Sunteți pe pagina 1din 15

19. Afectiunile neurologice periferice ale membrului superior.

Generalitati:
1. Recuperarea in sd motor:obiective:
i. evitarea aparitiei deformarilor si posturilor vicioase
ii. evitarea atrofierii mm paralizati
iii. cresterea fortei fb musc restante
iv. refacerea imaginii kinestezice
v. cresterea fortei si rezistentei musculare
vi. recastigarea coordonarii si abilitatilor
2. Recuperarea in sd. senzitiv:
-prima se reface este sens dureroasa, apoi tactila, apoi termica intai
pentru rece si apoi pt cald
-in perioada de anestezie- prevenirea lezarii
-recuperarea se incepe dupa inceperea refacerii spontane a
sensibilitatii protopatice;
-obiective: refacerea stereognoziei si refacerea localizarii senzatiei
3. Recuperarea in sd vasculotrofic: kinetoterapie, posturari
antideclive, exercitii de tip Burger

AFECTIUNI NEUROLOGICE : PLEXOPATII SI AFECTIUNI


TRONCULARE

Caracteristicile paraliziei de NMP :


 tulburari motorii : hipotonie, atrofie, areflexie osteotendinoasa
 tulburari senzitive, de aspect radicular
 tulburari trofice si vegetative.
Plexopatia brahiala : plexul brahial ia nastere prin ramurile nervilor
C5—T1 (C5-C8 si T1).
Are raporturi cu axila si articulatia scapulo-
humerala
Inervati :
 C5--C6= motor : centura scapulara : muschii regiunii
anterioare ai bratului. Senzitiv : marginea laterala a mb
superior pana la police
 C7 motor : regiunea posterioara a bratului ; senzitiv marginea
laterala a mainii + degetele II si III
 C8—T1 motor : muschii regiunii anterioare a antebratului+
mana. Senzitiv fata mediala a membrului superior si degetele
IV si V
Cauzele afectarii :
a. Locale :
 traumatisme (cele mai frecvente), elongatii, sectiune,
smulgere, compresiune(hematoame, tumori, coasta
cervicala, inflamatii).
 Tumori pot determina compresiune
 Incarcerarii – sindromul scalenilor, sdr. de tunel toracic,
sdr de coasta cervicala
b. generale : infectii, vaccinuri,
Afectarea poate fi totala sau partiala
Plexopatia brahiala totala
 paralizia totala a membrului superior, care este inert, atarna in
limba de clopot.
 Abolirea completa a miscarilor active segmentare ; poate ridica
umarul prin contractia muschiului trapez.
 Abolirea reflexelor (bicipital, tricipital stilo-radial, cubito-
pronator)
 Subiectiv : durere si parestezii ; obiectiv hipoestezie, anestezie
in toate teritoriile.
 Tulburari vasomotorii : edem, cianoza, hipotermie, afectarea
glandelor sudoripare (hiposecretie/ hipersecretie). Afectare
musculara : umar in epolet, atrofia interososilor.

Plexopatia brahiala partiala


 Superior (C5—C6)
 Mijloci (C7)
 Inferior (C8—T1)

A. De tip superior : Duchenne—Erb cel mai frecvent intalnit, afectare


C5—C 6
 Atitudine brat in add si RI, cu antebrat in E si pronatie
 Paralizia m centurii scapulare si fata anterioara a bratului cu
absenta mobilitatii m umar, cot
 reflex bicipital abolit/ afectat.
 Atrofia m umar (umar in epolet), regiunea anterioara a bratului
 Hipoestezie marginea laterala a mb sup si police

B. De tip mijlociu : Remak -Afectare C7


-Atitudine : flexia bratului si a mainii
-afectare triceps, patrat si rotund pronator, extensori lungi ai mainii
si degetelor
- Afectarea mobilitatii mainii si cotului (nu face extensia)
-Atrofia m regiunii posterioare brat si antebrat
-Reflex tricipital si stiloradial afectat
-Hipoestezie in banda pe margine laterala a mainii si deget II si III ,
antebrat posterior.

