Grile neuromuscular ,SNV,m neted

1.Fibrele musculare care alcatuiesc m.scheletic:

1.nu variaza mult ca lungime
2. sunt alungite si cillindrice
3.au in medie 30 de cm
4.sunt invelite de endomisium
2.Muschiul scheletic
1.este format din fascicule musculare
2.formeaza cu sistemul osos o unitate functionala
3.prezinta la fiecare capat un tendon
4.este acoperit de endomisium
3.Rolul tesutului conjunctiv:
1.asigura viabilitatea si functionarea ff musculare
2.nutritiv
3.asigura unitatea ff muscular
4.formeaza un strat gros numit endomisium
4. Fibra musculara prezinta:
1.RR pt A si insulina
2.prezinta invaginari mb numite tubi T
3.contine protein contractile
4.organizare in unitati structural numite sarcomere
5. Sarcomerele:
1.sunt unitati repetitive
2.se intind intre doua benzi M
3.sunt unitati structurale
4.nu contin protein contractile

6.Sarcomerele:
1. se organizeaza in miofibrile
2. contin proteine necontractile care ocupa 85%din vol cellular
3. contine proteine cu rol regulator si functional
4. contine doar protein contractile
7. Citoplasma fibrei musculare:
1.este mediu de difuziune pentru O2,ATP,fosfocreatina,glycogen
2.la nivelul ei se sintetizeaza ATP
3. contine protein contractile
4. contine o concentratie de Ca2+ net superioara celei din RS
8.Mitocondriile:
1. prezinta echipament enzimatic pt oxidarea incompleta a glucozei si grasimilor
2.prin arderea grasimilor si glucozei genereaza exclusive ATP
3.in interior prezinta o proteina numita calsequestrina
4.genereaza energie necesara nevoilor metabolice ale celulei
9. RS:
1.participa la formarea triadei
2. se asociaza cu un tub T
3. prezinta la interior o protein numita calsequestrina
4.prezinta dilatatii saciforme ale cisternelor in apropierea benzii A
10. Referitor la m scheletic nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1.este numit m striat datorita organizarii fibrelor in sarcomere
2.fibra musculara prezinta miofibrile dispuse in serie
3.banda A alterneaza repetitiv cu banda I
4.banda intunecata A prezinta o banda mediana luminoasa numita linia Z
11. In timpul contractiei se produc urmatoarele evenimente:
1.se scurteaza doar o parte din sarcomerele care compun fibra musculara
2.banda A se scurteaza si banda I ramane constanta
3.banda A si banda I se scurteaza
4.scurtarea sarcomerului are loc prin apropierea liniilor Z
12.Filamentele subtiri:
1. intra in alcatuirea benzii I
2.prezinta un schelet format prin polimerizarea a 13 molec de actina G
3. scheletul e format din actina filamentoasa F sub forma de alfa helix dublu spiralizat
4.intra in alcatuirea benzii A
13. Despre troponina e adevarat:
1.TnT se cupleaza cu tropomodulina
2.TnC are 4 situsuri pt Ca2+
3.TnI se leaga de miozina si inhiba interactiunea actina-miozina
4.TnI se leaga de actina
14.Tropomodulina:
1.are o lungime corespunzatoare a 7 molec de actina G
2.se insera la capetele filam de actina
3. se asaza in lanturile situate de o parte si de alta a dublei spirale de actina
4.blocheaza polimerizarea
15.Miozina:
1. este protein principala a filam groase
2. este un trimer format dintr-un lant greu, unul usor si unul reglator
3. are forma unei crose cu 2 capete
4. lantul usor are activitate ATP-azica
16.Referitor la placa motorie:
1. la nivelul jonctiunii de elibereaza adrenalina
2.PA e condus de-a lungul axonului si implica depolarizare prin canale rapide de Ca2+ VD
