Sunteți pe pagina 1din 10

24.

Sechele dupa traumatisme cranio-cerebrale si tumori craniene


Def: totalitatea fenomenelor clinice si/sau paraclinice rezultate din
actiunea unui agent traumatic extern asupra cutiei craniene si a
continutului acesteia.
Clasificare:
1. Functie de criteriul anatomic: TCC inchis/ deschis/ fracturi ale bazei
de craniu
2. Functie de criteriul clinic:
-traumatisme faciale: determina cicatrici, problem functionale de
dinamica a artic temporo-mandibulare, dentare, de masticatie;
recuperarea se face ca in cazul paraliziilor faciale.
-traumatisme cranio-cerebrale: pot fi :a) leziuni ale cutiei craniene:
bolta craniana- fracturi simple (+/- complicatii- hematoame
extradurale); ale bazei craniului: multiple complicatii b) leziuni ale
substantei cerebrale: determina perturbari grave neurologice: tulburari
psiho-intelectuale, neurologice: hemiplegii, sindr pyramidal, cerebelor,
extrapyramidal; tulburari ortopedice; tulburari sfincteriene.
3. Functie de intensitatea agresiunii si a modului de aplicare se poate
dezvolta:
 Comotia: pierderea tranzitorie a starii de constienta, rpin implcarea
formatiunii reticulate a trunchiului cerebral, fiin considerate o
pierdere momentana a functiei de vigilenta cauzata de
depolarizarea brutala a neuronilor component; dureaza < 12h (mai
putin de 1 min); afectarea neurologica este reversibila dupa cateva
orezile.
 Contuzia: alterarea sau pierderea starii de constienta si instalarea
semnelor neurologice de focar; dureaza > 24h. Traumatismul
provoaca o necroza a tesutului cerebral in punctul in care socul are
effect maxim, la care se adauga participarea factorului vascular
prin aparitia de hemoragi arteriale, hemoragii venoase,
hematoame, VD, tulburari biochimice, edem cerebral. Partial
reversibila. Leziunile constituite au character evolutiv. Refacerea
spontana a fnctiilor neurologice se realizeaza in fazele initiale, in
grade variate in primele 6 luni. Dupa 1-2 ani recuperarea e
mediocra.
 Dilacerarea: determina distructia structurilor cerebrale si hemorgie
intracerebrala si subdurala sau epidurala; se insoteste de HIC si
are prognostic functional rezervat.
Evaluarea pacientului cu TCC
Criterii de prognostic: - varsta
- durata si profunzimea comei
- durata amneziei pottraumatice.
Raspuns ocular (E) Raspuns motor (M) Raspuns verbal (V)
E1= fara raspuns M1= fara raspuns V1= fara raspuns
E2= r. coular la stimuli M2= postura de V2= sunete
durerosi extensie
E3= raspuns la stimuli M3= postura de flexie V3= cuvinte
verbali
E4 = raspuns / M4= reactive de V4= confuzie
activitate spontana aparare
M5= raspuns orientat V5= orientat
dupa stimul
M6= raspunde la
comenzi

PRoProfunzimea comei: scala Glasgow

Scor: < 8 – afectare severa


9-12 – afectare moderata
13-15- afectare minora
≤ 8 - se instaleaza coma.
Evaluarea neuro-psihologica:
functiile verbale si limbajul => existenta afaziei, capacitatii de a vorbi,
de a scrie, calcula, citi, raspunde la intrebari simple.
OTS
concentrarea si memoria
felxibilitatea gandirii, capacitatii de gandire
functiile motorii: miscarile globale, gestule, examinare analitica pentru
MI si MS
--> rezolvarea / corectia ortopedico- chirurgicala a sechelelor

Clasificare TCC:
A) TCC benign (comotia):
-supraveghere neruololgica
-fara tulburari vegetative sau neurologice
-rar interventii de recuperare.
B) TCC sever:- corespunde hematomului operat NCH; +/- coma cu
durata de pana la cateva saptamani; necesita recuperare
C) TCC grav:
-coma si tulburari vegetative majore, prognostic vital
-daca depaseste prima saptamana (cand mortalitatea este foarte
crescuta) se intra in faza de coma cronica complicatii majore; necesita
recuperare.

Recuperarea TCC
Obiectivele se stabilesc pe termen scurt si pe termen lung si mediu. Se
urmareste sa aiba finalitate functionala in functie si de abilitatea si
participarea pacientului.