C. De tip inferior - Dejerinne Klumpke- Afectare C8 --T1


- Atitudine : mana in grifa cu hiperextensia primei falange deget II—V,
flexia celorlalte
- Afectarea miscarii mainii : Flexorii degetelor,muschii intinseci ai
mainii( eminenta tenara si htenara, lombricalii si interososii)
- Afecteaza teritoriul cubitalului si partial al medianului
- Nu face flexie mana, opozitie police, adductie , abductie mana
- Atrofia musculaturii interesate : lombricalii si interososii, mm eminentei
tenare si hipotenare
- Hipoestezie in banda pe marginea mediala a membrului superior+
deget IV siV
- Reflex cubito-pronator afectat
- Tulburari vaso-motorii cu/fara sindrom Claude –Bernard—Horner
(radacina C7—C8 conduc reflexele pupilo-dilatatorii) - enoftalmie, mioza,
ptoza palpebrala, anhidroza

D. afectare totala : lezarea intregului plex


- paralizie la nivelul intregului mb superior
- sd. Claude Bernard Horner :
- tulb vasculotrofice si de sensibilitate

!!!!!! Tratamentul pacientiilor cu plexopatie brahiala


Farmacologic :
1. antidepresiva triciclice : Amitriptilina
2. Gabapentin 100-300 mg
3. Carbamazepina
4. Antialgice : metamizol, tramadol
5. AINS :- derivati de acid propionic : Ibuprofen
- COX 2 : Celecoxib, Etoricoxib
6. AS : tratament injectabil cu Cortizon local sau administrare
sistemica (po)
7. Vitamine B1, B12 ; 8. Antioxidanti
Ortopedic / chirurgical : neurorafie, neuroliza ;recuperator
Tratamentul recuperator : obiective :pexopatie brahiala
 combaterea durerii
 posturare : articulatie umar, cot, mana (atele fixe,
artroze dinamice)
 prezervarea amplitudinii articulare cu prevenirea redorii
 mentinerea / prezervarea masei musculare
 stimularea tonusului musculaturii paralizate si
mentinerea tonusului musc normale
 ameliorarea fortei musculare si contractilitatii
 cresterea functionalitatii si abilitatii membrului superior
afectat
 reeducarea sensibilitatii
 ameliorarea calitatii vietii
Metodologie :
 se lucreaza si membrul contralateral sanatos in KT
 electrostimularea m somatice afectate,
o daca FM= sub 2/3 electrostimulare cu curenti de joasa
frecventa cu modulare exponentiala
o daca FM= mai mare de 3- electrostimulare cu curenti de
medie frecventa
 electroterapie : Galvanic, CDD, CI, curenti de inalta frecventa
Usunet, fototerapie
 masaj trofic
 kinetoterapie, hidrokinetoterapie :
 !!!! stimularea tonusului musc paralizate :
- mobilizari pasivepasivo-activeactive stretching
(stimularea stretch-reflexului prin mobilizari pasive)
o Daca FM ≤ 2 : tehnici de facilitare neuromusculara
proprioceptiva (Voss, Knott, diagonalele Kabat)
o Daca FM= 3 : contractii izometrice
o Daca FM> 4 : exercitii dinamice, active cu rezistenta
o antrenarea musc care mai pastreaza o activitate
voluntara in diferite gradeinduce impulsuri tonice in
sinergistii paralizati (mecanism de inductie pozitiva)
o exercitii contralaterale in mb sup sanatos
o « exercitii imaginare »
 reeducare musculatorii reinervate : tehnici facilitatorii
pentru initierea miscarii
( initierea ritmica, miscarea activa de relaxare opunere,
contractiile repetate) inversare lenta cu opunere, izometrie
alternanta, secventialitate pentru intarire ; apoi se fac ex
de cresterea a fortei musculare prin progresivitate rezistiva
 Posturare – functionala antidecliva pentru combaterea
edemului ; Mentinerea membrului superior in esarfa pentru
evitarea subluxarii capului humeral, in timpul zilei ; noaptea
posturare pe perne pentru a asigura drenajul venolimfatic
 Evita aparitia capsulitei retractile, permite initierea programului
de kt precoce.
 Pozitia : umar : 45 grd antepulsie si 60 grd abd ; cot : 90-100°
flexie ; antebrat : pronosupinatie ; pumn : extenie 25-45° ;
mana : police in semiflexie, abd ; degetele in semiflexie 50-80°
MCF.
 Posturi antalgice : esarfa, atele scad edemul distal, previn
prganizarea fibroasa si retracutra
 Ortezare : orteze statice si dinamice : trebuie sa permita
executarea muncii in timpul zilei.
 Terapie ocupationala si ergoterapie: pentru recastigarea
functionalitatii si abilitatii : reeducarea prizelor, reeducarea
pozitionarii mainii in toate planurile si la distante diferite de
corp pentru diferite activitati, activitate combinata a celor 2
maini
 Balneoterapie : litoral. Amara. Lacul Sarat. Herculane.
Sovata, Calimanesti. Ape clorurato-sodice, sulfuroase, iodurate
 Reeducarea sensibilitatii : prin atingere usoara, presarea
diferitelor zone de pe tegument, testarea sensibilitatii termice
(cald—rece), schimbarea pozitiei diferitelor segmente ale
membrelor si capacitatea de sesizare de catre pacient
(stereognozie), capacitatea de identificare a obiectelor prin
palpare. Etc.
o Se incepe cu obiecte mari  mici. Exercitii de 5—10
min. obiectul se lasa 1 minut. Dupa ce-l recunoaste cu
ochii inchisi, i se permite pacientului sa-l priveasca.
o regenerarea neurapraxie (leziunde in compresiile de
nerv) 2-6 luni, axonotmezis (leziune intermediara dpdv al
gravitatii : distrugerea axonului, dar tesutul conjunctiv
ramane intact) 6-15 luni ( pentru mana 20-30 luni)
neurotmezis (leziunea cea mai grava- sectiune totala a
nervului, fara sanse de vindecare spontana) 3-4 mm/zi