3.In apropierea butonului terminatiei nervoase depolariz mb se face prin canale de Na2+ VD
4. patrunderea Ca2+ va mobilize veciulele de Ach rezultand exocitoza in fanta sinaptica
17. In cadrul cuplarii excitatiei cu contractia:
1. activarea canalelor DHP dependente activeaza canalele ryo dependente
2. canalele DHP dependente sunt voltaj dependente
3.aproape toata cantitatea de Ca2+ din citosol este asigurata de RS
4. canalele de Ca2+ VD se gasesc in mb RS
18. Mecanismul intim al contractiei presupune:
1. scurtarea sacromerelor in 5 etape
2. legarea ATP scade afinitatea miozinei pentru actina
3. scindarea in ADP si Pi duce la formarea puntii action-miozinice
4.dupa eliberarea ADP si Pi puntea se mentine pana la legarea unei noi molecule de ATP
19. Referitor la pompa SERCA sunt adevarate :
1.asigura incetarea contractiei
2.se gaseste in mb tubilor T
3. este controlata de fosfolamban care o inhiba in mod normal
4. in forma fosforilata fosfolambanul inhiba pompa
20.La nivelul fibrei muscular scheletice ATP-ul:
1. mentine potentialul de membrana
2. asigura contractia
3. participa la recaptarea Ca2+
4. este moneda energetica, depozitat intr-o cantitate mare in fibra musculara
21. Energia necesara in timpul contractiei provine:
1. exclusiv din hidroliza ATP
2.cea mai importanta forma de stocare rapida a energiei este fosfocreatina
3. la fosforilarea glicogenului se consuma ATP glicogenul
4. e rapid desfacut in G6P din care rezulta 3 moli ATP
22. Fibrele muscular glicolitice:
1. au o densitate crescuta de capilare
2.au rezistenta crescuta la effort
3. continut crescut de Mb
4. viteza mare de contractie
23. Ff intermediare:
1. capacitate oxidative mare
2. culoare alba
3. viteza de contractie rapida
4. mitocondrii putine
24. Ff oxidative:
1. culoare rosie
2.capacit oxidativa mare
3. mitocondrii multe
4.capilare multe
25. Secusa:
1. prezinta 3 etape cu aceeasi durata de desfasurare
2. se produce in mod fiziologic
3. este o contractie ce caracterizeaza frisonul
4. are o faza de relaxare m lunga de 25 ms
26. Printre caracteristicile secuselor se numara:
1. durata egala a PA si a duratei secusei
2. durata secusei depinde de dinamica Ca2+
3. incetarea contractiei este un eveniment rapid,dependent de Na+/K+
4. durata secusei reprezinta durata fenomenului mecanic de scurtare a fibrelor
27. Referitor la fenomenul Treppe:
1. se bazeaza pe cantitatea de Ca2+ ce ramane in celula la sfarsitul unei secuse
2. presupune aplicarea unui nou stimul ce duce la cresterea fortei de contractie
3. aplicarea unor stimuli repetitive la sfarsitul fiecarei secuse det un fenom catarator
4. concentratia de Ca2+ ramasa in celula este suficienta pt o noua contractie
28. In timpul contractiei tetanice complete:
1. frecventa stimulilor este mica
2. se obtine un platou al tensiunii muscular dezvoltate
3. tensiunea in muschi este inconstanta
4. frecventa de stimulare nu permite perioade de relaxare pe durata contractiei
29. Referitor la unitatea motorie:
1. fibrele recrutate sunt complet tetanizate
2. o unitate motorie poate fi inervata de mai multi neuroni motori alfa
3. cu cat unitatea motorize este mai mica, cu atat controlul este mai fin
4. muschii postural prezinta unitati motorii mici
30. Reglarea fortei musculare:
1. se face prin recrutare si codare
2. pt cotrl fin sunt recrutate unit motorii cu putine fibre
3. neuronii mici inerveaza unitati motorii mici
