Sunteți pe pagina 1din 24

ARGUMENT

Zona Muntilor Bucegi este preferatã în general de majoritatea turistilor


având un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turisticã bisezonierã
(avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar
iarna pentru sporturile de iarnâ).Acesta e motivul pentru care am incercat sa
realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului
in statiunea Sinaia.
Probabil, nici un alt masiv din Romania nu este atit de strabatut de tineri
si virstnici, de turistii obisnuiti si de alpinisti, in toate anotimpurile, ca masivul
Bucegi, unul dintre acei "munti sacri", pe seama carora circula atitea legende.
Sfinxul, Babele, virful Omu, abruptul Caraimanului si multe alte locuri si
formatiuni stincoase sint toponime incarcate de o aura aparte, aproape
mitologica.
Acest masiv atrage ca un magnet foarte multa lume prin multitudinea de
trasee si de obiective, asa incit o evadare pe culmile sale nu poate fi decit
binevenita si relaxanta. Putem porni in ascensiune fie din Sinaia, fie din Busteni
cele mai frecventate statiuni de pe Valea Prahovei , dar si din alte directii.
Aceasta zonã este foarte atractivã având foarte multe posibilitãtii de
agreement si oferind în acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare
tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum
Sinaia, Predeal, Busteni.
Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furnizând
cele mai bune conditii de petreecere a timpului liber dar si de tratament, in toate
anotimpurile anului, pentru oameni de toate vârstele.
Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea
peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de
iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales

3
prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegând un sejur de
duratã mediu,si in perioada de iarnã.
Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii
si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui
complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in
lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se
adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din
sud.
Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul
Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea
Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi
statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal.
Prin complexitatea si maretia formelor lui orografice, Masivul Bucegi
alcatuieste una dintre cele mai remarcabile individualitati geografice si turistice
din lantul Carpatilor romanesti si cea mai reprezentativa dintre ele, prin
multiplele posibilitati ce le ofera pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stanca.
Trasatura esentiala a peisajului sau geografic rezida in tranzitia brusca de
la formele impunatoare ale abrupturilor stancoase – care alcatuiesc, in general,
versanii sai exteriori – la intinderile, pe alocuri monotone, ale marilor poduri din
crestetul culmii principale, iar de aici, spre vest, la cuprinsurile linistite din
bazinul superior al Ialomitei, cu plaiuri prelungi ce se revarsa spre sud,
invesmantate in imense pajisti alpine, cu ape care-si croiesc drum prin ganguri
inguste sau traverseaza la mici rastimpuri padinile largi si luminoase ce se
succed de-a lungul acestei vai; in sfarsit, cu vechi si intinse molidisuri din
umbra carora se inalta pereti salbatici si sculpturale coloane de calcar.
Acestea sunt, intr-o scurta privire de ansamblu, elementele care determina
specificul Bucegilor, asa dupa cum Retezatul, de pilda, se singularizeaza prin
vastitatea topografiei lui glaciare; Masivul Fagaras prin arhitectura
monumentala a culmii lui principale si prin simetria inaltelor custuri ce trimite

4
catre nord; Piatra Craiului, prin linia eleganta unica a imensului sau arc de
calcare; in sfarsit, Bihorul, prin fascinantul tezaur carstic ce-l ascunde, aproape
nebanuit, sub culmile lui domoale si bogat impadurite.
Masivul Bucegi ocupa o suprafata de cca. 300 km si se delimiteaza: la est,
cu valea superioara a Prahovei si cu portiunea inferoara a Vaii Cerbului, pana la
confluenta cu Valea Morarului; apoi, pe un scurt parcurs cu acesta vale si cu
valcelul sipotului pana la obarsie, iar dincolo de cumpana de ape a Muntelui
Diham, cu Valea Glajariei; la nord si nord-vest , cu Depresiunea Barsei si
Culoarul Bran;la vest, cu Valea Moeciului (denumita in zona superioara Valea
Bangaleasa) si cu principalul sau izvor de obarsie, Valea Grohotisului, iar din
saua Bucsa-Strungulita cu vaile Dudele, Brateiul si Ialomita, dincolo de care se
inalta, spre vest, varful singuratic al Leaotei; in sfarsit la sud, hotarul este
determinat de Valea Ialomicioarei, de la obarsie la confluenta sa cu Valea
Ialomitei, si de portiunea inferioara a Vaii Izvorul Dorului.

