See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/311716589

DEZVOLTAREA CARIEREI ÎN CONTEXT ORGANIZAŢIONAL

Conference Paper · May 2016

CITATIONS READS
0 1,772

3 authors, including:

Raluca Iordache
INCDPM - National Research and Development Institute of Occupational Safety and Health
11 PUBLICATIONS   8 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Raluca Iordache on 19 December 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 DEZVOLTAREA CARIEREI ÎN CONTEXT ORGANIZAŢIONAL

Iordache Raluca*, Petreanu Viorica**, Ignat Mirela一,

Lucrarea abordează o temă de actualitate, şi anume managementul carierei, ca şi o componentă

permanentă a societăţii, în strânsă legătură cu factorii existenţei de zi cu zi. Această actualitate derivă din
faptul că o mare parte a populaţiei este interesată şi responsabilă de propriul trai, de evoluţia şi gradul
de bunăstare a vieţii sale şi a familiei sale, de oportunităţile, dar şi de lipsurile întregului mecanism ce
influenţează managementul carierei.
Schimbările şi transformările profunde caracteristice vremurilor actuale reflectate în schimbări tehnice,
implementare de tehnologii ce impun noi forme de organizare a muncii, strategii de accedere ori de
consolidare, uneori extrem de agresive, au şlefuit şi esenţializat strategiile de cunoaştere şi manifestare a
mangementului carierei.

Conceptul de carieră vizează aspectul longitudinal al manifestării diferitelor profesii, al

ocupării diferitelor funcţii la nivel organizaţional de către un individ, de-a lungul existenţei vieţii
sale active.
Sensul actual al noţiunii de carieră are strânse conexiuni cu ideea de avansare ori de
evoluţie a individului într-o activitate / ocupaţie / profesie, vizând ca obiectiv evoluţia individuală,
în cadrul evoluţiei mai largi a comunităţii din care face parte, prin dobândirea de responsabilităţi
mai mari, obţinerea unui statut cu un prestigiu mai mare adăugat, obţinerea puterii etc.
Astfel, cariera devine o succesiune de momente evolutive referitoare la activităţi şi etape
profesionale traversate de o anumită persoană în raport cu competenţele, capacităţile şi nivelurile
educaţionale pe care le parcurge şi pe care şi le dezvoltă în timp.
În analiza carierei, ca şi concept, apare o distincţie evidentă între două dimensiuni: una
determinată de factorii interni – individuali (capacităţi, nevoi, interese, valori, obiective) şi alta de
factorii externi (nivel de educaţie, cadru familial, societate, politici şi strategii organizaţionale),
dimensiuni al căror rol este reprezentativ în dezvoltarea carierei.

* dr.psih., CSIII, Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Al. Darabont”
**CSII, Ministerul Educaţiei Naţionale, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Muncii „Al. Darabont”
一
lect. dr., Academia Naţională de Informaţii
 Cariera – reprezintă o succesiune evolutivă a activităţii şi poziţiei profesionale pe care le
atinge o persoană, ca şi atitudinile, cunoştinţele şi competenţele asociate pe care le dezvoltă de-a
lungul timpului (Jansen, 2007). Ne referim, astfel, la activităţi şi poziţii la nivel profesional pe
care le are o persoană, pe parcursul perioadei de viaţă activă, inclusiv funcţiile pre-vocaţionale
(elev sau student, funcţii care le pregătesc pe cele din viaţa activă) şi post-vocaţionale (pensionari
cu rol de colaborator etc.).
Cariera reprezintă cadrul dinamic în care o persoană îşi percepe viaţa în întregul ei şi
interpretează semnificaţia diferitelor calităţi personale, acţiuni şi lucruri care i s-au întâmplat
(Manolescu et al., 2004). Această definiţie acoperă şi diferite roluri pe care individual le „joacă”
în context social (elev, student, angajat, membru al unui grup sau al unei comunităţi, părinte etc.),
modul în care se comportă în familie, în şcoală / organizaţie şi în societate, ca şi alte etape prin
care poate trece pe parcursul vieţii (căsătorie, pensionare etc.), toate acestea fiind „considerate ca
un tot unitar indivizibil” (Jigău, 2001).
Cariera profesională se referă la dezvoltarea în plan profesional a unui individ pe
parcursul întregii sale vieţi active. În cadrul aceleiaşi profesii, pe parcursul carierei unei persoane
se pot întâlni formări, specializări, perfecţionări sau promovări profesionale.
Evoluţia profesională a unui individ nu trebuie analizată ţinând seama doar de calitatea de
angajat într-o organizaţie, ci şi de contextul general al vieţii şi evoluţiei de ansamblu a respectivei
persoane.
Astfel, se poate identifica o distincţie evidentă între:
 cariera obiectivă, având la bază dezvoltarea persoanei şi şansele de promovare ale
acestuia şi
 cariera subiectivă, care se referă la perceperea de sine şi rolul muncii în viaţa proprie a
fiecărui individ.
În analiza carierei se pot distinge trei coordonate principale: coordonata spaţială
(organizaţia, indiferent de domeniul de activitate sau dimensiune), coordonata angajatului ca
personaj colectiv (toţi angajaţii unei organizaţii, indiferent de funcţia ocupată la un moment dat)
şi coordonata temporală (referitoare la întreaga durată a vieţii profesionale).