4.la frecvente mari de descarcare sunt stimulati neuroni mari
31. Oboseala muscular se datoreaza:
1. cresterii cant de fosfat anionic in celula
2. canalele de Ca2+ raman mai mult timp deschise
3. blocarii pompelor SERCA
4. scaderii eliberarii de Ca2+ din RS in contractie
32. Despre reflexul osteotendinos se poate afirma:
1.are un neuron senzitiv si unul motor
2.cei 2 neuroni fac sinapsa in cornul post al maduvei
3. este un reflex monosynaptic
4. poate avea mai multi neuroni
33.Fusurile neuromusculare:
1. sunt ptoprioreceptori
2. prezinta 2 tipuri de fibre
3. sunt inervate senzitiv si motor
4. inervatia senzitiva conduce impulsuri de la maduva la fusuri
34. Fibrele cu sac nuclear:
1. sunt situate central in fus
2. sunt inervate central de terminatiile anulospirale ale ff sensitive tip Ia
3. primesc in portiunea distala terminatii secundare ale ff tip II
4. primesc doar inervatie senzitiva
35. Fibrele cu lant nuclear:
1. sunt inervate de ff motorii gama
2. primesc inervatie senzitiva de la ff Ia si II
3. sunt asezate la periferia fusului
4. sunt inervate senzitiv de axoni ai neur pseudounipolari din rad dorsala a nv spinal
36.Referitor la contractia muschiului:
1. contractia ff motorii extrafusale nu produce scurtarea fusurilor neuromusculare
2. scurtarea fusului se face pe seama portiunii central
3. contractia se face doar prin impulsuri trimise de motoneuronii alfa
4.concomitent cu scurtarea muschiului are loc scurtarea fusurilor

37. Organul tendinos Golgi:

1.este dispus in serie cu muschiul inervat
2.fiecarui org tendinos ii corespund 10-15 ff musc conectate in serie
3.inervat senzitiv de dendrite ale neuronilor pseudounipolari din ggl rad dorsale a nv sp
4.este un proprioreceptor
38. Reflexul de tendon:
1. se produce la cresterea tensiunii in tendon
2. stimularea org tendinos Golgi determina un reflex dinamic si unul static
3.previne rupturile muscular
4. are rol in distributia neuniforma a sarcinii fiecarui fascicul al muschiului contractat
39. Simpaticul:
1. declanseaza reactia de “lupta sau fuga”
2.produce midriaza
3. creste tonusul muscular
4. creste motilitatea tractului gastrointestinal
40. Eferentele vegetative simpatice:
1. fibrele preggl sunt lungi
2.fibrele preggl elibereaza Ach
3. fibrele parasesc MS prin rad post a nv sp
4. fibrele preggl ajung la lantul paravertebral prin ramura comunicanta alba
41. Lantul S paravertebral:
1. este traversat de ff preggl care se termina in MSR
2. de la nivelul lui pleaca fibre amielinice care formeaza nervii splanhnici
3. la nivelul lui ajung ff slab mielinizate din coarnele laterale ale MS
4. de la nivelul lui pleaca fibre mielinice pentru piele si vase de sange
42. Afectarea ggl C superior duce la:
1. mioza
2. anhidroza
3. ptoza palpebrala
4. instalarea sd Horner
43. Referitor la nervii splanhnici:
1. fibrele lor vor face sinapsa cu neuroni postggl
2. fibrele postggl participa la formarea plexului celiac
3.inerveaza organele din pelvis
4. marele nerv splanhnic inerveaza int subtire si colonul proximal
44.Fibrele postggl:
1. sunt slab mielinizate
2. sunt scurte
3.fac sinapsa in lantul S paravertebral
4.elibereaza NE
45.Despre SNV S sunt adevarate:
1.o fibra preggl face sinapsa cu cel putin 20 ff postggl
2. efectul stimularii este generalizat
3. o fibra postggl inerv m multi efectori ai aceluiasi organ
4.produce mioza
46. Receptorii alfa1 adrenergici:
1. apartin familiei GPCR
2. produc contractia muschiului dilatator pupilar
3. mecanismul de actiune implica activarea PLC
4.la nivel hepatic produc gluconeogeneza
47.Prin stimularea receptorilor alfa1 adrenergici se produce:
1. cresterea sudoratiei
2. cresterea frecv cardiace
3. lipoliza
4.vasodilatatia vaselor coronare
48.Receptorii alfa2 adrenergici:
1. sunt cuplati cu protein Gi
2. stimulati, determina contractia muschilor erector ai firului de par
3. determina cresterea agregarii plachetare
4. scad sudoratia
49.Receptorii beta1:
1. sunt inotropi pozitivi
2. cresc secretia glandelor sudoripare si sebacee
3. sunt dromotropi pozitivi
4. scad eliberarea de renina din ap juxta glomerular
50. Receptorii beta2:
1. au effect anti-obezitate
2. cresc reabs apei in ductile secretorii ale gl salivare
3. inhiba gluconeogeneaza si glicoliza
4. determina relaxarea musculaturii netede a uterului
51. Receptori beta3:
1. au efect lipolitic
2. au efect anti-obezitate
3. au efect antidiabetic
4. au efect termogenic
52. Despre SNV PS se poate afirma:
1. actiunea este generalizata
2. raspunsul este focalizat
3. este implicat in functiile catabolice
4. are actiune specifica pentru fiecare organ
53. Reflexele vegetative PS:
1. arcul reflex este compus din:cale aferenta-neuron intercalary-cale eferenta(PS)-organ tinta
2. sunt baro si chemoreceptoare
3. cuprind reflexul salivar
4. nu sunt reflexe vago-vagale
54. Referitor la PS:
1. fibrele preggl scurte fac sinapsa in ggl din vecinatatea organului tinta
2. fibrele preggl descarca Ach
3. fibrele postggl sunt lungi
4. fibrele postggl descarca Ach
55. Receptorii muscarinici:
1. M1,M3,M5 sunt cuplati cu prot Gαq
2. M1,M2,M3 determina activarea PLC
3. M2,M4 scad activitatea AC
4. M4,M5 sunt cuplati cu prot Gαi
56. Stimularea vagala determina:
1. bronhoconstrictie
2. scade peristaltismul
3. scade frecventa cardiaca
4. contracta sfincterele digestive
57. Curentul M:
1. este un curent de K+ (influx) ce det hiperpolarizarea celulei
2. este larg raspandit in diferite organe
3. nu este intalnit in mod fiziologic
4. este inhibat prin stimularea R muscarinici
58. Muschiul neted:
1. prezinta celule uninucleate
2. este controlat voluntar
3. nu prezinta striatii
4. este organizat in sarcomere
59. CMN:
1. sunt fusiforme
2. nu sunt organizate in sarcomere
3. dau aspectul neted
4. prezinta mai multe filmente de miozina decat de actina
60. Muschiul neted unitar(visceral):
1. este inervat de ff vegetative ce prezinta terminatii numite varicozitati
2. are cellule cu numerose jonct GAP
3. se comporta ca un sincitiu
4. terminatia nervoasa face sinapsa cu o sincura celula
61.PA in muschiul neted:
1. asemanator celui din muschiul striat pt m unitar
2. este un raspuns gradual la diferiti stimuli in cazul m multiunitar
3. viteza de depolarizare a m unitar e mai mare decat in m cardiac (det de canale de Ca)
4. repolarizarea este intarziata
62. Repolarizarea intarziata a m unitar se datoreaza:
1. Inactivarii lente a canalelor de Ca
2. repolarizarii prin canale de K rapide
3. repolarizarii prin canale de K activate de Ca
4. repolarizarii prin canale de Na
63. Activitatea electrica spontana a m neted:
1. se bazeaza pe un curent de pacemaker
2. genereaza contractii tonice musculare repetate
3. oscilatiile produse de curentul de pacemaker se numesc unde lente
4. genereaza contractii fazice repetate