5
CAPITOLUL I:MUNŢII BUCEGI -PREZENTARE GENERALĂ
1.1.Aşezare geografică

Panoramă a Munților Bucegi


Masivul Bucegi are o formă de potcoavă deschisă spre sud, din centrul căreia
izvorește râul Ialomița. Ramurile principale ale potcoavei se întâlnesc în
extremitatea nordică chiar în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În
afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind
culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-
est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina
Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești.
Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor
este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic
contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de nivel de
500–900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între
1600–2400 m și o înclinare de la nord către sud).

Cascadă spumoasă

6
Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu
întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa
Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și
începutul Cuaternarului.
Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând
depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament
de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte
din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea
răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean,
conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior,
cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând
etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe
latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de
unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masa de conglomerate. Specific
este exocarstul cu Japiezuri în forme si dimensiuni variabile, unele coline și
avene. Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la
dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros:
 Avenul de sub Babele
 Peștera de pe Piciorul Babelor
 Peștera Ialomiței
 Peștera Ursului
 Peștera Onicăi
 Peștera Pustnicului
 Peștera Tătarului
 Avenul Vânturiș
 Platoul carstic Lespezi
În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi
glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Conformația masivului în
formă de potcoavă determină în mod evident dispunerea și direcția de curgere a

7
râurilor. Principala axă de colectare a apelor din interiorul masivului este Râul
Ialomița, care are un bazin simetric. Ea este alimentată din zăpezi și ploi,
izvorând la mare înălțime de sub Vârful Omu. Curgând în lungul
axului sinclinalului, ea este alimentată și din subteran, pentru că apele infiltrate
pe flancuri se scurg spre albia Ialomiței conform înclinării stratelor. Numeroși
afluenti cu obârșia pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite,
contribuind la mărimea debitului râului colector. Menționam printre ei:
pe dreapta pe Doamnele, Horoaba, Tătaru, Mircea, Bolboci, Zănoaga si
Sugari, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa și Orza pe stânga. In general,
afluenții sunt seci în cursul mediu și superior dar în timpul averselor de ploaie
au un regim torențial.
 Cheile Zănoagei
 Cheile Tătarului
 Cheile Coteanului
 Cheile Orzei
 Lacul Bolboci - lac de acumulare
 Lacul Țigănești - lac glaciar la altitudinea de 2050 m
 Lacul Scropoasa - lac de acumulare
1.2.Resurse naturale
Bucegii au puține bogății naturale, folosindu-se pentru piatră de
construcții sau fiind folosiți ca:
 pășuni pentru oi, parte din transhumanță.
 exploatări forestiere, Fabrica de Hârtie Bușteni - desființată în 2008
 calcare, cariera Lespezi ce alimentează Combinatul de la Fieni
 calcare, în 1878 Azuga avea o fabrica de var
 ape, 1899 fabrica de bere Azuga (în prezent închisă)
1.3.Clima
Clima se caracterizează prin temperaturi medii de 2-6° Celsius și 0-2°
Celsius la peste 1800 m altitudine, precipitații abundente de 800–

8
1200 mm/an și vânturi puternice. Pe platoul Bucegi se întâlnește climatul
alpin cu temperaturi medii anuale sub 2° Celsius, precipitații puține și vânturi
foarte puternice. În Bucegi, ca pe orice alt munte, vremea se poate schimba
foarte repede, existând chiar zile în care cel puțin trei anotimpuri sunt prezente
în timp relativ scurt. Numărul mediu de zile de iarnă, cu temperaturi mai mici
de 0° Celsius, este de 47 zile/an, iar numărul mediu de zile cu temperaturi peste
25° Celsius, este de aproximativ 16 zile/an.
1.4.Puncte de interes

Crucea Eroilor Neamului

Creasta Bucșoiu

 Pietrele de la Omu - importanță geomorfologică, se găsesc pe Vârful


Omu din nordul masivului, cel mai înalt punct din munții Bucegi, fiind al
optulea vârf din România, cu o altitudine de 2.505 m.

