Cerebelul

 Structura
 Functii
 Sindroame
Implicaţii în sfera psiho-comportamentală

 supraveghetor al activităţii motorii (compară comanda motorie

centrală cu modul de execuţie), participă la activitatea motorie
automată (menţinerea tonusului, echilibrului, posturii, redresarea
corpului), coordonarea mişcărilor voluntare, a mersului, mişcărilor
fine;
 rol important în reglajul fin al activităţilor motrice: mersul, alergatul,
activităţi umane precum dansul, cântatul folosind degetele, scrisul,
vorbirea, etc.
 se pare că cerebelul stochează amintiri pentru răspunsuri motorii
dobândite şi este implicat în transferul atenţiei, ca şi în alte funcţii
cognitive
 Cercetari recente:
 Localizare

 Fosa posterioara a craniului

 Separat de emiseferele cerebrale prin cortul cerebelului
 Situat posterior bulbului şi punţii (cu care delimitează cavitatea
ventriculului IV);
 Greutate 130 g., suprafaţă de 1000 cm2
 Forma: fluture
 1 portiune mediana (vermis), 2 portiuni laterale (emisfere cerebeloase)
 Emisferele cerebeloase: faţă superioară, inferioară
Legături
 Cu toate căile senzitive şi motorii
fiind informat asupra tuturor
stimulilor proveniţi din mediul
extern sau intern
 Legat de bulb, punte şi mezencefal
prin pedunculii cerebeloşi inferiori,
mijlocii, superiori (conţin fibre
aferente şi eferente)

Aspect extern
 Este brăzdat de şanţuri paralele, cu diferite adâncimi:
 numeroase şi superficiale delimitând lamele/ foli cerebeloase,
 adânci şi rare delimitează lobulii cerebelului,
 adânci (fisura primară, posterolaterală) delimitează lobii
cerebelului,
 Diviziune – 3 lobi
1. Lobul Floculonodular (nodulus, 2 floculi,
pedunculii floculilor)
 Apare primul onto şi filogenetic
 Separat de restul C. prin fisura posterolaterală
 Impreună cu lingula, constituie arhicerebelul
(partea cea mai veche a cerebelului)
 Denumit şi vestibulocerebel deoarece are
conexiuni cu analizatorul vestibular

CENTRUL ECHILIBRULUI, ORIENTĂRII, MENŢINERII

POZIŢIEI CAPULUI.
2. Lobul anterior

 În filogeneză apare mai târziu = Paleocerebel (alături de

piramidă şi uvulă)
 Alcătuit din culmen şi lobul central de pe vermis, lobul
patrulater şi aripa lobului central de pe emisfere
 Reprezintă paleocerebelul - a doua parte a cerebelului
care apare în filogeneză (alături de piramidă şi uvulă de
pe faţa inferioară a vermisului)
 Denumit şi spinocerebel deoarece paleocerebelul are
legături cu MS
Centru de CONTROL AL TONUSULUI DE POSTURĂ al
muşchilor extensori antigravitaţionali
Rol de COMPENSARE ŞI DE OPOZIŢIE a forţelor de
gravitaţie.
3. Lobul posterior

 Între fisura mediană şi fisura posterolaterală

 Neocerebel - partea cea mai nouă filogenetic (excluzând
piramida şi uvula legate funcţional de paleocerebel);
 Alcătuit din lobulii: declive, folium şi tuber de pe vermis;
lobul simplex, semilunar superior, semilunar inferior,
biventrer şi tonsila de pe emisfera cerebeloasă;
 Numit şi pontocerebel - datorită faptului că majoritatea
aferenţelor vin de la nucleii pontini

Centru de CONTROL AL MOTILITĂŢII voluntare şi

semivoluntare
 Structura
 Substanţa cenuşie
 înconjoară substanţa albă centrală
 scoarţa cerebelului (scoarţa cerebeloasă) - la exterior; este
formată din trei straturi de celule care, de la suprafaţă spre
profunzime, sunt: stratul molecular, al celulelor Purkinje şi
granular;
 nucleii profunzi ai cerebelului - mase de substanţă cenuşie (din
interiorul masei de substanţă albă): nucleii fastigiali (stâng şi drept)
(în vermis), nucleul globos, nucleul emboliform şi nucleul dinţat (în
emisferele cerebeloase);

 Substanţa albă
 este dispusă sub scoarţa cerebeloasă
 în interiorul masei de substanţă albă se găsesc nucleii cerebelului.
 Conexiuni - Aferente
 Prin peduncului cerebelos inferior (cerebel-
bulb) sosesc fibrele:
 fasciculului spinocerebelos dorsal direct
 fasciculului spinocerebelos ventral încrucişat
 fibrele vestibulo-cerebeloase (de la nucleii
vestibulari de aceeaşi parte)
 fibrele olivocerebeloase (de la nivelul olivei
bulbare contralaterale)
 Prin pedunculul cerebelos mijlociu (cerebel-
punte) sosesc:
 fibrele cortico-ponto-cerebeloase.