Neuropatiile tronculare.

1.LEZIUNI DE N CIRCUMFLEX (AXILAR) C5-C6:


 apare in luxatiile scapulo-humerale
 afectare motorie m deltoid, m rotund mic ; deficit de abductie, flexie
, extensie brat, RE brat
 Senzitiv hipoestezie la nivelul umarului
 Deficit de abductie, flexie, extensie, RE brat.
Recuperare :
1.evitarea caderii umarului (umar in epolet prin atrofia deltoidului) :
imobilizarea bratului
2.evitarea instalarii retractiei capsulare (umar blocat) : pozitionare in
abductie (45 grd), miscari pasive pe toata amplitudinea de miscare
3. evitarea ridicarii umarului-prin contractia trapezului-patern incorect de
miscare cu impedicare reeducarii miscarilor corecte in artic SH
4.anternarea deltoidului :
-exercitii contralaterale de promovare a activitatii
-tehnici de facilitare : inversarea lenta, contractii repetate,
secventialitatea pentru intarire, miscarea activa de relaxare opunere
-schemele Kabat
-exercitii analitice homolaterale de reantrenare
-hidrokinetoterpia
5. crestere control si abilitate
**************

2.PARALIZIA DE N RADIAL (C5-C6—C8-T1 ) : nervul extensiei si


supinatiei
 Inervatia motorie : reg. post brat ( triceps brahial,anconeu) ,reg
laterala AB ( brahioradial, lung si scurt extensor radial al
carpului,supinator), reg posterioara AB ( externsor ulnar al carpului,
extensori ai degetelor, extensor deget mic, abductor lung al
policelui , lung si scurt extensor police, extensor index)
 Inervatia senzitiva : fata posterioara brat si antebrat ;fata
posterioara mana( falanga I deget II si III), tabachera anatomica
Etiologie :
 Factori generali : intoxicatii (alcool, injectii, vaccinuri)
 Factori locali :
o compresiuni, paralizii de sambata seara, paralizia
indragostitiilor, folosirea de carje
o procese inflamatorii si tumori de vecinatate
o traumatisme, plagi, fracturi
o factori iatrogeni, farou, injectii profunde in regiunea
posterioara antebrat,
o profesionale : dirijorii
Clinic :
Atitudine particulara : antebratul in flexie si pronatie « mana in gat de
lebada » pronata si cazuta , police addus si usor flectat, degetele in
flexie usoara
- extensie antebrat deficitare, imposibila extensia mainii, degetelor,
abductia policelui, supinatia
- reflex tricipital si stiloradial diminuate sau abolite
- hipoestezie cutanata in teritoriul n. radial : 1/3 mijlocie a fetei
posterioare a bratului, AB, 2/3 laterale a fetei dorsale a mainii, fata
posterioara a policelui si a primei phalange a degetului II, III si ½
laterala a inelarului.
- tulburari vegetative si trofice minore

Recuperare : ritmul de refacere al radialului ~ 1mm / zi ;