9
 Crucea Eroilor Neamului, de importanță istorică și turistică, este un
monument construit între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, pentru a
cinsti memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial.
 Cascada Urlătoarea - importanță hidrologică, situată la o distanță de 1 ½
ore de mers de Bușteni.
 Avenul Vânturiș - importanță speologică
 Cascada Vânturiș - importanță hidrologică
 Colții lui Barbeș - importanță geomorfologică
 Claia Mare - importanță geomorfologică
 Portița Caraimanului - importanță geomorfologică
 Ogașul Spumos - importanță geomorfologică
 Peretele Văii Albe - importanță geomorfologică
 Colții Morarului - importanță geomorfologică
 Ceardacul din Valea Cerbului - importanță geomorfologică
 Avenul din Bucșoiu - importanță speologică
 Mecetul Turcesc - importanță geomorfologică
 Hornurile Mălăieștilor - importanță geomorfologică
 Circul Glaciar Țigănești - importanță geomorfologică
 Arcada din Valea Gaura - importanță geomorfologica
 Valea Țapului - importanță geologică
 Popasul Strunga - importanță geologică
 Punctul Fosilifer de pe Vf. Gaura - importanță paleontologică
 Cascada Doamnei - importanță hidrologică[4]
 Sfinxul - importanță geomorfologică și turistică
 Babele - importanță geomorfologică și turistică
 Peștera Avenul de sub Babele - importanță speologică
 Platoul cu ciuperci de gresie - importanță geomorfologică
 Cheile Horoabei - importanță geomorfologică
 Ponorul din Horoaba - importanță geomorfologică

10
 Cheile Urșilor - importanță geomorfologică
 Peștera Ialomiței - importanță speologică și turistică
 Calcarele de la Strungulița - importanță geologică
 Izbucul din Horoaba - importanță hidrologică
 Turnul Seciului - importanță geomorfologică
 Izbucul Coteanu - importanță hidrologică
 Cheile Tătarului - importanță geomorfologică
 Cheile Zănoagei - importanță geomorfologică
1.5.Flora și fauna
1.5.1.Flora
Toate studiile botanice efectuate în zona masivului Bucegi, au reflectat bogăția
și varietatea de specii și familii reprezentate, specifică atât pădurilor de conifere
și foioase cât și pajiștilor alpine, susținând necesitatea protejării și ocrotirii
acestui complex de forme, asociații și peisaje. În 1935, o parte din masiv este
inclus în lista ariilor protejate din România, cu statut de Parc Național. La acesta
se adaugă încă doua rezervații din bazinul Ialomitei și câteva puncte fosilifere
din sud.
Speciile ocrotite
Printre speciile ocrotite trebuie amintite:
Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț)
Rhododendron kotschyi (bujorul de munte, sau smârdarul)
Daphne blagayana (iedera albă)
Angelica archangelica (angelică)
Nigritella rubra sau Lathyrus odoratus (sângele voinicului)
Dryas octopetala (argințica)
Papaver pyerenacium (macul galben)
Botrychium lunaria (iarba dragostei)
Silene acaulis (iarbă roșioară)
Deasemenea, sunt ocrotite unele specii de arbuști:

11
Pinus montana (jnepenii)
Juniperus nana (ienupărul)

Floarea-reginei
1.5.2.Fauna
Fauna este reprezentată
de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări
apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte
se găsesc pești ca păstrăvul, cleanul și mreana. În zona alpină se întâlnesc acvila
de munte și capra neagră. Al. Grotu, studiind fauna moluștelor și
gasteropodelor, a identificat în Bucegi peste 100 de specii și varietăți, dintre
care multe endemisme: Daudebardia transsylvanica, Vitrea
transsylvanica, Helicigona banatica, Trichia transsylvanica, Alopia
canescens, Alopia nixa.
Fauna mamiferelor este încă bine reprezentată în pădurile de la poalele
masivului, deși activitățile economice și dezvoltarea orașelor sunt principalele
cauze ale dispariției multor exemplare din: cerbul carpatin, căprioare, mistreți,
râși, lupi, vulpi, veverițe, pârșul mare, pârșul cu coada stufoasă, pârșul de alun,
șoarecele scurmător etc.
Fauna ornitologică, studiată în special de I. Cătuneanu, este reprezentată
prin: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), vulturul pleșuv sur (Gyps fulvus
fulvus), vulturul pleșuv brun (Aegypius monachus), acvila încălțată (Aquila
heliaca heliaca), șorecarul comun (Buteo buteo), corbul (Corvus corax), mierla
de piatră (Monticola saxatilis), fluturele de piatră (Trichodroma
muraria), mierla gulerată alpină (Turdus torquatus alpestris), mierla de
12
pârau (Cindus cindus aquaticus), forfecuța gălbuie (Loxia curviostra), fasa de
munte (Anthus spinoletta), lăstunul mare (Apus apus apus).