I. Cariera individuală
 Identificarea carierei unei persoane se face prin considerarea sumei activităţilor
desfăşurate, ca şi a poziţiilor profesionale ocupate pe parcursul vieţii în funcţie de aptitudini,
cunoştinţe, nivelul de competenţă şi experienţele dobândite. Implicaţia carierei la nivel individual
este atât de importantă, încât o mare parte a oamenilor confundă propria identitate cu cariera
profesională.
Dacă iniţial noţiunea de carieră era asociată doar cu acei indivizi care deţineau funcţii de
conducere, odată cu trecerea timpului şi evoluţia contextului social, economic şi organizaţional,
termenul de carieră a comportat o lărgire a sensului său, iar aplicabilitatea sa a devenit mult mai
largă. Astfel, în acest moment, conceptul complex de carieră se aplică atât întregului personal al
unei organizaţii, cât şi în cazul dezvoltării postului avut chiar în cadrul altor ocupaţii ce nu sunt
profesii (mame, voluntari etc.) ca urmare a creşterii capacităţii de muncă a unui individ pe măsura
trecerii timpului şi a acumulării experienţei. Conceptul de carieră este strâns legat de muncă,
întrucât în manifestarea sa nu conţine numai contactul cu munca, ci şi stilul sau condiţiile de viaţă,
deoarece viaţa extraprofesională a unui individ joacă un rol fundamental în cadrul carierei.
Indiferent din ce perspectivă ar fi apreciată o carieră, ori ar fi determinată ca definiţie şi
manifestare, nu există o teorie care să cuprindă cariera în integralitatea sa.
O carieră nu reprezintă, în mod strict, limitativ, un succes sau un eşec profesional, o avansare
accelerată ori o stagnare profesională în cadrul unei organizaţii. Doar individul este cel care poate
să facă aprecieri cu privire la propria carieră, dacă este sau nu un succes în plan profesional, dacă
acest rezultat se poate raporta concordant sau nu cu obiectivele stabilite, dacă există o evoluţie în
plan profesional şi o ocupare a unei poziţii într-o anumită ierarhie, dacă toate aceste elemente
manifestă corespondenţe în planul vieţii personale şi dacă acestea sunt în acord sau nu cu nevoile
şi aşteptările individuale.
Conform lui Cherringhton, cariera este un „concept individual” deoarece atât individul în
sine cât şi experienţele vieţii în raport cu cariera, ori cu activităţile ce exclud cariera, sunt unice.
În acord cu Cherringhton, Hall, propune definiţia carierei ca fiind „percepere individuală”a
derulării atitudinilor şi comportamentelor, împreună cu experienţele acumulate şi activităţile
desfăşurate de o persoană pe parcursul vieţii sale (apud Lam et al. 2014).
Această definiţie cuprinde atât aspectele subiective (experienţe, roluri), cât şi pe cele
obiective (elemente atitudinale sau comportamentale pe funcţii în organizaţie) ce apar şi se
manifestă pe parcursul vieţii active a unei persoane.
 În acest context în definirea conceptului de carieră au fost identificate şi anumite aspecte
obiective: moduri de comportament adoptate, activităţi desfăşurate, alegeri în vederea ocupării
anumitor locuri de muncă.

II. Cariera organizaţională

În definirea carierei organizaţionale, determinante sunt programele cu o structură bine