Obiective :
1.prevenirea si corectarea deviatiilor : postrare in poz neutra cu atele fixe
sau orteze dinamice (atele active) ; orteza pt mana cazuta mentine
pumnul in extensie moderata si permite flexia activa si activitatea
2. mentinera fortei musculaturii neafectate : se lucreaza musc umarului si
musc flexoare, fara sa se exagereze tonifierea flexorilor (ar putea sa se
accentueze dezechibrul functional)
3, prevenirea redorilor articulare
4.tratamentul tulburarilor vasculotrofice (nu sunt asa de pregnante in
afectarea radialului) :pozitie antidecliva a AB si mainii, masaj, mobilizari
active si pasive, bandaje si manusi elastice
5.reeducare motorie muschi lezati :
- miscari pasive cu intindere la capatul cursei (‘strech-reflex »)care
induc contractie musculara
- tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate,
secventialitate pentru intarire , asociate cu elemente facilitatorii (vibratia,
calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
- exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn
, degete
- exercitii analitice
- exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara ,
exercitiile vor deveni mai complexe cu introducerea rezistentei cat mai
mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
6. refacerea abilitate :
-exercitii complexe combinate proximodistale si distoproximale
- terapie ocupationala de la inceput cu purtarea de orteze dinamice
7. refacerea sensibilitatii
************

3. PARALIZIA DE N MEDIAN (C5-C6—C8—T1) - nervul flexiei si


pronatiei, asigurand in acelasi timp si opozitia policelui - cea mai
invalidanta

Inervatie motorie : din reg anterioara AB : pronatorii, palmar lung,


flexorii (cu exceptia :flexorul profund degete si flexor ulnar al carpului), m
eminentei tenare( scurt abductor police, scurt flexor police, opozant
police, adductor police), primi 2 lombricali (lombricalii laterali).
Inervatie senzitiva : fata palmara deget I –III si ½ lateral deget IV. Fata
dorsala : ultimele 2 falange deget II si III si ½ falanga IV
Etiologie :
1. factori locali :
 traumatisme : fracturii, plagi
 vasculari : anevrism de artera brahiala, axilara ;
 inflamtori si tumorali : cu structurile de vecinatate
 incarcerare : sindrom de tunel carpian
 iatrogeni : garou, injectii paravenoase
 profesionali : dentistii.
2. factori generali : infectii (foarte rari).
Clinic : « mana simiana » - datorita abductiei si eversiei policelui si
hipotrofei eminentei tenare ;
NU poate face miscarea de opozitie a policelui ;
 deficit de flexie al mainii (flexie incompleta), pronatie afectata
( antebratul este supinat)
 flexia deget I—III deficitara / absenta (pensa mediana )
 reflex cubito-pronator diminuat/abolit.
 Hipoestezie pe traiectul nervului : pe fata palmara : 2/3 laterale
ale mainii, degetele I, II, III, si jumatatea laterala a degetului IV ; pe
fata dorsala : ultimele 2 falange ale indexului, mediusului, ½
laterala a ultimelor falange ale inelarului.
 Tulburari trofice si vasomotorii (are si fb vegetative)
 Atrofia regiunii anterioare a antebratului si eminentei tenare.
La incercarea de flexie a mainii :
o apare « gheara medianului » : II nu se flecteaza, degetul III
doar partial, IV si V flexie completa
o policele nu se flecteaza
o nu poate zgaria cu unghia indexului o suprafata plana,
avand fata palmara asezata pe aceasta (semnul Pitres).
Leziunea nervului median in canalul carpian  sindromul de canal
carpian :
Clinic :
- acroparestezii nocturne, care intereseaza fata palmara a primelor 3
degete, dar se pot extinde difuz la mana, ab, b.
- durerile au caracter de arsura si se calmeaza daca bolnavul isi scutura
mana.
- tulburari vaso-motorii : edem si hipersudoratie a mainii.
- tumefiere a fetei anterioare a pumnului
- hipoestezie in teritoriul distal al medianului
- hipotrofie a eminentei tenare, deficit de abductie si opozitie police
- semnul Tinel : precutia nervului median sub ligamentul anerior al
carpului- determina aparitia paresteziilor
- semnul Phalen : hiperextensia pumnului- apar paresteziile.