Vipera de poiană (Vipera ursinii macrops)

Cocoșul de munte
Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin
aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip (Lacerta afilis
agilis), șopârla de zid (Lacerta muralis muralis), șopârla vivipară(Lacerta
viviparia), viermele orb (Anguis fragilis), șarpele fin (Coronella austriaca
austriaca), vipera comună europeană (Vivipera berus berus), vipera de
poiană (Vipera ursinii macrops).
Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând
datorită studiilor efectuate aici în cadrul Staționarului Zoologic Sinaia, întemeiat
în anul 1922 și care funcționează pe lângă Facultatea de Biologie a Universității
din București. Pentru o mai bună documentare și pentru a facilita accesul
specialiștilor în mediul de viață al animalelor din Bucegi, din anul 1927

13
apare Cabana Naturaliștilor de pe Jepi, fondată de Societatea Naturaliștilor din
Romania.
Dintre cei care și-au dedicat mare parte din timp pentru studierea faunei
Bucegilor amintim pe: C. Bogoescu, Ecaterina Dobreanu, M. Ienistea, C.
Ionescu, C. Manolache - care au studiat lumea insectelor, pe Radu Codreanu -
grupe de viermi, N. Botnariuc, M. Băcescu, Traian Orghidan, Valentin Pușcariu
- care au studiat crustaceele, C. Motas si J. Tanasachi - care au studiat
hidrocarienii.
Vânatul intensiv, turismul necontrolat și pătrunderea în masiv a mijloacelor de
transport creează probleme speciilor locale.
1.6.Zone protejate

Cheile Orzei 45.18°N 25.25°E


În cadrul Munților Bucegi, pe teritoriul județului Brașov se găsesc câteva
obiective puse sub ocrotire, care au statut de rezervație naturală: Abruptul
Bucșoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura, unde, datorită faptului că afluența
de turiști este mai redusă, s-au retras cele mai multe capre negre din acest
masiv. Pentru asigurarea unor condiții optime de viață pentru caprele negre,
numai în Valea Gaura spre exemplu, este pusă sub ocrotire o suprafață de 63 de
hectare din zona golului alpin. În regim de ocrotire mai intră și zona superioară
a pădurilor de molid, unde caprele se retrag în timpul iernii. În afară de capre
negre, în aceste areale mai sunt protejate și alte animale: râsul, cocoșul de munte
și multe specii floristice rare.

14
Rezervații floristice
Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul
Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana
(iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum
(floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas
octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver
pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene
acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii),
Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de
munte).
Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o
mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin (Alnus
incana), paltin (Acer pseudoplatanus) și carpen (Carpinus Betulus). În afară de
arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul (Crataegus intermedia) și
alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), crinul
de pădure (Lilium Martagon), sânziene (Galium vernum), floarea
paștelui (Anemone nemorosa).
Parcul Natural Bucegi
Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști
alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița.
Rezervația Cheile Orzei
Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind
sistemul carstic Zănoaga: Cheile Zănoagei Mari, Cheile Zănoagei Mici, Cheile
Orzei (monumente ale naturii), păduri de molid (Pices abies); o vegetatie
termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene
sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris (Iris
dacica), scorușul (Sorbus cretica), spinul (Carduus
candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum
montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.