64. Cuplarea excitatiei cu contractia in m neted implica:
1. cuplarea Ca cu calmodulina
2. activarea MLCK
3. fosforilarea lantului reglator al miozinei
4. activarea PKC

Grile auditiv, vestibular, vizual

1.Referitor la teoria temporala sunt adevarate:

1.se refera la sunetele cu intensitate scazuta si frecventa inalta
2.este eficienta pt sunete cuprinse intre20-2000 Hz
3.sunetele cu frecventa foarte joasa necesita fibre subtiri si scurte din membrana bazala,
inexistente anatomic
4.sunetele determina rafale de impulsuri nervoase sincronizate la aceeasi frecventa
2.Referitor la determinarea directiei sunetelor se poate afirma:
1.gr lateral al nc olivari masoara intarzierea aceluiasi sunet perceput de cele 2 canale auditive
2.gr median compara IS percepute de cele 2 canale auditive
3.nc olivari sunt implicati in diferentierea sunetelor ce vin din fata sau din spate
4. pavilionul urechii creste IS care provin din fata
3.Sunt adevarate cu exceptia:
1.O intensitate a sunetului de 0 dB se traduce prin absenta sunetului
2.intervalul 20-20000 Hz reprezinta domeniul audibil
3.Sunetele cu frecventa joasa intra in rezonanta cu membrana bazala la baza cohleei
4.nivelul de presiune al sunetului de 130 dB reprezinta pragul dureros
4.Sunt adevarate afirmatiile:
1.Reflexul acustic este implicat in protejarea urechii interne de sunete cu intensitate mare si
frecventa joasa
2. sunetele sufera o decodare seriata datorita vitezei diferite de deplasare a undelor in functie
de frecventa
3.rolul urechii medii este de a asigura transmiterea din aer in apa a 50-75% din sunete
4.contractia muschilor stapedius si tensor al timpanului scade rigiditatea, crescand transmisia
sunetelor
5.Referitor la membrana bazilara:
1.Fibrele bazilare sunt fixate cu ambele capete la columela
2.Prezinta o elasticitate variabila de la baza la helicotrema
3.Lungimea fibrelor scade progresiv de la baza la varf
4.Fibrele groase si scurte rezoneaza cu sunete de frecventa inalta
6.Afrimatiile adevarata referitoare la organul Corti:
1.Prezinta 4 randuri de celule paroase inclavate in membrana tectoria
2.Doar cele 3 randuri de celule paroase externe prezinta raport cu membrana bazala
3.Cea mai importanta functie a celulelor interne este contractia
4.Cea mai importanta caracteristica a celulelor externe este transmiterea semnalelor prin fibrele
nervului cohlear
7.Referitor la contractia celulelor paroase :
1.Prestina este prezenta in membrana tuturor celulelor paroase
2.Contractia este influentata de aferentele nucleilor olivari
3.Este importanta in realizarea reflexului auditiv
4.Nucleii olivari pot bloca selectiv contractia celulelor externe
8.Despre endolimfa din scala medie este adevarat:
1.Are aceeasi compozitie cu a perilimfei
2.Are acelasi potential ca endolimfa vestibulara
3.Este implicata doar in transductia senzoriala a celulelor paroase interne
4.Are un potential pozitiv +80  +100 mV
9.Referitor la celulele paroase vestibulare:
1.Sunt scaldate de o endolimfa cu potentialul 0 mV
2.Prezinta un potential de membrana de -70 mV
3.Inclinarea stereocililor spre kinocil duce la depolarizare
4.In pozitie de repaus prezinta potential membranar de repaus
10.Membrana otolitica:
1.Este o membrana gelatinoasa mucopolizaharidica
2.Are o inertie mai mare ca a endolimfei
3.Datorita acceleratiei diferite fata de endolimfa, duce la inclinarea stereocililor
4.Prezinta mici cristale de Ca2+