Obiectivele recuperarii in paralizia de n. median :


A. Recuperarea sd. Motor :
1. prevenirea si corectarea deviatiilor : conservarea pozitiei
functinale a policelui prin orteza simpla din banda de piele
2. prevenirea instalarii redorilor articulare –este mai frecventa de
decat in alte afectari
-mobilizari pasive, pasivoactive, HKT, orteze dinamice
3. mentinerea fortei musculaturii neafectate
4. reeducarea musculaturii paralizate
- miscari pasive cu intindere la capatul cursei ( « strech-
reflex »)care induc contractie musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate,
secventialitate pentru intarire , asociate cu elemente facilitatorii (vibratia,
calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot,
pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara,
exercitiile vor deveni mai complexe cu introducerea rezistentei cat mai
mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
1. refacerea abilitatii : refacerea prizelor si a prehensiunii ; terapie
ocupationala de la inceput cu purtarea de orteze dinamice :
antrenarea prizei tripulpare si bipulpare , priza de forta
digitopalmara, antrenarea pensei « O » intre police si fiecare deget
B. Recuperarea sd. Senzitiv :
- pana la reaparitia sensibilitatii : protejarea mainii de lezare, arsuri,
degeraturi
- se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi
termica
- dupa inceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si
localizarea corecta
C. Recuperarea tulb vasculortofice : kinetoterapie, posturari
antideclive, exercitii de tip Burger
Ritmul de refacere al nervului median ~1,5mm/zi
*************
4. PARALIZIA DE NV CUBITAL (ULNAR) (C7—T1) – se ocupa de
miscarile fine ale mainii
 Nervul prehensiunii
 Inervatie motorie : mm AB ( m flexor profund al degetelor-care
face flexie falange distale IV si V, flexor ulnar al carpului), m
eminentei hipotenare (palmar scurt, abductor deget mic, scurt
flexor deget mic, opozantul degetului mic), ultimi 2 lombricali
-mediali, m interososi palmari si dorsali (fac add si abd degete), m
adductor police, scurt flexorpolice
 Inervatie senzitiva : deget V si ½ medial deget IV (pe fata
palmara si pe fata dorsala)
Etiologie : este frecventa , singura sau asociata cu medianul
*Factori generali : infectiosi, vaccinuri ;
*Factori locali : compresii in somn, traum. brat (plagi, fracturi,
entorse), trauma. ale cotului (epicondili mediali), pumn sau in canalul
Guyon
*Factori vasculari (anevrisme ale arterei axilare, brahiala), inflamatorii si
tumorali ai structurilor de vecinatate, profesionali (ciocan pneumatic,
ghidon de bicicleta).

Clinic : - ulnar - hipoestezie deget IV si V


- hipotrofia eminentei tenare si a musculaturii intrinseci,
apar si tulburari trofice
Grifa cubitala : (mai evidenta la degetele IV si V) apare din cauza :
paraliziei interososilor si actiunii antagonice a muschilor extensori ai
degtelori si flexorilor cu extensia falangei I si flexia falangei II si III
 Flexia pumnului incompleta
 Afectarea flexiei degetului IV si V cu pensa cubitala deficitara
 Adductie police afectata
* (testul colii de hartie) : se cere bolnavului sa tin o foaie de hartie
subtire cu ambele maini, intre corpul policelui si marginea radiala a
indexului, cerandu-i in acelasi timp sa traga divergent de ea
(de partea paraliziei cubitale, ineficienta adductorului policelui face sa
scape harta din mana).
 Afectarea abductiei si adductiei degetelor (semnul evantaiului) :
atrofia interososilor.
 Reflex cubito-pronator diminuat/ abolit
 « mana cubitala « poate executa miscari trucate
 Amiotrofiile intereseaza eminenta hipotenara si spatiile interosoase
si dau mainii un aspect « descarnat »
Recuperarea obiective :
A. recuperarea sindromului motor
a. prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze
dinamice pentru a preveni hiperextensia la nivelul degetelor
IV si V si mentin policele in abductie
b.prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive,
pasivoactive, HKT, orteze dinamice
c.mentinerea fortei musculaturii neafectate
d. reeducarea musculaturii paralizate- miscari pasive cu
intindere la capatul cursei (« strech-reflex »)care induc contractie
musculara
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate,
secventialitate pentru intarire , asociate cu elemente facilitatorii (vibratia,
calupul de gheata, periajul)
- scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot,
pumn , degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara ,
exercitiile vor deveni mai complexe cu introducerea rezistentei cat mai
mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la inceput de orteze
dinamice ; se folosesc activitati care necesita gestica complexa
B. recuperarea sd. senzitiv
pana la reaparitia sensibilitatii :protejarea mainii de lezare, arsuri,
degeraturi
-se lucreaza intai sensibilitatea dureroasa, apoi tactila si apoi
termica
-dupa inceperea reaparitiei sensibilitatii se educa stereognozia si
localizarea corecta
C. recuperarea modificarilor vasculotrofice - Rata de regenerare
a n. ulnar 1,2-1,5mm/zi