15
CAPITOLUL II :MUNŢII BUCEGI -TURISMUL
2.1.Cabane trasee şi refugii
2.1.1.Cabane
 Cabana Omu - 2505m; este cabana situată la cea mai mare altitudine în
Munții Carpați, fiind și cel mai înalt punct locuit permanent din România.
 Cabana Babele
 Cabana Caraiman - 45.40837°N 25.48642°E Altitudine: 2041m
 Cabana Diham 1320 m, reconstruită după incendiu
 Cabana Mălăiești, include echipă Salvamont, arsă, apoi reconstruită -
funcționeaza la capacitate redusă
 Casa Schiel (Canton Jepi/Casa Naturaliștilor) 1925m
 Cabana Bolboci
 Cota 1500
 Cabana Furnica
 Cabana Gura Diham
 Cabana Padina
 Hotelul Peștera
 Cabana Piatra Arsă
 Cabana Poiana Izvoarelor - arsă in iarna 2005 - 2006. Reconstruită.
 Cabana Scropoasa
 Cabana Vârful cu Dor
 Cabana Vârful Omu
 Cabana Brădet, aflată pe drumul Sinaia - Cota 1400.
 Cabana Cota 1000, aflată pe șoseaua Sinaia - Târgoviște.
 Hotel Alpin, cota 1.400
 Cabana Miorița
 Cabana Valea cu Brazi
 Cabana Popas Alpin
 Cabana Valea Dorului

16
 Cabana Cuibul Dorului
 Complexul Turistic Zănoaga (1.400 m)

Panorama Munții Bucegi - Cabana Mălăiești

Cabana Caraiman
2.1.2.Refugii
 Refugiul Salvamont Dâmbovița
 Refugiul Salvamont din Valea Spumoasă
 Refugiul Salvamont Cota 2000
 Refugiul Salvamont Mălăiești
 Refugiul Coștila
 Refugiul Șaua Strunga
 Refugiul Șaua Bătrâna
 Refugiul Salvamont Baba Mare Bușteni
17
2.1.3.Trasee marcate

Trasee marcate din Munții Bucegi


 Cruce albastră: Pietroșița - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana
Zănoaga - cabana Padina - hotel Peștera - cabana Babele;
 Cruce rosie: hotel Peștera - cabana Padina - șaua Strunga - sub Strungile
Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele și Vf. Bingaleasa;
 Banda albastră: Cabana Omu - valea Ialomiței - hotel Peștera - șaua
Cocora-Lăptici - cabana Piatra Arsă;
 Banda roșie: hotel Peștera - vâlcelul Lăptici - șaua Lăptici - valea Izvorul
Dorului -cabana Vărful cu Dor;
 Banda roșie: Cabana Omu - Vârful Guțanu - Vârful Bătrâna - șaua
Strunga sub Strungile Mici - șaua Bucșa;
 Punct roșu: hotel Peștera - cabana Padina- șaua Strunga - spre Moieciu de
Sus prin Muntele Grohotișu, Poiana Gutanu, Muntele Plesa;
 Triunghi rosu: hotel Peștera - valea Doamnelor - șaua Bătrâna -
spre Moeciu de Sus, prin Poiana Gutanu, Muntele Plesa ;
 Bandă galbenă : Cabana Babele - Cabana Omu - 2 ore
2.2.Sport și stațiuni
2.2.1.Activități sportive
 Schi
 Escaladă sportivă
 Orientare turistică
 Alpinism
 Alergare montană