A. TCC benign
-poate antrena sechele tardive: sindromul post comotie al TCC
manifestat prin: cefalee, vertij, astenie fizica si psihica, anxietate,
iritabilitate, tulburari de memorie, tulburari de somn.
-se actioneaza pe cale psihologica pentru a scadea dramatismul situatiei.
-obiective: 1. Prevenirea sechelelor; 2. Actiune rapida de la instalare.
-tratament:
a) medicamentos: antialgice, sedative, anxiolitice.
b) masaj decontracturant, sedative
c) ET antialgica
d) metode de relaxare: Jacobson
e) MDF continuu 100 Hz, 20 min
f) KT: ex de echilibru, ex de constientizare a schemei corporale si de
functionaliate
g) reintegrare socio-profesionala: TO si terapie de grup, jocuri,
psihoterapie.

**B+C. TCC sever+ grav -ambele trec prin faza de coma


-trezirea este progresiva
-recuperarea este progresiva
-TCC grave se recupereaza greu si prezinta
sechele importante s diverse.
Tratamentul de recuperare prezinta 4 principii:
1. reeducare cat mai precoce: din primele zile, perseverenta, durata
lunga;
2. necesita bilant de echipa, repetat regulat;
3. dificultate motorie mare;
4. recuperarea strans legata de reinsertia sociala.
Recuperarea prezinta 3 faze (de coma, de trezire , de recuperare)
a) Faza de coma- durata imprevizibila
-obiectiv: evitarea complicatiilor ortopedice, respiratorii, cutanate.
-metodologie:
 Mobilizari passive zilnic de 2 ori/zi:
-pentru toate articulatiile in toate planurile
-tehnica Bobath
-mobilizari lente, usoare, mai ales in sens opus atitudinii distonice
-cranio-caudal
-daca apare hypertonia stop KT !!!
 Posturari: gips/atele- pentru retracturi, pentru inhibitia spasticitatii
(Bobath)
 Tractiuni: suspendare temporara/continua
 Preventia si ingrijirea escarelor: saltele, repozitionari,
supraveghere puncte de presiune, masaj, frectii cu alcool
 Masaj: circulatoriu gamba si pozitionarea antidecliva a picioarelor;
profilaxia TVP
 Respirator: ventilatie asistata si traheostomaaspirare frecventa,
modificare aer si inhalatii cu aerosoli.
b)Faza de trezire:
Obiective:- reinvatarea schemelor corporale distruse pentru
repersonalizare
Metodologie:
-ingrijire: asigurarea unui mediu favorabil bogat in stimul, trezire
progresiva
-schimbari si variatii ale pozitiilor
-reeducarea deglutitiei si respiratiei (dranaj postural, ventilatie asistata,
stimularea expectoriatiei si tusei)
-stimulare prin auz, vorbire, vedere
-stimulare olfactiva, gustative, tactila si afectiva
-incarcare progresiva.

c) Faza de recuperare: Obiective:


1.reeducare neuro-musculara
2.preventia/corectia deformarilor
3.ameliorarea durerii si a contracturilor
4.constientizarea schemei corporale
5.reeducarea si readaptarea functionala si socio-profesionala
6.suport psihologic si logopedie
7.corectia deformarilor, intarzierilor in consolifare a fracturilor, redori,
AND, osificari heterotope, fenomene de capsulita retractila.
8.corectarea tulburarilor associate: senzoriale (vizuale, olfactive,
auditive), de limbaj (afazie, dizartrie, intelectuale, mnezice,
comportamentale (lentoare, agitatie, regresie, etc), psihice (angoasa,
culpabilitate, descurajare).

Metodologie: faza derecuperare TCC


- posturare corecta
- mobilizari passive, pasivo-active, active in pat
- stratching
- HKT- mobilizari in apa (36 grd) cu incarcare progresiva
- masaj- decontracturant MB, spate si tendoane retracturate.
- termoterapie si ULS- jonctiunea muschi-tendon pentru retracturi
- ET: excitomotorie si antialgica
- relaxare prin meloterapie
- ES pentru musculature deficitara
- reeducare functionala pentru: exercitii de constientizare a miscarii
in spatiu, reactii de mentinere a capului si trunchiului, reactii de
protectie la cadere, TFNP
- ergoterapie si TO
- psihoterapie si logopedie
- readaptare la mediul familial, extern, professional