definită ce vizează dezvoltarea la locul de muncă a tuturor indivizilor activi în cadrul unei
organizaţii. Elementul esenţial de identificare şi analiză a conceptului de carieră organizaţională îl
reprezintă dezvoltarea individuală a fiecărui membru al organizaţiei. Potenţialul de creştere din
punct de vedere profesional al unui individ în cadrul unei organizaţii depinde de perspectivele de
dezvoltare ale organizaţiei respective. Este mult mai facilă asocierea carierei organizaţionale în
contextul creşterii personale în ceea ce priveşte dezvoltarea carierei unui individ atunci când
economia este puternică, contextul social este stabil, iar organizaţia se situează pe un trend
ascendent.
Dacă în analiza carierei individuale, în mare parte, se ia în considerare cadrul în care un
individ îşi percepe, concepe şi îşi desfăşoară viaţa, în definirea carierei organizaţionale se au în
vedere totalitatea programelor de dezvoltare a activităţilor tuturor membrilor organizaţiei şi a
resurselor de care dispune aceasta. Acestor programe li se adaugă ale activităţi de formare şi
perfecţionare (de exemplu, seminarii şi cursuri externe). Astfel, analiza conceptuală a carierei
organizaţionale este simultan obiectivă şi subiectivă, fiind individuală şi intraorganizaţională,
căci o instituţie care nu are angajaţi care să vizeze obiective de dezvoltare a carierelor individuale,
rămâne doar un concept nemanifestat.
Aşadar, cariera organizaţională reprezintă un proces cu o continuă dezvoltare, în care
relaţia dintre organizaţie şi individ este interactivă şi interdependentă, în care resursele se
investesc şi de o parte şi de cealaltă, achiziţii se realizează de ambele părţi, au loc momente
critice şi în viaţa individului şi în viaţa organizaţiei, se manifestă situaţii generatoare de
experienţă, competenţe, se creează sensuri noi şi se fac proiecţii şi strategii pentru viitor.
Interdependenţa dintre cariera individuală şi cariera organizaţională se manifestă prin
existenţa contractului între individ şi organizaţie, ca şi prin relaţia de natură psihologică dintre
individ şi organizaţie. Faptul că există interacţiuni între ceea ce îşi doreşte şi valorizează individul,
priceperile sale şi nevoile organizaţiei nu înseamnă că are loc o supreapunere a două concepte
identice. Motivele, nevoile, valorile şi atitudinile fiecărei părţi devin elemente comune în planul
dezvoltării carierelor individuale şi organizaţionale.
În contextul actual, din ce în ce mai multe organizaţii sunt dependente de o plajă foarte
largă de profile ale angajaţilor, şi astfel, este în interesul organizaţiei să repereze şi să angajeze nu
numai oameni cu o anume pregătire, dar şi să creeze un cadru sistemic şi o cultură multivalentă a
carierei.

III. Managementul carierei

Importanţa managementului carierei constă în aplicarea şi dezvoltarea unor programe de

dezvoltare a carierei angajaţilor în cadrul unei organizaţii (Osoian, 2006). Principalele obiective
ale managementului carierei la nivel organizaţional sunt reprezentate de:
 promovarea unor politici de dezvoltare corespunzătoare a carierei, în concordanţă cu
activitatea desfăşurată, cu nevoile şi capacităţile individuale, dar şi cele organizaţionale;
 integrarea nevoilor şi aspiraţiilor individului, în cadrul mai larg al obiectivelor şi
strategiilor organizaţiei;
 identificarea şi menţinerea celor mai buni angajaţi;
 introducerea unor scheme de promovare pentru angajaţii competenţi;
 consilierea angajaţilor în vederea identificării competenţelor necesare pentru posturile
curente, dar şi pentru cele viitoare.
Managementul carierei trеbuіе analizat atât рrіn рrіѕma іntеrеѕеlοr οrganіzaţііlοr, cât şі
alе angajaţіlοr. Dіn acеastă perspectivă, еl vizează atât рrοcеѕul dе рlanіfіcarе a carіеrеі referitor
la mοdalităţile dе avanѕarе ale angajaţіlοr în cadrul οrganіzaţіеі, cοnfοrm nеcеѕіtăţіlοr acеѕtеіa,
реrfοrmanţеlе angajaţіlοr şi рοtеnţіalul acеѕtοra, cât şі aѕіgurarеa ѕuccеѕіunіі managеrіalе cu
mеnіrеa dе a aѕіgura ре cât рοѕіbіl οrganіzaţіa că va dіѕрunе dе реrѕοanеlе dе carе arе nеvοіе
реntru a-şі atіngе οbіеctіvеlе (Manolescu, 2009).
Managementul şi dezvoltarea carierei au un rol deosebit de important în demersul general
de îmbunătăţire a performanţei individuale şi organizaţionale, inclusiv (sau mai ales) în
activitatea de poliţie. Contextele social, politic şi economic actuale determină cu atât mai mult
importanţa crescândă a procesului de dezvoltare a carierei a angajaţilor în acest domeniu de
activitate, ca şi monitorizarea acestuia la nivel instituţional.
View publication stats

Bibliografie selectivă:

Jansen J. (2007), Managementul carierei. Ghid practic, Editura Polirom, Iasi, p. 43.
Jigău M (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, p. 14.
Lam N., Dyke L., Duxbury L. (2014), Carreer development in best-practice organizations: critical
success factors, Optimum. The Journal of Public Sector Management, vol. 29.
Manolescu A., Marinas C., Marin I. (2004), Managementul resurselor umane. Aplicaţii, Editura
Economică, Bucureşti, p. 107
Manοlеѕcu A. (2009), Managеmеntul Rеѕurѕеlοr Umanе, Editura Economică, Bucureşti, р.108.
Osoian C., (2006), Managementul resurselor umane, Dezvoltarea resurselor umane şi
managementul carierei professionale, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, p. 43-64.