18
2.2.2.Staţiuni
 Azuga
Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată pe Valea
Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților
Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu.
Azuga posedă prima pârtie de schi din România omologată de F.I.S. (Federația
Internațională de Schi) - pârtia Sorica. Din acest motiv, dar și datorită
investițiilor masive în infrastructura de turism care au avut loc în ultima
perioadă, Azuga s-a dezvoltat ca una din cele mai mari stațiuni de schi din țară.
Pârtii de schi:
 Sorica - lungime 2100 m, dificultate medie, diferență de nivel de 561 m,
instalație de iluminat nocturn și tunuri de zăpadă pentru 700 m.
 Cazacu - lungime 1920 m, dificultate medie, diferență de nivel 530 m.
 Cazacu variantă - lungime 400 m, dificultate medie, instalație de zăpadă
artificială.
 Cazacu bretea - lungime 715 m, diferență de nivel 163 m.
 Sorica sud - lungime 770 m, dificultate ușoară.
 La Stână - lungime 910 m, dificultate ușoară.
Stațiunea Azuga dispune de o telegondolă inaugurată la sfârșitul anului 2007,
care oferă acces de punctul superior către toate pârtiile din stațiune. Există de
asemenea și instalații de teleschi, miniteleschi si babyschi.
 Bran
Pârtia Bran - Zănoaga a fost inaugurată în anul 2005, și este situată la mai puțin
de 4 km de Castelul Bran. Aceasta prezintă o dificultate medie, potrivită atât
schiorilor începători, cât și celor avansați. Pârtia are o lungime de 1000 de
metri, și este dotată cu teleschi. Diferența de altitudine este de 170 de metri.
Pasionații sporturilor de iarnǎ se pot bucura de disponibilitatea pârtiei datoritǎ
tunurilor de zǎpadă artificială, ce o fac practicabilă și în iernile cu mai puțină
zăpadă. De asemenea, pârtia este dotată cu instalație de nocturnă, pentru cei care

19
doresc sǎ schieze în timpul nopții. La baza pârtiei, se aflǎ mai multe centre de
închirieri cât și un centru de prim ajutor.
 Bușteni
Stațiune balneoclimaterică și de odihnă, se află la o altitudine de 880 metri, la
poalele Caraimanului. Stațiunea este denumită și Poarta Bucegilor, datorită
poziției sale, de aici deschizându-se numeroase căi de acces în munte, cele mai
deosebite atracții fiind Piatra Arsă, Jepii Mari, Jepii Mici, Crucea de pe
Caraiman și Coștila - renumită în mediul alpiniștilor. Stațiunea Bușteni face
legătura cu platoul Bucegilor prin cel mai lung traseu de telecabină din țară și
dispune de numeroase pârtii de schii cu diferite grade de dificultate, atât pentru
începatori cât și pentru cei mai experimentați. Stațiunea Bușteni este străjuită de
muntele Sorica, muntele Zamora, muntele Cumpătu, care sunt caracterizați
printr-o panta lină, împăduriți până la jumătate și acoperiți cu pășuni, fiind și
locul unde râul Prahova se întâlnește cu pâraiele Valea Cerbului și Valea
Albă. Pârtia Kalinderu - este astăzi una dintre cele mai moderne din țară.
Lungimea pârtiei, destinată agrementului, concursurilor și compețitiilor
sportive, este de 1.500 de metri, cu o pantă medie de 37% și o lățime de 40 de
metri.
 Predeal
Sporturile de iarnă sunt principala atracție a acestei minunate stațiuni de munte,
dar și aici, se oferã mai mult decât atât. Sporturile montane dar nu numai, au
fost într-o continuă dezvoltare, iar profesorii de sport și-au fãcut întotdeauna
datoria. În afarã de schi, în Predeal au loc anual, chiar de mai multe ori,
concursuri sportive montane. Printre sporturile preferate de pasionații de
adrenalină se numără snowboarding-ul, alpinismul, tiroliana, mountainbikeing-
ul și sporturile cu motor precum cele cu ATV-ul.
În stațiunea Predeal, orice turist poate beneficia de servicii de închirieri material
sportiv, lecții de antrenament în toate aceste sporturi montane, chiar și lecții de
înot sau tenis de câmp. Pentru ceilalți doritori de distracție mai sunt în afarã de