*** Plan de reabilitare TCC***


I. PREVENIREA COMPLICATIILOR
1. Ap. respirator: infectii, bronhopneumonii prin igiena riguroasa,
mentinerea canulei traheale si traheostomei, mobilizari si tapotari
2. Ap. Cardio-vascular: combaterea hTA  ciorapi elastici, a
troboflebitelor, TVP si TEP cu Clexane si ciorapi elastici
3. Ap reno-urinar: infectii, fistule, litiaza reno-vezicala, hidronefroza
prin igiena riguroasa, sonda si hidratare corespunzatoare
4. Ap. Digestive: ulcerul de stress si hemoragia digestive  IPP
5. Escare
6. Ap osteo-articular: anchiloze, retracturi musculo-tendinoase si
ligamentare, deformari articulare, osificari heterotope, osteoporoza,
ONACF.
7. Frisoane sau febra de tip central
8. Complicatii neurologice: convulsii, spasticitate, hidrocefalia si
ancefalita, dementa, durerea neuropata, psihoze endogene.

II. NURSING DE REABILITARE


a. inspectia tegumentelor si schimbarea pozitiei pacientului la 2-3
ore, igiena personala riguroasa
b. mobilizari passive si pozitii antideclive pentru preventia
edemelor
c. posturare corecta
d. manevre de drenaj bronsic
e. asistarea evacuarii urinei pri monatre de cateter fix si training
vesical
f. alimentarea- pe sonda naso-gastrica
g. verticalizarea progrsiva si reeducare echilibrului postural
h. reeducare transferuri
i. invatarea si asistarea gesturilor pentru ADL
j. initierea miscarilor truncate.
III. POSTURAREA SI MOBILIZAREA -pentru prevenirea complicatiilor

IV. PROGRAM FIZICAL-KINETIC RECUPERATOR


1.PENTRU PACIETUL IMOBILIZAT LA PAT
-posturare corectoare antidecliva
-mobilizari passive si passive asistate
-mobilizari active pentru pacientii cu leziuni incomplete
-mobilizare cu rezistenta
-exercitii de respiratie
-masaj pentru stimularea tranzitului intestinal si exercitii de pompaj
arterial
2.PACIENTUL VERTICALIZAT
-verticalizare progresiva
-transferuri pat/fotoliu rulant
3.PROGRAM LA SALA DE KT
-constientizarea schemei corporale si a pozitiei corpului in oglinda
-ameliorare transferuri
-initiere mers intre bare paralele, apoi cu spirjin unipodal
-ex pentru reeducarea gestualitatii uzuale pentru ADL
-TO si ergoterapie
V. MANAGEMENTUL SPASTICITATII
- se va corela cu obiectivele recuperarii
- va urmari: *ameliorarea deficientelor functionale,* facilitarea exercitiilor
fizioterapie si strategiilor de reabilitare, *cresterea comfortului (scaderea
durerii si imbunatatirea somnului),* pregatirea terenului pentru ortezare,
*prevenirea si terapia complicatiilor  retracturi si spasme musculare.
- Tratament
a.spasticitate generalizata: Baclofen, Dantrolen, Tizanidina,
Benzodiazepine; tratament de recuparare: KT si fizio
b. spasticitate regional: Baclofen injectat intratecal; tehnici NCH
(neurotomii partiale selective); tehnici de recuparare
c. spasticitate focala: injectare neurotoxina botulinica; blocaj neuro-
muscular rin injectare de alcool, fenol 3%; neurotomii partiale selective;
tehnici de recuperare.
VI. MANAGEMENTUL DECONDITIONARII PSIHO-AFECTIVE SI
VEGETATIVE
-starilor cognitive, tulburarilor de limbaj, tulburari de deglutitie, tulburari
vezicale.

*********Tumori cerebrale***********
Clasificare:
a. benigne- cele mai frecvente;
b. maligne- 1% din totalul tumorilor nou aparute
a’. primitive- cele mai frecvente sunt glioamele;
b’. secundare (metastaze)- mai frecvente decat cele primitive.
Functie de topografie: ½ situate subtentorial si 2/3 situate
supratentorial.