****************
NEUROPATIILE DE INCARCERARE (ENTRAPMENT)
 Au ca principal factor etiopatogenic compresia unui nerv
intr-un canal osteo-ligamentar.
 Se adauga factorii favorizantii :
o fiziologici (sarcina),
o patologici (chisturi, tumori, hematoame, PR, calus
vicios, tenosinovite, guta, tofi Dz, deformari). Etc.
o Ocupationali : diferite activitatii ce determina
suprasolicitarea
 Principalele forme :
o Sindrom de canal carpian
o Sindrom de canal cubital
o Leziuni de nerv radial
o Sindrom Volkman
Simptomatologie :
 Hipoestezie in teritoriul afectat, parestezii
 Durere spontana, uneori la palpare punctelor triger
 Aparitia durerilor la manevre repetitive
o Obiectiv : semnul Tinell-semnul salutului Chinezesc (se
lipesc palmele cu degetele in jos se intorc din pumn pana
ajung in sus).
Diagnostic diferential : tumori, hernii cervicale, scleroza multipla, etc

Sindromul de tunel carpian


Simptomatologia este data in special de afectarea N median
Sindromul de canal Guyon
Canalul Guyon este situat la nivelul rebordului ulnar palmar, si are
forma triunghiulara. Simptomatologia este data de afectarea n. cubital
Sindromul Wolkman
Apare in general posttraumatic dupa fractura supracondiliana a
humerusului sau fractura oaselor antebratului.
Se produce compresia arterei brahiale cu ischemia si necroza
musculaturii irigate (flexori radial si ulnar al carpului, degete, pronato)
Simptomatologia apare la 4—6 ore dupa traumatism cu retractia
degetelor si pumnului in flexie.
Este reversibila daca se intervine la timp,
Cea mai severa complicatie este insuficienta renala secundara
rabdomiolizei.

Lezarea nervilor periferici poate determina 3 sindroame clinice : senzitiv,


motor, vasculotrofic
Obiectivele recuperarii :
 Combaterea durerii
 Prevenirea retracturilor si contracturilor
 Mentinerea amplitudinii de miscare articulare
 Mentinerea masei musculare, tonusului si fortei
 Ameliorarea tulburariilor trofice
 Reeducarea sensibilitatii
!!! Recuperarea functionala incepe dinspre distal spre parial.
Metode
A. Recuperarea sindromului motor :
 Se lucreaza atat cu membrul afectat cat si cu cel sanatos
 Electroterapie cu curenti de joasa frecventa in modulatie
exponentiala pentru FM= 2+, 3- si cu curenti de medie frecventa
pentru forta > 3
 Electroterapie : galvanizare, joasa, medie frecventa
ES-curenti cu panta lina exponentiali--. Au efect excitator
asupra musculaturii denervate (muschiul denervat isi pierde
capacitatea de acomodare si nu raspunde la imp
rectangulare)
-cu cat denervarea este mai mare, panta trebuie sa fie mai
lina (400-800-1000 mm), pauza 3,5 ori mai lenta decat
stimulul.
-inainte de ES se aplica C. Galvanic continuu cu
electrodul negativ (activ) pe muschi activeaza circulatia
muschiului si credte excitabilitatea musc.
baie calda- efect ca mai sus
-aplicatie : ES bipolare : electrodul activ pep ct motor si el.
Indiferent in orice punct pe corp ; se pozitioneaza muschiul in
asa fel incat sa se evite contractia impotriva gravitatiei.
 prevenirea si corectarea deviatiilor -cu atele fixe sau orteze
dinamice pentru a preveni hiperextensia la nivelul degetelor IV si V
si mentin policele in abductie
 prevenirea instalarii redorilor articulare : mobilizari pasive,
pasivoactive, HKT, orteze dinamice
 mentinerea fortei musculaturii neafectate
Pe masura ce se inregistreaza progres in forta musculara ,
exercitiile vor deveni mai complexe cu introducerea rezistentei cat mai
mari si cu scurte momente de izometrie la diferite amplitudini de miscare
??e.refacerea abilitatii- cu purtarea de la inceput de orteze
dinamice ; se folosesc activitati care necesita gestica complexa
*Cresterea functiei fibrelor musculare restantae sanatoase si
recastigarea imaginii kinestezice :
-ES
-mobilizare pasiva, activa
-mobilizari active si active cu rezistenta
-TFNP
-tehnici de facilitare motorie : inversarea lenta, contratii repetate,
secventialitate pentru intarire , asociate cu elemente facilitatorii (vibratia,
calupul de gheata, periajul)
-scheme Kabat specifice
-exercitii de tip contralateral pentru promovare extensori cot, pumn ,
degete
-exercitii analitice
-exercitii globale
Recastigarea imaginii kinestezice : - TFNP ; - Frankel