 Prin pedunculii cerebeloşi superiori (cerebel-

mezencefal) sosesc:
tecto-cerebeloase şi trigemino-
 fibrele
cerebeloase.
 Conexiuni - Eferente
 De la nucleul dinţat pleacă 2 fascicule prin
pedunculul superior:
 dento-talamic (continuă cu talamo-cortical)
 dento-rubric (ajunge la nucleul roşu, continuă spre MS cu
fasc rubrospinal)

 De la nucleul fastigial pleacă 2 fascicule prin

pedunculul inferior:
 fibre fastigio-vestibulare (spre nucleii din bulb, de unde
pleacă la MS fasc reticulo-spinal)
 fastigio-reticulate (spre formaţiunea reticul a TC, de unde
pleacă la MS fasc reticulo-spinal
Funcţiile Cerebelului
 Supraveghetor al activităţii motorii:
 COMPARĂ comanda centrală cu modul de execuţie
 CALCULEAZĂ abaterea dintre mişcarea dorită şi cea
realizată
 Trimite impulsuri CORECTOARE spre centrii motori
Funcţiile Cerebelului
 este informat în paralel despre influxurile care există pe
traseul căilor ce leagă centrii motori superiori de efectorii
şi receptorii periferici.
 orice comandă motorie este expediată “în copie” şi la
cerebel, care intră astfel în posesia modelului teoretic al
mişcării
 receptorii periferici (proprioceptori, exteroceptori, receptori
vestibulari) informează cerebelul asupra mişcării reale
efectuate şi a eventualelor schimbări survenite în postura
organismului
 pe baza informaţiilor primite, cerebelul calculează eroarea
dintre mişcarea dorită şi cea realizată şi trimite impulsuri
corectoare către centrii motori
 Participă la activitatea motorie:
 automată
 menţinerea tonusului, echilibrului, posturii
 redresarea corpului

 intenţionată/ voluntară
 mers
 scris
 vorbit (conexiunile neocerebelului cu talamusul şi cortexul)

 Asigură coordonarea activităţilor motorii somatice voluntare

şi involuntare, ceea ce asigură echilibrul, tonusul şi postura
adecvată realizării cât mai perfecte a mişcărilor intenţionale
 Tulburări clinice
 Hipotonie sau atonie: scăderea tonusului muscular
 Astazia – tulb posturii şi echilibrului static (nu se poate menţine fără
lărgirea poligonului de susţinere)
 Astenia – senzaţia de oboseală musculară (la mişcări simple)
 Ataxie: tulburare de mers: mersul “de om beat”
 Tulburări de coordonare:
 dismetrie: direcţionare greşită a mişcărilor (dacă i se cere să ducă degetul către
gâtul unei sticle manifestă fie hipometrie – bolnavul se opreşte înainte de locul
fixat, fie hipermetrie – se opreşte după locul fixat);
 asinergie: imposibilitatea de a executa sincron mişcări complexe (nu poate să
descompună mişcarea în elementele ei componente, de exemplu, dacă i se cere
să flecteze gamba pe coapsă şi apoi coapsa pe abdomen);
 adiadocokinezie: imposibilitatea de a executa mişcări alterative (ţinând pumnul
strâns, nu poate să ridice şi să strângă succesiv/ pe rând fiecare deget);
 tremurătura intenţională: spre finalizarea mişcării membrul începe să tremure,
mişcarea devine sacadată;
 tulburări în vorbirea articulată: devine monotonă, explozivă, sacadată;
 scrisul este neregulat.
 Sindroame cerebeloase
 Sindromul cerebelos cognitiv-afectiv:leziunile
lobului posterior şi vermisului
 afectarea funcţiei executive de planificare şi mobilitate
a memoriei
 fluenţei verbale
 raţionamentului abstract
 dificultăţi în cunoaşterea spaţială (percepţia,
organizarea şi memoria spaţială)
 deficite de vorbire (agramatisme şi disprozodie/
defecte de intonare)
 modificări de personalitate (tocirea afectivităţii şi
dezinhibiţie comportamentală)