
Tratamentul medicamentos se recomanda numai la pacietii la care beneficiul depaseste riscul
terapeutic pentru ca toate medicamentele au efecte adverse si eficacitate limitata.
Tratamentul chirugical este rezervat pacientilor cu obezitate morbida (IMC>40 kg/m2) si/sau boli
asociate la care chirurgia bariatrica s-a dovedit ca determina scadere in greutate sustinuta si
beneficii clinice semnificative.
Sunt importante de asemenea tratamentul bolilor asociate obezitatii (diabet, dislipidemie,
hipotiroidie, sindrom apnee in somn, hipertensiune etc) si monitorizarea scaderii in greutate pentru
ca dietele dezechilibrate, scaderile rapide in greutate sau scaderile ponderale, urmate de cresteri in
greutate pot determina aritmii cardiace, depresii, formarea de calculi biliari.
sus
Evolutie, complicatii, profilaxie
-respiratorii- sindrom de apnee in somn, predispozitie spre infectii respiratorii sau astm;
-cardio-vasculare: dislipidemie, hipertensiune, cardiomiopatii, accident vascular cerebral,
insuficienta venoasa cronica;
-metabolice- diabet, guta;
-gastro-intestinale: calculi biliari, boala de reflux gastro-esofagian, steatoza hepatica;
-endocrinologice: infertilitate, sindrom de ovare polichistice, amenoree;
-articulare: discopatie lombara; poliartroze;
-dermatologice: celulita ;

Din cauza cresterii globale a obezitatii, preventia este foarte importanta pentru a scadea
consecintele medicale si economice ale acestei boli. Sunt necesare programe nationale de
sanatate publica pentru adulti si copii pentru a schimba obiceiurile alimentare si combate
sedentarismul.

Aa urma o dietă, nu înseamnă „să ţii un regim de slăbire”, ci să întelegi, să accepţi şi să adopţi
un regim de alimentaţie corect. pentru toată viaţa. Pentru că erorile alimentare, neştiinţa şi
nepăsarea nu se plătesc imediat, ci pe parcursul mai multor ani.
A mânca înseamnă bucurie şi plăcere, însă trebuie să avem întotdeauna un echilibru, căci apetitul nu
este neapărat un semn de sănătate; cea mai bună dietă este să ştii să mănânci şi să cunoşti valoarea
nutritivă a alimentelor din zilele noastre, deoarece sănătatea şi frumuseţea încep din propria farfurie.
Piramida nutriţiei sănătoase precizează ce cantităţi din cele cinci grupe alimentare este bine
să includem în dieta nostră zilnică. Astfel alimentele de la baza piramidei ar trebui să constituie şi
baza piramidei, iar cele aflate în apropierea sau în vârful piramidei ar trebui introduse în dietă doar
în cantităţi mici, întotdeauna cu moderaţie!
Fiecare dintre aceste alimente furnizează doar o parte din principiile nutritive de care avem nevoie,
astfel că alimentele dintr-un grup nu pot înlocui alimentele din alt grup.

• Carbohidraţii complecşi – sursă de energie, vitamine şi minerale; conţin amidon nerafinat –

orez, fasole, rădăcinoase, banane şi cereale integrale. De consumat 6-11 porţii/zi.
• Legumele şi fructele: alegeţi fructele şi legumele de diferite culori; aceste culori provin din
substanţele nutritive din plante numite fitonutrienţi; pentru a ajunge la 3-5 porţii de legume
şi 2-4 porţii de fructe, consumaţi fructe si legume congelate, sosuri de roşii, supe sau sucuri
şi salate. Aceste alimente asigură fibre, vitamine, minerale şi unii acizi graşi esenţiali.
• Alimentele bogate în proteine – cuprind grupa laptelui, iaurtului şi brânzei – 2-3 porţii/zi;
cărnii de pasăre şi peşte, ouălelor, leguminoaselor – fasolea, nucile – 2-3 porţii/zi.
• Proteinele sunt necesare pentru creşterea şi refacerea celulelor, a imunităţii, pentru
producerea de hormoni şi enzime.
• Grăsimile – asigură acizii graşi esenţiali pentru buna funcţionare celulară şi vitaminele
liposolubile.