Redobandirea coordonarii : - TO - Frankel/ TFNP

B. Recuperarea sindromului senzitiv :


-exercitii pentru reeducare stereognozica si proprioceptiva

C. Recuperarea sindromului vasculo-nutritiv :


- KT - ca la sindromul motor
- posturari antideclive
- masaj cu ulei cald
- mofete partiale
- bai partiale de CO2
- hidroterapie alternanta
- angiomat
- terapie reflexa

Ergoterapie : a) paralizia de N circumflex :


a. obiective :
i. brat in esarfa pentru a prevenii subluxatia umarului
ii. prevenirea redorii articulare cu bratul in abductie cu
perna sub axila
Tehnici de KT : - facilitare
- diagonale Kabat
- Hidrokinetoterapie
- Mobilizarea tuturor articulatiilor membrului respectiv
Abductia bratului : m supraspinos + triceps brahial + biceps brahial < 70 0
M pectoral mare < 900
M dintat anterior > 900
Obiective paralizia mainii :
 prevenirea si combaterea deviatiilor
 cresterea functionalitatii si fortei muschiilor neafectati
 ameliorarea troficitatii si circulatiei locale
 reeducarea motorie a m paraalizati
 reeducare senzitiva
1. prevenirea deviatiilor : atele fixe, benzi adezive corectoare ;
- corectarea pozitiei cu saci de nisip sau suluri ;
- masaj, TT, stretching pentru musculatura antagonista.
- orteze dinamice care previn deviatia si dau functionalitate mainii
2. cresterea functionalitatii si fortei musculaturii neafectate :
 la nivelul umarului si cotului : Galvanizare, Us, Termoterapie,
masaj cu ulei caldut, KT, exercitii de crestere a fortei musculare.
 La nivelul pumnului si mainiii
i. Exercitii simple si cu rezistenta
ii. Mobilizari pasive, analitice
iii. Asuplizarea tegumentelor interdigitale
iv. Masaj cu ulei caldut
v. Termoterapie (baie sarata la 36 grade.)
 Ameliorarea troficitatii si circulatiei :
a. KT
b. Masaj cu ulei caldut
c. Baie calda cu vartejuri
d. Mofete
e. Bai de CO2
f. Hidrotermoterapie alternanta (afuziuni
alternante)
g. Terapie pneumatice
h. Terapie reflexa
i. Posturare (mana in sus, manusa elastica.)
 Reeducarea motorie a musculaturii afectate :
a) Proceduri uzuale : termoterapie (parafina, solux, US),
galvanizare, masaj cu ulei caldut, baie de vartej
b) Electrostimulare de 1—2 ori pe zi, 5 minute pentru
fiecare muschi afectat
c) Recuperarea propriu-zisa a miscariilor
a. Mobilizari pasive in faza de paralizie, la sfarsitul
fiecarei curse se fac 2—3 intinderi
b. Mobilizari active in faza de reinervare pentru fiecare
muschi

 Terapie ocupationala :
 Reeducare senzitiva :
1. prevenirea afectarii maini datorita anesteziei
2. reeducare propriu-zisa
3. reeducarea stereognoziei :
a. obiecte mari mici
b. forma si consistenta diferita
c. obiecte comune
d. nu se lasa mai mult de 60 minute
e. se permite apoi sa priveasca obiectul
4. reeducarea localizarii senzatiei : se atinge in puncte
diferite.