20
pârtiile de schi existente și pârtii special amenajate pentru sãniuș, patinoare sau
terenuri pentru tenis de câmp.
 Sinaia
Sinaia, "perla Carpaților", așa cum a fost adesea numită, se află pe Valea
Prahovei, la poalele Bucegilor. Sinaia are statut de stațiune turistică și balneo-
climaterică. Altitudinea orașului variază între 767 m și 1.055 m.
Stațiunea este renumită pentru atracțiile sale turistice. printre care: Castelul
Peleș, Mănăstirea Sinaia, Cazinoul etc.
În Sinaia există numeroase facilități pentru turiști și pentru amatorii sporturilor
de iarnă: hoteluri, pensiuni, transport pe cablu (telecabină și telegondolă) și
pârtii de schi amenajate.
2.3.Listă vârfuri montane Bucegi
 Vârful Coștila (2490 m)
 Vârful Omu (2505 m)
 Vârful Bucura (2503 m)
 Vârful Bucșoiu (2492 m)
 Vârful Coștila (2490 m)
 Vârful Obârșia (2480 m)
 Vârful Caraiman(2384 m)
 Vârful Babele (2294 m)
 Vârful Jepii Mici (2143 m)
 Vârful Jepii Mari (2071 m)
 Vârful Piatra Arsă (2044 m)
 Vârful Furnica (2103 m)
 Vârful Dichiu (1713 m)
 Vârful Grohotișu (2108 m)
 Vârful Strungile Mari (2089 m)
 Vârful Șaua Strunga (1909 m)
 Vârful Tătarii (1998 m)

21
 Vârful Deleanu (1901 m)
 Vârful Lucăcilă (1895 m)
 Vârful Zănoaga (1788 m)
2.4.Localități de acces și transport
Există servicii de telecabină din Bușteni până la Babele, și din Sinaia până la
Cota 1400 și apoi de la Cota 1400 până la Cota 2000. În Parcul Natural Bucegi
există două drumuri de acces auto care parcurg aproape întreaga suprafață,
înlesnind accesul turiștilor: unul din partea de sud, ce începe din
localitatea Moroeni și urcă până la barajul Bolboci și mai departe până la
hotelul Peștera, unde se intersectează cu drumul ce urcă pe Platoul Bucegilor;
altul din partea de est, ce pleacă din Sinaia, urcă pe la Cuibul Dorului și mai
departe în Șaua Dichiului și de aici fie în zona de platou, fie pe Valea Ialomiței.
În rest, accesul se face pe poteci și drumuri forestiere.
2.4.1.Localități de acces
Accesul în localitățile de unde se poate pleca în Masivul Bucegi este lesnicios,
mai ales în stațiunile de pe Valea Prahovei, atât pe DN1, cât și pe calea ferată
magistrală ce leagă București de Brașov. De asemenea, se poate ajunge și prin
partea de sud, pe DN71 (Târgoviște-Sinaia) până în localitatea Moroeni, sau cu
trenul pe calea ferată București-Târgoviște-Pietroșița.
 Predeal
 Azuga
 Poiana Țapului
 Bușteni
 Sinaia
 Moroeni
 Pietroșița
 Bran
 Rucăr
 Zărnești