11.Cresterea intensitatii sunetului determina :
1.Deformare mai mare a stereocililor urmata de cresterea frecventei impulsurilor
2.Scaderea numarului de celule paroase interne stimulate
3.Stimularea unui numar mai mare de celule paroase
4.Durata mai mare de stimulare a celulelor paroase externe
12.Sunt adevarate afirmatiile :
1.Hipermetropia se corecteaza cu lentile convexe
2.In miopie punctul focal este situat inaintea retinei
3.Fata anterioara a corneei este un dioptru convergent
4.Miopia de ax apare cand axul ochiului este mai mic decat normal
13.Referitor la acuitatea vizuala :
1.La nivelul maculei lumina sufera mai putina dispersie
2.Retina periferica are o acuitate vizuala mai mica decat macula
3.Acuitate CLINICA presupune determinarea ungiului minim de separare dintre 2 pct distincte
4.In scotopic acuitatea vizuala este mica la nivelul maculei
14. Sunt adevarate ,cu exceptia :
1.Contractia celulelor paroase interne este asigurata de prestine
2.Celulele paroase externe se contracta independent de influenta nucleilor olivari
3.Reflexul acustic este important mai ales in cazul sunetelor cu frecventa inalta
4. Membrana bazilara prezinta elasticitate variabila de la baza pana la helicotrema
15.CorpuscululPacini
1.Este situat in hipoderm
2.Este neincapsulat
3.Poate codifica intensitatea stimulului prin valoarea potentialului local
4.Are un camp receptor restrans
16.Discurile Merkel :
1.Sunt situate la limita derm-hipoderm
2.Au un camp receptor foarte mic
3.Se adapteaza usor
4.Detecteaza textura obiectului examinat
17.Receptorii pentru rece
1.Au un interval termic de raspuns mult mai larg decat cei pt caldura
2. Raspunsul dinamic apare ca urmare a modificarilor bruste de temperatura
3. Fac parte din clasa TRP
4.Raspunsul static este strict legat de temp pielii
18.Presiunea intraoculara
1.Are o valoare normala de 11-21 mmHg
2.Este crescuta in timpul noptii
3.Depinde de cantitatea de umoare apoasa eliminata
4.La valori crescute are consecinte negative asupra nervului optic
19.Determinarea intensitatii sunetului implica
1.Deformarea mai mare a stereocililor
2.Teoria localizarii
3.Cresterea numarului de celule stimulate
4.Teoria temporala
20.Despre endolimfa care scalda celulele organului Corti se poate afirma :
1.Are aceeasi compozitie cu a perilimfei
2.Este bogata in ioni de Na+
3.Are un potential de -80  -100 mv
4.Are cel mai inalt potential transepitelial
21.Pentru celulele paroase externe sunt adevarate :
1.Au un potential de repaus negativ
2.Cea mai importanta caracteristica a lor este transmiterea semnalelor
3.Cea mai importanta caracteristica este asigurata de o proteina transmembranara
4.Prestina se gaseste si in celulele paroase interne
22.In legatura cu acomodatia este adevarat :
1.Reprezinta adaptarea ochiului la lumina puternica
2.Muschiul ciliar se contracta pentru a asigura vederea de aproape
3.Este maxima la persoanele in varsta
4.Implica modificarea curburii cristalinului
Raspunsuri neuromuscular ,SNV,m neted :
1C,2A,3A,4E,5B,6B,7B,8D,9A,10C,11D,12A,13C,14C,15B,16D,17A,18E,19B,20A,21D,22D,23B,24E,25D,
26C,27A,28C,29B,30E,31E,32B,33A,34A,35B,36C,37E,38A,39A,40C,41B,42E,43A,44D,45A,46E,47E,48B,
49A,50D,51E,52C,53A,54C,55B,56B,57C,58B,59A,60A,61D,62B,63A,64A

Raspunsuri auditiv, vestibular, visual

1C,2D,3B,4A,5C,6E(NICIUNA),7D,8D,9B,10A,11B,12A,13A,14D,15B,16C,17E(TOATE),18E(TOATE),19B,
20D,21B,22C,