Tipuri histologice de tumori cerebrale:


1.Glioamele: cele mai frecvente tumori ; apar la orice varsta.
- sunt alcatuite din mai multe tipuri de celluledenumirea tumorii este
dupa tipul celulei preponderate: astrocitom, ependimom, meduloblastom,
glioblastoma, spongioblastom;
2. Meningioame: punct de plecare arahnoida
- intre 20-45 de ani
- tumori beigne
- nu infiltreaza parenchimul cerebral dar se dezvolta in vecinatatea
sinusurilor venoase fiind foarte vascularizate, determinand astfel o
rezectie dificila si incomplete.
3. Adenoame hipofizare si paraselare:
-determina tulburari endocrine si tulburari ale campului visual
(hemianopsie homonima)
4. Neurinomul de acustic:
-se dezvolta la nivelul unghiului ponto-cerebelos
-tratament chirurgical efficient daca este instituit precoce
5. Metastaze cerebrale:
-se realizeaza pe cale hematogena sau limfatica
-se dezvolta cu predilectie in substanta cenusie si alba
-cele mai frecvente neoplasme care dau MTS cerebrale sunt: bronho-
pulmonar, san, ovar, melanoma, gastro-intestinal si uro-genital.
6. Alte tipuri de tumori: vasculare, anevrisme, abcese, tuberculoame,
granuloame luetice, granuloamele corpilor straini.
7. Procese pseudo- tumorale: determina HIC
-sunt de natura inflamatorie: chiste arahnoidiene, ocluzia inflamatorie a
pedunculului lui Sylvius, arahnoidita de fosa posterioara.
Tablou clinic: * Tumorile cerebrale se manifesta prin urmatoarele
caracteristici:
 Progresia subacuta a unui defici neurologic focal
 Convulsii
 Afectare neurologice non-focala.
Tumorile metastatice determina si manifestari sistemice: anorexie si
scadere poanderala.
Sindromul neurologic focal apare din cauza efectului de masa al
tumorii si al edemului peritumoral. In functie de localizare se pot
identifica:
1.SINDROMUL DE LOB FRONTAL
o Tulburari psihice: agitatie psiho-motorie, tulburari de memorie,
confusie, euforie, neatentie
o Epilpsie: criza grand mal sau crize focale Jacksoniene
o Afazie si agafie
o Pareza de n facial
o Daca afecteaza aria motorie a lobului frontal: pareze si paralizii la
nivelul hemifetei si MB de partea opusa leziunii, spasticitate si
reflexe patologice
o Daca afecteaza partea posterioara a girusului frontal superior:
tulburari sfincteriene: incontineneta pentru urina si materii fecale.
2.SINDROMUL DE LOB PARIETAL
 Crize Jacksoniene sensitive si tulburari de sensibilitate prin
afectarea discriminarii tactie, asomatognozie, tulburari ale
sensib gustative de partea opusa a limbii
 Apraxia ideomotorie si ideatorie
 Apraxia de imbracare
 Tulburari trofice: atrofii musculare MS si mai ales distal:
eminenta tenara si hipotenara.
 Tulburari de echilibru de tip cerebelos, determinate mai ales de
tulburarile de sensibilitate profunda
 Halucinatii kinestezice: falsa senzatie de miscare a unui
segment
 Hemianopsie homonima laterala
SINDROMUL DE LOB TEMPORAL
 Tulburari de limbaj: afazie Wernicke: surditate verbala, afazie
amnestica, confabulatie.
 Tulburari auditive: halucinatii auditive: zgomote, pocnituri, vajaituri,
piese musicale
 Tulburari olfactive: hipo-/anosmie, halucinatii olfactive
 Epilepsie temporala: tulburari paroxistice psiho-senzitive, motori,
vegetative din care predomina afectarea psihica
 Tulburari psihice: memorie, comportament, emotivitate
 Tulburari vestibulare: sindrom Menieriform, crize giratorii, senzatie
de plutire in aer, etc
 Halucinatii vizuale: elementare: stele, punctat, lumini sau
complexe: secvente alb-negru sau colorate
SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL
 Tulburari de camp visual: hemianopsie homonima laterala de
partea opusa leziunii
 Hemipareza controlaterala
 Tulburari cerebeloase: tulb de echilibru nesistematizate.
Tratament:
1. Chirurgical: rezectie + radioterapie
2. Medicamentos: anticonvulsivant, mannitol, corticosteroizi, diuretice.
3. Recuperare: Obiective: A.recuperarea tulburarilor psihice
psihoterapie
B.Recuperarea tulb de limbaj logopedie
C.Recuperarea deficitului motor si senzitiv
- posturare
- mobilizari active/ passive
-TFNP
- reeducarea mersului ; - reeducarea tulburarilor de
echilibru