22
2.4.2.Transport
Mijloace de transport pe cablu

Diferenta
Tip Ruta Lungime Capacitate
de nivel

Sinaia – 300
Telecabină 2.300 m 591 m
Cota 1.400 pers/oră

Cota 1.400
280
Telecabină – Cota 1.850 m 610 m
pers/oră
2.000

Bușteni – 180
Telecabină 4.125 m 1.230 m
Babele pers/oră

Babele –
120
Telecabină Hotel 2.545 m 560 m
pers/oră
Peștera

Cota 1.400 200


Telescaun 1.860 m 560 m
–Furnica pers/oră

Valea 280
Telescaun 846 m 231 m
Dorului pers/oră

Valea
Telescaun
Kalinderului

180
Teleschi Furnica 424 m 136 m
pers/oră

200
Teleschi Cota 1.400 296 m 102 m
pers/oră

Teleschi Vârful cu 160


378 m 132 m
(nefuncționabil) Dor pers/oră

23
CONCLUZII

Iarna pe munte este un subiect sensibil și este greu să spui din fața unui
calculator ce trasee sunt accesibile iarna și ce trasee nu. Dacă unele trasee
turistice sunt clar prea periculoase, riscul de avalanșă sau alunecare fiind
categoric prea mare, există multe trasee care pot fi abordate iarna de către turiști
dacă vremea ține cu ei.
În cele ce urmează voi detalia mai multe trasee din munții Bucegi care în
mod normal pot fi abordate iarna, fără echipament și cunoștiințe de alpinism.
Spun și accentuez în mod normal pot fi abordate iarna, deoarece statistic
vorbind în cea mai mare parte a timpului sunt ferite de pericole mari (avalanșă,
alunecare, cădere). Cu toate acestea, înainte de a pleca iarna într-o tură este
imperios necesară verificarea vremii și a buletinului nivologic iar dacă vremea
se anunță nefavorabilă (ceață, vânt puternic, viscol, risc crescut de avalanșă), să
se amâne ieșirea pentru un alt weekend mai prietenos.
Deasemenea, un rol important îl are grosimea stratului de zăpadă și
consistența acesteia. Chiar dacă terenul nu permite formarea unei avalanșe, o
zăpadă afânată, în care te afunzi la fiecare pas va îngreuna mult parcursul unui
traseu, crescând timpul și efortul necesar terminării acestuia. În funcție de
condiția fizică a fiecăruia și a mărimii grupului, acesta poate fi un factor care
transformă un traseu din accesibil în inaccesibil.
În plus față de verificarea vremii, turiștii care abordează muntele iarna
trebuie să fie echipați corespunzător. Vom reveni cu un articol legat de
echipamentul necesar unui turist iarna.
Trasee accesibile iarna în Bucegi:
Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 -> marcaj bandă roșie, timp 3-4 ore la
urcare, 2-3 ore la coborâre. Este varianta optimă de a ajunge în platoul
Bucegilor pe timp de iarnă. Drumul din păcate nu este senzațional, de la Sinaia
la Cota 1400 se merge prin pădure și este destul de murdar iar de la Cota 1400

24
la Cota 2000 se urcă pe Drumul de Vară, drum ce în sezonul rece are și rol de
pârtie de ski, deci atenție la schiori. Dacă nu doriți să mergeți pe jos, puteți
ajunge la Cota 2000 cu telefericul din Sinaia.
Platoul Bucegilor – porțiunea Cota 2000 -> Piatra Arsă -> Babele poate fi
abordată fără riscuri majore însă doar pe vreme favorabilă, cu vizibilitate bună
(fără ceață), altfel riscul de rătăcire este foarte mare. Timpul pentru parcurgerea
drumului Cota 2000 -> Piatră Arsă -> Babele este de aproximativ 3 ore în
condiții de iarnă, marcaj bandă galbenă.
De la Babele turiștii cu experiența turelor de iarnă pot continua pe bandă
galbenă până la Vf. Omu, aborând traseul de iarnă care trece peste zona numită
“Cerdac”. Între Șaua Văii Cerbului și Vf. Omu traseul devine mai expus.
Traseul Babele – Vf. Omu este cea mai accesibilă cale de a ajunge la Vf. Omu
iarna, însă, nu recomandăm parcurgerea acestui traseu persoanelor fără
experiența turelor de iarnă și a echipamentului specific de iarnă (colțari, piolet și
cunoștiințele despre cum se folosește acesta). La Vf. Omu cabana turistică este
închisă iarna iar la stația meteo nu se oferă cazare.
Cam acestea sunt variantele de a aborda muntele Bucegi iarna fără
echipament specific de alpinism. Înainte de a pleca asigurați-vă că vă evaluați
corect condiția fizică, căci un traseu de iarnă este mult mai solicitant decât unul
de vară, mai ales în lipsa schiurilor de tură sau a racheteor de zăpadă. Nu plecați
iarna singuri pe munte, țineti cont că ziua este mai mică (luați neapărat frontală)
și nu vă rușinați să vă întoarceți din drum dacă realizați că traseul este peste
puterile voastre.

25
Bibliografie

1.Valeria Velcea: Masivul Bucegi, Editura Academiei Republicii Populare

Romîne, 1961

2.Carmen Sylva: Poveștile Peleșului, Editura Saeculum I.O., București

2000, ISBN 973-96550-5-X

3.Dan Corneliu Brăneanu, Emil Străinu: România enigmatică și insolită. 1001

de enigme ale României, Ed.Triumf, 2014

4. http://ro.wikisource.org/wiki/Rom%C3%A2nia_pitore%C4%83#PE_IALOM

I.C5.A2A._DE_LA_T.C3.82RGOVI.C5.9ETE_LA_PETRO.C5.9EI.C5.A2A

5. Prezentarea Traseelor Turistice din Zona Vaii Prahovei si a Masivului Bucegi

• Cabana Babele - Cabana Vf. Omu

26